Semiologia chirurgicala

a membrelor superioare si
inferioare
 Semiologia chirurgicala a
membrelor superioare si inferioare

 Examinarea membrelor superiorare si inferioare

intereseaza aspectul general, pozitia,
mobilizarea, troficitatea, dezvoltarea musculara
precum si a celorlalte structuri anatomice de la
acest nivel – piele cu anexe, tesut subcutan,
oase, tendoane, aponevroze, articulatii etc.

 Pentru examinare pacientul va fi dezbracat,

asezat in fata examinatorului, notandu-se, prin
observarea simetrica si comparativa a ambelor
membre, dezvoltarea musculaturii, conturul
articulatiilor, pentru diferitele segmente ale
membrului cu mobilitatea si troficitatea lor.
 Semiotica osteo-articulara a
membrului superior

 Parametri generali de evaluare clinica

determinati prin inspectie si palpare,
comparativ cu membrul superior
controlateral :
 lungimea :
 membrului superior : acromion-varful degetelor

 bratului : art.acromio-claviculara-varf olecran

 antebratului : varf olecran-apofiza stiloida

radiala
 scurtarea – malformatii congenitale (micromielie),
condrodistrofii
 alungire – acromegalie
 Semiotica osteo-articulara a
membrului superior
 pozitii anormale sau deformari osoase :
 luxatia scapulo-humerala – membrul superior
intins de-a lungul corpului, mai lung decat cel
sanatos, in rotatie interna sau externa (functie de
tipul luxatiei – anterioara sau posterioara a
capului humeral)
 hemiplegie de cauza cerebrala – membrul
superior atarna flasc de-a lungul corpului, cu
disparitia miscarilor active si a redorii articulare
 fracturi complete humerus – dislocarea
segmentelor osoase, cu angularea lor si
intreruperea continuitatii, mobilitate anormala,
crepitatii osoase si intransmisibilitatea miscarilor
 luxatia posterioara a cotului – antebrat fixat in
extensie si olecran proieminent fixat inapoi si in
sus
 Semiotica osteo-articulara a
membrului superior
 pozitii anormale sau deformari osoase :
 fractura in “lemn verde” a antebratului –
fractura corticalei osoase, cele 2 fragmente
ramanand in continuitate datorita periostului
gros, specifica copilului
 fractura epifizei radiusului cu dislocare dorsala
– bombarea regiunii carpiene in “ dos de
furculita”
 paralizia nervului radial – mana in flexie
palmara
 paralizia nervului median – degete flectate din
articulatiile interfalangiene si in extensie in
articulatiile metacarpofalangiene
 contractura Volkmann – secundara unei
ischemii prelungite a antebratului datorita
unui garou sau aparat gipsat – contractura si
atrofia degetelor in forma de gheara, cu atrofia
musculaturii antebratului
 Semiotica umarului normal si
patologic
 Umarul normal prezinta la inspectie
 proieminente si repere osoase – clavicula,
acromionul, spina si corpul omoplatului.
 partile moi prezinta proieminenta
deltoidiana, a marelui pectoral si santul
delto-pectoral, ce pot fi accesibile palparii.

 Din punct de vedere a kineticii articulare, se va

examina functionalitatea sub raportul
posibilitati si amplitudinii miscarilor proprii,
incepandu-se prin examinarea miscarilor active
efectuate la cerere, de catre bolnav si numai
dupa aceea sa se incerce, cu menajamente,
miscari pasive efectuate de medic.
Semiotica umarului normal si
patologic
 Impotenta functionala si redoarea unei
articulatii pot fi provocate de durere si
apare in cazul :

 procese inflamatorii sau degenerative

articulare
 luxatii sau subluxatii

 fracturi intraarticulare
 Semiotica umarului normal si
patologic
 In cazul articulatiei umarului se pot
examina urmatoarele tipuri de miscari :

 abductia – departeaza bratul de corp in

plan frontal, cu amplitudine de 180 grade
 adductia – se face combinat cu ante sau
retropulsie pana la 20-30 grade
 antepulsia – proiecteaza membrul inainte
si-l ridica la zenit cu 180 grade
 retropulsia – pana la 50 grade
 rotatie externa si rotatia interna
 Semiotica umarului normal si
patologic
 Umarul traumatic apare mai frecvent in
urmatoarele 3 circumstante :
 fractura de clavicula
 luxatia antero-interna a umarului
 fractura colului chirurgical al
humerusului

 Fractura claviculei, apare frecvent consecutiv

unei lovituri directe sau caderi pe regiunea
pumnului, si se exprima prin :
 proieminenta fragmentului osos intern –
vizibil, palpabil, dureros
 coborarea virfului umarului
 Semiotica umarului normal si
patologic
 Luxatia antero-interna a umarului prezinta
urmatoarele semne la inspectie si palpare :
 umar in epolet – disparitia rotunjimii
umarului, cu aplatizarea lui si
proieminenta exagerata a acromionului
 abductia permanenta a antebratului
 bombarea capului humeral inainte,
stergand santul delto-pectoral
 la palpare, cavitate glenoida goala, in care
patrunde varful indexului
 adductia bratului este imposibila,
provocand durere
 Semiotica umarului normal si
patologic
 Fractura colului chirurgical al humerusului
se prezinta cu semne mai putin caracteristice :
 tumefierea globala a umarului
 puncte dureroase periarticulare
 marea echimoza care merge pe partea interna
a membrului superior si pe trunchi pana la
creasta iliaca

 Luxatia acromioclaviculara, mai rara,

determina proieminenta claviculei pe partea
externa, dand un discret semn de epolet, cu
reducerea usoara la apasare, dar si refacerea
luxatiei spontan – semnul clapei de pian.
 Semiotica articulatiei cotului,
normala si patologica
 Reperele osoase ale cotului sunt reprezentate dinspre
lateral spre medial de epitrohlee, olecran si epicondil,
care determina
 o linie orizontala cand cotul este in extensie
 un triunghi isoscel cand cotul este in flexie la 90 grade

 La nivelul cotului se descriu 2 articulatii cu segmentul

humeral – humero-radiala si humero-cubitala, si una
intre cele 2 segmente osoase ale antebratului, radio-
cubitala superioara. Ca urmare a acestui sistem
articular, la acest nivel sunt posibile urmatoarele miscari :
 flexie cu amplitudinea de 140 grade
 extensie cu amplitudinea de 0 grade
 pronatie si supinatie, realizate din articulatia radio-
cubitala superioara, cu cotul flectat in unghi drept –
pronatia cu amplitudine de 180 grade, iar supinatia de
0 grade
 Semiotica articulatiei cotului,
normala si patologica
 In cazul aparitiei leziunilor patologice, se produc
modificari ale reliefurilor osoase ale cotului, cu
deformare regionala :
 fractura olecranului – linia dreapta se rupe
 fractura epicondilului – triunghiul isoscel se modifica
 luxatia anterioara a cotului – varful olecranului nu
mai e situat pe verticala epicondilului

 Inflamatia seroasei bursei retro-olecraniene este

cunoscuta sub numele de higroma cotului. Se
manifesta prin aparitia unei pungi lichidiene,
fluctuente, ce deformeaza regiunea posterioara a
cotului.
Semiotica articulatiei pumnului,
normal si patologic
 Reperele osoase ale pumnului sunt reprezentate de
 apofiza stiloida a radiusului si
 apofiza stiloida a cubitusului, situata la 1 cm mai
sus deasupra precedentei

 La acest nivel sunt descrise 2 articulatii :

 radio-cubitala inferioara
 radio-carpiana.

 Acestea permit realizarea urmatoarelor miscari :

 flexia cu amplitudine de aproximativ 80 grade
 extensia cu valoare de 40 grade
 adductia – flexia cubitala cu amplitudine de 40
grade
 abductia – flexia radiala cu amplitudine de 20 grade
 circumductia – miscare combinata a celor 2
precedente
 Semiotica articulatiei pumnului,
normal si patologic

 Cele mai frecvente leziuni traumatice la nivelul

pumnului survin in caderile pe spate, in care
corpul se sprijina pe pumn, intr-un reflex de
aparare, si sunt constituite de :

 fractura Pouteau-Colles- fractura

supraarticulara a radiusului, prin
hiperextensie, cu ascensionarea stiloidei
radiale
 fracturile articulare ale epifizei radiale
 leziuni traumatice ale carpului – fractura
scafoid, luxatia semilunar
 Semiotica normala si patologica a
mainii
 Evaluarea clinica a mainii implica 3 elemente :
 aspectul general
 mobilitatea
 sensibilitatea

 Se va urmari deformarea regionala, troficitatea pielii si a

unghiilor, prezenta edemului, a cianozei sau
hipersudoratiei

 Drept repere clinice, in topografia regiunii palmare, avem

 pe fata palmara : pliul de flexie al pumnului, eminenta
tenara si hipotenara, pliul superior palmar sau de flexie
al policelui, pliul palmar mijlociu si inferior, pliul
metacarpo-falangian si pliul interfalangian palmar;
 pe fata dorsala : pliul interfalangian dorsal
 Semiotica normala si patologica a
mainii
 Evaluarea mobilitatii presupune precizarea
posibilitatilor globale de realizare a activitatilor
profesionale si aa vietii
vietii curente
curente

 Principala
Principala articulatie
articulatie a
a mainii
mainii este
este reprezentata
reprezentata de
de
articulatia metacarpo-falangiana a policelui, cu functia
cea mai importanta a acesteia de opozitie, alaturi de
cea de adductie, ce permit functia de prehensie

 Vor fi evaluate flexia si extensia fiecarei articulatii a

degetelor, metacarpo-falangiene,
metacarpo-falangiene, interfalangiene
interfalangiene
proximale si interfalangiene
interfalangiene distale,
distale, cu
cu amplitudinile
amplitudinile
lor

 Se va examina de asemeni sensibilitatea tactila,

dureroasa prin intepare, si sensibilitatea la frig si cald.
cald.
 Semiotica normala si patologica a
mainii
 Leziunile traumatice cele mai frecvente cuprind :
 plagile mainii cu interesare de tendoane si nervi
 fracturile si luxatiile
 maladia Dupuytren
 sindromul de canal carpian

 Plagile
Plagile cu
cu interesarea
interesarea tendoanelor
tendoanelor mainii realizeaza
imposibilitatea flexiei sau extensiei degetelor in functie de
localizare
localizare lor,
lor, palmara
palmara sau
sau dorsala
dorsala

 Plagile
Plagile palmare
palmare pot evolua cu :
 imposibilitatea flexiei falangei II pe I, cand e lezat flexorului
superficial
 imposibilitatea flexiei falangei III pe II, ce denota afectarea
flexorului profund
 Prima falanga isi conserva totdeauna posibilitatea de flexie
datorita interososilor
interososilor corespondenti
corespondenti
 Semiotica normala si patologica a
mainii
 Plagile si contuziile cu interesarea nervilor din
regiunea palmara pot genera paralizia radiala, cubitala si
mediana
 Aceste leziuni pot aparea si in circumstante iatrogene,
prin interesarea respectivelor filete nervoase in cursul
diverselor interventii sau prin compresii si elongatii
cauzate de diferite pozitii vicioase

 Paralizia radiala, cauzata frecvent de o fractura a diafizei

humerale, provoaca “ mana cazuta”, ca semn evident, cu
imposibilitatea redresarii mainii si a extensiei degetelor

 Paralizia cubitala determina ramanerea ultimelor 2

degete in flexie, “ in gheara”, cu aspectul de “
binecuvantare Christica” gotica

 In paralizia nervului median, mana nu are un aspect

caracteristic, dar exista multiple mici semne ce denota
aceasta afectare nervoasa : imposibilitatea flexiei policelui,
afectarea sensibilitatii fetei anterioare a primelor 3 degete.
 Semiotica normala si patologica a
mainii
 La nivelul mainii, consecinta unor traumatisme speciale,
apar alte 2 sindroame mai frecvent :
 Boala Dupuytren
 Sindromul de canal carpian

 Boala Dupuytren reprezinta scleroza retractila a

aponevrozei palmare si e caracterizata de :
 noduli fibrosi fusiformi in fata articulatiilor metacarpo-
falangine, aderenti la piele
 retractia marcata a degetelor in flexie
 imposibilitatea mecanica a extensiei
 Se pare ca in patogenia bolii sunt implicate
microtraumatismele repetate ale aponevrozei palmare si
ereditatea
Semiotica normala si patologica a
mainii

 Sindromul de canal carpian

 Reprezinta compresia nervului median intr-un
canal osteofibros inextensibil, situat deasupra
articulatiei pumnului ce contine tendoanele
flexorilor
 Generat de un calus vicios al extremitatii
inferioare a radiusului, de o luxatie anterioara a
semilunarului sau o sinovita reumatismala.
 Se manifesta prin durere si parastezie in teritoriul
nervului median, iar mai tarziu cu atrofia
eminentei tenare
 Necesita sectionarea chirurgicala a ligamentului
anular anterior al carpului
 Semiotica osteo-articulara a
membrului inferior
 Parametri generali de evaluare clinica determinati prin
inspectie si palpare, comparativ cu membrul inferior
controlateral

 Examinarea membrelor inferioare se va face atat in

ortostatism, static cat si in mers, precum si in decubit dorsal
sau ventral. Vor fi apreciate:

 Lungimea membrului inferior – masurata intre 2 puncte

fixe: spina iliaca antero-superioara si varful maleolei
interne a tibiei
 Scurtarea : malformatii congenitale ( acondroplazie,
distrofie ), accidente sau boli – fracturi, luxatii,
osteoartrite, osteomielite, paralizie infantila – daca e >
2 cm necesita ghete ortopedice, necorectarea
determinand deformari ale bazinului
 Semiotica osteo-articulara a
membrului inferior

 Circumferinta membrului inferior – se

masoara comparativ la acelasi nivel pe
ambele membre, partea bolnava fiind cea
care se abate de la armonia intregului corp

 Tumefierea – prin edeme, tumori, inflamatii

osteo-articulare

 Micsorarea circumferintei – atrofie musculara,

prin leziuni nervoase, inactivitate, traumatisme
sau cicatrici vicioase ale pielii
 Semiotica osteo-articulara a
membrului inferior
 Deviatiile segmentelor membrului inferior – cauzate de
deformatii osoase secundare diferitelor
diferitelor fracturi,
fracturi, cu
cu scurtari,
scurtari,
angulari sau incurbari si de modificari ale articulatiilor
genunchiului si soldului :
 genu valgus ( genunchiul in X )
 genu varus ( genunchiul in “O” )
 genu recurvatus ( genunchi incurbat inapoi )
 coxa vara si coxa valga cu modificarile de inclinare ale
colului si capului femural fata de axul longitudinal al
femurului.

 Piciorul plat consta in aplatizarea curburilor longitudinale

si transversale ale plantei, pacientul calcand pe toata
suprafata plantei, cu dureri iradiate spre gamba si spre
articulatia sacro-lombara, cu dificultati mari la statiunea
bipeda si
si la
la mers.
mers.
 Semiotica osteo-articulara a
membrului inferior

 Examinarea mersului - poate avea caracteristici

particulare in unele circumstante patologice :
 in Boala Parkinson : mers sacadat cu pasi mici,
pacientul fugind dupa centrul de greutate
 in tabes – mers leganat, cu corpul rectiliniu, cu
picioarele aruncate
 in hemiplegie : mers cosit, cu piciorul afectat
descriind un semicerc si tarand marginea
externa a labei piciorului- paralizia sciaticului
popliteu extern
 in afectiuni cerebrale : cu tulburari de echilibru
 Semiotica osteo-articulara a
membrului inferior
 Examinarea
Examinarea membrelor
membrelor inferioare
inferioare la
la pat
pat poate
poate surprinde
surprinde
diverse
diverse pozitii
pozitii antalgice
antalgice ::
 pozitia
pozitia in
in "" cocos
cocos de
de pusca
pusca "" la
la pacientii
pacientii cu
cu meningita,
meningita, in
in
decubit
decubit lateral,
lateral, cu
cu genunchii
genunchii mult
mult flectati
flectati

 in
in fractura
fractura de
de col
col femural,
femural, membrul
membrul inferior
inferior afectat
afectat este
este
inert
inert in
in pat,
pat, in
in rotatie
rotatie externa
externa si
si scurtat
scurtat

 in
in luxatia
luxatia traumatica
traumatica aa soldului,
soldului, pozitia
pozitia membrului
membrului inferior
inferior
este
este determinata
determinata dede directia
directia in
in care
care s-a
s-a luxat
luxat capul
capul femural
femural
fata
fata de
de cavitatea
cavitatea cotiloida
cotiloida aa osului
osului coxal
coxal ::
 luxatii
luxatii superioare
superioare membrul
membrul se se scurteaza
scurteaza
 luxatii
luxatii inferioare
inferioare se
se lungeste
 luxatii
luxatii anterioare
anterioare se
se gaseste
gaseste in
in extensie
extensie si rotatie externa
 luxatii
luxatii posterioare
posterioare in
in semiflexie,
semiflexie, adductie
adductie sisi rotatie
rotatie
interna
interna

 in
in hemiplegii
hemiplegii membrul
membrul este
este inert
inert in
in pat
pat
 in
in fractura
fractura rotulei
rotulei gamba
gamba nu
nu poate
poate fi
fi flectata
flectata
 Semiotica osteo-articulara a
membrului inferior
 Examinarea
Examinarea tegumentelor
tegumentelor membrelor
membrelor inferioare
inferioare cu cu surprinderea
surprinderea
modificarilor
modificarilor de culoare, a reliefurilor, a pilozitatii, a consistentei,
de culoare, a reliefurilor, a pilozitatii, a consistentei, etc.
etc.
 Modificari
Modificari de de culoare
culoare a a tegumentelor
tegumentelor ::
 culoare
culoare alba,
alba, cucu paloare
paloare uni uni sau
sau bilaterala,
bilaterala, cu cu edem
edem dureros,
dureros, cu
cu
febrilitate, sugereaza o tromboflebita, in faza de "
febrilitate, sugereaza o tromboflebita, in faza de " flegmatia alba flegmatia alba
dolens"
dolens"
 culoare
culoare alba-palida
alba-palida asociata
asociata cu cu edem
edem bilateral
bilateral sisi nedureros,
nedureros, cucu edem
edem
scrotal, al pleoapelor, al fetelor, sugereaza un
scrotal, al pleoapelor, al fetelor, sugereaza un edem de cauza edem de cauza
renala
renala
 culoare
culoare alba
alba marmorata,
marmorata, aparuta
aparuta brusc
brusc la la un
un membru,
membru, la la un
un pacient
pacient
cu patologie cardiaca, conduce catre o embolie
cu patologie cardiaca, conduce catre o embolie arteriala arteriala
 cianoza
cianoza unui
unui membru
membru asociata
asociata cu cu edem
edem dureros,
dureros, febrilitate,
febrilitate,
caracterizeaza
caracterizeaza " flegmatia coerulea dolens ", in evolutia unei
" flegmatia coerulea dolens ", in evolutia unei
tromboflebite asociate cu spasm sau tromboza
tromboflebite asociate cu spasm sau tromboza arteriala arteriala
 cianoza
cianoza extremitatilor
extremitatilor inferioare,
inferioare, aa unghiilor,
unghiilor, asociata
asociata cucu piele
piele rece
rece
si umeda, sugereaza un colaps
si umeda, sugereaza un colaps vascular vascular
 pigmentatia
pigmentatia punctiforma
punctiforma aa fetei fetei anterioarea
anterioarea aa gambei,
gambei, corespunde
corespunde
purpurei aparute in contextul unei insuficiente
purpurei aparute in contextul unei insuficiente trombocitare trombocitare
 sangerari
sangerari subcutane
subcutane si si interstitiale
interstitiale sub sub forma
forma de de petesii,
petesii, echimoze,
echimoze,
hematoame - determinate de loviri, zdrobiri, cu
hematoame - determinate de loviri, zdrobiri, cu posibile rupturi posibile rupturi
musculo-tendinoase
musculo-tendinoase sau sau discrazii
discrazii sangvine
sangvine
 Semiotica osteo-articulara a
membrului inferior
 Modificari ale reliefurilor tegumentare :
 ulceratii gambiere in treimea inferioara, frecvent
intalnite in insuficienta venoasa cronica
 ulceratii in cadrul infectiilor specifice, tuberculoase
sau luetice
 ulcere maligne prin carcinom exulcerat, cu margini
dure, ridicate, nedureroase si sangerande la atingere

 tumori ale pielii - papiloame, veruci, hemangioame,

limfangioame, nevi pigmentari, sau clavus ( bataturi )
 tumori ale tesutului subcutan - lipoame ( unice sau
multiple - lipomatoza diseminata dureroasa ),
neurofibroame, sarcoame

 edeme ale membrelor inferioare - unice sau asociate

cu edeme ale altor regiuni anatomice - pot fi de
natura cardiaca, renala, metabolica, alergica,
vasculara ( venoasa sau limfatica ), inflamatorie
 bursite - la nivel trohanterian, prepatelar sau
calcanean
Semiotica normala si patologica a
articulatiei coxo-femurale
 Articulatia coxo-femurala prezinta o mare
importanta prin ea transmitandu-se catre
membrul inferior intreaga greutate a corpului si
conditionand mobilitatea corpului uman

 Reperele osoase anatomice ale membrului pelvin

sunt reprezentate de
 spina iliaca antero-superioara

 marele trohanter

 marginea superioara a rotulei

 cele 2 maleole tibiale

 Semiotica normala si patologica a
articulatiei coxo-femurale
 Miscarile permise la nivelul articulatiei coxo-
femurale sunt reprezentate de :

 flexia coapsei pe bazin, evaluata cu gamba

flectata, cu amplitudine de 120-145 grade
 hiperextensia coapsei, evaluata cu pacientul in
decubit lateral, cu amplitudine de 10-15 grade
 abductia, evaluata in decubit dorsal, cu
amplitudine de 30-40 grade
 adductia, evaluata in decubit dorsal, prin
incrucisarea membrelor inferioare, cu
amplitudine de 20-25 grade
 rotatia interna sau externa, tot in decubit dorsal,
cu genunchiul extins, pentru cea interna cu
amplitudine de 30-40 grade, iar cea externa de 45
grade
Semiotica normala si patologica a
articulatiei coxo-femurale
 Anamnestic va fi precizata existenta durerii
articulare, caracterul ei precum si caracteristicile
mersului, daca e insotit sau nu de oboseala articulara,
de nevoia de sprijin sau de aparitia durerilor

 La inspectie va fi observata o eventuala pozitie sau

atitudine antalgica, pacientul evitand sprijinul de
partea dureroasa, cel mult sprijinindu-se doar pe
varful piciorului, coapsa si gamba fiind mentinute in
usoara flexie

 Leziuni patologice frecvent intalnite la nivelul

articulatiei coxo-femurale sunt reprezentate de
luxatia congenitala a soldului, coxartroza, necroza
aseptica a capului femural
Semiotica normala si patologica a
articulatiei coxo-femurale

 Luxatia congenitala a soldului trebuie

diagnosticata cat mai precoce pentru a evita
sechelele, chiar de la nastere, si se urmareste:

 scurtarea aparenta a unei coapse

 asimetrie a plicilor coapselor
 existenta unei fosete profunde la nivelul
articulatiei coxo-femurale
 examenul radiologic confirma diagnosticul dupa
varsta de 3 luni
Semiotica normala si patologica a
articulatiei coxo-femurale

 Necroza aseptica a capului femural apare mai

frecvent la tinerii de sex masculin, fiind
caracterizata de :
 deformarea capului femural si turtirea lui din
cauza irigatiei sangvine deficitare
 in timp se produce deformarea articulatiei si
scurtarea membrului
 apare mersul schiopatat, nedureros, cu

afebrilitate si stare generala buna

Semiotica normala si patologica a
articulatiei coxo-femurale

 Coxartroza este o osteoartrita hipertrofica

coxo-femurala, ce apare la adultii peste 50
ani, si evolueaza cu:

 dureri in articulatia soldului mai ales la

inceputul mersului, dupa o stare de repaus
 mersul devine schiopatat datorita durerilor sau
contracturii adductorilor
 in timp durerile se permanentizeaza si membrul
inferior tinde catre o atitudine antalgica, in
usoara adductie, flexie a coapsei, si rotatie
interna a piciorului
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului
 Examinarea genunchiului va urmari :
 conformatia acestuia
 palparea reperelor osoase
 evaluarea mobilitatii articulare

 Conformatia normala a genunchiului implica un unghi

obtuz de 170 grade, deschis in afara intre coapsa si
gamba

 Prin deplasarea axului gambei

 afara se realizeaza genunchiul valg
 inauntru se realizeaza genunchiul var ( gambe in
paranteza )

 Defectul de extensie genereaza genunchiul flectat, iar

hiperextensia gambei realizeaza genunchiul recurbat
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului
 Palparea genunchiului poate furniza urmatoarele
elemente :
 punerea in evidenta a rotulei si a mobilitatii ei, cu
gamba in extensie si cvadricepsul relaxat
 explorarea coarnelor anterioare ale meniscurilor, cu
gamba flectata la 90 grade, cand varful rotulei se
gaseste la nivelul interliniei articulare

 Explorarea mobilitatii articulare presupune evaluarea

celor 2 miscari posibile :
 extensia, ce corespunde liniei drepte a membrului si
are valoarea de 0 grade
 flexia normala este de 130-150 grade
 articulatia genunchiului nu are miscari de lateralitate
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului
 Genunchiul patologic are 2 simptome importante :
 durerea ( gonalgia )
 revarsatul articular ( hidrartroza )

 Durerea articulara este de intensitate variabila si cu

localizare in functie de afectiune.

 Hidrartroza consta in revarsarea de lichid seros in

interiorul capsulei articulare si e caracterizata de :
 tumefactii lobulate perirotulare, ce corespund
fundurilor de sac tumefiate
 la palpare se percepe fluctuatie cand exista revarsat
mare
 perceperea socului rotulian -" manevra cubului de
gheata"- prin care se exprima lichidul sinovial in zona
centrala a articulatie, si prin apasarea rotulei se
percepe senzatia de plutire a acesteia
Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului

 Leziunile frecvent intalnite la nivelul

genunchiului sunt reprezentate de :

 entorse
 leziuni de menisc
 fracturi ale rotulei, ale platoului tibial
 bursite
 artroze.
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului
 Entorsele genunchiului
 sunt leziuni ale ligamentelor rezultate din miscarile de fortare
ale articulatiei genunchiului
 evolueaza cu rupturi totale sau partiale ale ligamentelor
 cauzate frecvent de accidente sportive

 Tipul miscarii fortate poate determina diferite afectari

ligamentare:
 abductie fortata determina ruperea ligamentului lateral intern
 adductia fortata determina ruperea ligamentului lateral
extern
 rotatia externa determina ruperea ligamentului incrucisat
antero- extern
 rotatia interna fortata determina ruperea ligamentului
incrucisat postero-intern
 hiperextensia fortata afecteaza ligamentele incrucisate
Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului

 Entorsele sunt caracterizate de

urmatoarele simptome :

 genunchi destins prin hemartroza datorita

rupturii sinovialei
 aparitia unei echimoze de partea ligamentului
lezat
 miscari anormale de lateralitate
 miscari de sertar, cu genunchiul flectat la 90
grade, apare miscare de ante- si retropulsie
Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului

 Leziunile de menisc

 sunt generate de eforturi sportive sau miscari

fortate
 afectarea cea mai frecventa a meniscului
intern
 aparitia unei fisuri longitudinale sau
transversale meniscale
 detasarea, dezinsertia unui fragment meniscal
ce poate ajunge in spatiul intercondilian
Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului

 Semnele si simptomele relevante pentru ruptura de

menisc sunt reprezentate de :

 efort puternic in antecedente insotit de durere

violenta
 blocarea articulatiei in semiflexie
 deblocare spontana sau dupa manevre ortopedice
 tumefactia genunchiului
 blocaje repetitive
 durere la presiunea interliniei articulare
 cracmente la miscarea de rotatie sau lateralitate
 durere la mersul cu genunchii flectati
Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului

 Bursita prepatelara
 inflamatia seroasa sau purulenta a bursei
prepatelare.
 apare ca o tumefactie rotunda, fluctuenta si
dureroasa la nivelul rotulei
 mai frecvent la cei ce lucreaza mult timp in
genunchi

 Artroza genunchiului - gonartroza

 apare frecvent bilateral la varstnici
 durerile apar initial la mersul pe scari, ulterior
devin continue
 se exacerbeaza cu ocazia inflamatiilor
Semiotica normala si patologica a
articulatiei gleznei

 Regiunea gleznei este constituita din 2 articulatii

 articulatia peroneo-tibiala inferioara
 articulatia tibio-tarsiana

 Reliefurile osoase ale acestei regiuni sunt constituite

de
 maleola interna si maleola externa
 tendonul achilian cu cele 2 fose care-l delimiteaza

 Cele 2 articulatii permit urmatoarele miscari active :

 extensia - flexia dorsala cu amplitudine de 20 grade
 flexia plantara cu amplitudine de 60 grade
 abductia si adductia cu amplitudine de 10-15 grade
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei gleznei
 Entorsele
 sunt
sunt generate
generate de
de miscarile
miscarile fortate
fortate ale
ale regiunii
regiunii tibio-tarsiene
tibio-tarsiene
 evolueaza
evolueaza cucu leziuni
leziuni ale
ale ligamentelor
ligamentelor laterale.
laterale. Se
Se prezinta
prezinta sub
sub 2
2
forme
forme anatomo-clinice
anatomo-clinice ::
 entorsa
entorsa usoara
usoara -- fara
fara ruptura
ruptura ligamentara,
ligamentara, cu cu dureri
dureri vii
vii si
si
tumefactie
tumefactie cu
cu echimoza
echimoza discreta
discreta sisi cu
cu posibilitatea
posibilitatea mersului
mersului
 entorsa
entorsa grava
grava -- cu
cu ruptura
ruptura ligamentara,
ligamentara, cu cu durere
durere puternica,
puternica,
cu
cu tumefactie
tumefactie si
si echimoza
echimoza mare
mare sisi mers
mers imposibil
imposibil
 diagnosticul
diagnosticul confirmat
confirmat radiologic
radiologic prin
prin absenta
absenta leziunilor
leziunilor osoase
osoase

 Ruptura tendonului lui Achile

 apare
apare in
in urma
urma unor
unor eforturi
eforturi puternice
puternice si
si rapide
rapide
 semnul
semnul clinic
clinic major
major este
este reprezentat
reprezentat dede imposibilitatea
imposibilitatea
bolnavului
bolnavului de
de aa se
se ridica
ridica pepe varful
varful piciorului
piciorului
 La
La palpare
palpare se
se constata
constata
 umplerea
umplerea foselor
foselor latero-achiliene
latero-achiliene
 depresiunea
depresiunea neta
neta lala locul
locul rupturi,
rupturi, prin
prin palparea
palparea tendonului
tendonului
de
de sus
sus in
in jos
jos
Semiotica normala si patologica a
articulatiei gleznei
 Fracturile gleznei
 pot fi unimaleolare sau bimaleolare
 cea mai frecvent interesata este maleola externa

 Fractura bimaleolara
 produsa prin abductie
 intereseaza maleola interna la nivelul partii interne a
scoabei tibio-peroniere
 maleola externe poate fi afectata la nivel superior sau
inferior
 clinic se constata
 marirea de volum a gleznei
 cu o tripla deplasare a piciorului, in afara, in valgus
si planta in rotatie externa