Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mecanizmele de producere:
lovire - corp contondent, forţă mică/medie
strivire - apăsare întinsă / plan dur
suflu - undă de presiune, urmarea unei explozii
Contuzii
Reacții locale:
a) minime – fenomene inflamatorii tranzitorii (roșeață,
edem)
b) moderate – fenomene inflamatorii persistente (echimoză,
hematom, colecții seroase)
c) grave – acumulare de lichid, pierdere de sânge,
diminuarea debitului circulator (instalarea edemului, în
formele grave se produce necroza țesuturilor)
Reacții generale:
a) Șoc traumatic
b) Șoc hemoragic
c) Sindroame posttraumatice tardive
Contuzii
Forme clinice
Contuzii superficiale:
Echimoze
Hematom
Serom (Morel-Lavallé)
Contuzii profunde:
Musculare
Osteo-articulare
Nervoase
Vasculare
Tendinoase
Echimoza
DEFINIȚIE - maculă vânătă după extravazarea
sanguină posttraumatică din capilarele
subtegumentare
ETIOPAT - după traumatism mecanic slab/moderat
CLINIC - durere, discoloraţie roşie/albastră – violacee –
verzuie – galbenă, dispar spontan la 14-21 zile
Echimoza
MOMENTUL APARIȚIEI - imediat (leziune superficială)
- tardiv (leziune profundă)
LOCUL APARIȚIEI - locul impactului
- la distanţă de impact
COMPLICAȚII: pot ascunde leziuni profunde (viscerale)
TRATAMENT: analgezice, pungă cu gheață, unguente
Hematomul
DEFINIȚIE - acumulare interstiţială cu aspect tumoral a
sângelui extravazat după traumă de intensitate mare
ETIOLOGIE – traumatism, boli vasculare, anticoagulante
SEMNE CLINICE – durere, tumefacție, fluctuență,
pulsație, schimbarea culorii tegumentului
Hematomul
Forme clinice:
Difuz
Închistat
Pulsatil
Complicații:
Extensie
Compresiune
Infectare
Calcificare
Hematomul
Evoluție:
resorbție spontană
remaniere inflamatorie, fibroscleroză
infectare, abcedare
necroza țesuturilor supraiacente
Hematomul
Tratament:
Pungă cu gheață
Puncție evacuatorie
CONTUZIA MUSCULARĂ
RUPTURA MUSCULARĂ
HERNIA MUSCULARĂ
Contuzia musculară
FORME ANATOMO-CLINICE
Stupoarea musculară
• contuzie musculară minimă
• fără expresie anatomo-patologică
Clinic:
• durere
• reducerea forţei de contracţie
Echimoza
• infiltraţie sanguină datorată unei rupturi fibrilare
Hematomul
• colecţie sanguină închistată la nivelul muşchiului → ruptură vasculară
Clinic:
• Durere
• tumoră fluctuentă
• reducerea contracţiei
Zdrobirea musculară
• ruptură totală prin distrugerea masei musculare
Clinic:
• dureri intense
• echimoză ± hematom,
• tumoră împastată, fermă
Ruptură musculară
Etiologie:
Contracții violente
Boli infecțioase
Suprasolicitare
Semne clinice
Durere violentă
Impotență funcțională
Echimoză
Palparea zonei de ruptură
Explorări imagistice
Ecografie
RMN
Tratament
Repaus
Antalgice/antiinflamatoare
Imobilizare
Hernie musculară
Apare în urma rupturii fasciei de înveliş a muşchiului
Prin ruptură se angajează o porţiune de muşchi indemn
Etiologie:
Contracții musculare
Cădere
Eforturi musculare intense
Semne clinice
Tumoră moale, ovalară
Apare în repaus, dispare odată ce muşchiul se contractă
Tratament
Sutura fasciei
Imobilizare 7-10 zile
Sindromul de strivire
Reprezintă ansamblul modificărilor locale și
generale determinate de compresiunea prelungită a
maselor musculare ale extremităților
Sindromul de strivire
Etapele evolutive:
Strivirea propriu-zisă - durata medie 10-12 ore, se produc
leziuni musculare cu acumulare de cataboliți toxici
(mioglobină, potasiu);
Plăgi tăiate
Plăgi contuze
Plăgi mușcate
Per-primam
Per-secundum
Per-tertiam
Fazele cicatrizării
1. Faza inflamatorie – cascadă complexă enzimatică,
rezistență mecanică minimă, 3-5 zile
2. Faza proliferativă – migrarea fibroblaștilor și apariția
vaselor de neoformație, 7-15 zile
3. Faza de reepitelizare și formarea cicatricii –
migrarea celulelor de la nivelul membranei bazale peste
țesutul de granulație, 9-31 zile
4. Faza de maturare a cicatricii – remodelarea
structurilor fibrilare, 6-12 luni
Factorii ce înfluențează vindecarea plăgii
Vărsta
Malnutriția (hipoproteinemie, hipovitaminoze)
Vascularizarea
Oxigenarea (anemia)
Boli asociate (diabet zaharat, obezitate)
Iradiere
Medicația cronică (glucocorticoizi, citostatice)
Infecția locală
Imagini plăgi
Principii de tratament
Toaleta locală a plăgii
Explorarea plăgii cu anestezie
Îndepărtarea țesuturilor devitalizate
Hemostază chirurgicală
Rezolvarea leziunilor asociate
Antibioterapie
Profilaxie antitetanică
Sutura plăgii
Politraumatismele
Definiție – acțiunea a unuia sau mai multor agenți
vulneranți, asupra mai multor zone anatomice ale
organizmului, din care cel puțin o leziune îi pune
viața în pericol
Politraumatismele
Clasificarea etiologică
Accidente de trafic
Accidente de muncă
Agresiuni
Precipitări
Accidente casnice
Accidente sportive
Traume de război
Catastrofe naturale
Politraumatismele
Agenți vulneranți
Agenți mecanici
Barotraumă
Electricitate
Leziuni termice
Leziuni chimice
Clasificarea topografică a Politraumatismelor
Politraumatismele pot fi clasificate şi topografic,
după regiunile anatomice afectate:
• Politraume craniofaciale;
• Politraume toracice;
• Politraume abdominale;
• Politraumatisme ale membrelor;
• Politraumatisme de parți moi;
• Politraumatisme:
• Biregionale
• Triregionale
• Multiregionale
Modele lezionale
FORŢE LEZIUNI
BIOMECANICE TISULARE
VARIATE SPECIFICE
VARIAŢII
LEZIONALE
UTILITATEA
FACTORUL
CONCEPTULUI GAZDĂ
Accidentele rutiere
Principalul factor etiologic al politraumatismelor
A 3-a cauză de mortalitate în anul 2020 (estimare OMS)
Afectează toate categoriile de vârstă
populaţia între 20-40 ani în postura de şoferi, biciclişti,
motociclişti, sau ocupanţi ai autovehiculelor;
bătrânii şi copiii, mai ales în postura de pietoni;
Victimele conducatori auto
Leziuni prin mecanism de accelerare/decelerare
Puls
TA