Patologia tumorilor

Neoplazia (neos, gr=nou;

plassein, gr.=a forma)=tesut
nou format

Tumorile (tumor,
lat.=umflatura) sunt proliferari
celulare necontrolate,
excesive, progresive si
ireversibile, care continua sa
se dezvolte si dupa incetarea
actiunii stimulului cauzal
Difera fundamental
de proliferarile
celulare care se
intalnesc in procesele
de regenerare,
reparare si de
adaptare celulara.

In aceste procese, proliferarea are caracter reactiv,

inceteaza dupa ce factorii care au determinat-o au
fost eliminati.
 Patologia tumorilor

Specialitatea medicala care se ocupa cu

tratamentul tumorilor= Oncologie
(“onkos”lb greaca= umflatura)

Tumorile= a 2-a cauza de mortalitate in

Romania, dupa bolile aparatului cardio-
vascular.
 Patologia tumorilor
INCIDENTA TUMORILOR A CRESCUT in ultimele
decenii, datorita:
- prelungirii sperantei de viata,
- societatii industrializate,
- utilizarii unor metode de diagnostic precoce
performante.
Cu cat diagnosticul unei tumori este mai
precoce si ea e identificata intr-un stadiu
mai incipient, cu atat supravietuirea este
mai buna.
 Diagnosticul tumorilor
• se face de obicei in cadrul unei echipe
multidisciplinare, in centre specializate.

• Exista mai multe metode de a obtine un

fragment de tesut dintr-o tumora (biopsie)
sau celule din tumora.
• In scopul unui dg corect: examen de rutina la
microscopul optic, dar si tehnici speciale
 Clasificarea anatomo-clinica a tumorilor

In functie de evolutia, respectiv comportarea

biologica si pe baza particularitatilor clinico-
patologice, tumorile se pot clasifica in:

TUMORI BENIGNE
TUMORI MALIGNE
*tumori borderline, tumori la limita
 Tumorile benigne
(bene, benignus, lat.= bine, bine intentionat)

• Cresc, de obicei, lent

• Sunt bine delimitate
• Nu produc metastaze
• Nu recidiveaza
In lipsa unor complicatii nu produc imbolnavirea
organismului si nu pun in pericol viata bolnavului
! Exceptii: Tu benigne intracraniene
 Tumorile maligne
(male, lat.= rau)
• Se dezvolta rapid
• Au o crestere invaziv-destructiva
• Produc metastaze
• Au capacitatea de a recidiva dupa ce
au fost indepartate chirurgical
Produc imbolnavirea organismului si netratate duc la
deces
 Denumirea tumorilor
BENIGNE MALIGNE
Adaugarea sufixului –om Denumirea generala= CANCER
la radacina cuvantului care (cancer, lat.=rac)
denumeste tesutul/organul In functie de tipul si originea lor
din care se formeaza se utilizeaza denumiri mai precise

t conjunctiv- FIBROM T epitelial= CARCINOM

t osos- OSTEOM T conjunctiv= SARCOM
t cartilaginos- CONDROM T limfatic= LIMFOM
t musc neted- LEIOMIOM Sist melanocitar= MELANOM
 Caracterele macroscopice
TUMORILE BENIGNE TUMORILE MALIGNE
Net delimitate de tesuturile Imprecis delimitate
invecinate
Frecvent incapsulate Nu au capsula
Comprima tesuturile vecine Infiltreaza tesuturile din jur

Mobile la palpare Sunt fixate de tesuturi

Necroza e o raritate Necroza e frecventa si timpurie

Ulcerarea e rara Ulcereaza frecvent si timpuriu

Caracterele macroscopice ale tumorilor
• Numar
• Dimensiunea
• Forma
• Consistenta
• Culoare
• Suprafata de sectiune
 Caractere macroscopice: numarul tumorilor

Tumorile sunt de obicei unice, solitare, dar exista si

tumori multiple
 Caracterele macroscopice: marimea tumorilor

Marimea tumorilor e foarte diferita, pot fi f mici, chiar

de marime microscopica, sau pot ajunge la marimea
unei nuci, a unui ou, a unui pumn de adult si chiar mai
mari.
 Caracterele macroscopice: forma tumorilor

Forma tumorilor este, de asemenea foarte variata.

In organele parenchimatoase se dezvolta de obicei tumori nodulare, mai rar
infiltrative. In organele cavitare, tumorile se prezinta ca formatiuni vegetante,
conopidiforme, ulcerate cu margini proeminente sau infiltrand difuz peretele
organului respectiv.
Exista si tumori cavitare (chistice) cu unul sau mai multe compartimente, cu
peretele neted sau cu numeroase formatiuni papilare intracavitare.
Caracterele macroscopice: consistenta tumorilor

Consistenta unei tumori depinde de celularitatea ei, de cantitatea

si calitatea stromei conjunctive si de modificarile distrofice
secundare (hialinizare, calcificare).
Tumorile cu celularitatea abundenta au consistenta mai moale (tu
medulare), cele bogate in tesut conjunctiv (tumori desmoplastice)
sunt dure, asemanatoare unei cicatrici. Tumorile care secreta
mucina au consistenta gelatinoasa (tumori mixoide, gelatinoase)
 Caracterele macroscopice
Culoarea
Depinde de: culoarea de baza a
tesutului infiltrat tumoral,
continutul de sange si pigmenti,
tulburarile circulatorii locale,
hemoragiile, necrozele si
procesele distrofice aparute.
Suprafata de sectiune
Aspect omogen, fascicular;
nodular sau cavitar.
Tumorile cavitare pot avea
continut: seros, mucinos,
coloidal, sau masa albicioasa ca
terciul.
 !!! Caracterele macroscopice ale
tumorilor au valoare orientativa in
aprecierea comportarii lor
biologice
 Caracterele histologice ale tumorilor

Orice tumora e constituita din doua

componente: parenchimul si stroma.

Totalitatea celulelor tumorale in proliferare

reprezinta parenchimul, iar scheletul
conjunctivo-vascular stroma tumorala.
 Caracterele histologice ale tumorilor

In tumorile epiteliale cele

doua componente sunt
distincte, celulele
tumorale formeaza
insule, plaje, cordoane,
separate de septuri
conjunctive=
structura organoida
 Caracterele histologice ale tumorilor
In tumorile
mezenchimatoase si
limfoamele maligne cele
doua componente nu
sunt separate, stroma
este de obicei redusa,
fiind reprezentata doar de
tesutul conjunctiv din
jurul vaselor=
Structura histoida
 Caracterele histologice ale tumorilor

In tumorile benigne, In neoplaziile maligne,

celulele care alcatuiesc celulele si structura
parenchimul seamana cu tesutului tumoral difera
celulele din care provin= de structura tesutului din
care provin=

TU HOMOLOGE TU HETEROLOGE, ATIPICE

(homologos, gr.=asemanator) (heteros, gr.=diferit, altfel)
 Caracterele citologice ale tumorilor

Diferentierea tumorilor benigne de cele

maligne se face pe baza examinarii
microscopice, deoarece numai astfel se
pot aprecia particularitatile structurale,
gradul de diferentiere si caracterele
citologice ale celulelor tumorale!!!!!!!
 Caracterele citologice ale tumorilor
TUMORI BENIGNE
Celule de aceeasi marime (izocitoza)
Celule de aceeasi forma (izomorfe)
Celule uniform colorate (izocromazie)
Raport nucleu/citoplasma NORMAL
Nucleii sunt uniformi (izocarioza)
Mitoze foarte rare
Nucleoli normali
Cromatina nucleara normala
Polaritatea celulelor e pastrata
Distrofii celulare rare sau absente
TUMORI MALIGNE
Celule de diferite marimi (anizocitoza)
Celule anizomorfe, polimorfe
(poikilocitoza)
Celule colorate diferit (anizocromazie)
Raport N/C deviat in favoarea nucleului
Nucleii de forma si marimi diferite
(anizocarioza)
Mitoze frecvente, atipice
Nucleoli mariti, uneori multipli
Cromatina nucleara anormala
Polaritatea celulelor e modificata
Distrofii celulare prezente
Caracterele citologice ale tumorilor
Celulele au aceeasi marime,
aceeasi forma, sunt uniform
colorate, au nuclei uniformi,
mitozele sunt absente,
nucleoli inaparenti.
Celulele sunt mature,
diferentiate si tipice.
(asemanatoare cu tesuturile
din care provin)

TUMORA BENIGNA
 Tesutul adipos
ALB
In tes subcutanat
mediastinal, in abdomen,
retroperitoneal
Alcatuit din lipocite
(adipocite): celule rotunde,
ovalare, cu citoplasma
ocupata de o picatura
unica, mare, lipidica, care
impinge nucleul in forma
de semiluna la periferie
BRUN
In reg interscapulara, gat,
mediastin, axile; functia
principala-producerea de
caldura
Celule mici, cu citoplasma
multivacuolata, acidofila,
cu nucleul situat central
 Tesutul adipos
ALB BRUN
Lipom, macroscopic
Formatiune tumorala
bine delimitata,
incapsulata, de
consistenta moale, de
culoare galbuie
 Lipom
• Proliferare tumorala benigna, delimitata de o
capsula conjunctiva care prezinta septe fibroase
intratumorale
• Alcatuita din adipocite adulte, cu citoplasma clara,
necolorata la HE datorita dizolvarii lipidelor in
solventi organici folositi la includerea piesei la
parafina
• Pt evidentierea grasimilor: coloratii speciale
(Sudan III –portocaliu), (Sudan negru- negru),
(Scharleth Roth- rosu)
Lipom, microscopic
Lama 30 EXAMEN: Lipom
Caracterele citologice ale tumorilor
Celule de marime si
forma diferite, cu
nucleii de forma si
marime variabile, cu
nucleolii aparenti,
mariti; cu mitoze
frecvente, atipice.

TUMORA MALIGNA
 Caracterele citologice ale tumorilor

Nucleii celulelor maligne:

mariti,
hipercromi,
deformati,
uneori cu aspect bizar.
Cromatina nucleara:
frecvent grunjoasa,
nucleolii mariti,
eozinofili.
Mitozele sunt frecvente,
atipice.
 Liposarcom
• Tumora maligna a
tesutului adipos
• V=50-65 ani
• Localizare: abdomen,
torace, retroperitoneal
• Macro: friabila,
imprecis delimitata,
albicioasa-cenusie-
galbuie, cu zone de
necroza
Liposarcom, microscopic
• Alcatuita din celule cu
marimi diferite (mici,
medii, mari), forme
diferite, cu lipoblasti
bizari
• Mitoze atipice prezente
• Nuclei bizari
Liposarcom pleomorf- HE, Oil Red
Lama 31 EXAMEN: Liposarcom
 Polaritatea celulelor: benign vs malign

Polaritatea= prezenta maturarii epiteliului dinspre baza inspre suprafata

acestuia
Care dintre tumori este benigna si care e maligna?
 Caracterele citologice ale tumorilor
Diagnosticul HP al unei tumori maligne trebuie sa
cuprinda si gradul de diferentiere (grading).
Acesta este apreciat de medicul AP, prin examinarea
microscopica a tumorii.
Exista mai multe sisteme de gradare histologica.
Cele mai multe apreciaza urmatorii parametri:
-gradul de diferentiere in raport cu tesutul de origine
-pleomorfismul celular/nuclear
-Indexul mitotic (numarul de figuri mitotice, un
indicator la ratei de proliferare tumorala)
Gradul de diferentiere ofera date, atat AP, cat
si oncologului, cu privire la evolutia tumorii:
cu cat o tumora este mai putin diferentiata, cu
atat evolutia si prognosticul ei este mai
nefavorabila.
In practica curenta se utilizeaza in cazul
carcinoamelor de obicei 3 grade de
diferentiere:
• Gradul I: bine diferentiat
• Gradul II: intermediar, moderat diferentiat
• Gradul III: slab diferentiat
ADK G1 vs G3
 Cresterea tumorilor
Tumorile benigne cresc, de
obicei, lent si comprima
tesuturile inconjuratoare
(crestere expansiva a
tumorii). In tesuturile
comprimate din
vecinatate, elementele
parenchimatoase se
atrofiaza, iar tesutul
conjunctiv mai rezistent
formeaza o
pseudocapsula.
 Cresterea tumorilor
Tumorile maligne cresc,
de obicei, rapid, invadand
si distrugand partial
tesuturile inconjuratoare
(crestere infiltrativ-
distructiva sau invaziva).

Alaturi de atipia celulara,

cresterea invaziva a unei
tumori e un indiciu
important al malignitatii
 Propagarea si metastazarea tumorilor

Propagarea si metastazarea sunt cele mai

importante proprietati ale tumorilor maligne.

Prin invazia locala celulele tumorale patrund in

tesuturile invecinate si se pot propaga de-a
lungul unor structuri anatomice (fascii, nervi,
vase sanguine)= propagarea directa, continua a
tumorii
 Propagarea si metastazarea tumorilor

Dintr-o tumora maligna primara se desprind

celule neoplazice, care disemineaza pe diferite
cai si se insamanteaza oriunde in organism,
rezultand tumori secundare= metastaze

Aceasta cale de propagare discontinua este

indicatorul cel mai sigur al malignitatii unei
tumori.
 Propagarea si metastazarea tumorilor
Metastazele se formeaza cel mai
frecvent:
-pe cale limfatica
-pe cale sanguina
-prin diseminarea cel. tu in
cavitatile seroase
Mai rar: prin contact
Prin inoculare (iatrogen)
canaliculare
pe calea LCR
 Procesul de metastazare

• Detasarea celulelor tumorale din Tu primara

• Invazia in tesutul conjunctiv adiacent
• Patrunderea in lumenul unor vase
• Parcurgerea torentului circulator
• Aderarea de peretele vasului respectiv
• Migrarea inafara vasului, patrunderea in
tesutul adiacent intr-un organ unde incepe sa
prolifereze→METASTAZA (leziune tumorala
secundara)
 Metastazele
• Pot aparea imediat dupa diagnosticul tumorii
primare
• Cel mai frecvent la 3-5 ani de la diagnostic
• Uneori pot apare si dupa 20 ani de la diagnostic,
pe baza celulelor “dormande” (celule care
persista in organism, in ciuda extirparii
chirurgicale si trat oncologic, se pot reactiva
dupa un numar de ani)
• Metastazele se asemana microscopic cu tumora
primara, dar uneori sunt mult mai nediferentiate
 Clasificarea TNM
Tratamentul si prognosticul tumorilor maligne se
stabilesc in functie de o serie de parametri, printre
care si stadiul tumorii.
Sistemul TNM= metoda internationala, unanim
acceptata, de clasificare si stadializare a tumorilor
maligne cu diferite localizari.
cTNM; pTNM= stadializarea patologica, efectuata
de anatomo-patolog, prin examinarea
macroscopica si microscopica a tumorii, a
limfonodulilor regionali si a metastazelor
 TNM
• “T”= diametrul tumorii primare (in cm)
• “N”= starea limfonodulilor regionali (daca
prezinta sau nu metastaze)
• “M”= prezenta sau nu a metastazelor la distanta
Fiecarui parametru i se acorda intre 1 si 3 puncte,
media acestora reprezinta un scor.
Stadiul se apreciaza in functie de acest scor
Cu cat stadiul unei tumori e mai mare, cu atat
prognosticul este mai rezervat
Stadializarea pTNM pt cc rectal
 Prognosticul tumorilor
• Aprecierea prognosticului unei tumori se face
in functie de:
-tipul microscopic al tumorii,
-gradul de diferentiere histologica si
-stadiul tumoral

• Aprecierea prognosticului e reflectata de

supravietuirea pacientilor, care se apreciaza
la 5, la 10 si la 15 ani de la dg
 Prognosticul tumorilor

• Unele tu au prognostic excelent, cu o

supravietuire la 5 ani de peste 80% (seminomul
testicular, carcinomul bazocelular cutanat)
• Altele au prognostic intermediar (cc mamar, cc
colorectal, cc uterin),
• Altele au prognostic rezervat, cu o supravietuire
de 20% la 5 ani (cc de pancreas, cc pulmonar, cc
gastric)
 Anatomo-patologii
Ce crede lumea ca facem? Ce facem noi de fapt?