UNIVERSITATEA “PETRE ANDREI” DIN IAȘI

REFERAT

la disciplina: EDUCATIE FIZICĂ

Titlul referatului: SEDENTARISMUL

Titular de disciplină: Prof. Conf. Univ. Paraschiv Petronela

Autor : STOLNICU COSMINA

Anul și grupa de studiu: CIG, II
e- mail:stolnicucosmina@yahoo.com
 SEDENTARISMUL

Viata omului modern este tot mai mult dependent de tehnologizare, rezultatul fiind
înlocuirea efortului fizic aproape în totalitate. Astăzi, aproape nimeni nu mai circulă pe jos,
chiar şi atunci când distanţele de parcurs sunt foarte mici, iar urcatul scărilor fără
folosirea ascensorului este aproape de neconceput.

Plimbările pe jos, practicarea fotbalului în curtea școlii, mersul pe bicicleta prin

parc, tot ceea ce înseamnă mişcare în general sunt înlocuite treptat de computer, privitul la
televizor şi navigarea pe internet. Asemenea activităţi stimulează intelectul, dar ignoră
corpul, iar implicațiile pe termen lung nu sunt tocmai benefice.

Stim cu toții că ar trebui să facem exercitii fizice si să urmăm o dietă adecvată

pentru a ne menține sănatoși. Cu toate acestea, rareori facem aceste lucruri. Preferam
stilul de viață sedentar deoarece nu ne obligă să facem prea multe lucruri. Este mai placut
să petrecem timpul în fața televizorului sau a computerului și, de parcă nu era suficient,
ronțăim și servim fel și fel de gustări, care numai sănătoase nu sunt. Tehnologia modernă
ne-a ușurat viața: nu trebuie să ne deplasam prea mult ca să discutam cu o persoană,
trebuie doar să o contactam, nu trebuie să muncim prea mult, pentru că utilajele sau
computerele o fac în locul nostru. Nici măcar nu trebuie să obținem mâncarea prin
modalități naturale, pentru că putem comanda sau putem consuma hrană deja procesată.
Aceasta este o problemă a societății moderne, întâlnită nu doar la adulți ci și la copii.

Sedentarismul sau comportamentul sedentar, este caracterizat de activitățile care necesită

consumul unui nivel minim de energie, similar cu nivelul de energie necesar atunci când te
odihnești.  Persoanele sedentare consumă mai puțin de 10% din energia lor zilnică cu
desfășurarea activităților cu intensitate moderată și înaltă. Activitatea redusă sau chiar lipsa
activității fizice, este de cele mai multe ori responsabilă de problemele de sănătate pe care le au
oamenii în general, astfel că nu mai putem face referire doar la persoanele supraponderale.
Atunci când o persoană încetează activitatea fizică pentru o perioadă de timp mai îndelungată,
renunță automat și la capacitatea de a-și pune mușchii în mișcare, riscând astfel să-și deterioreze
condiția fizică și să-și deregleze metabolismul, expunându-se la un risc mai mare de moarte
premature. Așadar, în momentul în care stai o perioadă îndelungată așezat pe scaun, pentru a
lucra, pentru a călători, pentru a privi la televizor sau pentru a folosi calculatorul, în corpul tău se
petrec următoarele:

2
  mușchii spatelui, ai umerilor și ai picioarelor sunt mai puțin tonifiați,
 începi să simți durere în zona lombară a spatelui,

 fluxul sanguin scade,

 plămânii nu au spațiu suficient pentru a se expanda și produc mai puțin oxigen,

 scade puterea de concentrare,

 abdomenul îți este comprimat, ceea ce conduce la probleme de digestie.

 Din păcate, toate aceste efecte ale lipsei activității fizice și ale statului pe scaun timp îndelungat,
au un impact major asupra sănătății tale pe termen lung.

Sedentarismul este un fenomen care trebuie tratat ca o boală, deoarece în timp poate avea
efecte foarte periculoase asupra organismului. Sedentarismul reprezintă o problemă foarte
actuală în societatea în care trăim, având efecte nocive ca: tulburarea echilibrului metabolic,
îmbătrânirea prematură, creșterea riscului dezvoltării cancerului, diminuarea oxigenării
organismului, afectarea posturii și a coloanei vertebrale, creșterea în greutate, tulburări genetice.
Sedentarismul reprezintă un factor de risc cardiovascular și un factor de risc de mortalitatea,
persoanele sedentare având un risc de 20-30% mai mare de a dezvolta una dintre afecțiunile cu
mortalitate ridicată. 30 de minute de activitate fizică practicată zilnic de fiecare individ ar ajuta
enorm la îmbunătăţirea stării de sănătate şi la diminuarea riscurilor de îmbolnăvire.
Sedentarismul a devenit cel mai de temut inamic al omului contemporan. Stilul de viață sedentar
face referire la perioadele prelungite de repaus des întâlnite atât în rândul adulților care stau ore
întregi în șezut în fața monitoarelor la locul de muncă, comunică mai mult electronic și folosesc
doar mașina pentru transport, cât și în rândul copiilor care sunt acaparați de jocurile și device-
urile electronice.

Activitatea fizică este o parte importantă a stilului de viață sănătos care poate reduce
riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, diabet și unele tipuri de cancer. Participarea
regulată la activități fizice și/sau exerciții aerobice este asociată cu scăderea mortalității
cardiovasculare. Lipsa de activitate fizică a fost identificată ca al patrulea factor de risc important
pentru mortalitatea globală (6% din decesele la nivel global), după hipertensiunea arterială
(13%), consumul de tutun (9%) și hiperglicemia (6%) și înaintea excesului ponderal și obezității
care sunt responsabile pentru 5% din mortalitatea globală.

Numărul de persoane supraponderale și obeze a crescut în ultimii ani și mulți oameni

consideră că este din ce în ce mai greu să se mențină o greutate "normală" într-un mediu actual în
mare parte obezogenic. Specialiștii au câteva recomandări de bun simț. Un regim alimentar
adecvat, bine echilibrat, combinat cu activitatea fizică regulată este o piatră de temelie pentru o

3
sănătate bună. Recomandări specifice pentru o dietă sănătoasă includ: consumul mai multor
fructe, legume, nuci și cereale; reducerea consumului de sare, zahăr și grăsimi.

Activitatea fizică insuficientă (sub 150 minute activitate fizică moderată pe săptămână
sau sub 75 minute activitate fizică intensă pe săptămână sau echivalentul) este factor de risc
pentru apariția supragreutății și obezității, atât la adulți, cât și la copii. Activitatea fizică este
considerată insuficientă dacă este practicată de mai puțin de 5 ori 30 de minute activitate
moderată pe săptămână sau mai puțin de 3 ori 20 de minute activitate susținută pe săptămână,
sau echivalentul.

Activitatea fizică regulată reduce riscul de boli cardiace ischemice, accident vascular
cerebral, diabet, cancer de sân și cancer de colon și are un rol important în controlul greutății și
prevenția obezității.

Alegerea modului de viaţă, care include menţinerea condiţiei fizice, este responsabilitatea
fiecărei persoane. Aceasta poate fi susţinută de familie şi prieteni, mediul de la locul de muncă,
accesul la activităţi atractive şi accesibile în timpul liber şi de campanii de promovare a sănătăţii.
În consilierea persoanelor vârstnice se recomandă menţinerea activităţii fizice zilnice la un nivel
moderat. Trebuie aplicate principiile schimbărilor comportamentale, care includ susţinere
socială, auto-eficacitate şi susţinere pozitivă, iar programele trebuie să înceapă cu o intensitate
redusă şi să crească progresiv până la nivele moderate de activitate. Elementele esenţiale ale
programelor de activitate fizică pentru vârstnici sunt o combinaţie de rezistenţă, forţă, echilibru
şi mobilitate.

Forme de activitate fizică:

 Mers pe jos (de preferat în natură)

 Plimbări cu bicicleta

 Urcarea scărilor, în detrimentul liftului

 Exerciții fizice pentru toate grupele musculare (în săli de fitness)

 Exerciții de rezistență care cresc forța musculară a grupelor musculare mari ale
trunchiului și membrelor

 Exerciții aerobice intense care îmbunătățesc sistemul cardiorespirator (reducerea riscului

de boală cardiovasculară, accident vascular și hipertensiune)

 Ridicarea de greutăți pentru sănătatea oaselor

 Înot

 Efectuarea exerciţiilor fizice împreună cu familia tinde să crească motivaţia

4
 Activităţi în timpul liber care să fie plăcute şi să aibă un efect pozitiv.