21.03.

2013
umar - abductie 15 grade, rotatie interna 30 grade - antepulsie 10grade,
abductie 45grade, rotatie interna 30grade
cot - flexie 30grade pronatie 150 grade - flexie 100grade, pronatie 110grade
radiocarpiana - flexie 30grade - extensie 30grade, inclinatie radiala 10grade
degete - usoara flexie a tuturor articulatiilor - toate articulatiile in flexie
usoara care se accentueaza de la index la auricular
police - usoara flexie a tuturor articulatiilor - opozitie si flexie usoara
sold - flexie 45, rotatie externa 30, abductie 20 - flexie 15, rotatie indiferenta,
abductie-adductie indiferenta
genunchi - flexie 20 - rectitudine
glezna - flexie plantara 30 - in unghi drept: pozitia anatomica
degete picior - flexie variabila - rectitudine
parghia de gradul I - parghia de echilibru - balanta
parghia de gradul II - parghia de ridicare - roaba
parghia de gradul III - parghia de miscare - capsatorul - majoritatea parghiilor
din organism
fracturile colului si diafizei femurale
- semnul Laugier (stiloida radiala la acelasi nivel ca cea ulnara) - capul
femural impins anterior
-linia nelaton-roser (spina iliaca a-s - tuberozitatea ischiadica) contine normal
marele trohanter care in cazul fracturii este deasupra liniei
-linia Shoemaker - trohanterul mare - spina a-s trebuie sa ajunga deasupra
ombilicului. daca nu, este fractura de col femural
-trigon Bryant trebuie sa fie isoscel
-cand fractura este inferior pe diafiza 1/3 superioara --> deplasare a
fragmentului superior catre abductie si anterior - tras in sus de abductori

-cand fractura este pe 1/3 mijlocie - fragmentul inferior este tras posterior de
catre mm adductori spre vasele femurale
-pe 1/3 inf si mai probabil lezarea vaselor femurale (poplitee)
diafiza humerala
-nervul axilar - inconjura colul
-nervul radial
-nervul ulnar
-fragmentul superior - adus superior de catre suprascapular
-superior de insertia deltoidului cel inferior de catre pectoral si deltoidul
-inferior de insertia deltoidului - tragerea frag sup in abductie - lezarea
nervului radial
-fractura supracondiliana - tragerea catre anterior a fragm sup cu riscul
lezarii arterei radiale. sindromul volkman - suferinta ischemica a nervului
median - vasa nervorum - blocarea lor --> o contractura in flexie a mainii
(medianul inerveaza flexorii antebratului)
fracturile diafizei de radius
-superior de 1/2 (insertia rotundului pronator) - fragmentul superior este rotit
in supinatie, cel inferior este rotit in pronatie
-inferior de 1/2 - fractura Puteau-Colles - gat de furculita - fragm inf este tras
posterior si rotit in supinatie
ulna
-1/3 sup ale diafizei ulnare se insotesc cu luxatia capului radial - fractura
monteggia stanculescu
cot
-in extensie la 180 olecranul ulnei se gaseste pe aceeasi linie cu cei 2
epicondili
-in flexia la 90 olecranul va fi varful unui triunghi isoscel a carui baza este
reprezentata de linia care uneste cei doi epicondili
-palparea capului radiusului prin masa musc supinator

umar
-umarul in epolet - luxatie antero-interna (mediala) de umar
-deformatia in lovitura de secure: fractura colului chirurgical al humerusului
-semnul clapei de pian - fracturi sau luxatii de clavicula
deformatia mainii in maladia Dupuytren - retractia aponevrozei palmare scurtarea treptata a aponevrozei
deformatiile degetelor datorita patologiei tecilor fibroase ale degetelor
deformatiile membrului inferior valgus - catre exterior in abductie - si varus
deformatii de coloana vertebrala
-hiperlordoza + hipercifoza compensatorie
-scolioze - in plan frontal - se verifica in flexie anterioara a trunchiului. in
cazul obezitatii ne uitam la omoplati - daca unul este mai sus --> scolioza
Sindroamele canalare - apar ca urmare a compresiei exercitate asupra unui
nerv in interiorul unui spatiu inextensibil de obicei osteofibros. de obicei
compresia va afecta vasa nervorum. compresia poate aparea in cazul unei
tumori, fracturi,
-sindromul de canal carpian apare rpin compresia nervului median - atrofia
eminentei tenare (semn clar)
-sindromul de canal Guyon (compresia n. ulnar la pumn)
-sindromul lui Mouchet - al canalului cubital sau epitrochleo-olecranian compresia nervului ulnar la cot - afecteaza nu numai flexorul ulnar al carpului
ci si al profundului flexor al degetelor
04.04.2013
sindroamele canalare la nivelul membrului inferior
-meralgia parestezica - coapsa - durere localizata la nivelul fetei
anterolaterale a coapsei care apare datorita compresiei membrului cutanat
femural lateral la nivelul lacunei musculare. in unele cazuri se datoreza
inflamatiei muschiului psoas mare.

-la nivel de gamba - canalul retromaleolar calcanean - sindrom de canal

tarsian - comprimarea nervului tibial - durere la nivelul plantei in special
catre marginea laterala de asemenea apare atrofia muschilor plantari
sindroame canalare la nivelul trunchiului
-gaura intervertebrala in hernia de disc - localizarea cea mai frecventa nervii spinali L4,L5, S1 deoarece si greutatea distribuita asupra corpurilor
vertebrale este cea mai mare. --> sindrom dureros - sciatica sau
lombosciatica. manevrele de extensie ale nervului sciatic ne arata - manevra
lasegue (medic francez) - flexia coapsei pe abdomen la nivelul soldului.
manevra mai fina este doar flexia dorsala a piciorului.
daca compresia este pe L4,L5 - aparre dificultate la mersul pe calcaie. daca
este pe S1, apare dif la mersul pe varf
sindromul scalenic - tot de la nivelul trunchiului - datorita compresiei
trunchiurilor de origine ale plexului brahial in defileul scalenic - spatiul de
limitat anterior de m scalen anterior, posterior de m scalen mijlociu si inferior
de coasta I. in sindromul scalenic - m scalen mijlociu este mult mai
voluminos --> el este cauza compresiei --> parestezii si durere pe teritoriul
nervului radial: fata posterolaterala a bratului, fata laterala a antebratului,
inclusiv policele. diagnosticul diferential trebuie facut cu sindromul de coasta
cervicala. cresterea coastelor la nivel cervical (c7-t1) --> parestezie a
nervului ulnar (coasta cervicala)
anatomia clinica a fasciilor si burselor sinoviale
fasciile gatului - cervicala superficiala si una profunda. cea profunda este
subimpartita in trei lame - o lama superficiala ce inveleste tot gatul si se
dedubleaza in jurul m sternocleidomastoidian, continuandu-se inferior cu
fascia exotoracica si superior cu fasciile capului. lama mijlocie sau lama
pretraheala - inveleste viscerele gatului dar formeaza si vagina carotica. ea
se continua inferior in tesutul conjunctiv al mediastinului superior - vagina
carotica reprezinta o cale foarte importanta de diseminare a unui proces
patologic intre regiunile gatului si mediastin. a treia lama este lama profunda
sau lama prevertebrala ce inveleste mm prevertebrali si creeaza un spatiu
situat intre ea si lama pretraheala - care se intinde pana la nivelul vertebrelor
toracice 6-8 - pana.n spatele inimii (spatiu periculos retrofaringian). este
locul pentru dezvoltarea anaerobilor. printre fasciile gatului se creeaza cai de
comunicare cu mediastinul.
bursele sinoviale ale degetelor si mainii

datorita existentei vaginelor sinoviale si fibroase ale degetelor precum si

datorita dispozitiei vaselor de sange si nervilor (doua palmare doua dorsale)
linia de incizie la nivelul degetului ar trebui sa fie pe partea laterala. de
obicei pentru degetele 1 si 5 teaca sinoviala digitala se continua cu teaca
sinoviala carpiana si din aceasta cauza o infectie la nivelul acestor degete va
putea difuza rapid prin mana catre antebrat.
fascia muschiuloui psoas inveleste atat m psoas cat si m iliac si reprezinta un
spatiu prin care infectiile se pot propaga de la coloana vertebrala pana la
trohanterul mare al femurului. tuberculoza osoasa sau morbul lui Pott infectie a coloanei vertebrale. intr-o tuberculoza pulmonara dupa distrugerea
testutului pulmonar urmeaza pleura si coloana vertebrala
peretele anterolateral al abdomenului:
-superficial exista 2 facii exoabdominale - una imediat subcutanat (cea
descrisa de scarpa) care se continua inferior la nivelul perineului unde va
forma fascia perineala superficiala descrisa de colles --> difuzeaza foarte
rapid la nivelul perineului. profund aceasta prima fascie se gaseste o noua
condensare a tesutului adipos subcutanat in vecinatatea aponevrozei m oblic
extern = fascia Camper. profund, tot la nivelul peretelui anteroabdominal, in
afara de fascia transversalis (portiunea antero-laterala a fasciei
endoabdominale, intre cfele 2 arftere ombilicale fibrozate se formeaza si
fascia prevesicala descrisa de retzius. aceasta se continua in pelvis prin
lamele sacrorrectogenito pubiene.
anatomia clinica a circulatiei colaterale
circulatia colaterala - in cazul arterelor este reprezentata anastomozele
dintre arterele mici in care sangele va ajunge sa perfuzese in cazul
obstructiei arterelor principale; in cazul venelor, exact aceste cai folosite de
sange pentru a se intoarce la inima. ne dam seamam daca se instaleaza prin
desen venos.
manevrele clinice
a) in cazul dezvoltarii circulatiei colaterala - palparea pulsului; in cazul
venelor se identifica aparitia edemului foarte usor la nivelul membrelor prin
compararea circumferintei.
-regiuni d epalpare a pulsului - artera radiala (santul pulsului), artera brahiala
in santul bicipital medial, artera carotida comuna la bifurcatie in dreptul
cartilajului tiroid al laringelui la marginea anterioara a SCM-ului, la artera

temporala superficiala, deasupra arcadei zigomatice, artera faciala pe baza

mandibulei in dreptul insertiei m maseter la marginea anterioara, aorta
abdominala la pacientii slabi, artera femurala la doua laturi de deget inferior
de jumatatea ligamentului inghinal (linia malgaigne). uneori la artera
poplitee dar numai cu genunchiul in flexie la 90 de grade; la artera tibiala
posterioara - retromaleolar intern si la artera dorsala a piciorului sau artera
perioasa deasupra primului spatiu interdigital.
particularitati ale circulatiei colaterale.
A) arterele coronare - exista anastomoze intre coronara dreapta si cea stanga
dar sunt foarte subtiri si in cazul unei stenoze bruste nu pot face fata -->
infarctul. aceste anastomoze sunt localizate:
-in septul iterventricular
-pe fata sternocostala a ventr dr la nivelul infundibulului pulmonarei
-in peretele atriilor si in special al atriului dr
B)la nivelul aortei toracice si crosei aortice exista anastomoze
-intre segmentele aortei prin arterele intecostale - importante in coarctatia
de aorta (hipoplazia de aorta). daca stenoza se afla deasupra ductului
arterial este boala cianogena. daca este dedesubtul deschiderii este mai
bine.
C) artera carotida comuna - in caz de stenoza rapida de obicei duce la
moarte deoarece poligonul arterial willis (anastomozele dintre cele doua aci
si cele doua artere vertebrale. nu reuseste supleerea.
D) artera carotida interna - semnele de hipoxie cerebrala sunt mult mai
reduse deoarece exista anastomozele dintre carotida externa si cea interna
in primul rand cea dintre artera faciala si cea oftalmica.
E) in cazul encefalului principala anastomoza se realizeaza prin poligonul
willis. in afara de acesta, la nivelul piei mater exista numeroase anastomoze
intre arterele mai mici. acest lucru are importanta practica deoarece
accidentul vascular ischemic are un prognostic net superior accidentului
vascular hemoragic.
F) pe artera subclavie daca exista stenoza la origine se dezvolta o circulatie
colaterala prin artera carotida comuna - interna - artera vertebrala - artera
subclavie. aceasta circ colat determina un sindrom numit sindromul de furt al

arterei subclavii in sensul in care membrul superior fura sangele de la creier.

daca stenoza este situata in portiunea distala a arterei subclavii, devin
perfect functionale arterele din reteaua arteriala periscapulara. in restul
arterelor membrului superior de asemenea circulatia colaterala este de buna
calitate si nu apar semne de ischemie acuta periferica.
12.04.2013
Ao abdominala:

Apare un fenomen de stenoza lenta la nivelul bifurcatiei Ao (sd. Lariche), prin

dezvoltarea unei placi de aterom. Datorita evolutiei lente apare o retea
colaterala bogata intre aa lombare si ramuri parietale din a. iliaca comuna
(ex. a. circumflexa, iliaca profunda, respectiv a. iliaca externa).

In caz de obstructie brusca a aortei abdominale, daca stenoza este in

amonte de originea a renale este incompatibila cu viata. Daca obstructia
este distal de originea a renale de obicei apare gangrena membrului inferior
in stenozele pe a iliaca interna se dezvolata o importanta circulatie
colaterala, in primul rand prin peretii viscerelor pelvine care primesc ramuri
din ambele a. iliace interne, sangele fiind preluat din a de pe partea opusa.
Aceste anatomoze viscerale se fac intre ramuri parietala, in primul rand
fesiere. A fesiera inferioara se anatomozeaza cu rr ale a femurale
anatomoza cuneiforma. In schimb a fesiera superioara are putine
anastomoze si de aceea si ocluzia a iliace interne ce va fi afectata aparand
durere sau chiar necroza de parte superioara a fesei.
Iliaca externa daca ocluzia brusca gangrena.
In stenozele lente apar anastomozele intra a iliaca comuna si cea externa.
Intre cele 2 iliace int/ext, - prin a epigastrica inferioara cu a. obturatoare (in
dreptul ramului superior al pubisului, pe fata interna a acestuia intre a
epigatrica inf si a obturatoare corona mortis.
Anastomoze intre a iliaca externa si subclavie prin a epigastrica superoara.
In cazul a femurale, ocluzia chiar brusca in partea superioara la baza
trigonului femural; este de obicei bine suportata datorita anastomozei
cruciate anastomoza din dreptul fetei posterioare a femurului dintre a

fesiera inferoara + a circumflexe femurale (lat+med), + primul ram

perforant al femuralei profunde.
La nivelul portiunii distale a a femurale si pe a poplitee, desi exista
numeroase colaterale care fm reteaua arteriala a genunchiului, ocluzia acuta
este in general greu suportata. In general, chiar si o ocluzie cronica, lenta, a
a femurala, a poplitei, sau cele 2 a tibiale, este greu suportat in momentul in
care creste nevoia de O2 la mb inferior (de ex in mers) claudicatia
intermitenta (durerea apare dupa perioade fixe).
Ocluziile lente ale a tibiale posterioare sunt de obicei bine tolerate, circulatia
colaterale, facandu-se in primul rand prin anatomozele cu a fibulara
(principalul ram colateral al a. tibiale posterioare. Ocluziile distale de canalul
calcanean (frecvent la DZ) duc la necroza.
Pentru a tibiala anterioara: unde a fost descrisa in mod particular un sd.
compresiv acut prin efort muscular. Apare din cauza solicitarii intense a mm
lojei anteroare a gambei la persoanele tinere si de obicei cei care practica
sport. In acest caz, in afara de durere intensa in partea antero-lat a gambei
pacintul prezinta o deformatia in echin.

Circulatia colaterala venoasa:

Din cauza suprafetei de sectiune de aprox 10x mai mare decat a arterelor, si
pentru ca majoritatea venelor pronfude ce insostesc arterele sunt duble,
triple, la nivelul teriotoriului venos, circulatia colaterala venoasa este mult
mai bogata decat cea arteriala.
Exceptii:
a. vv care nu fac nicio anastomoza v centrala a retinei
-vMS
daca apare om tromboza a acestor vene, teritoriul de drenaj este iremediabil
compromis.
b. vv la care circulatia colaterala este redusa: VCS; VCI
Vizibila clinc este anatomoza din v epigastrica superioara, alfuent al toracicei
interne - v subclavie VCS.
V epigatrica inferioara, afluent al iliacei interne- Vci

In asemenea cazuri aceasta anatomoza este varicoasa, bine vizibila

subcutanat; sub fm a 2 cordoane sinuase asezate vertical la nivelul peretelui
ant-lat abdominal.
A doua retea colaterala este prin plexurile venoase vertebral intera si extern.
Cel intern este in spatiul peridural (intre dura mater spinala si peretele int al
canalului vertebral), cel extern inconjura analat corpurile vertebrale. Intre
cele 2 plexuri exista numeroase anastomoze si cel mai important este ca ele
sunt complet lipsite de valvule, desi dcea mai mare parte sunt inferior de
cord. In partea superioara aceste plexuri dreneaza in VCS, prin vv vertebrale,
sinusurile venoase ale dura mater si VJI, vv cervicale profunde si acendente,
v intercoastala superioara, vv intercoastle posterioare care se deschid in sist.
azygos.

In partea inferioara, sangele din plexurile vertebrale se indrepata catre vv

lombare VCI.
Dpdv. functional anastomoza prin plexurile venoase vertebrale este cea mai
importanta; suprafata de sectiune a plexurilor fiind superioara suprafetei de
sectiune a vv cave.

A treia anastomoza este prin sist. v azygos anastomoza dintre vv lombare,

afluenti ai VCI si vv lombare ascendente (afluenti de origine ai v azygos in
dreapta, respectiv hemiazygos in stg. Aceasta anastomoza este importanta
in special in oclizia VCS situata in amonte de varsarea v azygos.
Cazuri particulare:
In cazul unei obstructii de VCS, principalul semn clinic: edem in pelerina (mb
sup, gat, umar, brat, cap)
In cazul obstructiei VCI: deasupra varsarii vv renale.
Sd. Cockett:; este compresia v iliace comune stangi de catre a iliaca comuna
dreapta (se comprima pe promontoriu). Se manifesta prin edem mb inf stg.

Varicocelul: dilatarea venoasa a plexului Pampinifor, acesta continuandu-se

cu a testiculara. E m ai frecvent pe stanga deoarepe pe de-o parte v
testicalara stg se vasrsa in unghi drept in v renana stg, iar pe de alta parte in

v renala stg se mai varsa si v centrala a gl suprarenale stg care transporta

catecolamine.
Tromboza axului venos profund al mb inferior, in majoritatea cazurilor este
asimptomatic, deoarece dedublarile venelor profunde si anastomozele cu vv
suparficiale sunt bine reprezentate. Mecanismul patogen frecvent implicat
este staza venoasa in vv din m solear in cazul pacientilor cu imobilizare
prelungita la pat. De obicei procesul de tromboza este limitata pentru ca axul
venos profund al mb inferior este la fel ca si cel superficial prezinta valvule.
De obicei are loc resorbtia trombului cu repermeabilizarea vv profunde si
reluarea ciculatiei, insa una dintre consecintele trobozei distrugerea
vevulelor venosase. Apare un fenomen de staza venoasa cronica pe mb
inferior, cu imposibilitatea de a mai folosi axul venos profund - in momentul
acesta suprasolicitarea sistemul venos suparficiala varice ortostatice.

Tromboza de v iliaca interna: apare de obicei in ultimul trimestru de sarcina,

din cauza presiunii exercitate de uterul gravid. In asemenea cazuri de obicei
dupa aparitia trombului, frecvent se desprind emboli voluminosi,
determinand embolie pulmonara.

Obstacolul pe v porta: fie prehepatic, intrahepatic, posthepatic determina

HTP automat deschizandu-se anatomozele porto cave viscerale (esofag,
rectal); parietale (vv sappey vv ale peretelui ant abdominal periombilical);
anastomoza dintre vv perineale si vv colonului ascendent/descendent,
anastomoza dintre v gastrica stg si vv diafragmatice inferioare.
18.04.2013
ANATOMIA CLINICA A LIMFATICELOR
-caile prin care se propaga infectiile
-cai de metastazare pentru tumori epiteliale, adenocarcinoame si rar
carcinoamele. gradele TNM sunt numai pentru tumorile cu punct de pornire
epitelial
-la copii mici sunt palpabilI toti ganglionii; la adulti doar cei inghinali sau cei
care au ramas mariti in volum in urma unei infectii in zona oro-faciala
Cap si gat

-majoritatea sunt situati superficiali si deci palpabili

-in inelul de la baza capului
--linfonodulii occipitali
--linfonodulii mastoidieni (retroauriculari)
---amandoi au in mononucleoza infectioasa o metoda patognomonica
--linfonodulii preauriculari - parotidieni superficiali
--parotidieni profunzi - in grosimea glandei parotide, nu pot fi palpati, in
schimb sunt importanti pentru ca primesc limfa de la partea superioara a
faringelui, de la nosofaringe si la randul lor dreneaza spre limfonodulii
preauriculari.
--linfonodulii submandibulari
--linfonodulii submentali - infectiile dentare pot da nastere la endocardite anginele streptococice. (angina pectorala se cheama asa pentru ca pacientul
simte o sufocaresi o constrictie pectorala)
--linfonodulii bucali - situati in peretele obrazului - nu pot fi palpati - dreneaza
limfa de la nivelul fetei
-----in afara de cei parotidieni si bucali, toti sunt palpabili
linfaticele gatului - drenaj al capului
-doua grupuri superficiale
--grupul cervical anterior - situat in lungul venei jug ext dreneaza in primul
rand limfa laringelui si a glandei tiroide. amandoua organele sufera de
probleme neoplazice
--grupul limfatic superficial lateral = grup accesor deoarece insoteste ramura
externa a n. accesor
-unul profund = grupul cervical principal - insoteste vena jugulara interna,
este format din mai multi limfonoduli dintre care trei sunt constanti si
importanti:
--ganglion jugulodigastric - la intersectia dintre pantecele posterior al
digatricului cu jugulara interna - dreneaza amigdala palatina

--unul la intersectia dintre trunchiul venos tirolinguofacial si jugulara interna dreneaza radacina si corpul limbii
--ganglionul jugulohomidianul la intersectia dintre omohioid cu jugulara
interna - dreneaza varful limbii si teritoriul celorlalti
nodulii limfatici ai membrului superior
-doua retele limfatice
--una profunda insotind axul profund al membrului - dreneaza spre
limfonodulii axilari
---statiile I,II,III - statiile succesive in care poate sa ajunga limfa. intotdeauna
sunt cai limfatice care nu se opresc in noduli si se duc direct in statiile
superioare - a 2-a sau a 3-a fara sa se opreasca in prima
--una superficiala - insotind venele superficiale - cefalica si bazilica
---limfa face statie in doua grupuri de limfonoduli:
----cei epicondilieni - pe fata posterioara a epicondiliului medial patognomonici pentru boala ghearelor de pisica - infectie cu
----santul deltopectoral
in glanda mamara limfa dreneaza centripet dupa care cand ajunge in centru
urmeaza doua directii principale
-ducte profunde groase - catre gangl axilari si catre toracica interna
-ducte subdermice - vase avalvulare - catre axila si catre pertii profunzi
toracici si catre limfonodulii din abdomenul superior. aceste ducte duc la
formarea nodulilor de permeatie, de metastaze si catre limfonodulii frenici si
hepatici si catre sanul de parte opusa
-exista si cai secundare - transpectorale - fac statie intr-un nodul dintre
pectoralul mare si cel mic care merg pana in cel central din axila, iar altii
secundari - direct in apical; altele prin caile limfatice intercostale catre lantul
axilar sau cei ai spatelui

nodulii membrului inferior

-retea profunda

-retea superficiala - sunt mai numerosi si mai importanti:

--noduli poplitei in zona de varsare a venei safene mici, dar majoritatea sunt
limfonodulii inghinali superficiali situati in jurul crosei venei safene mari.
limfonodulul cuneo marcille, LN inghinali profunzi
linfonodulii cadrenelor inferioare - de-a lungul safenei mari
linfonodulii cadranelor superioare - de-a lungul ligamentului inghinal
LIMFONODULII ABDOMINOPELVINI
-parietali - situati la nivelul peretelui
-viscerali - limfa va ajunge in cei parietali
la nivelul pelvisului insotesc axele venoase principale avand acelasi nume ca
si acestea
1. limfonodulii iliaci externi - primesc limfa de la linfonodulii inghinali profunzi
(in acestia ajunge limfa membrului inferior a regiunii fesiere, a portiunii
subombilicale a peretelui abdominal si a organelor genitale externe. de
asemenea, local, primesc limfa de lanivelul viscerlor din partea nterioara a
pelvisului - vezica urinara, prostata, si col uterin. drenajul limfatic este foarte
diferit intre corpul uterin si colul uterin
2. linfonodulii iliaci interni insotesc vasele omonime si la nivelul lor ajunge
limfa de la viscerele din partea posterioara a pelvisului - in primul rand
rectul, dar si de la corpul uterului 3. linfonodulii iliaci comuni - dreneaza limfa de la precedentele doua grupuri;
primul dintre acestia este constant - situat imediat inferior de unghiul de
bifurcatie al vaselor iliace comune si la nivelul sau dreneaza in primul rand
limfa uterului
4. linfonodulii presacrali - pe fata anterioara a sacrului - primesc in special
limfa de la fata posterioara a rectului dar si de la colul uterin si dreneaza
direct in linfonodulii lombo aortici
5. linfonodulii lomboaortici - in jurul aortei a. linfonoduli paraaortici sau lateroaortici - unii pe flancul stang al aortei, altii
drepti pe flancul drept - se mai numesc si linfonodulii cavi (in lungul cavei inf)

b. linfonodulii retroaortici - mai putin numerosi - din a. si b. se formeaza cele

doua trunchiuri limfatice lombare care se deschid in cisterna chili - dilatatia
de origine a ductului toracic
c. linfonodulii preaortici - ultima statie a linfonodulilor viscerali, insotesc cele
trei ramuri anterioare ale aortei si de aceea sunt numiti mezenterici inferior,
mezenterici superior si celiaci.
din acesti linfonoduli preaortici se formeaza in final trunchiul intestinal care
de asemenea se varsa in cisterna chili.
linfonodulii viscerali se gasesc intramurali si dreneaza mai multe statii
intermediare de-a lungul vaselor de sange, de obicei in mezenter,
mezocolonul transver, etc.
-placile payer
LINFONODULII TORACICI
-parietali
-viscerali
parietali
- la nivelul peretilor dar nu este obligatoriu sa dreneze doar limfa peretilor la
fel ca cei precedenti
1. linfonodulii mediastinali anteriori sau toracici interni - in dreptul rpimelor
3-4 spatii intercostale si la ei ajunge limfa din cadranele mediale ale glendei
mamare
2. linfonodulii toracici laterali sau intercostali
3. linfonodulii mediastinal posteriori sau toracici posteriori linfonodulii
mediastinali posteriori - de la nivelul esofagului
4. linfonodulii frenici anteriori - dreneaza inclusivpartea superioara a ficatului,
limfa de la acestia se duce catre linfonodulii mediastinali anteriori; aceste
vase sunt avalvulate; cei mijlocii si cei posteriori, acestia dreneaza catre
linfonodulii mediastinali posteriori sau chiar direct in ductul toracic
cei viscerali
dreneaza limfa profunda a pulmonului (reteaua peribronsica) dar si limfa
traheei si a portiunii superioare a esofagului

1. limfonodulii bronhopulmonari - in hil

2. linfnodulii traheobronsici - inferiori (sau interbrohici) si in partea laterala
(traheobronsici sau superiori)
3. linfonodulii paratraheali --> cele doua trunchiuri bronhomediastinale cel
din stanga varsandu-se in ductul toracic iar cel din dreapta in ductul limfatic
drept. acestea se varsa in unghiul dintre jugulara interna sI subclavie
impreuna cu ductul jugular, cu cel subclaviu si mediastinal
semnul vierchow-troisier
ANATOMIA CLINICA A NERVILOR CRANIENI
nervul I
nervul II
-o pierdere partiala a vederii - hemianopsie. daca este unilaterala este
leziune corticala - accidentele vasculare cerebrale
nervul III ca si pentru IV si abducens --> dipoplia (vederea dubla) - ptoza
palpebrala dar nu pana la capat
nervul V este nervul senzitiv al fetei, al mucoasei din cavitatea bucala,
nazala, al corneei. virusul varicelozosterian
nervul VII - diferenta dintre paralizia centrala si cea periferica - leziune la
sistemul nervos central (desi cauza este frigul in general - neurinomul de
acustic)