Sunteți pe pagina 1din 31
TUMORILE 7.1. ASPECTE GENERALE Tumoarea (Sinonime: neoplasm sau blastom) reprezintd un proces patologic caracterizat prin protiferarea nelimitat,nestivlit a celulelor. Proliferarea celular fn turnori este necontrolata, necoordonata si nu raspunde la actunile reglatorié ale organismului,fiind relativ autonoma, © alta particularitate majora a neoplasmelor consta in faptul 4 procesul prolferativ nu are caracter compensator-adaptativ Tumorile se subimpart in benigne, maligne si cu caracter local distructiv. CCaracterstica lor generala este prezentath in tabelul 45. Clasiicarea histogenetica (dupa {esuturile de origine) a tumorilor este urmatoare: 1) tumoriepiteliale fara localizare specifics (organonespecifie); 2) tumor epit do- si exocrine $i inveligurilor epiteliae); 3) tumori mezenchemale; 4) tumori ale fesutului melanopoietc; 5) tumor’ ale sistermului nervos si membranelor meningeale; 6) tumor ale fesutului hematopoietic si limfoid; 7) teratoame; 8) tumori de origine neclara, ‘cu localizare specifica (organospecifice - ale glandelor en- Tabet 45 racteristca generali a tumorilor benigne, maligne si cu crestere local distructivi Giiteriat ‘Tumorile benigne | Tumorile maligne | Tumorile cu cresere local distructiva i 2 3 4 imal de creiere Tent Rapid Tent Gradul de diferen- | Celule mature, dife- | Celule mature, ne- | Celule mature, diferentate fiere a celulelor tue | rengiate difereniate morale Atipismal Tisular Tisular, celular (ul- trastrctural, Tisular 106 MORFOPATOLOGIE. Gt NERALA, Tabelul 4S (continuare) 1 2 a 4 bicehimic, histor chimie, antigenic) CCaracterul_cresteri | Expansiva Invaziva Invaziva (infiltrative) fad de jesuturile (inflrtivay adiacente Limitele wmorii | Clare, precise (sunt | Sterse, necare ‘terse, neclare incapsulate) Matastazarea ‘Nu metastazeaza Metastazeaza Nu metastazeaza Reeidivarea| ‘Nu recidiveasa Recidiveaza | Reciaiveaza Evolujia — clinieo- | Se pot maligniza Nu se pot trans- | Se pot maligniza morfologiea forma in tumor be- nigne 7.1.1.CARACTERELE MACROSCOPICE ALE TUMORILOR Aspectul macroscopic al tumorilor poate fi difert. In majoritatea cazurilor tumorile ‘au aspect de nodul de forma rotunda sau ovoid, localizat in grosimea organului sau pe suprafata Iu, iar in organele cavitare si tubulare — in grosimea peretelui sau proeminetd in Jumenul respeeti. Suprafaza nodulifor tumoral poate fi neteda sau neregulata, rugoas®, uneori aviind aspect de conopids. Marimea gi consistent lor sunt de asemenea foarte variate: de la dimensiuni microscopice pana la mérimea unui cap de adult sau mai mar, iar consistenta de la moale,flasca pind la dura, pietroasa. Culoarea variazA in funetie de particulartaile structural- functionale ale fesutului de origine gi de modificdrile secundeare care survin in tesutul tumoral leziuni distrofice, necrotic, tulburiri citculatorii, procese inflametoare etc.). Tumorile pot fi crcumserise, incapsulate, bine delimitate sau pot invada, infitra fesuturle adiacente. In sens numeric ele pot fi unicentrice sau muticentrice, Macropreparate: »Condrom pulmonar“ (fig.165). in plaman este prezent un nodul tumoral de forma. rotunda, ct: dimensiuni considerabile, culoarea albicioasd, avind aspect lobulat, bine delimitat de parenchimul pulmonar adiacent si consistenta dura. Este o tumoare benigna din yesut cartlaginos, care in plaméni ia nastere din peretii bronhiilor. Microscopic este consttuits din fesut tumoral de tput caritajutui hatin, »Neurofibromatoza pielii* (fig.166). in piele se constata noduli tumorali multipli de imensiuni variate (pana la cégiva cm), forma rotunda, consistenta Masca; nodulii sunt procminenti pe suprafata piel. Tumoarea provine din tecile fibrelor nervoase (din perineurium), este format din fesut conjunctiv, contindnd celle si fibre nervoase. De obic are caractersistemic — neurofibromatoza generalizata (boala Recklinghausen). UMORILE 07 »Mixomul cordului* (fig.,167). in cavitatea ventriculului drept se constatt o tumoare localizatt'la nivelul orficiului arterei pulmonare, provenind din valvulele ei sigmoid; are dimensiuni pana la 4-5 cm, suprafala neregulatd, lobulara, consistenta moale, culoarea albicioasd, proeminenta in cavitate, stenozand orificiul arterei pulmonare (ceea ce explici hipertrofia ventriculului drept). Tumoarea este consttut din tesut conjunctiv cu aspect mucoid, gelatinos, se dezvolti din elementele mezenchimale embrionare pluripotente. 7.1.2. ASPECTELE MICROSCOPICE ALE TUMORILOR Microscopie, tumorile sunt constituite din dowd componente tisulare: stroma $i parenchimul. Stroma este formata din fesut conjunctiv, contine vase sanguine gi limfaice, fibre nervoase. Parenchimul este prezentat de celulele tumorale propriv-zise, Raportul dintre stroma gi parenchim poate fi diferit; in unele tumori predomind stroma (tumori fibroase), fn altele~ parenchimul (tumori histioide). In unele cazuri stroma si parenchimul sunt reprezentate ‘uniform (tumori organoide). Tumoarea se deosebeste de {esutul normal prin atipie morfologicd, biochimic’, histochimicd 51 imunologica. Atipia morfotogica poste fi tisular8, celular gi ultrastructural Atipia tisulard se manifesta prin modificarea arhitectonicii fesutului de origine, a aranjamentului elementelor structurale, @ raportului dintre cle, de exemplu modificarea raportulul dintre parenchim si stroma, variafiuni de numér, forma si dimensiun ale strucurilor epiteliale in tumorile epiteliale, diversitate de reparttie a structurilor fibrilare, celular, vasculare etc. in tumorile mezenchimale, Micropreparatul »Atipie tisulard in fibroadenom de glanda mamara™ (fig.168). Fibroadenomul este 0 winoare benigna care provine dn epitelu glandular, fiind asociatt cu 0 proliferare excesiva de tesut conjunctiv. in piesd se observa cé nodulul tumoral este constiuit din formatiuni glandulare proliferate, repartizat> neuniform, avand form si dimensiuni variate; concomitent se remarea proliferarea abundenti de jesut conjunctiv dens, compact dispus concentric fn jurul structarilor tubulare; canaficulele sunt tapetate de un epiteliu rezulat unistratifieat, asemanator cu ce! normal ‘Micropreparatul ,Atipie tsutard in leiomiom, Leionsiorl este 0 tumoare benign’ care provine din tesut muscular neted; de obicei se asociazt cu prolferarea. tumoral fibroconjunctiva, purtind denumirea de fibroleiomiom. Se tntélneste mai frecvent in uteri in tubul digestiv. In pies (fg. 169) se constatS cl tumoarea este format din fascicule de fibre rmusculare netede dispuse haotic, neordonat, pe alocuri in vartejuri, avand grosime si oriencare variate gi find interealate cu fascicule de fibre colagene: cetulele muscular tumorale sunt bine ierentate, amintind miocitele netede normale din fesutl de origine ‘Atipia tisular& este caracteristct peniru tumorils mature, beni Atipia celular’ se manifesta prin inegaliti de forma, volum 51 marime a celulelor si rucleilor, organitelor citoplasmatie, raportul difert dintre nucleu gi citoplaams, intensificarea, ‘activi mitotic, aparitia mitozelor patologice etc. Micropreparatete Atiple celular in cancer nediferentiat si rabdomiosarcom”. Cancerul este o tumoare maligné de origine epitelialé fra localizare specific, Rabdomiosarcomul este o tumoare maligna care se dezvolta din fesutul muscular striat; se intalneste in muschii scheletici, miocard, limb etc. L 2 108 MORFOPATOLOGIE GENERAL, In piese (fig.170 si 171) se observa un polimorfism si atipism celular si nuclear ‘marcat; celulele tumorale au dimensiuni si forma variate, unele gigante, polinucleate, nuclei inegali, unii voluminosi, cu multe monstruozitii; intensitatea colorafei lor la fel este diferits (hiper- sau hipocromatoz4 nuclear’), numarul de mitoze crescut considerabil, inclusiv mitoze normale; de notat dereglarea arhitectonicii tesutului de origine, aranjamentul haotic al celulelor tumorale, ‘Micropreparatul »Atipie cetulard in cancerul hepatocelular”. in centrul cémpului vizwal (fig.172) este prezent un focar de transformare canceroasé (malignizare) cu semne ccaracteristice de atipie si polimorfism celular; este constituit din celule tumorale de form si ddimensiuni variabile, cu nuclei voluminosi, unii gigant, hipercromi, citoplasma mai bazofilé, decdt hepatocitele inconjuratoare, mitoze aberante; aranjamentul celulelor tumorale este haotic, neordonat; se remarcA trecerea treptati de la fesutul hepatic normal Ia focarul tumoral. ‘Atipia celular se intlneste in tumorile imanure, maligne. Atipismul ultrastructural include cresterea numarului de ribozomi, diversitatea forme, volumului $i localizarii mitocondrilor, nucleilor,atipia mitozelor, aparitia unor celule hibride sau celule-himere (celule care posed’ concomitent proprietti a 2 tipuri diferite de celule ete, Atipia histochimica reflects particulartatle biochimice si metabolice ale tesutului tumoral care il deosebesc de fesutul de origine, de exemplu predominana enzimelor ‘metabolismului anaerob glicolitic sia continutuluicrescut de acizi nucleici ete 7.1.3. METASTAZAREA SI RECIDIVAREA TUMORILOR Metastazarea reprezintd procesul de deplasare in organism a celulelor tumorale, ‘insimanfarea si multiplicarea lor la distanf de tumoarea primar, formind noduli tumorali secundari sau metastazele, Este caractristica pentru tumorile maligne (cancer, sarcom, ‘melanom). Se poate produce pe cale: a) sanguin’ (metastaze hematogene); b) limfatica (metastaze limfogene); ¢) prin continuitate (de exemplu perineural) si d) prin contiguitate (metastaze prin implantare sau contact) care se intalnesc mai frecvent pe membranele seroase (de exemplu carcinomatoza peritoneului, pleurei). In ereier metastazarea poate avea loc prin intermediu! lichidului cefalorahidian (metastaze tichidiene). Micropreparatul ,,Embol tumoral intr-un vas sanguin”. in lumenul vasului (venei) se observa aglomerare de celule tumorale (embol celular), care adert a intima, implanténdu- se partial in peretele vascular (fig.173). Ulterior are loc extravazarea celulelor tumorale si dezvoltarea focarelor tumorale secundare — a metastazelor. Embolia tumoral se Intneste cu predominanfa tn vene si capare, mai rar ~in atere. Metastazarea pe cale sanguinl (venoas8) ‘ste caractersticd mai ales pentru sarcoame, melanoame, corionepitelioame etc. Micropreparatul ,Embolie tmorali a vaselor limfatice pulmonare”. in preparat (fg.83) se observa vase limfatice obturate cu aglomerari de celule tumorale (emboli celulari ‘tumorali). Metastazarea pe cale limfatica este deosebit de tipic& pentru tumorile canceroase, primele metastaze instaldndu-se in limfoganglionii regionali (ganglioni-sateliti ai regiunii respective). Dupa depasirea ganglionilor limfatici regionali celulele tumorale patrund in circulaia sanguind general sn diferitele organe si fesutur, TUMORILE 09 Micropreparatul ,,Propagarea perineurald a cancerulul glandular”, in preparat (fg.174) se observa structuri glandulare canceroase (adenocarcinom), care se extind prin ccontinitate de-a hingutteciitrunchiuli nervos (perineural) Cancerul primar a fost localizat in pancreas (adenocarcinom pancreatic). ‘Macropreparatele »Metastaze de cancer in ficat(fig.175) si pliman (fig.84) si de ‘melanom ocular tn oase (fig.176)”. In organele respective se observa multipli noduli tumorali secundari metastatic, dispusi neordona, mai mult sau mai putin bine delimitai, de dimen: varabile. Metastazele hematogene in ficat se intiinesc mai fecvent in cancerul gastric, pancreatic, de colon 5. iar in pliméni in cancerul glandei mamare, stomaculu s. ‘etastazele de melanom conjn pigment metanic, tumoarea primar find localizaté tn ochi lobul ocular enucleat se observa focarul tumoral de culoare brund-neagr). Micropreparatul ,Metastaze de cancer glandular al stomaculut tn ficat”. tn ‘campul vizwal (fig.177) se constati 2 zone: structuri glandulare atipice canceroase si fesutul hepatic adiacent comprimat, cu modificdr distrofic. Recidivarea tumorii reprezinta reapariia ei pe acelasi loc dupa tnlaturarea pe cale