LUXATIILE

SCAPULO-HUMERALE
Dr. Victor Palade
Indrumator Dr. Constantin Iancu
 Definitie:
LUXÁŢIE, luxaţii, s.f. Deplasare a extremităților osoase ale unei
articulații din poziția obișnuită, însoțită de pierderea mișcărilor
normale; scrântitură, luxare. – Din fr. luxation, lat. Luxatio

Piederea permanenta a contactului dintre capul humeral si

cavitatea glenoida.

Reprezinta 55-60% din totalul luxatiilor.

20-30 ani M:F 9:1

60-80 ani F:M 3:1
Articulatia gleno-humerala
-capul humeral (2/3 dintr-o sfera)
-cavitatea glenoida

Stabilizarea realizata de:

-elemente pasive:
inel fibro-cartilaginos = bureletul
glenoidian (rol de a mari adancimea
cavitatii glenoidiene)
capsula articulara, cu armaturi
ligamentare, de la capul humeral la glena,
realizand o cavitate inchisa.

-elemente active:
coafa rotatorilor (ant-subscapularul,
sup – supraspinosul, post – subspinosul si
rotundul mic) cu o dubla functie:
mentinerea congruentei gleno-humerale
si mobilizarea capului humeral
lunga portiune a bicepsului brahial
(accesoriu)
 Clasificarea LSH
1. Antero-interne (95%) : - extracoracoidiene
- subcoracoidiene
- intracoracoidiene
- subclaviculare

2. Posterioare (4%): - subacromiale

- subspinoase

3. Superioare (0,5%) (supraglenoidiene)

4. Inferioare (0,5%): - subglenoidiena

- subtricipitala
Etiopatogenie
Discrepanta dintre
volumul important al
capului si cavitatea
glenoida slab contentiva.
Marea majoritate sunt de
cauza indirecta (95%):
caderea pe umar, cot sau
mana, cu bratul in
abductie si rotatie
externa.
Luxatiile de cauza
directa (5%) sunt
rare: traumatism
puternic asupra
partii anterioare sau
posterioare a
umarului.
Miscare fortata de
abductie,
retropulsie si rotatie
externa a bratului
(aruncarea unei
greutati).
Luxatiile posterioare –
indirect – caderea in fata
pe mana cu rotatie
interna a bratului.
Luxatiile inferioare –
indirect – cadere in
abductie fortata.
 Simptomatologie

Durere vie locala si

incapacitate
functionala marcata a
membrului superior.

Atitudine “umila”: capul

aplecat de partea lezata si
antebratul flectat sustinut
de mana sanatoasa.
 Luxatia subcoracoidiana
Luxatiile
La inspectie umarul apare turtit:
- disparitia reliefului deltoidian si antero-interne
proieminenta acromionului (umar “in
epolet”);
- bratul este in abductie si rotat in afara;
- deltoidul formeaza cu humerusul la nivelul
insertiilor sale inferioare un unghi deschis in
afara, care se traduce pe fata externa a
bratului printr-o depresiune: semnul
“loviturii de topor”.

La palpare – absenta capului humeral din

cavitatea glenoida, ceea ce permite insinuarea
degetelor sub partea externa a acromionului.
- abductia este “elastica”(semnul lui Berger)
(daca incercam sa apropiem cotul de corp, la
intreruperea presiunii, bratul isi reia pozitia
sa initiala).
Luxatia extracoracoidiana
Deformarea este mai putin evidenta, abductia moderata, depresiunea
subacromiala putin marcata. Bratul este puternic rotat in afara

Luxatia intracoracoidiana
Deformarea importanta a umarului. Bratul este in rotatie externa
(muschii scurti rotatori externi sunt rupti). Capul humeral se
palpeaza inauntrul coracoidei, sub muschii pectorali.

Luxatiile subclaviculare
Umarul este foarte turtit, proeminenta acromionului accentuata,
cotul apropiat de corp si bratul scurtat.
Luxatiile posterioare
Varietatea subacromiala
Este o subluxatie. Conturul rotunjit al
umarului este neschimbat sau apare foarte
putin modificat. Bratul se gaseste in usoara
abductie si rotatie interna ireductibila
(imposibilitatea rotatiei externe). Capul
humeral se palpeaza sub marginea posterioara
a acromionului, unde in mod obisnuit exista o
zona depresibila. Proieminenta apofizei
coracoide apare foarte evidenta.

Varietatea subspinoasa
Capul humeral migreaza spre linia mediana,
abductia bratului este mai accentuata.
Luxatiile superioare
Foarte rare: 0.5-0.7%

Capul bombeaza inaintea si in afara acromionului.

De obicei asociate cu fracturi de acromion sau disjunctii
AC.
Luxatiile inferioare
Bratul este in abductie mare,
de 90°(varietatea
subglenoidiana) sau mai mult
(subtricipitala):

“Luxatio erecta” – abductia este

maxima, bratul luand o pozitie
aproape verticala, fiind sustinut
de bolnav cu mana de partea
sanatoasa trecuta pe deasupra
capului. La palpare, capul
humeral se simte in axila, glena
este goala.
 Examen radiografic

A – radiografie A-P – reprezinta o privire oblica a articulatiei umarului

B – se prefera incidenta A-P “adevarata”de umar (inclinare laterala de 45⁰) – se
minimalizeaza suprapunerea dintre capul humeral si suprafata glenoidiana
Radiografia axilara este preferabila deoarece permite vizualizarea rapida a
capului humeral in raport cu glena la fel ca vizualizarea clara a defectelor
anatomice. Se realizeaza prin plasarea placii superior de umar cu tubul orizontal,
intre torace si bratul care este in abductie.
A .Pozitia pacientului pentru incidenta axilara Velpeau
B. Luxatie scapulo-humerala posterioara.
C. Luxatie scapulo-humerala posterioara cu leziune Hill-Sachs.
Incidenta scapulara-laterala (“Y” radiografic), placa
se plaseaza antero-lateral de umar, fasciculul de raze
este paralel cu planul scapulei
 Spina Procesul
scapulei coracoid
Incidenta West Point (glenoidiana): decubit ventral cu tubul la 25° de
planul medio-sagital cu scopul de a obtine o imagine tangentiala a
glenei, tubul este la 25° de planul orizontal cu scopul de a evidentia
aspectul anterior si posterior.
Radiografia oblica superioara – pentru punerea in evidenta a leziunile
marginilor glenei. Tubul la 45°de planul medio-sagital si ridicat la 45° de
planul orizontal cu scopul de a identifica partea anterioara si inferioara a
glenei.
Incidenta Stryker pentru defectele capului humeral. Pacient
in decubit dorsal cu bratul flectat la 120°, cu mana deasupra
capului, tubul la 10°
In luxatiile
subcoracoidiene, pe
imaginea de fata, marginea
axilara a omoplatului
corespunde gatului
anatomic.

In luxatiile
intracoracoidiene, varful
acestei apofize se gaseste in
dreptul ancosei care separa
capul humeral de trohiter,
iar marginea axilara a
omoplatului corespunde
gatului chirurgical.
In luxatiile posterioare radiografia de
fata este adesea inselatoare, deformarea
extremitatii superioare a humerului ce ia
un aspect de “maciuca” + largirea
spatiului articular ridica suspiciunea
unei luxatii, pe cand profilul axilar si al
scapulei o confirma, aratand capul
humeral situat posterior glenei.
In luxatia inferioara, capul se
gaseste mai mult sau mai putin
sub glena, cu humerusul in
abductie neta.

!!!

Nu trebuie interpretate ca luxatii

traumatice inferioare aspectele
de deplasari inferioare ale
capului humeral, fara abductie,
cum se vad in atoniile musculare
posttraumatice sau in paraliziile
de deltoid.
 Diagnostic diferential
- contuzia
- entorsa
- luxatia acromio-claviculara
- fractura extremitatii superioare a humerusului
- fractura gatului chirurgical al omoplatului
 Evolutie si prognostic
Luxatiile recente reduse imediat dupa accident si in mod corect,
fara manevre brutale, au un prognostic bun,functia umarului fiind
recuperabila in 30-45 de zile.
Daca reeeducarea functionala este deficitara: diminuare a fortei
musculare, deltoidul se atrofiaza si se instaleaza treptat redoarea,
cu limitarea in special a miscarilor de abductie si retropulsie.
Persoanele tinere si mai ales sportivii care-si reiau prea repede
vechile ocupatii sunt expuse la recidive.
Pentru cicatrizarea leziunilor capsulare sunt necesare 6 saptamani,
in decursul carora nu este permis ca articulatia sa fie suprasolicitata.
La bolnavii peste 40ani, imobilizarea prelungita si lipsa de
reeducare, pot duce la periartrita scapulo-humerala, artroza.
 Complicatii imediate
Luxatia deschisa – rara – prinderea bratului intr-o
masina rotativa sau traumatism direct.
Complicatii nervoase

Leziuni tronculare, intereseaza nervul

circumflex, se traduce prin tulburari de
sensibilitate la nivelul fetei externe si
postero-externe a umarului, clinic se pune
greu in evidenta. Prognosticul indepartat
este in general bun, nervul este de obicei
contuzionat, compresat, rareori rupt.
Recuperarea motorie dureaza destul de
mult.

Leziunile radiculare sunt mult mai grave,

se produc de obicei prin elongatie. Ele
predomina pe radacinile superioare ale
plexului brahial (C5-C6) si determina un
sindrom Duchene-Erb (paralizia
deltoidului, biceps, brahial anterior, lung
supinator). Daca sunt afectate si radacinile
inferioare (C8-T1) asistam la paralizia si
atrofia muschilor mici ai mainii (sindromul
Aran-Duchene)
 Complicatii vasculare
Rare.
In cazul unei simple
compresiuni a vaselor axilare,
pulsul dispare, mana este rosie,
usor edematiata si cianotica,
axila supla la palpare.Dupa
reducere, fenomenele
ischemice cedeaza.

In rupturile complete, pe
langa absenta pulsului radial se
constata un hematom mare
axilar, pulsatil sau nu, ce pune
in pericol vitalitatea
membrului superior .
Complicatii osoase

Fractura trohiterului prin smulgere

(favorizeaza aparitia periartritei scapulo-
humerale).
Asocierea luxatiei scapulo-humerale cu o
fractura completa a extremitatii
superioare a humerusului realizeaza
luxatia-fractura a umarului.
Fractura coracoidei.
Complicatii musculo-tendinoase
Ruptura coifului rotatorilor si in
special a muschiului supraspinos
(clinic dureri cu caracter mecanic,
deficit a abductiei active, conservarea
mobilitatii pasive, absenta deficitului
neurologic).
Ruptura tendonului lungii portiuni
a bicepsului.
Tratament in luxatiile recente
Reducerea ortopedica trebuie facuta cat mai repede sub
anestezie generala de scurta durata, care asigura o buna
relaxare musculara.
Imediat dupa accident, mai ales la batrani sau la
bolnavii cu musculatura slab dezvoltata, reducerea poate fi
obtinuta si fara anestezie sau doar cu premedicatie.
Esential este sa se exercite, fara brutalitate, o tractiune
constanta si persistenta a bratului. Scopul nu este sa
invingem prin forta un obstacol anatomic, ci sa obtinem o
relaxare musculara, care asociata tractiunii, permite
reintegrarea articulara.
Reducerea luxatiilor antero-interne
Procedeul lui Hipocrat (sau
al calcaiului)
Se aseaza bolnavul in decubit
dorsal. Medicul isi introduce
calcaiul neincaltat in axila
acestuia, apucandu-i pumnul cu
ambele maini. Tractiunea se
exercita in lungul membrului
superior, la inceput in usoara
abductie, aducand apoi treptat
bratul langa corp. Cand
reducerea intarzie se fac mici
miscari de rotatie.
Procedeul von Arlt
Bolnavul neanesteziat se aseaza
pe un scaun cu membrul
superior luxat trecut peste
spatarul acestuia. Intre spatar si
axila se pune o pernuta, in asa
fel incat bratul sa fie in abductie
de 30°. Medicul tine cu o mana
antebratul flectat, iar cu cealalta
il apasa in jos imediat sub cot,
pana cand obtine reducerea.
Procedeul lui Kocher
Expune la fractura gatului chirurgical al humerusului!
Indicatiile sunt limitate la accidentatii tineri putin musculosi.
Bolnavul in decubit dorsal, se flecteaza cotul in unghi drept si se duce
bratul in adductie (1).
Cu o mana se mentine cotul pacientului langa torace in timp ce cu
cealalta se apuca antebratul spre treimea inferioara, deplasandu-l in
afara pana ajunge in plan transversal al trunchiului, realizand astfel
rotatia externa a bratului (2).
Se duce cotul inainte, in sus si inauntru spre linia mediana (3).
Se face rotatia interna a bratului prin plasarea brusca a antebratului pe
fata anterioara a toracelui si a mainii pe umarul sanatos (4).
Procedeul Mothes
Bolnavul in decubit ventral. Un
ajutor apuca pumnul acestuia cu
ambele maini si face tractiune
asupra membrului ducand
bratul in abductie de peste 90°.
Contraextensia se face cu
ajutorul unui cearsaf in jurul
toracelui sub axila de partea
bolnava. Chirurgul apasa capul
humeral pe care-l impinge spre
bresa capsulara, reintegrandu-l
in cavitatea glenoida.
Luxatiile posterioare
Tractiunea progresiva cu
bratul in usoara abductie,
la care se asociaza o
miscare de rotatie externa a
acestuia. Reducerea este de
multe ori instabila, luxatia
reproducandu-se prin
rotatia interna a bratului,
care trebuie evitata in
primele 6 saptamani.
 Luxatiile superioare

Tractiune asupra bratului in usoara abductie, iar cand

capul humeral este coborat se efectueaza o miscare de
rotatie interna.
Luxatiile inferioare
Tractiunea bratului in
abductie mare,
contraextensia se face cu
un cearsaf trecut in jurul
toracelui. La nevoie se
apasa capul humeral, care
se impinge inainte si in
sus pentru a-l repune in
glena.
 Reducerea luxatiei va fi verificata radiologic.
Dupa reducere, indiferent de varietatea luxatiei se
impune o imobilizare a umarului 14-21 de zile.
In luxatiile antero-interne membrul superior se
imobilizeaza intr-un bandaj Desault sau Velpeau.
In timpul imobilizarii, accidentatul trebuie sa faca
contractii statice ale deltoidului si sa mobilizeze
articulatiile distale.
Dupa suprimarea imobilizarii, se incepe reeducarea
umarului, recomandand bolnavului sa evite in primele
saptamani miscarile care au determinat luxarea capului
humeral (abductia exagerata, rotatia externa, retropulsia)
In luxatiile posterioare membrul
superior se imobilizeaza intr-un
aparat gipsat toraco-brahial, cu
bratul in abductie moderata si rotatie
externa. In cursul perioadei de
recuperare se va evita rotatia interna
a bratului.

Luxatiile superioare si inferioare

se imobilizeaza intr-un bandaj
Velpeau cu cotul lipit de trunchi.
 Luxatiile ireductibile

Se datoresc interpozitiilor capsulo-ligamentare, a lungii

portiuni a bicepsului, a bureletului sau a unui fragment
osos. Vor fi rezolvate chirurgical prin reducere deschisa
si indepartarea obstacolului.
Complicatii secundare
Redoarea de umar
Se traduce, in timp, prin pierderea mobilitatii active si
pasive a umarului.
Cauze: alterari capsulo-ligamentare, retractii capsulo-
ligamentare, imobilizare prelungita, absenta reeducarii.
Algodistrofia – dureri cu alura mecanica si
inflamatorie, cu suferinta nocturna, afectarea mainii de
algodistrofie realizeaza sindromul “umar-mana”.
Radiologic: osteoporoza difuza sau patata cu interliniul
articular intact.
Tratamentul redorii este preventiv – imobilizare
minimala, reeducare precoce si bine condusa, antalgice
si antiinflamatorii in caz de dureri.
In caz de algodistrofie – lupta contra durerii,
mobilizare blanda.
Redoarea odata instalata – mobilizare prudenta sub
anestezie permite uneori eliberarea aderentelor sau
artroliza chirurgicala, doar dupa esecul tratamentului
medical prelungit.
Complicatii tardive
Artroza sau periartrita
scapulo-humerala – apar de
obicei dupa luxatii prost tratate
ori complicate de la inceput.
O luxatie de umar este considerata veche la aproximativ
4 saptamani de la accident. In aceste cazuri, se tenteaza
o reducere prin manevre corect efectuate si anestezie
generala, dupa o prealabila mobilizare a umarului. In caz
de esec, se reduce sangerand.
 Luxatia recidivanta
≥2 luxatii ale aceluiasi umar, pe parcursul unui an
calendaristic.
Apare ca o complicatie tardiva mai ales in cazurile in care
nu se constata malformatii congenitale evidente ale umarului.
<20 ani incidenta de 55-95%
>40ani incidenta de 6%
Patogenie: imobilizare insuficienta dupa primul accident.
Exista o ruptura capsulo-ligamentara pentru cicatrizarea careia
sunt necesare 6 saptamani.In acest interval, dupa o imobilizare
a umarului de 14-21 zile, se impune limitarea voluntara a
miscarilor de abductie, rotatie externa si retropulsie.
Leziuni osteo-articulare care favorizeaza recidiva
(preexistente sau consecutive traumatismului):
- dezinsertia sau ruptura bureletului grenoidian;
- fractura marginii anterioare a glenei sau eroziunea si turtirea ei
prin repetarea luxatiilor, agenezie (rara);
- dezechilibrul neuromuscular dintre rotatorii externi si interni;
- defectul Hill-Sachs (ancosa Malgaigne pentru francofoni) care
consta intr-o depresiune pe partea posterioara a capului humeral
produsa de marginea an­terioara a glenei in cursul luxatiilor precedente
- capul humeral prezinta uneori o deformare congenitala “in
toporas” (gatul anatomic usor alungit, capul mai latit, unghiul cervico
diafizar micsorat, ce determina un oarecare grad de humerus varus
- hiperlaxitatea ori dezinsertia capsulei si a periostului de pe fata
anterioara a gatului omoplatului, creandu-se o adevarata punga
inaintea glenei, in care va patrunde capul humeral (diverticului lui
Broca si Hartmann).
Leziunea Hill-Sachs asociata cu luxatia scapulo-humerala anterioara
A. Raporturi anatomice normale
B. LSH anterioara cu un defect de compresiune
C. Defect mic postero-lateral
D. Defect mare de compresiune
E. Dupa reducere, defectul este evident si a deformat suprafata articulara normala a capului
humeral
F. Dupa reducerea luxatiei, leziunea poate fi apreciata pe o radiografie de umar A-P cu bratul in
rotatie interna
Clinic

Testul sertarului
Se stabilizeaza scapula cu o mana, cu cealalta se prinde capul humeral . O presiune blanda
se aplica fata de centrul glenei, in acelasi timp capul humeral este translat in directie
anterioara si posterioara.
Sulcus test pentru instabilitatile inferioare ale umarului. Pacient in pozitie sezanda se
practica tractiunea in jos si in adductie a bratului. Proeminenta acromionului.
Testul aprehensiunii pentru instabilitatile anterioare: pacientul in decubit dorsal,
umarul este in abductie si in rotatie externa:
A. Pacientul simptomatic va reporta o senzatie de teama (umar “gata sa se luxeze”)
B. aceasta senzatie de instabilitate este accentuata de impingerea din posterior a
capului humeral.
Testul manivelei pentru instabilitatile anterioare. Pacient in pozitie sezanda, umarul
este in abductie si rotatie externa. Se aplica o presiune la nivelul capului humeral (din
posterior), se va accentua senzatia de apprehension sau “gata sa se luxeze”
The relocation test pentru instabilitatile anterioare. Pacient in decubit dorsal,
umarul in abductie si rotatie externa. Teama de luxatie (aprehensiunea) este
redusa printr-o presiune in regiunea anterioara a umarului.
 Examen radiologic
- radiografie de fata cu bratul in rotatie interna pentru
evidentierea defectului Hill- Sachs;
- radiografie axilara/profil al omoplatului pentru
evidentierea anomaliilor glenei.
 Tratament in luxatiile recidivante antero-
interne
Este numai chirurgical si are drept scop sa inlature
modificarile anatomice descrise sau sa creeze un
obstacol in calea capului humeral.

Interventiile chirugicale se fac pe capsula,

musculatura, schelet.
Calea de abord anterior

Incizie cutanata la nivelul santului delto-pectoral

 Muschiul
subscapular
Vena cefalica
Tendonul
conjunct al
muschiului
Muschiul coracobrahial
deltoid
Muschiul
mare
pectoral
Incizia muschiului subscapular, evidentierea capsulei articulare
1. Operatiile pe capsula:
- cea mai veche este capsulorafia. Ea urmareste sa intareasca partea anterioara a capsulei;

Operatia Bankart – (cand bureletul si capsula sunt decolate) reinsertia

capsulei si a bureletelui glenoidian la marginea anterioara a cavitatii glenoide.

A. Sectiunea si disectia
subscapularului
B. Capsulotomie
C. Perforarea glenei
D. Reinsertia
capsuloligamentara
E. Sutura subscapularului
 Tehnica Neer

Capsulotomie cu incizie
capsulara orizontala (intre
lig. gleno-humerale mij si
inf) rezulta 2 lambouri,
care sunt reinserate prin
sutura incrucisata:
- lamboul inferior este
suturat in sus, pe fata
profunda a insertiilor
subscapularului;
- lamboul superior este
suturat in jos si in afara
peste lamboul inferior.
Artroscopie:
A.Diagnostic artroscopic:
detasarea labrumului de
la nivelul glenei
B. C. Folosind sutura
anchors labrumul este
reatasat la glena
 2. Operatiile pe musculatura:
-procedeele de mioplastie a subscapularului (cand bureletul
este integru si ancosa postero-externa evidenta)

Procedeul
Magnuson-Stack
consta in dezinsertia
subscapularului de
pe mica tuberozitate
si reinsertia lui pe
marginea laterala a
culisei bicipitale.
Procedeul Putti-Platt – se sutureaza mai intai partea externa a
capsulei si a muschiului subscapular la bureletul glenoidian,
suturand apoi partea lor interna pe deasupra “in veston”.
3. Operatiile pe schelet:
Cauta sa creeze un obstacol osos in calea capului
humeral (cand marginea anterioara a glenei este
fracturata sau erodata)

- operatia Oudard I de alungire a coracoidei cu un

grefon osos
- operatia Oudard II de alungire a coracoidei prin
dedublarea ei longitudinala;
 - operatia Wilmoth - Lenormant consta in asezarea unui grefon osos in grosimea
coraco-brahialului;

- Tehnica Trillat – osteotomie la baza

procesului coracoid cu deplasarea
acestuia in jos si lateral, ce va fi
mentinut in pozitie cu un surub
introdus in scapula deasupra
muschiului subscapular care este
deplasat inferior;

- operatia Eden-Hybbinette - consta

in infigerea unui grefon osos in
marginea anterioara a glenei;
- operaţia (Bristow-)Latarjet consta in
sectionarea varfului coracoidei impreuna
cu muschii atasati de ea si fixarea ei la
marginea ante­rioara a glenei cu suruburi.
Osteotomie humerala Weber:
A. Principiu: osteotomie metafizara
transversala de rotatie externa (25°)
asociata cu miorafia
subscapularului (pentru limitarea
amplitudinii rotatiei externe)

B. Incizia subscapularului,
reperarea nivelului de osteotomie,
alegerea unghiului de derotare,
montarea a 2 brose, impactarea in
capul humeral partea superioara a
unei placi de osteosinteza

C. Realizarea osteotomiei, alinierea

celor 2 brose, insurubarea placii de
osteosinteza

D. Miorafia subscapularului si
completarea osteosintezei cu o
placa anterioara cu 2 gauri
 Tratament in luxatiile recidivante
posterioare

Proceduri prin abord anterior

Proceduri prin abord posterior

Calea de abord posterior
Mus. deltoid
Mus. infraspinos

Mus. rotund mic

Capsula articulara
 Proceduri prin abord
anterior
Tehnica McLaughlin,
Tehnica Neer modificat

A. Tehnica McLaughlin. In prezenta unei

leziuni mari a capului humeral, tendonul
subscapularului poate fi transferat la
nivelul defectului.
B. Modificarea ulterioara facuta de Neer care
transfera mica tuberozitate impreuna cu
tendonul subscapularului la nivelul
defectului.
Proceduri prin abord posterior
Capsulorafie/capsuloplastie posterioara
Osteotomie glenoidiana posterioara
Artrotomie posterioara cu expunerea rebordului glenoidian la nivelul caruia se
practica o osteotomie paralela cu suprafata articulara la aproximativ 8mm de
aceasta, la nivelul careia se plaseaza un grefon iliac triunghiular cu baza de 5mm.
 Dupa operatie bratul va fi imobilizat intr-un bandaj
toracic Desault 4 sapta­mani dupa care bolnavul va
incepe mobili­zarea activa.
Va multumesc!