NEOPLAZIA

(TUMORILE)
 TUMORILE (neoplaziile)
• Modificarea de bază care se găseşte la originea tuturor
neoplasmelor este pierderea capacităţii celulei de a răspunde
la stimulii reglatori ai creşterii celulare normale.

• Celulele neoplazice :
• continuă să se multiplice fără a fi influenţate de stimulii reglatori
care controlează creşterea celulelor normale.
• au un grad de autonomie prin proliferarea lor continuă,
• autonomia tumorii nu este completă, toate neoplasmele
depinzând de gazdă prin nutriţie şi irigare sanguină.
Neoplasmele
• Proliferări anormale de țesut, necoordonate cu ale
țesuturilor din jur, care continuă și după încetarea
acțiunii agentului care a produs proliferarea
• Neoplazia → neoplasm, tumoră
(neo – nou; plasein – a forma)
!Diferit de formaţiunile non-neoplazice
(Hiperplazia)!

• Cancer – termen comun pentru toate

tumorile maligne şi provine din
latinescul “cancer” (crab)

• Oncologia – studiul tumorilor

maligne

• Carcinogeneză - reprezintă
succesiunea de evenimente în urma
căreia o celulă normală este
transformată într-una malignă.
Tumorile (neoplaziile) se clasifică după criterii:
Nomenclatura
Neoplasmul

• Indiferent de tipul histologic sau de natura ei (benignă sau

malignă), orice tumoră este:
• monoclonală - apare prin autoselecţie dintr-o celulă
transformată în urma unor alterări genetice şi
• autonomă - independentă de stimulii de creştere
fiziologici.
 Mecanism de creştere

Tumoră
Adaptare Benignă Malignă
Normal
(Hiperplazie)

Policlonal Monoclonal
Neoplasmul
• Neoplasmele prezintă 2 componente principale:
parenchim (constituit din celule transformate) - dau
denumirea neoplasmului;
stromă (ţesut conjunctiv şi vase)
 Caracterele generale ale neoplasmelor
benigne şi maligne

• Diferenţierea

• Rata de creştere

• Invazia locală

• Metastazarea
 Diferenţierea
Tumora benignă Tumora malignă

• se aseamănă cu ţesutul de • variate grade de diferenţiere

origine
• mitoze rare,
• raport N/C normal,
• monomorfism celular.
• numeroase mitoze, unele
atipice
• raport N/C mare
• pleomorfism celular şi
nuclear
Aspecte histologice de diferenţiere
• Bine diferenţiat
• Moderat diferenţiat
• Slab diferenţiat
• Nediferenţiat - Anaplazic
Displazia
• Totalitatea modificărilor citologice şi arhitecturale
dintr-un epiteliu, cu scăderea diferenţierii
celulare.
• Pleomorfism celular şi nuclear,
• Mitoze, unele atipice,
• Pierderea polarităţii celulelor.
Celula canceroasă
• Anaplazia este lipsa totală de diferențiere a celulei tumorale.
• Celula canceroasă prezintă anomalii de formă și dimensiune:
• Pleomorfism celular – forme variate
• Anizocitoză – dimensiuni variate
• Anomalii nucleare
• Modificarea raportului nucleo-citoplasmatic în favoarea nucleului
• Hipercromazia nucleară
• Anizocarioză
• Pleomorfism nuclear
• Nucleoli cu volum crescut, unici sau multipli
• Anomalii citoplasmatice
• Volum citoplasmatic redus în favoarea nucleului
• Citoplasma bazofilă
• Celulele tumorale au o slabă coeziune între ele.
Displazia

Normal Displazie uşoară Displazie moderată

Carcinom
microinvaziv

Displazie severă (CIS)

Displazia

Adenom -
displazie de
grad scăzut

Adenom -
Normal
displazie de
(mucoasă colon)
grad înalt
Tumoră benignă de colon Adenocarcinom bine diferenţiat
(polip adenomatos)

Epiteliu colonic normal

Adenocarcinom slab diferenţiat Tumoră anaplazică

 Rata de creştere
Invazia locală şi Metastazarea
Tumorile benigne
• model de creştere expansiv,
comprimând ţesuturile din jur,
• nu recidivează după extirparea
completă
• nu metastazează
Tumorile maligne
• model de creştere invaziv,
infiltrând ţesuturile
• recidivează local
• metastazează la distanţă
(tumori maligne secundare)
Model de creştere
Metastazarea
• Termenul „metastază” semnifică dezvoltarea de
implante tumorale secundare, la distanţă şi în
discontinuitate faţă de tumora primară.
• Această capacitate este proprie tumorilor maligne.
 Căile de metastazare

Diseminare limfatică - în
ganglionii regionali

Diseminare hematogenă - în
organe, la distanță

Diseminare transcelomică, de-a

lungul seroaselor

Diseminare prin conducte

naturale (ex. bronșii, căi urinare)
 Diseminare limfatică
• Metastazarea pe cale limfaticã, reprezintã calea preferentialã de rãspândire a
carcinoamelor (tumori maligne epiteliale)
• În general, embolii tumorali urmeazã calea celor mai apropiate vase
limfatice si metastazele apar în primul rând în nodulii limfatici regionali.
• Ex:
• În carcinomul de glandă mamară localizat în:
• cadranele externe metastazele se produc de obicei în nodulii
axilari,
• cadranele interne - în nodulii mamari interni.
• În cancerul cavitatii orale- metastaze în nodulii submandibulari, latero-
cervicali
• în cancerul rectal - nodulii perirectali si mezenterici.
Diseminare limfatică
 Diseminare limfatică

Embolii tumorale în vasele limfatice Metastaze în ganglionii paraaortici

Diseminare hematogenă
• Calea sanguinã este utilizatã în special de sarcoame
(tumori maligne conjunctive), dar si de formele avansate
de carcinoame.
• Se utilizeazã capilarele si venele, mai putin arterele
protejate împotriva pãtrunderii celulelor tumorale de
peretii lor mai grosi.
• Frecvent - plãmâni si ficat, datoritã vascularizatiei
abundente a acestor organe.
 Diseminare hematogenă

Localizările metastazelor hematogene

Diseminare prin cavităţile seroase
(transcelomică)
• Tumorile se pot rãspândi si de-a lungul unor cavități sau canale naturale ale
organismului.
• Acest aspect se întâlneste de obicei la nivelul cavității peritoneale, pleurale,
pericardice, etc.
Tumora primara
Carcinom gastric
Carcinom colorectal
Metastaze ovariene
Tumora Krukenberg
Efectele sistemice ale tumorilor maligne

• Pierderea în greutate
• Inapetenţă
• Febra
• Stare generală alterată
• Anemie
• Sdr. paraneoplazice
 Prognostic
• Evaluarea histologică element predictiv pentru
evoluţia probabilă a tumorii.

• Gradare histologică (G)

• Stadialiazea oncologică - TNM
Gradare histologică
• G1 – bine diferenţiat

• G2 – mediu diferenţiat

• G3 – slab diferenţiat

• Anaplazic
Stadializarea TNM
• T = extensia tumorii
• N = invazia ganglionilor limfatici
• M = metastaze viscerale
• Se efectuaza preterapeutic si postoperator
Stadializarea TNM
T - extensia tumorii
• Tis – tumoră in situ non-invazivă

• T1 – tumoră mică, cu invazie minimă

• T2 – tumoră medie, cu invazie în limitele organului afectat

• T3 – tumoră mare, cu invazie dincolo de limitele organului afectat

 Stadializarea TNM
N - invazia ganglionilor limfatici
• N0 – fără invazie ganglionară

• N1 – invazia ganglionilor regionali

• N2 – invazia ganglionilor la distanţă

 Stadializarea TNM
M – metastaze viscerale
• M0 – fără metastaze

• M1 – cu metastaze

• Mx – metastaze nedeterminate
Tumori caracteristici
Tumori benigne
• Se dezvoltă local
• Nu invadează țesuturile din jur
• Nu recidivează după extirparea
chirurgicală completă
• De cele mai multe ori sunt bine
delimitate
• Reproduc structura țesutului de
origine
Tumori maligne
• Invadează țesuturile din jur
• Frecvent au arii de necroză și
hemoragie
• Pleomorfism celular și nuclear
• Mitoze numeroase, des atipice
• Diseminează la distanță
producând implante tumorale
(metastaze)
TUMORI EPITELIALE
BENIGNE ŞI MALIGNE
 TUMORI EPITELIALE BENIGNE
ŞI MALIGNE

Origine Tumori epiteliale benigne Tumori epiteliale maligne

Epiteliul Papilom Carcinom scuamocelular

scuamos Carcinom bazocelular

Epiteliul Adenom Adenocarcinom

glandular
 TUMORI EPITELIALE BENIGNE

Origine - ţesuturi epiteliale

• PAPILOM:
• derivă din epiteliul malpighian (scuamos),

• ADENOM:
• proliferarea epiteliului glandular.
 Papilomul

• Papilomul tumoră benignă cu originea în:

– Epiteliul scuamos (keratinizat sau nekeratinizant)
Papilom scuamocelular
• Epiderm (piele)
• Mucoase epidermoide (oro-faringe, laringe, esofag, exocol, vagin)
– Uroteliu
Papilom urotelial
Papilomul scuamocelular
Tumoră epitelială benignă
Origine – epiderm
Macroscopie:
tumoră vegetantă ce proiemină la suprafaţa pielii,
bază largă de implantare,
suprafaţă netedă sau neregulată
 Papilomul scuamocelular
• Proliferarea epitelială se dispune pe axe
conjunctivo-vasculare cu aspect digitiform.

• Epiteliul scuamocelular stratificat proliferat

păstrează structura și stratificarea normală

• Membrana bazală situată între epiteliul

scuamocelular proliferat și axul conjunctivo-
vascular este intactă

• ! CONDILOMA ACCUMINATA este un

papilom dezvoltat la nivelul mucoaselor
epidermoide și este determinată de virusul
papiloma uman

• Axele conjunctivo-vasculare au rol de susţinere

şi nutritiv.
Condiloma acuminata (veruci venerice)
• Tumoră epitelială benignă
• Localizare: regiunea ano-genitală
• Macroscopic:
• tumori exofitice de câţiva centimetri în diametru, cu aspect conopidiform şi
bază largă de implantare.

Microscopic: acantoza, hiperkeratoza, koilocitoza si un infiltrat inflamator limfo-

plasmocitar asociat.

Koilocitul - celula epiteliala modificata, cu nucleu “in stafida” cu halou clar

perinuclear (datorita efectului citopatic incluzionar al HPV) –HPV 6, 11- risc
oncogenic scazut
 Adenomul
• Adenomul este o tumoră epitelială benignă cu originea în
epiteliul glandular:

– epiteliul organelor parenchimatoase (ficat, rinichi, tiroidă,

suprarenală)
– epiteliul mucoasele organelor cavitare (stomac, colon,
veziculă biliară).

Adenoamele dezvoltate în parenchime glandulare formează

noduli cu capsulă - Adenom (tiroidă)
Adenoamele dezvoltate în organele cavitare au aspect de
polip –Polip adenomatos (colon)
Adenoamele ovariene au aspect de chist - Chistadenom
(ovar)
 Adenomul

• Tumori dezvoltate în organe

parenchimatoase
• Aspect macroscopic:
• nodular,
• solid,
• bine delimitat, încapsulat.
• Adenoamele dezvoltate în
organe endocrine se pot
asocia cu hiperfuncţie
(ex. adenom tiroidian –
Adenom tiroidian
tireotoxicoză)
Polipul adenomatos
• Polipul adenomatos - tumoră epitelială benignă dezvoltată din
epiteliul unistratificat al mucoaselor – frecvent la nivelul mucoasei
colice.

• Prezența de numeroși polipi mici (>100) la nivelul mucoasei

colice poartă denumirea de polipoza adenomatoasă familială

• Poate fi tubular, vilos sau tubulo-vilos

• ! Stratul muscular al mucoasei este intact – nu are caracter

infiltrativ
Polipul adenomatos
• Polipul adenomatos - tumoră epitelială benignă dezvoltată din
epiteliul unistratificat al mucoaselor (stomac, colon).
• Macroscopic polipul adenomatos poate fi:
• pediculat - baza de implantare lungă şi subţire, tapetată de epiteliu normal
• sesil - bază largă şi scurtă de implantare.
 Polipul adenomatos
• Microscopic - epiteliul proliferat are caracter displazic şi realizează o
arhitectură:
• tubulară,
• viloasă sau
• tubulo-viloasă.
 Polipul adenomatos tubulo-vilos

• Componenta tubulară este

reprezentată de celule tumorale
dispuse sub forma de tubi
deformaţi, tapetaţi de epiteliu
displazic.
• Componenta viloasă este
reprezentată de formaţiuni
digitiforme, subţiri, cu ax
conjunctivo-vascular, tapetate de
epiteliul displazic.
• Musculara mucoasei este integră.
Polipoza adenomatoasă familială
• Localizată fecvent în
regiunea recto-sigmoidiană
• Caracterizată prin prezența
a numeroși polipi (>100),
mici, sesili
• Este o leziune
precanceroasă
Chistadenomul
• Este o tumoră epitelială benignă
• Adenom cu aspect de chist (prin acumularea
secreţiei)

• Chistadenom - clasificare
• Simplu
• Papilifer

• Unilocular
• Multilocular

• Seros
• Mucos
 Chistadenomul

• Ovar, pancreas, glanda salivară

• Chist (prin acumularea secreţiei)
 Fibroadenomul de glandă mamară

• Tumoră hormono-dependentă
(hiperestrogenism),
• Tumora este:
• nodulară,
• încapsulată,
• inclusă în parenchimul glandei
mamare.
 Fibroadenomul de glandă mamară

• Tumoră mixtă, constituită din două

componente:
• Componenta epitelială –
proliferarea epiteliilor canalelor
galactofore
• Componenta conjunctivă –
proliferarea fibroblastelor
 Carcinoamele

• Sunt tumori maligne derivate din ţesuturile epiteliale

• Clasificare histogenetică:
 Carcinom epidermoid (scuamocelular)
 Epiderm
 Mucoase epidermoide
 Metaplazie epidermoidă
 Adenocarcinom
 epiteliul organelor parenchimatoase
 epiteliul mucoasele organelor cavitare
 Carcinomul

• Tumoră malignă de origine epitelială

• Unele apar pe fondul unor stări precanceroase (displazie)

• Pentru prognostic este important diagnosticul precoce, cu cât tumora

este într-un stadiu mai avansat, procentul de supraviețuire scade

• Carcinoamele metastazează în principal pe cale limfatică

 Carcinomul

• Macroscopic:
• Organe cavitare:
• Vegetant
• Ulcerat
• Infiltrativ
• Organe parenchimatoase:
• Nodular
• Infiltrativ (Difuz)
Forme macroscopice în organe cavitare

• Carcinom vegetant

• Carcinom ulcerat

• Carcinom infiltrativ
 Forme macroscopice in organe cavitare
Carcinom vegetant

• Carcinom vegetant:
• Masă tumorală
conopidiformă (polipoidă)
• Bază largă de implantare
• Suprafaţa neregulată care
proiemină în lumen
(imagine radiologică
lacunară)
• Caracter infiltrativ în
peretele organului
 Forme macroscopice in organe cavitare
Carcinom ulcerat

• Carcinom ulcerat:
• Pierdere de substanţă cu baza
largă, profundă, aspect
crateriform
• Margini constituite din ţesut
tumoral cu aspect reliefat,
neregulat
• Baza tumorii anfractuoasă,
acoperită de detritus necrotic
şi hemoragic (imagine
radiologică de nişă)
 Forme macroscopice in organe cavitare
Carcinom infiltrativ

• Carcinom infiltrativ
• Tumoră alb-cenuşie ce
infiltrează peretele
• Peretele îngroşat, rigid,
cu dispariţia pliurilor
mucoase
• Lumenul redus,
stenozat.
 Forme macroscopice în organe
parenchimatoase

• Carcinom nodular

• Carcinom infiltrativ (difuz)

 Forme macroscopice in organe
parenchimatoase
Carcinom nodular

• Carcinomul nodular:
• Tumoră alb-cenuşie,
slăninoasă, unică, de
dimensiuni variabile
• Limitele tumorii uşor
neregulate, datorită
caracterului invaziv
• Fără capsulă
 Forme macroscopice in organe
parenchimatoase
Carcinom infiltrativ

• Carcinomul infiltrativ:
• Masă tumorală
extensivă, difuză, alb-
slăninoasă, ce
înlocuieşte parte din
organul parenchimatos
Carcinomul scuamocelular
• Epiderm (carcinom cutanat)
• Mucoase epidermoide (esofag,
laringe, exocol, etc)
• Metaplazie epidermoidă (epitelii
cubico-cilindrice, tranziționale)
Carcinomul scuamocelular cutanat
• Tumoră epitelială malignă cu originea în
epiteliul scuamocelular al pielii
• Are caracter infiltrativ în suportul
conjunctiv al dermului (membrana bazala
este distrusă).

• Gradul de diferenţiere a tumorii este dat

de:
• atipia celulară
• producerea de keratină de către
celulele tumorale.

• În carcinoamele scuamocelulare,
diferențiate, cu keratinizare, prin
diferențiere celulele tumorale se încarcă cu
keratină și formează globi cornoși (perle
keratozice) - reprezintă elementul marker
de diagnostic
Carcinom bazocelular
 Carcinom bazocelular (ulcus rodens)

• Este o tumoră epitelială malignă

• Formă particulară de carcinom
cutanat - este localizat doar la
nivelul pielii
• Originea: celulele stratului bazal
al epidermului și al anexelor
pilo-sebaceee
• Are caracter infiltrativ local
• Nu dă metastaze (foarte rar)
Macroscopie:
tumoră ulcerată cu aspect de pierdere de
substanţă, ovalară, profundă cu baza indurată
Marginile ulceraţiei sunt indurate, uşor
proieminente (ulcus rodens)
 Carcinom bazocelular (microscopic)

• Tumora este compusă din plaje de

celule tumorale separate de stromă
redusă
• Tumora distruge membrana bazală şi
are caracter infiltrativ în suportul
conjunctiv al dermului
• Plajele tumorale sunt constituite din
celule tumorale similare cu celulele
stratului bazal, cu dispoziţie
caracteristică:
 La periferia insulelor tumorale
celulele au dispoziție în palisadă
 În centrul insulelor tumorale
celulele au dispoziție dezordonată
Carcinomul tranzițional
• Este o tumoră epitelială malignă
• Are originea în epiteliul tranzițional al căilor urinare - Frecvent localizat la
nivelul vezicii urinare
• Epiteliul tranzițional îngroșat cu un număr crescut de straturi celulare ce
prezintă variate grade de atipie nucleară și pleomorfism.
• bine diferențiat are aspect vegetant asemănător cu un papilom
• puțin diferențiat are aspect conopidiform, infiltrativ cu ulcerații necrotice
și invadează rapid peretele vezical
Adenocarcinomul
• Origine în epiteliul glandular
Adenocarcinomul

• Tumoră malignă a epiteliilor glandulare:

• epiteliul organelor parenchimatoase exocrine (, ficat,
ovar, etc.)
• epiteliul organelor parenchimatoase endocrine (tiroidă
etc.)
• epiteliul mucoasele cu glande ale organelor cavitare
(stomac, intestin, veziculă biliară, bronşii, endometru,
endocol, etc.)
 Adenocarcinom tubular bine diferenţiat
(colon)
• Tumora are origine în epiteliul
glandular al colonului
• Tumora are caracter infiltrativ în
submucoasă şi pătura musculară
• Tumora este alcătuită din
 Elemente tubulare separate
de stroma conjunctivă
redusă
 Glandele tumorale sunt
căptuşite de un epiteliu
atipic, dispus pe unul sau
mai multe straturi, şi
formeaza lumene neregulate
Metastaze

• Metastazele sunt implante tumorale diseminate la distanță de tumora

primară

• Carcinoamele metastazează în mod caracteristic pe cale limfatică

dând metastaze ganglionare regionale (inițial), dar și pe cale
hematogenă dând metastaze viscerale (frecvent pulmoni și ficat)
Carcinomul - Metastaze ganglionare

• Diseminare pe cale limfatică

• Macroscopic:
• Ganglionii sunt măriți de volum, cu aspect alb-slăninos, cu focare de necroză
și hemoragie
• Celulele tumorale:
• ajung la ganglion pe calea vaselor limfatice aferente
• colonizează sinusul subcapsular şi apoi invadează toata masa ganglionară
Carcinomul - Metastaze viscerale
• Metastazele viscerale sunt
frecvent localizate în pulmon și
ficat
• Noduli tumorali:
• multipli,
• albi-slăninoşi, Hepatice
• dimensiuni variate
• limite distincte
• frecvent centrul necrozat
• fără reacție periferică a
organului respectiv

Pulmonare
Metastază ganglionară limfatică de carcinom scuamos