Tratamentul Ortopedic

al Fracturilor

Aparate gipsate
 Tratamentul Fracturilor

Ortopedic – reducerea şi imobilizarea fracturilor prin mijloace

nesângerânde
Chirurgical – reducere sângerândă, imobilizare chirurgicală prin
osteosinteză – ORIF
Cu toate ca tratamentul chirurgical al fracturilor este din ce în
ce mai perfecţionat, multe fracturi pot fi tratate cu succes
ortopedic, cu o rată a complicaţiilor mai redusă, costuri scăzute
şi rezultate funcţionale şi estetice bune .
Ex: fracturi închise de tibie tratate conservator , consolidare > 98%,
>90 % se vindecă cu o angulaţie < 8 grade Sarmiento, Sharpe
Clin. Orthop.
 Materiale Utilizate
 Gipsul = semihidrat de sulfat de calciu - o varietate de sulfat de calciu
care, în amestec cu o cantitate suficientă de apă, formează o pastă care
se întăreşte în câteva minute.
CaSO4(H2O)1/2
 Acesta este asociat cu solvenţi organici şi depozitat pe feşi cu lungimi de
2-3 m şi lărgimi de la 5 la 60 cm.
 În funcţie de tip, priza se realizează între 100 sec. şi 5 min., iar uscarea
între 30 şi 48 de ore
 Aparatul gipsat nu se aplică direct pe piele ! Menţinerea reducerii şi
imobilizarea până la consolidare a unei fracturi - tratate
ortopedic/complementar unei intervenţii chirurgicale - sau corecţia unor
deformaţii
 Obiectivul este obţinerea unei fixări semi-rigide, cu evitarea complicaţiilor
cutanate şi a celor legate de creşterea presiunii in segmentul imobilizat
 Rezultatele sunt dependente de tehnică, nefiind foarte predictibile
 Condiţii de Eficienţă:
- să nu fie prea strâns, dar nici prea larg
- să depăşească articulaţiile proximală şi distală fracturii - “Legea de
aur Boehler”
- indiferent de forma care se dă aparatului gipsat, se respectă poziţia
funcţională a articulaţiilor, poziţie care să asigure reluarea mobilităţii
articulare în condiţii optime după redoarea post-imobilizare
- aparatul gipsat trebuie să fie solid, dar în acelaşi timp uşor şi,
totodată, realizat estetic
- orice aparat gipsat trebuie supravegheat atent în primele 24-48 ore
şi în zilele următoare pentru a decela o eventuală tulburare
vasculară, nervoasă sau trofică, ca în sdr. de compartiment (dureri
intense neameliorate de analgezice, cianoză, parestezii, edem),
situaţie în care aparatul gipsat trebuie despicat sau chiar înlăturat
- să protejeze reliefurile osoase şi formaţiunile vasculo-nervoase
- să fie menţinut timp suficient, în concordanţă cu tipul de fractură şi
conduita terapeutică decisă
 Sfaturi Pentru Pacienţi

 Membrul imobilizat trebuie ţinut ridicat primele zile după

traumatism sau dupa intervenţia chirurgicală
 Aparatul gipsat trebuie menţinut uscat
 Evitarea conducerii unui mijloc de transport
 Întreţinerea tonusului musculaturii segmentului imobilizat
 Consultul medical de urgentă în cazul apariţiei unor semne
alarmante sau a deteriorării gipsului
 Avantaje
În general:
 Uşurinţa realizării
 Costul redus
 Toleranţa bună
 Porozitatea permite aerarea
pielii
 Rare fenomene alergice
În tratamentul fracturilor:
 Neinvaziv
 Risc infecţios redus
 Calitatea mecanică a
calusului
 Retuşurile sunt posibile prin
gipsotomie în cazul reducerii
imperfecte
 Absenţa cicatricii
 Dezavantaje
În general:
 Disconfortul, prin imobilizarea articulaţiei supra şi subiacente, în
special la persoanele în vârstă
 Riscul trombembolic şi celelalte complicaţii
În tratamentul fracturilor:
 Imprecizia reducerii ortopedice
 Imprecizia mentinerii ei
 Radiotransparenţa heterogenă face dificilă supravegherea
radiologică
 Complicaţii

 Pierderea reducerii
 Redoare articulara după îndepartarea gipsului
 Sindrom algoneurodistrofic
 Cutanate (escare, necroze)
 Maladie trombembolică
 Nervoase
 Vasculare (sindrom de compartiment)
 Imobilizarea Fracturilor de Clavicula
 Fractura 1/3 externa si 1/3 interna: Imobilizare in bandaj toracic
Desault timp de 4 saptamani.
 Fractura 1/3 medie:
 Bandajul incrucisat la spate in forma de opt (Watson-Jones) care se
aplica dupa efectuarea reducerii astfel: se aseaza 2 pernite de vata
invelite in tifon pe fata anterioara a umerilor si in axila, dupa care se
trece o fasa in mod repetat peste cei doi umeri incrucisandu-se in
forma de 8 cu spica la spate intre omoplati pentru 4-6 saptamani.
 Imobilizare cu ajutorul inelelor de vata si tifon Hidden care consta in
confectionarea a doua inele aplicate pe cei doi umeri si solidarizate
la spate cu ajutorul unor fesi din tifon
 Imobilizare in aparat gipsat Desault-Gerdy
 Imobilizare prin metoda Richet-Couteau efectuata pentru bolnavii
politraumatizati care nu pot sta in picioare. In aceasta situatie
bolnavul este asezat in decubit dorsal cu umarul in afara pernei si
membrul superior atarnand la marginea patului cu antebratul
sprijinit pe un taburet
 Sub varsta de 7 ani, pentru fracturile cu deplasare, se poate aplica
un bandaj toracic gipsat cu mana dusa la spate pentru 2 saptamani.
 La copilul mai mare, dupa reducere, se poate aplica acelasi bandaj
Watson-Jones sau bandajul cu doua inele umerale, timp de 2-3
saptamani.
 Imobilizarea Fracturilor de Omoplat
 Fractura corpului scapulei,
unghiului extern, glenei,
acromionului si coracoidei :
imobilizare in bandaj toracic
Desault 2-3 saptamani.
 Fractura colului chirugical al
scapulei: imobilizare in bandaj
toracic Desault 3 saptamani
daca fractura este fara
deplasare.
 In fracturile cu deplasare se va
face reducere si imobilizare in
aparat gipsat toraco-brahial cu
bratul in abductie 60°, anteductie
30-40° si cotul flectat la 90° timp
de 4-6 saptamani.
 Imobilizarea Fracturilor de
Humerus Proximal
 Fracturile fara deplasare sau cu minima deplasare: imobilizare in
bandaj toracic Desault sau bandaj Velpeau pana la consolidarea lor
clinica (de regula 3 saptamani).
 Fracturile cu deplasare:
- aparatele toraco-brahiale de abductie nu sunt indicate
- gipsurile de atarnare Cadwell, cu inconvenientul ca pot
produce o indepartare a fragmentelor
 Fracturile Diafizei Humerale
 Atela modelanta in “U” care se
intinde de la nivelul umarului si
trece pe partea laterala a bratului
apoi pe sub cot pana in axila.
 Aparat gipsat toraco-brahial cu
bratul in abductie de 60°,
anteductie de 30° si cotul flectat la
90°. Perioada de imobilizare este
de 6-8 saptamani.
 Maneca functionala care consta in aplicarea unui manson
confectinat din material sintetic la nivelul bratului fara ca reducerea
sa fie perfecta si care permite o mobilizare a cotului. Valoarea lui
este deosebita pentru ca permite contractiilor musculare sa reduca
fractura si sa mentina functia bratului.
 Aparatul gipsat de atarnare tip Cadwell in care se poate ingloba o
greutate de 1-2 kg timp 3 saptamani, dupa care se inlocuieste cu un
bandaj toracic Desault pentru alte 3 saptamani.
 Fracturile Humerusului Distal
 Fractura supracondiliene, intercondiliana si cea a epitrohleei :
imobilizare in aparat gipsat circular cu cotul la 90° pentru 3-4
saptamani.
 In fracturile fara deplasare ale
condilului lateral sau cu minima
deplasare se imobilizeaza cotul cu
antebratul in supinatie cu aparat
gipsat brahio-palmar sau atela
gipsata timp de 3 saptamani.
 In fracturile condilului medial:
imobilizare in atela gipsata brahio-
palmara cu antebratul in pronatie
timp de 3 saptamani.
 Fracturile Extremitatii Proximale
a Ulnei si Radiusului
 Fracturile olecranului fara deplasare
se realizeaza prin imobilizare cu
atela gipsata brahio-palmara cu
cotul in flexie de 90° timp de 3
saptamani.
 Fracturile procesului coracoid:
imobilizare in atela gipsata brahio-
palmara, in fracturile fara deplasare,
pe o perioada de 2 saptamani.
 Fracturile capului radial: atela
gipsata brahio-palmara timp de 3
saptamani.
 Fracturile colului radial: imobilizare
in atela gipsata brahio-palmara, cu
cotul la 90° pentru 3 saptamani.
 Fracturile Izolate ale Oaselor Antebratului si
Fracturile Diafizare ale Ambelor Oase ale
Antebratului
 In fracturile izolate ale oaselor
antebratului, fara deplasare, se
imobilizeaza in aparat gipsat brahio-
palmar timp de 4-6 saptamani
pentru ulna si 6 saptamani pentru
radius.
 In fracturile diafizare ale ambelor
oase ale antebratului dupa reducere
se va practica imobilizare in aparat
gipsat brahio-palmar cu antebratul in
supinatie pentru fracturile din 1/3
superioara, in pozitie neutra pentru
fracturile din 1/3 medie si in pozitie
pronatorie pentru fracturile din
treimea distala, timp de 4-6
saptamani.
 Fracturi ale Epifizelor Distale ale
Oaselor Antebratului
 Fracturile epifizei distale a ulnei :
imobilizare in atela gipsata
antebrahio-palmara 5-6 saptamani
 Fracturile stiloidei radiale : imobilizare
in atela gipsata antebrahio-palmara in
usoara deviere ulnara 5 saptamani.
 Fractura marginala posterioara:
imobilizare in atela gipsata
antebrahio-palmara in pozitie neutra
5-6 saptamani.
 Fractura tip Goyrand-Smith:
reducerea si tratamentul sunt
asemanatoare cu a fracturii Pouteau-
Colles, insa prin manevre inverse.
 Fractura tip Pouteau-Colles
Dupa reducere se
imobilizeaza in atela gipsata
antebrahio-palmara, aplicata dorsal
care se va intinde proximal pana la 2
cm sub plica cotului, iar distal pana la
nivelul articulatiilor metacarpo-
falangiene pentru a lasa libera
mobilitatea degetelor. Se poate aplica
si aparat gipsat circular brahio-palmar
insa acesta va trebui despicat pe toata
lungimea lui pentru a nu produce
compresiune. Aparatul gipsat va fi
aplicat pe un strat subtire de tifon,
fara vata pentru a nu permite
redeplasarea ulterioara. Durata de
imobilizare este de 4-6 saptamani.
 Fracturile Oaselor Manii
 Fracturile scafoidului: se va face o imobilizare in aparat gipsat brahio-palmar
cu prindere si a policelui, iar degetele II-V vor fi lasate libere (gips Verdain)
timp de 6 saptamani urmat de al doilea gips antebrahio-palmar pentru inca
2-4 saptamani. In transmisia miscarii de prono-supinatie de la antebrat la
mana, ligamentul radiocarpian intervine si in particular faciculul sau inferior
inserat proximal pe radius si distal pe osul mare, ce se sprijina pe scafoid. La
trecerea de la pronatie la supinatie el face scafoidul sa basculeze.

 Fracturile metacarpienelor: imobilizarea se va

face pe o atela gipsata antebrahio-palmara 4
saptamani cu inglobarea unei atele metalice la
nivelul degetului corespunzator metacarpului
afectat. Imobilizarea se va face in flexie de 30-
45°pentru prima falanga, flexie de 90° pentru a
doua falanga si flexie de 30-45° pentru a treia
falanga.
 Fracturile falangelor : imobilizare in atela metalica timp de 3
saptamani pentru fracturile diafizare si imobilizare 3-4 saptamani pe
o atela recurbata in flexie pentru fracturile epifizelor proximale ale
falangelor.
 Fracturile Diafizare ale Femurului

 1. Reducerea inchisa si imobilizarea gipsata pelvi-podala poate fi

aplicata rareori la adult. Femurul este inconjurat de mase
musculare puternice care produc angularea fragmentelor si care
conduc la deplasari ulterioare in pozitii inacceptabile pentru
imobilizare. Metoda poate fi folosita la copii.
 2. Gipsul functional al lui Sarmiento este confectionat din doua
parti, partea femurala si partea gambiera, bine mulate pe
suprafetele osoase si fixate intre ele la nivelul genunchiului printr-o
balama. Permite o incarcare mai rapida, o mobilizare precoce a
genunchiului, iar sub influenta fortelor musculare, fragmentele
osoase sunt mai bine aliniate.
Aparatul gipsat pelvi-podal

Imobilizare:
 Şoldul şi genunchiul se imobilizează de obicei
în uşoară flexie (5-10).
 Acest tip de aparat este dificil de aplicat:
bolnavul trebuie aşezat pe masă ortopedică, iar
gipsul trebuie întărit cu mai multe atele (cel puţin
două: una anterioara şi alta posterioară) pentru a
rezista solicitărilor de flexie sau extensie ale
coapsei şi gambei; peste aceste atele se rulează
faşa gipsată în „spica” în 3-6 straturi pentru a
asigura rezistenţa la flexia şoldului pe bazin.
Aparatul gipsat cuprinde şi baza toracelui; el
este bine mulat pe crestele iliace, trohanter,
rotulă şi coboară cuprinzând piciorul menţinut la
un unghi drept, cu degetele ramânând libere
 Fracturile Femurului Distal

 Imobilizarea in aparat gipsat femuro-plantar se

va realiza pentru o perioada de 8-10 saptamani,
dar este riscant sa-l folosim ca tratament initial,
deoarece fortele musculare puternice pot cauza
angulatie si deplasari. De aceea este necesara
o perioasa preliminara de tractiune continua.
Imobilizare:
 Genunchiul se imobilizează în flexie de 5-10,
iar piciorul în unghi de 90 faţă de axul gambei.
 Proximal gipsul urcă până la nivelul marelui
trohanter, distal coborând până la vârful
piciorului.
! Duce relativ frecvent la redoare, tulburări trofice şi
amiotrofie
 Fracturile de Rotula
 Imobilizarea se va efectua cu un gips circular
femuro-gambier cu genunchiul in extensie in
fracturile fara deplasare pentru 5-7 saptamani.
 Tehnic: bolnavul se află în decubit dorsal,
membrul inferior fiind susţinut de un ajutor, cu
genunchiul în extensie. Peste prima faşă
gipsată circulară, care coboară de la 2 laturi
de deget sub vârful marelui trohanter şi până
în regiunea supramaleolară, se aplică o atelă
gipsată posterioară, mai groasă în dreptul
genunchiului. Se completează apoi cu încă 1-
2 feşi gipsate circulare. Se modelează gipsul
în regiunea genunchiului pentru a se mula pe
reliefurile osoase şi pentru a evita alunecarea
aparatului gipsat pe maleole.
 Fracturile Platoului Tibial
si a Diafizei Fibulare

 In fractura fara deplasare a platoului tibial, imobilizarea se face in

aparat gipsat femuro-plantar pentru 4-6 saptamani. Dupa
suprimarea imobilizarii se va face mobilizarea activa a
genunchiului, fara sprijin pe piciorul afectat inca 6-8 saptamani.
 In fractura izolata, fara deplasare, a diafizei fibulare, se face
imobilizare cu gips circular femuro-plantar pentru 4-5 saptamani.
 Fracturile Diafizei Tibiale
 1. Imobilizare cu aparat gipsat femuro-plantar se va face dupa
confirmarea radiologica a reducerii. Piciorul trebuie tinut in pozitie
neutra cu exceptia fracturilor joase ale tibiei in care pozitia neutra
poate cauza angulare posterioara. La aceste fracturi se poate
accepta o imobilizare in ecvinus timp de 4-6 saptamani.
 Aparatul gipsat va fi bine mulat pe platourile tibiale, la nivelul
calcaneului si maleolelor si corect supravegheat pentru a nu
produce complicatii ulterioare. Aparatul gipsat este purtat 8
saptamani timp in care bolnavul se deplaseaza cu carje, fara
sprijin pe piciorul afectat. Dupa acest interval aparatul gipsat
femuro-plantar se poate schimba cu un aparat gipsat gambiero-
plantar cu scarita de mers pentru inca 4 saptamani. Imobilizarea
genunchiului in flexie de 20-30° ar favoriza controlul rotatiei si
mentinerea reducerii.
 2. Imobilizarea functionala tip Sarmiento .
Sarmiento a introdus in 1967 un nou concept de tratament al fracturilor
de gamba bazat pe trei principii:
1. Imobilizarea articulatiilor supra si subiacente nu este indispensabila
pentru consolidare
2. Mobilizarea precoce favorizeaza osteogeneza
3. Imobilizarea rigida a focarului de fractura nu este o conditie
obligatorie pentru consolidare
 Urmează în mod obişnuit unui aparat gipsat femuro-podal la
2,5-3 luni de la accident, când se poate permite mersul cu
sprijin parţial.
 Acest gips se întinde pe faţa posterioară a gambei până la pliul
de flexie al genunchiului, dar anterior este mai înalt ajungând la
marginea superioară a rotulei ↔ în acest mod gipsul permite
flexia genunchiului, dar împiedică hiperextensia. Se
completează cu feşi gipsate circular şi cu toc de mers.
Importantă este buna modelare la partea superioară, pe condilii
femurali, tuberozitatea tibială şi rotulă ↔ se preia astfel o parte
din greutatea corpului de către aparatul gipsat, protejându-se
astfel focarul de fractură pentru consolidare
 Fracturile Pilonului Tibial

 Fractura marginala anterioara

se reduce prin ducerea
piciorului in ecvin si mobilizare
in aparat gipsat gambiero-
plantar 6 sapatamani.
 Fracturile marginale posterioare
se vor reduce prin tractionarea
piciorului ca si pentru manevra
de scos cizma dupa care se
aplica acelasi tip de imobilizare.
 Fracturile Talusului
 In fracturile fara deplasare, se imobilizeaza in cizma gipsata cu
scarita de mers 8-10 saptamani.
 Fracturile Calcaneului
 Aparat gipsat gambiero-plantar
Graffin (cu camera libera taloniera)
pentru 60 de zile, dupa care gipsul
este scos si se incepe tratamentul
functional fizioterapic.
 Aparatul Graffin este un aparat gipsat
de mers cu camera talonieră, care
permite transmiterea greutăţii corpului
pe regiunea medio-tarsiană, sau prin
intermediul unei scăriţe încorporate în
aparatul gipsat, evitându-se astfel o
tasare secundară a calcaneului.
 Fracturile Navicularului,
Cuboidului si Cuneiformelor

 In fracturile navicularului fara deplasare

se practica o imobilizare in aparat gipsat
gambiero-plantar cu scarita de mers
pentru 4-6 saptamani, cu modelarea
boltii plantare.
 In fracturile cuboidului se practica
imobilizare in cizma gipsata de mers 4-6
saptamani.
 In fracturile cuneiformelor imobilizarea
se face in cizma gipsata 4-6 saptamani.
 Fracturile Metatarsienelor
si Falangelor
 In fracturile metatarsienelor
fara deplasare se practica
imobilizarea in aparat gipsat
(cizma gipsata) de mers
pentru 4 saptamani.

 Fracturile falangelor se
imobilizeaza cu benzi de
leucoplast 3-4 saptamani.
 Fractura vertebrei cervicale C1

 Fractura cu separarea maselor laterale. In

fracturile fara deplasare tratamentul consta
in aparat gipsat tip Minerva (cu sprijin pe
torace/umeri, pe regiunea occipitală şi
submandibular), pentru 3 luni.
 Se mulează pe coloana cervicală în
hiperextensie necesară reducerii fracturii!
 Fractura arcului posterior (stabile) si a
maselor laterale (stabila) se imobilizeaza in
orteza cervicala pentru 8-12 saptamani.
 Luxatia anterioara a atlasului. Tratamentul consta in tractiune continua
cu potcoava cervicala Crutchfield pentru 3-4 saptamani, urmata de
imobilizare in halotractiune pentru 8-12 saptamani.
 Fractura vertebrei cervicale C2
 Fractura odontoidei
Tip I : imobilizare cu orteza simpla
cervicala pentru 8-12 saptamani.
Tip II: tractiune cervicala si
imobilizare in halotractiune pentru 3
luni.
Tip III : halotractiune pentru 3 luni
dupa o prealabila reducere prin
tractiune cervicala cu potcoava
Crutchfield, daca fractura este cu
deplasare se practica imobilizare in
orteza cervicala sau aparat gipsat
Minerva 8-12 saptamani.

 Fractura arcului posterior. Reducerea prin tractiune cervicala si

imobilizare in halotractiune pentru 3 luni.
 Fractura vertebrelor C3-C7
 Fracturile corpului. Tratamentul
fracturilor simple consta in
imobilizare cu orteza cervicala pentru
8-12 saptamani, iar in fracturile multi-
fragmentare este necesara
reducerea si alinierea lor prin
tractiune cu potcoava cervicala.
 Entorsele prin hiperflexia/
hiperextensie coloanei cervicale. In
formele usoare si medii si
imobilizeaza in guler cervical 6-8
saptamani.
 Luxatia intervertebrala unilaterala. Tratamentul consta in reducere
urgenta sub anestezie generala prin tractiune de maxilar si occiput,
in sensul inclinarii pana se percepe un declic. Se practica
radiografie de control urmata de imobilizare in orteza cervicala 6-8
saptamani.
 Fracturile Coloanei
Toraco-Lombare Stabile
 Fracturile parcelare ale corpului
vertebral. Imobilizare in decubit
dorsal alternand cu cel vertical se
pot face, 10-14 zile cu un sul sub
coloana lombara. Ocazional se
poate imobiliza in corset toraco-
lombar pentru confort timp de 6-8
saptamani.
 Fracturile cu tasare sub 50%.
Imobilizare la pat 4 saptamani cu un
sul sub coloanal lombara pentru
redresarea curburii acesteia dupa
care se va imobiliza in corset gipsat
toraco-lombar in hiperextensie
(pentru fracturile vertebrelor T11-L5)
o perioada de 2-3 luni.
 Fracturile Bazinului care
Nu Intrerup Inelul Pelvin
 Fracturi prin avulsie. Repaus relativ
la pat cu reducerea activitatii
complete la aproximativ 3 luni.
 Fracturile aripii osului iliac.
Tratmentul cuprinde repaus la pat
o perioada de 4 saptamani pe o
saltea tare.
 Fracturile isolate ale ramurilor
pubisului si ischionului. Repaus
relativ la pat 2-3 saptamani, pana
ce simptomatologia cedeaza
pentru a permite o mobilizare
progresiva cu incarcare treptata.
 Fracturile sacrului si coccisului.
Repaus la pat 4 saptamani.
 Fracturile Bazinului cu
Intreruperea Inelului Pelvin
 Fractura tuturor celor 4 ramuri iliace si ischiopubiane. Se indica
repaus la pat cu pacientul in pozitie semisezanda timp de 4
saptamani pentru a relaxa musculatura abdominala, urmat de
mobilizare progresiva cand simptomatologia o permite.
 Factura prin compresiune laterala. Reducerea manuala poate fi
obtinuta cu bolnavul in decubit dorsal, in anestezie apasand in
afara si posterior pe hemipelvisul lezat. Dupa reducere se va face
o imobilizare la pat o perioada de 6-8 saptamani.
 Fracturile prin forfecare verticala. Procedeul consta in suspensie
in hamac asociata cu o tractiune continua supracondiliana cu o
greutate de 10-15 kg, pe o perioada de 60 de zile.
 Fracturile cotilului. Tractiune continua supracondiliana care se
mentine 6-8 saptamani.
 Fractura prin compresiune
antero-posterioare- fractura
“cartii dechise”. Se imobilizeaza
in hamac care va conduce la
apropierea celor doua
hemipelvisuri. In 3-4
saptamani, dupa ce tesuturile
moi s-au vindecat hamacul este
scos si inlocuit cu un aparat
gipsat pelvi- gambier. Dupa
care poate fi inceput
tratamentul ambulator. Aparatul
gipsat permite mersul cu sprijin
si este purtat 4-6 saptamani.
 Materiale sintetice
Incepind cu anii ‘70 imobilizarea ortopedica poate fi realizata si prin
materiale sintetice, ca alternativa la gips.
Rasinile
-suport sintetic realizat din fibre de poliester impregnate cu rasina
poliuretanica, ce polimerizeaza la contactul cu apa
Avantaje: greutate redusa, rezistenta crescuta, radiotransparenta,
posibilitate de uscare in cazul contactului accidental cu apa
Dezavantaje: realizare mai dificila, cost crescut, lipsa de aerare a
pielii, retusurile nu sunt posibile, degajarea de vapori de
isocianat in timpul polimerizarii poate duce la reactii alergice
Alte materiale sintetice: materiale termomaleabile (polipropilen,
PMMA, sticla acrilica etc.), spume expandabile (spuma de
poliuretan)