Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“IULIU HAŢIEGANU” CLUJ NAPOCA


CATEDRA CHIRURGIE II

Conf. Dr. Octavian


Andercou
DEFINITIE
Tesuturile moi= tesuturi de origine mezenchimala
extrascheletica, neepiteliala: muschi, fascii,
tendoane, sinoviale, tesut grasos, nervi vase
sangvine, limfatice si reprezinta aprox. 50% din
greutatea corpului.
Orice tesut se poate transforma in tumora benigna,
maligna sau cu potential evolutiv malign
TUMORILE= structuri produse prin neoformatie
tisulara in urma unei proliferari excesive si
autonome a elementelor celulare si care are
tendinta de persistenta sau de crestere
nelimitata
Se diferentiaza de TUMEFACTIE care este un
proces inflamator
Clasificari multiple, cea mai acceptata este
cea a lui ENZINGER SI WEISS(1996) in
111 benigne, 52 maligne, 8 intermediare
(au o evolutie locala agresiva dar nu dau
metastaze la distanta = BORDERLINE)
FRECVENTA: 30/10000; 1% din totalul
cancerelor
ETIOPATOGENIE: traumatisme, contuzii,
cicatrici, arsuri chimice, termice, radiatii,
deficit imunologic, genetice
1. Tumorile ţesutului muscular
a. BENIGNE:
- angiomul muscular
- rabdomiomul
- leiomiomul
b. MALIGNE
- rabdomiosarcomul - embrionar
- juvenil
- pleomorfic
c. PARAZITARE: cisticercoza, chistul hidatic
2. Tumorile tesutului adipos
a. lipomul
b. liposarcomul
3. Tumorile tesutului conjunctiv
a. fibromul
b. fibrosarcomul
4. Tumorile nervilor periferici
a. nevroamele
b. schwanoamele
c. neurofibromul
d. neurofibromatoza generalizata
5. Tumorile sinovialelor
a. chistul sinovial
b. sinovialomul malign
c. higroma
SEMIOLOGIE
• Localizare: regiuni si repere anatomice
• Dimensiunea: cm max si min
• Contur+suprafata: regulat, rotund, ovalar,
regulata, neregulata, boselata
• Tegumentul: normal, modificat: subtiat,
ingrosat, rosu (inflamatie), violacee (staza)
• Consistenta: ferma, dura, moale, elastica,
renitenta, zone de fluctuență
• Delimitare de tesuturi
• Mobilitate fata de plan profund si superficial
• Durere la palpare si mobilizare
• Percutie - matitate
Caracteristici clinice
Tumori benigne Tumori maligne

Delimitare Bine delimitate Rau delimitate

Manifestari locale Absente (numai cand Prezente


sunt mari)
Modificari trofice Absente Prezente
Invazie limfoganglionara Absenta Prezenta
Suferinta generala Absenta Prezenta

Evolutie Lenta Lenta/rapida

Recidiva dupa extirpare Absenta Prezenta

Asemanare cu tesutul de Prezenta absenta


origine
DIAGNOSTICUL
Rgr.: tumefactie, calcifieri locale, pulmonare
(metastaze)
Eco: localizare, dimensiune, chistica/solida,
vascularizatia, punctie, meta viscerale
Scintigrafia: hipercaptare in sarcoame
Angio selectiva: vascularizatie, afectarea
vasculara, citostatice
CT: dimensiunea exacta, afectare vase, nervi,
ganglioni, metastaze, biopsie
RMN: superioara CT
Histologie: decisiv pt dg definitiv intre TU maligna
si benigna
DIAGNOSTICUL
• PUNCTIE: lasa formatiunea intacta; se poate
aplica imediat RT, nu trebuie asteptat
cicatrizarea, se face ambulator in anestezie
locala, putin traumatzanta
• Punctie biopsie aspirativa: evita diseminarea,
rezultate + 80-90%; se poate face eco sau CT
• Biopsie prin incizie (1cm)
• Excizie-biopsie (TU< 3cm) pina in tesut sanatos
• +ME, imunohistochimie, genetica moleculara,
citogenetica
• Permite stadializarea
Sistemul TNMG
American Joint Committee on Cancer, 1992
T (Tumora primara) T1 Sub 5 cm
T2 Peste 5 cm
N (Adenopatie regionala) N0 Fara metastaze
ganglionare
N1 Metastaze verificate
histologic
M (Metastaze la distanta) M0 Fara metastaze la
distanta
M1 Metastaze la distanta

G (Grad de malignitate G1 Bine diferentiat


histologica) G2 Moderat diferentiat

G3 Slab diferentiat
G4 Nediferentiat
TUMORILE MUSCULARE
BENIGNE
• Angiomul: cea mai frecv tu musculara, din
elementele vasculare; rau delimitata, consistenta
moale, f. dureroasa la palpare, se micsoreaza la
presiune durere mare)
• Rabdomiomul: din m striata, dureroasa; pierde
contur la contractie; dimensiuni mari
• Leiomiomul: m erectori fir de par (in hipoderm),
m netezi vase (profund); tu mici pe
trunchi/membre, elastice, dureroase spontan si
palpare; +fibre conj🡪rabdomiofibrom
• Tratament: extirpare chirurgicala
RABDOMIOSARCOMUL
• Cea mai frecventa tumora maligna musculara, apare la
toate varstele, localizata la coapse, brate;
• Evolutie lenta, raspandire limfatica;
• Caracteristici: nedureroasă întârzie dg) , răspândire
limfatică( limitează efecte tratament), pseudocapsulă
• Forme:
a. embrionar (sub 5 ani)
b. juvenil (sub 15 ani)
c. pleomorfic (la adult)
• Tratamentul: chirurgical pana in tesut sanatos + ggl
radioterapie
chimioterapie
LEIOMIOSARCOMUL

• Din musculatura neteda a vaselor de sange


• Ferma, bine delimitata, infiltreaza tesuturile din
jur
• Punct de pornire din vena cavă, cu dezvoltare
retroperitoneală
• Diagnosticul diferenţial faţă de alte tumori se
face histopatologic
• Tratamentul: extirpare chirurgicală+radioterapie
TUMORILE MUSCULARE
PARAZITARE

• Cisticercoza: în deltoid, braţe, ceafă,


subcutanat. Se asociază cu stare generală
alterată
• Chistul hidatic: în coapse, braţe.

• Tratamentul: extirpare până în ţesut


sănătos
LIPOMUL
• Cea mai frecventă tumora, prototipul tumorilor
benigne
• Mărime variabilă şi localizare, încapsulată
• În hipoderm la ceafă, spate, lombar, membre
• Consistenţă moale, depresibilă, nedureroasă,
tegumentul nemodificat, mobil, neaderent
• Se asociază cu proliferarea ţesutului fibros
(lipofibrom)
• Evoluţie: benignă; risc transformare malignă
(1%)
• Lipomatoza multiplă familiară
• Tratamentul: extirpare chirurgicală
LIPOSARCOMUL
• Reprezintă 15% din totalul sarcoamelor
• Localizare profundă, dimensiuni mari,
creştere rapidă, metastaze pulmonare
• Tratamentul: extirpare chirurgicală
• Radioterapie, chimioterapie
• Recidiva: 25% în tratamentul complex şi
50-60% în tratamentul chirurgical
TUMORILE ŢESUTULUI
CONJUNCTIV
1. FIBROMUL: consistenţă fermă, bine delimitate
- Dermatofibromul: noduli mici, superficiali, duri
cu recidivă frecventă (formă specială: boala
Dupuytren – retracţia aponevrozei palmare)
- Elastofibromul: localizat subcapsular
- Fibromul desmoid: la muşchi şi fascia
peretelui abdominal, fără capsulă şi recidivă
frecventă
- cheloidul: proliferarea celulelor conjunctive
ale pielii, culoare mai deschisă, în afara unei
cicatrici
TUMORILE ŢESUTULUI
CONJUNCTIV
2. FIBROSARCOMUL (10% din totalul
sarcoamelor): voluminoasă, fermă,
rotundă, compresivă.
- metastazează la distanţă (pulmonar)
Tratamentul: chirurgical (până la amputaţie)
radioterapie (radiorezistente)
chimioterapie
TUMORILE NERVILOR
PERIFERICI
1. NEVROMUL
A. nevromul posttraumatic: mic, dureros,
asociat cu deficit motor şi senzorial.
Tratamentul: extirpare + sutură şi grefă
nervoasă
B. Nevromul de amputaţie: fermă,
dureroasă. Se extirpă chirurgical
C. Nevromul plexiform: mici, multiple, de
obicei congenital, nedureros
TUMORILE NERVILOR
PERIFERICI

2. SCHWANOAMELE: pe traiectul nervilor


mari (median, sciatic). Consistenţă dură,
bine delimitat, incapsulat, foarte dureros.
Clinic: durere, tulburări trofice, tulburări de
sensibilitate şi deficit motor. Tratamentul:
extirpare cu sau fără trunchiul nervos apoi
anastomoză T-T sau grefă nervoasă.
TUMORILE NERVILOR
PERIFERICI
3. NEUROFIBROMUL: dimensiuni mici, centrul
necrozat. Risc transformare sarcomatoasă.
Tratamentul: extirpare chirurgicală
4. NEUROFIBOMATOZA GENERALIZATĂ
(boala RECKLINGHAUSEN)
- tumori multiple diferite dimensiuni, situate
superficial pe traiectul nervilor periferici
- tumori pe traiectul nervilor mari
- pete pigmentare
Durere la palpare, risc transformare malignă
Tratamentul: extirpare uneori amputaţie
CHISTUL SINOVIAL
- Tumoră bine delimitată, rotundă,mobilă,
nedureroasă, pe faţa superficială a articulaţiilor,
mai frecvent la femei legată de efort fizic intens
sau traumatism
- Compresiuni arteriale sau nervoase (la nivelul
pumnului)
- Tratamentul: puncţie şi evacuare (recidivă),
zdrobire prin comprimare sau lovire repetată,
injecţii sclerozante, extirpare chirirgicală cu
închiderea comunicării cu articulaţia
CHISTUL SINOVIAL
SINOVIALOMUL MALIGN
• Din tecile tendinoase sau din bursele seroase, la bărbaţi
adulţi la articulaţia genunchiului
• Consistenţă dură, mărime variabilă, evoluţie lentă
• Metastaze în ganglionii limfatici regionali şi la distanţă
(plămâni)
• Diagnostic dificil, uneori numai pe baza examenului
histopatologic
• Diferenţiere: chistul sinovial, tumori osoase
• Tratamentul: chirurgical radical, după confirmare
histopatologică
• Uneori ampuatţie sau dezarticulaţie de membru
(supravieţuire la 5 ani 20 -25%)
HIGROMA
• Acumulare de lichid în articulaţie prin
iritaţie mecanică
• Are caracter profesional (umăr, genunchi,
cot, haluce valg)
• Formaţiune rotundă, subcutanată, fermă în
poziţie de flexie
• Tegumentele îngroşate, hiperkeratozice
• Complicaţii: ruptură, supuraţie
• Tratamentul: extirparea bursei seroase
Algoritm Diagnostic
1. Diagnosticul de tumoră
2. Probabilitatea de benignitate sau
malignitate
3. Precizarea ţesutului de origine
4. Precizarea unei recidive
COMPETENŢE
1. Medicul de familie:
• stabileşte diagnosticul de TU şi trimite
la medicul specialist chirurg
• Urmărire postoperatorie (eficienţa
tratamentului chirurgical şi adjuvant,
diagnosticul recidivelor)
2. Medicul specialist chirurg:
• Tratamentul chirurgical
• Tratamentul adjuvant
SUPRAVEGHEREA POSTOP
• Examen clinic 3-6 luni 2-3 ani
6 luni 2 ani
• Imagistic periodic (?): Rgr, CT, RMN

S-ar putea să vă placă și