TRAUMATISME INCHISE

(CONTUZII) ALE
TESUTURILOR MOI –
CONTUZIILE PROFUNDE

2020
DR. STANCU BOGDAN
 CONTUZIILE
DEFINIŢIE:
Totalitatea modificarilor functionale si
structurale produse la nivelul
tesuturilor prin actiunea unui agent
vulnerant, fara realizarea unei solutii
de continuitate tegumentara (sau
mucoasa)
 RELAŢII TRAUMATISM – FOCAR LEZIONAL
SINDROM LEZIONAL - SINDROM REACŢIONAL
FOCAR LEZIONAL
- modificări funcţionale - vasomotorii şi inflamatorii
- modificări organice cu gravitate variabilă în funcţie de
cantitatea şi importanţa ţesutului lezat
SINDROM LEZIONAL - consecinţele sistemice ale
focarului lezional - condiţionat de:
1. cantitatea şi calitatea ţesuturilor lezate
2. rezistenţa organismului
SINDROM REACŢIONAL - manifestările generale
adaptativ-compensatorii ( poate fi influentat terapeutic)
– este limitat: 1. cantitativ
2. temporal
 FACTORI DE GRAVITATE ÎN PRODUCEREA
TRAUMATISMELOR MECANICE
1. Starea fizică a agentului vulnerant
- solidă - corp contondent
- lichidă - coloană de apă sub presiune, explozii acvatice
- gazoasă - explozii în aer

2. Forţa de impact Ec = m x v2
2
- masa
- viteza
Agentului
traumatizant
3. Incidenţa de acţiune a agentului vulnerant
- perpendiculară
- oblică
- tangenţială

4. Difuziunea Ec. în ţesuturi

- leziuni directe - la locul de aplicare
- leziuni indirecte - la structuri învecinate,
prin unda mecanică

5. Durata de acţiune a agentului vulnerant

- scurtă (fracţiuni de secundă)
- lungă (sindromul de strivire)
CLASIFICAREA TRAUMATISMELOR
• Starea tegumentară: • Numărul leziunilor:
• CONTUZII (TRAUMATISME ÎNCHISE) • Unice/Multiple
• PLĂGI (TRAUMATISME DESCHISE) • Asociate
• Agentul vulnerant: • Combinate
• Mecanice, Termice, Electrice, Chimice, • Politraumatisme
Iradiere, Explozii nucleare
• Etiologie: • Mecanism de
• Accidente – circulaţie, industrie, căderi, producere:
sport, casnice • Acţiune directă -
• Agresiuni acceleraţie
• În scop suicidal • Acţiune asupra
organismului în mişcare -
• Condiţii de apariţie:
deceleraţie
• Pe timp de pace
• Pe timp de război
TRAUMATISMELE ÎNCHISE - CLASIFICARE
CONTUZII SUPERFICIALE
CONTUZIILE TEGUMENTULUI
• ESCORIAŢIA
• IMPREGNĂRILE
• FLICTENA POSTTRAUMATICĂ
• NECROZA CUTANATĂ POSTTRAUMATICĂ
• ECHIMOZA
• HEMATOMUL
CONTUZIILE HIPODERMULUI
• LIPOSCLEROZA POSTTRAUMATICĂ
• SEROMUL TRAUMATIC (REVĂRSATUL
SEROLIMFATIC MOREL-LAVALLÉ)
• SEROMUL POSTOPERATOR
TRAUMATISMELE ÎNCHISE - CLASIFICARE
CONTUZII PROFUNDE
• CONTUZII FASCII / APONEVROZE
• CONTUZIA MUŞCHILOR
• ATRIŢIA MUSCULARĂ
• SINDROMUL DE STRIVIRE
• CONTUZIA PRIN SUFLU
• SINDROMUL DE COMPARTIMENT
• CONTUZIA ABDOMINALĂ
• CONTUZIA TORACICĂ
• CONTUZIA CEREBRALĂ
• CONTUZIA MEDULARĂ
CONTUZIILE PROFUNDE
 1. CONTUZIILE FASCIILOR
ŞI APONEVROZELOR
- Mascată de leziuni importante (distrucţii musculare, vasculare, osoase)
- Cicatrizarea însoţită osteogeneză heterotopică (fascia lata)

- Semn indirect - HERNIA MUSCULARĂ

- formaţiune nedureroasă / rar dureroasă
- volum variabil
- muşchi relaxat – moale, net delimitată
- muşchi contractat – formaţiunea dispare

- Sedii frecvente: biceps brahial, triceps, solear

- Tratament: repaus relativ, bandaj compresiv, antialgice, sutura fasciei

 2. CONTUZIA MUŞCHILOR

a. STUPOAREA MUSCULARĂ
- Pierdere trecătoare a capacităţii de contracţie a
unui muşchi/grup muscular produsă printr-o
lovitură directă
- Clinic: - durată scurtă
- durere accentuată la efort
- revenire spontană/refrigeraţie locală
- edem
- Tratament – repaus, comprese reci, antialgice,
antiinflamatoare
 2. CONTUZIA MUŞCHILOR

b. ÎNTINDEREA MUSCULARĂ
- Nu este o contuzie-propriu-zisă
- Apare prin suprasolicitarea unui
muşchi/grup muscular ca
accident sportiv
- Clinic: durere, impotenţă
funcţională, caracter recidivant
- Tratament: repaus, antialgice,
antiinflamatoare
 2. CONTUZIA MUŞCHILOR
c. RUPTURA MUSCULARĂ
- Mecanisme de producere:
- Direct prin lovire
- Indirect prin contracţie bruscă pe teren normal (sportivi) sau patologic
(leucemie, gripă, febră tifoidă)
- Aspect anatomopatologic:
- Ruptură parţială, fibrilară sau fasciculară (muşchiul mai păstrează
funcţia de contracţie)
- Ruptură totală (capetele se retractă, nu se poate contracta)
- Sediul electiv: biceps brahial, drept abdominal, cvadriceps
- Clinic:
- durere vie însoţită de zgomot de rupere
- impotenţă funcţională
- tumefiere la contracţie
- hematom şi echimoze
- zonă depresibilă între capete
HEMATOM MUSCULAR
CALCIFICAT CVADRICEPS
Evoluţie
- resorbţia/infectarea hematomului (abces)
- fibroscleroză cicatricială
- osteogeneză heterotopică
- Tratament
- evacuare hematom
- miorafie
- imobilizare în bandaj
elastic compresiv
- antialgice
- antinflamatoare
 3. ATRIŢIA MUSCULARĂ
- Zdrobirea ţesutului muscular
- Cea mai frevcentă leziune musculară traumatică
- Însoţită de alte leziuni (vasculare, nervoase, osoase,
articulare), se infectează uşor
- Clinic: durere vie, impotenţă funcţională completă,
hematoame şi echimoze
- Tratament:
- imobilizarea regiunii (fracturi),
- combaterea şocului traumatic,
- evacuare hematom,
- excizie ţesuturi devitalizate,
- fasciotomie de decompresiune,
- tratament leziuni asociate,
- profilaxia infecţiei,
- prevenirea Insuficienţei renale acute (IRA)
 4. SINDROMUL DE STRIVIRE
“Crush Syndrome"
Observaţii - 1901 Messina (IT) - cutremur
- 1916 - 1918 Primul Razboi Mondial
- 1941 bombardamentul Londrei – descris
de către E. Bywaters

1910 - 2003
 Fiziopatologie
Sindrom de compresiune - caracteristica dominantă - anoxie musculară
prelungită şi secundar – atriţia musculară
a. Etapa de compresiune (8 – 10 ore) - ischemie şi strivire
musculară extinsă (coapsă, gambă, fesă, etc.)
- metabolism anaerob cu acumulare de cataboliti acizi
- musculatura albă-roşiatică aspect de “carne de peşte”
b. Etapa de decompresiune – degajare – relansare circulatorie
- faza de edem (ziua 1 – 5)
- vasodilataţie şi hiperpermeabilitate capilară → edem masiv, dur al
membrului,
- acţiunea – mioglobinei, serotonina, bradikinina, kalicreina şi
enzime lizozomale, K+
- faza de şoc (ziua 5 – 6)
- edem, hipovolemie, şoc hipovolemic, colaps
- faza de IRA (ziua 7)
- blocajul tubilor uriniferi (precipită mioglobina)
- hipovolemie
 Clinic

a.Etapa de compresiune - durere intensă, anestezie

b.Etapa de decompresiune
- Edem alb, dur, global al membrului
- Şoc hipovolemic - compensat - tahicardie
- hipotensiune - paloare
- tegumente reci -
senzaţie de sete
- decompensat - agravare -
colaps
- Urina - roşiatică (mioglobina)
- acidă (ac. Lactic, ac. Fosforic)
- Anurie (ziua 7) - IRA
- uremie
- hiperpotasemie
- Deces prin stop cardiac
- hiperpotasemie ( > 5 mEq/l)
 Tratament
- Prim ajutor - degajarea rapidă a victimei

- Bandaj elastic compresiv, drenaj postural

- Combaterea hipovolemiei - Dextran, glucoza 5%, NaCl (i.v.) 500ml/h

- Prevenirea infecţiei - tratament corect al plăgii

- antibioterapie (anaerobi)

- Combaterea IRA - soluţie bicarbonat de sodiu (i.v., oral)

- Dializa extrarenală - Uree > 35 mg/dl

- K+ > 5 mEq/l

- Fasciotomii

- Plasmafereza
 5. CONTUZIA PRIN SUFLU
- În momentul unei explozii are loc o deplasare radiară
a mediului sub forma unei unde de şoc (în aer, apă)
cauzând leziuni importante în funcţie de regiunea
asupra căreia acţionează
- Leziuni pulmonare – adesea acut mortale (hemoragii,
rupturi alveolare), dispnee, spută hemoptoică – după
2-4 zile Edem pulmonar acut (Tratament – O2,
protezare respiratorie, antibioterapie)
- Leziuni abdominale – hemoragii, iritaţie peritoneală
- Leziuni de tip nervos – cerebrospinale (contuzie,
dilacerare) – moarte, comă
 6. SINDROMUL DE COMPARTIMENT

- creşterea presiunii tisulare într-un spaţiu anatomic

închis compromite circulaţia
Cauze: hemoragie in spaţii anatomice închise,
traumatisme, terapie anticoagulantă,
pansament strâns, fasciorafie strânsă,
după repermeabilizarea arterelor
Apare la extremităţi antebraţ/gambă
- hiperperfuzie tisulară şi edem interstiţial şi
celular
 CLINIC
- durere şi impotenţă funcţională
- tulburări ale nervilor aferenţi-gambă/antebraţ
- durere la mobilizarea pasivă picior/mână
- obiectiv-tumefierea compartimentului
- puls periferic absent +/-
- paralizia segmentului = stadiu avansat
Important: examen clinic repetat, sindromul apare în
primele 48-72 ore
Paraclinic: monitorizare presiune intracompartimentală
TRATAMENT: fasciotomie (gambieră , antebraţ,
picior, mână) - se lasă deschisă palga - sutura
întâziată/grefă
 7. CONTUZIA ABDOMINALĂ
• FRECVENŢĂ 10-12% în cadrul politraumatismelor
• Traumatismul parietal asociază leziuni viscerale în 50-60% cazuri
• Parietală – planurile tegumentare, subtegumentare, musculare
(Semnul BOUCHACOURT)
• Parieto-viscerală
• Viscerale
• Particularităţi topografice ale viscerelor abdominale
• Poziţia verticală
• Mecanismul de producere: organe cavitare (zdrobire, explozie,
smulgere) / parenchimatoase (zdrobire, smulgerea prin contralovitură)
• Accidente rutiere – Decelerare bruscă / Centura de siguranţă
• Masajul Cardiac Extern !
• Inspecţia, Palparea – Apărarea şi Contractura musculară (leziune
viscerală) – iritaţie peritoneală / hematom retroperitoneal
•Auscultaţia – prezenţa / absenţa peristaltismului
•Tuşeul rectal sau/şi vaginal
• Examinări paraclinice: Radiografia abdominală pe
gol, Radiografia toracică, Determinare grup sangvin
şi Rh, Urografia, Puncţia cu/fără spălătura cavităţii
peritoneale (în 4 cadrane), Hematocritul, Amilazemia,
Transaminazele, EKG, TA, Puls, Respiraţia,
Laparoscopia diagnostică, CT

• Sindromul de hemoragie internă

• Sindromul de iritaţie peritoneală
• Sindrom mixt
• Sindrom complex
• Leziuni viscerale abdominale cu manifestări clinice târzii:
• Hemoragia intraperitoneală în 2 timpi
• Contuzia duodenului, intestin subţire sau colon cu hematom
intraparietal şi necroză parietală – PERITONITĂ !
• Ruptura sau dezinserţia mezenterului cu necroza tardivă a
ansei
• Pancreatita acută posttraumatică
• Abcese subfrenice sau ale fundului de sac Douglas

• CE SINDROM PREZINTĂ SAU SE CONTUREAZĂ LA

TRAUMATIZATUL ABDOMINAL?
• ARE INDICAŢIE DE INTERVENŢIE DE URGENŢĂ? DE
EXTREMĂ URGENŢĂ?
• CE ORGAN/ORGANE SUNT LEZATE?
 PRINCIPII DE TRATAMENT
• Reechilibrare volemică şi electrolitică
• Sânge izogrup, izoRh
• Hemostaza chirurgicală
• Împiedicarea peritonitei
• Exereza totală/parţială a organelor cu
leziuni ireversibile
• Drenajul
• Sondaj aspirativ nazo-gastric
• Antialgice ...
• Antibioterapie
 8. CONTUZIA TORACICĂ

• Din punct de vedere al regiunii anatomice

implicate, traumatismele toracice se clasifică în:
- Traumatisme ale peretelui toracic şi
plămânilor
- Traumatisme ale cordului şi vaselor mari
intratoracice
-Traumatisme ale esofagului şi ductului toracic

• Distribuţia leziunilor organice: Perete toracic

70%, Plămâni 21%, Esofag 7%, Cord 7%, Diafragm
7%, Aorta 4.8%, Leziuni traheobronşice 0.8%
TRAUMATISME TORACICE - Etiologie
• Accidente cu vehicule motorizate (70%)
• Suicid
• Omucidere
• Căderi accidentale (15%)
• Arsuri
Mecanisme lezionale
• Traumatisme închise
• Deceleraţie
• Compresiune
• Traumatisme deschise (penetrante)
• Ambele
SCALA LEZIONALĂ TORACICĂ
ABREVIATĂ (AIS)
SCOR SEVERITATE
AIS
1 MINORĂ
2 MODERATĂ
3 SEVERĂ, NU ESTE
AMENINŢĂTOARE PENTRU
VIAŢĂ
4 SEVERĂ, AMENINŢĂTOARE
PENTRU VIAŢĂ
5 CRITICĂ
6 NEVIABIL
DESCRIEREA LEZIUNII
Contuzie costală, fractură, sau
ambele, Contuzie sternală
Fracturi a 2-3 coaste, fracturi
multiple costale stabile, Fractură
sternală
Fractură costală: deschisă,
deplasată, cominutivă, Mai puţin de
3 fracturi costale, torace stabil
Torace moale (Perete toracic
instabil)
Torace moale sever (necesitând
suport ventilator)
Supravieţuire nesigură
 CLASIFICARE
I. Morfopatologică

II. Fiziopatologică şi evolutivă

 COMOŢIA

• Tulburare funcţională de scurtă durată la

nivelul organelor parenchimatoase în cavităţi
delimitate osos
• NU leziuni macro/ microscopice
• Comoţia toracică – apnee, dispnee, scade
TA, puls abia perceptibil, resuscitare CR
• Apare după traumatisme directe sau indirecte
 COMPRESIUNEA

• Segmentul de corp prins între 2 suprafeţe dure

care acţionează contrar
• Lezare prin creşterea bruscă a presiunii în
organele situate în cavităţi inextensibile
• Sindromul de compresiune cardiacă:
- prin compresiunea cordului
- leziuni ischemice miocardice
 COMPRESIUNEA

• Sindromul de compresiune toracică:

- creşterea bruscă a presiunii intratoracice
- sângele împins brusc din sistemul cav spre
periferie
- sistemul cav avalvulat - hemoragii prin
diapedeza eritrocitară
- pacientul devine cianotic – cap, torace,
membre superioare
• CLINIC: bolnav cianotic, dispnee, turgescenţa
jugularelor - masca echimotică cervico-facială
MORESTIN
 DISTRIBUŢIA LEZIUNILOR TORACICE
SECUNDARE TRAUMATISMELOR ÎNCHISE
▪ Consecinţele lezării peretelui toracic:
- Fracturi costale (cea mai obişnuită leziune a
peretelui toracic în traumatismele închise)
- Hemotorace (70-80% din leziunile penetrante şi
închise majore)
- Toracele moale (incidenţă 1.2% cu mortalitate
de 20 -40%)
- Fractura sternală (5-8% în traumatismele
închise; 25-30% mortalitate)
- Fracturi scapulare
- Contuzia şi hematomul peretelui toracic
(lezarea vaselor intercostale)
• Consecinţele lezării pulmonare:
- Contuzia pulmonară (30-75% din traumatismele
închise; mortalitate 14-20%)
- Laceraţia pulmonară
- Pneumotorace (10-30% în leziuni închise; 95% în
leziuni penetrante) - simplu, deschis, compresiv
- Hemotorace
• Consecinţele lezării cordului:
- Tamponadă pericardică (de obicei asociată cu
traumatism penetrant)
- Contuzie Miocardică (cea mai frecventă leziune
închisă a cordului)
 9. CONTUZIA CEREBRALĂ
• Comoţia cerebrală – nu are la bază
modificări morfologice, scurtă pierdere de
cunostinţă, vărsături, amnezie retrogradă,
revenire completă, fără simptomatologie
reziduală
• Sindromul de compresiune
intracerebrală:
- Hipertenisune intracraniană - coma, voma,
staza papilară
• Dilacerarea cerebrală – directă/indirectă,
depinde de întindere, edemul cerebral şi
localizare
• Contuzia cerebrală - leziune organică, localizare
difuză/limitată la un emisfer cerebral/trunchi
cerebral
• Contuzie cerebrală minoră – pierdere cunoştinţă
(min.), cefalee, vărsături, amnezie retrogradă, vertij,
redoare cefei, puncţia lombară – LCR sangvinolent,
echilibrat H-E, HTA tranzitorie
• Contuzie cerebrală medie – pierdere cunoştinţă
(10-12 h), obnubilare, agitaţie psihomotorie,
dezorientare temporospaţială, mici semne neurologice
de focar, redoare cefei, puncţia lombară – LCR
sangvinolent, echilibrat H-E, HTA tranzitorie
• Contuzie cerebrală gravă – leziuni întinse emisferice,
de nuclei centrali şi trunchi cerebral, comă gr. I-V,
redoarea cefei, puncţia lombară – LCR sangvinolent,
echilibrat H-E +/-, hTA
 TRATAMENT
• Conservator – vizezază scăderea
edemului cerebral, perfuzia sangvină
cerebrală şi îmbunătăţirea metabolismului
neuronal:
• soluţii hipertone
• diuretice
• corticoterapie
• vasodilatatoare
• vitamine B1, B6
• Chirurgical
– dilacerare
cerebrală cu mare
edem cerebral
 10. CONTUZIA MEDULARĂ

• Comoţia medulară:
- tulburări tranzitorii de sensibilitate şi
motorii şi ale reflexelor osteo-tendinoase

• Sindrom de compresiune medulară:

- prin hematoame, focare de fractură
- tulburări nervoase periferice - sensibilitate,
motilitate, reflexe osteo-tendinoase
 CONCLUZII
• CLASIFICAREA CONTUZIILOR PROFUNDE
• CONTUZIILE FASCIALE - HERNIA MUSCULARĂ
• RUPTURA MUSCULARĂ – CLINIC &
TRATAMENT
• ATRITIA MUSCULARĂ – CLINIC & TRATAMENT
• SINDROMUL DE STRIVIRE – ETAPE &
TRATAMENT
• SINDROMUL DE COMPARTIMENT
• CONTUZIA ABDOMINALA – TRATAMENT
• CONTUZIA TORACICA
• CONTUZIA CEREBRALA – FORME CLINICE
VĂ MULŢUMESC !