ANATOMIE

ANUL II

REGIUNILE MEMBRULUI PELVIN

ZONA IV

(SEM II – CURS IV)

 1. Regiunea articulației coxo-femurale
Se delimitează printr-o linie circulară. Centrul cercului este în vârful trochanterului
mare, iar raza este distanța din acest centru până la extremitatea proximală a trochanterului
al treilea.
2. Regiunea tuberculului coxal
Se delimitează printr-o linie ce înconjoară la o distanță de 2-3 cm, în funcție de talia
animalului, tuberculul coxal.
3. Regiunea tuberozității ischiatice
Este o arie circulară, cu diametrul de 10- 15 cm în funcție de talia animalului,
centrată pe tuberozitatea ischiatică (acoperită de musculatură la cal, dar totuși palpabilă).
4. Regiunea gluteană
Cu toate că în unele lucrări de specialitate este descrisă în cadrul zonei II (a
trunchiului), o prezentăm ca regiune a membrului pelvin, fiind motivați oarecum de faptul
că baza anatomică este reprezentată de centura pelvină (oasele ilium, ischium și pubisul
fiind descrise în cadrul osteologiei membrului pelvin), iar sistematica încadrează mușchii
glutei în categoria mușchilor membrului pelvin.
Limita medială a regiunii este o linie paralelă cu planul sagital, la 2 -3 cm de vârful
proceselor spinoase sacrale (regiunile gluteene stângă și dreaptă încadrând o regiune
impară, regiunea sacrală). Limita laterală este o linie care unește regiunea tuberculului
coxal cu cea a articulației coxo-femurale continuată apoi cu alta ce unește regiunea
articulației coxo-femurale cu regiunea tuberozității ischiatice. Limita cranială corespunde
unui plan perpendicular pe coloana vertebrală ce trece prin unghiul intern al iliumului
(tubercul sacrat). Limita caudală este linia ce unește tuberozitatea ischiatică cu baza cozii.
5. Regiunea femurală cranială
Limita proximală corespunde limitei distale a regiunii gluteene. Limita distală
corespunde unui plan tangent cu baza rotulei. Limita cranială corespunde unei linii ce
unește tuberculul coxal cu rotula, iar cea caudală este o linie oblică, pe direcția axului
femurului, ce pleacă de la vârful trochanterului mare la tuberozitatea anterioară a tibiei.
6. Regiunea femurală laterală
Limitele proximală și distală corespund cu cele ale regiunii femurale craniale.
Limita cranială corespunde direcției axului femural, prezentată anterior. Cea caudală este o
linie care coboară de la limita proximală a regiunii, pe direcția depresiunii dintre mușchii
biceps și semitendinos, în partea distală îndreptându-se către originea corzii jaretului.
 7. Regiunea femurală caudală
Limita superioară este dată de conturul regiunii tuberozității ischiatice iar cea
distală corespunde planului orizontal tangent la baza rotulei. Limita laterală este
reprezentată de cea caudală a regiunii anterioare. Limita medială este o linie ce unește
tuberozitatea ischiatică cu tuberozitatea anterioară a tibiei.
8. Regiunea femurală medială
Limita proximală corespunde șanțului ingvino-femural (dintre abdomen și partea
liberă a membrului pelvin). Limita distală este cea menționată în cazul celorlalte regiuni
femurale. Limita caudală este o linie ce unește tuberozitatea ischiatică cu tuberozitatea
anterioară a tibiei. Limita cranială este reprezentată de marginea corspunzătoare a
mușchiului tensor al fasciei lata.
9. Regiunea articulației femuro-tibio-patelare (cranială a grasetului)
Limita proximală corespunde unui plan orizontal, tangent cu baza rotulei. Cea
distală este un plan paralel cu precedentul, ce trece prin tuberozitatea anterioară a tibiei.
Limitele laterală și medială sunt reprezentate de două planuri tangente cu marginea caudală
a condililor femurului.
10. Regiunea poplitee
Este situată caudal față de regiunea articulației, limitele proximală și distală fiind
aceleași.
11. Regiunea gambei
Limita proximală corespunde unui plan orizontal ce trece prin tuberozitatea cranială
a tibiei iar cea distală corespunde unui plan perpendicular pe tibie, tangent la tuberozitatea
calcaneului.
 Elemente de reper pentru identificarea unor formațiuni
vasculare și a unor limfonoduri în zona IV

La ecvine, cu excepția arterei și venei circumflexe iliace profunde și a

limfonodurilor subiliace (precrurale) singura regiune ce permite descoperirea unor
formațiuni vasculare este regiunea gambei. În regiunea poplitee este posibilă descoperirea
limfonodurilor poplitee, printr-o incizie profundă de 10-15 cm, pe linia depresiunii
verticale dintre mușchii biceps femural și semitendinos, deasupra tendonului calcanean
comun.
Artera și vena circumflexă iliacă profundă, însoțite de nervul cutanat femural
lateral (din plexul lombar cranial) pot fi descoperite printr-o incizie de 4-6 cm, paralelă cu
marginea cranială a mușchuiului tensor al fasciei lata, sub cuspidul ventro-cranial al
unghiului extern al iliumului. Limfonodurile subiliace se găsesc pe aceeași direcție,
ventral de un punct situat la egală distanță între tuberculul coxal și rotulă.
Artera și venele tibiale craniale se pot descoperi printr-o incizie de 10 cm
lungime, profundă, în treimea mijlocie a gambei, în șanțul dintre tibie și mușchiul tibial
cranial (artera aderă la fața profundă a mușchiului tibial cranial).
Artera tibială caudală se descoperă printr-o incizie realizată în treimea distală a
feței mediale a regiunii, pe marginea caudală a tendonului mușchiului flexor lung al
degetelor, străbătând ambele fascii.
Menționăm că pe fața medială a coapsei (regiunea femurală medială) se poate
identifica triunghiul femural (delimitat cranial de croitor și caudal de grațios), în acest loc
formațiunile vasculare având o topografie aparte, și anume artera femurală este situată
superficial față de vena femurală. Pe aceste formațiuni sunt plasate limfonodurile ileo-
femurale, ansamblul fiind acoperit de aponevroza femurală.
 Ariile senzitive ale membrului pelvin și locul de
elecție ai nervilor cutanați ce le asigură sensibilitatea

Nervii cluniali craniali (din ramurile dorsale ale nervilor lombari) pot fi blocați pe
linia care unește unghiul cranio-dorsal al fosei paralombare cu unghiul extern al iliumului
(corespunzătoare vârfului proceselor transverse ale vertebrelor lombare). Culeg
sensibilitatea de la pielea ce acoperă jumătatea cranială a regiunii gluteene și treimea
mijlocie a feței laterale a coapsei.
Nervii cluniali mijlocii (din ramurile dorsale ale nervilor sacrali) pot fi blocați pe
linia care unește unghiul intern al iliumului cu baza cozii. Culeg sensibilitatea cutanată din
jumătatea caudală a regiunii gluteene și din treimea caudo-laterală a coapsei.
Nervii cluniali caudali sunt reprezentați de ramurile nervului cutanat femural
caudal, care se îndreaptă spre tuberozitatea ischiatică, devin subcutanate și culeg
sensibilitatea din regiunea tuberozității ischiatice și de la regiunea femurală caudală. Se
blochează în depresiunea dintre mușchii biceps și semitendinos, al 10-15 cm sub
tuberozitatea ischiatică.
Nervul cutanat femural lateral se blochează sub unghiul extern al iliumului, la
marginea cranială a mușchiului tensor al fasciei lata. Culege sensibilitatea de la pielea ce
acoperă partea cranială a regiunii articulației grasetului (regiunea patelară).
Nervul cutanat sural lateral se blochează pe linia depresiunii dintre cele două
componente ale porțiunii bicipitale a mușchiului biceps femural. Culege sensibilitatea de
pe partea laterală a grasetului, coborând și în treimea mijlocie a gambei.
Nervul cutanat sural plantar se blochează pe partea laterală a originii tendonului
calcanean comun. Culege sensibilitatea de pe partea latero-caudală a gambei, a tarsului,
prelungindu-se până în cea a metatarsului.
Nervul fibular superficial se blochează pe direcția depresiunii dintre mușchilor
extensor lung al degetelor și extensor digital lateral, la 10 cm sub tuberozitatea laterală a
tibiei. Culege sensibilitatea de la regiunea cranio-laterală a gambei, a tarsului și a
metatarsului.
De la fața medială a coapsei sensibilitatea este culeasă de nervul iliohipogastric,
prin ramura cutanată ventrală. Blocajul trunchiului principal al nervului se realizează la
vârful procesului transvers a celei de-a doua vertebre lombare.
 Nervul safen iese din triunghiul femural la vârful acestuia, unde poate fi anesteziat.
Culege sensibilitatea de la fața medială a gambei.
 Schema regiunilor zonei IV – membru pelvin (exceptând autopodiul)
1-unghiul intern al iliumului (tuberculul sacrat); 2-baza cozii; 3- tuberozitatea ischiatică; 4-patela;
5-vârful trocanterului mare; 6-tuberozitatea cranială a tibiei; 7-tuberozitatea calcaneului; 8-condilul
lateral al extremității distale a femurului; 9-unghiul extern al iliumului 9-tuberculul coxal; 10-
regiunea gluteană; 11-regiunea tuberculului coxal; 12-regiunea articulației coxo-femurale; 13-
regiunea tuberozității ischiatice; 14-regiunea femurală cranială; 15-regiunea femurală laterală; 16-
regiunea femurală caudală; 17-regiunea articulației femuro-tibio-patelare; 18-regiunea poplitee, 19-
regiunea gambei.
 Regiunile zonei IV și formațiunile vasculo-nervoase ce pot fi descoperite în această zonă –
vedere medială
1- regiunea medială a coapsei; 2- regiunea caudală a coapsei; 3- regiunea patelară; 4- regiunea
poplitee; 5- regiunea tibială; 6- regiunea tuberozității ischiatice; 7- inel ingvinal superficial; 8-
artera pudendă externă însoțită de vena pudendă accesorie; 9- trigonul femural (Scarpa); 10- artera,
vena, nervul safen; 11- vena pudendă externă traversând inelul mușchiul grațios; 12- artera
femurală ce acoperă vena femurală; 13- limfonodurile inginale profunde; 14- rădăcina cranială a
venei safene mediale; 15- rădăcina caudalăa venei safene mediale; nervul tibial caudal; 16- coarda
jaretului (tendonul calcanean comun).
 Schema elemente de reper pentru identificarea unor formațiuni vasculare și a unor
limfonoduri în zona IV
1-unghiul extern al iliumului; 2-patela; 3-tuberozitatea laterală a tibiei; 4-artera și vena
circumflexă iliacă profundă și nervul cutanat femural lateral; 5-limfonodurile poplitee; 6-artera și
venele tibiale craniale; 7- vena safenă laterală și nervul cutanat sural plantar (loc de elecție).
 Schema locurilor de elecție pentru nervii cutanați ce asigură sensibilitatea regiunilor
membrului pelvin
1-unghiul cranio-dorsal al fosei paralombare; 2-tuberculul sacrat – unghiul extern al
iliumului; 3-baza cozii; 4-tuberozitatea ischiatică; 5-linia de mizerie; 7-tuberculul coxal (unghiul
extern al iliumului); 8-patela; 9-linia de blocaj al nervilor cluniali craniali; 10-linia de blocaj al
nervilor cluniali mijlocii; 11-nervul iliohipogastric 12-ilioingvinal; 13-locul de blocaj al nervilor
cluniali caudal; 14-nervul cutanat sural lateral; 15-nervul cutanat sural plantar; 16-nervul fibular
superficial; 17- tuberozitatea laterală a tibiei; 18- nervul cutanat femural lateral.
 Secțiune prin regiunea femurului - schemă la nivelul trochanterului trei
1-femur; 2-mușchi drept femural cu ramuri din nervul femural; 3-mușchiul vast medial cu ramuri
din nervul femural; 4-mușchiul vast lateral cu ramuri din nervul femural; 5-mușchiul vast
intermediar cu ramuri din nervul femural; 6-ramuri din artera și vena femurală caudală; 7- nervul
fibular; 8-nervul tibial; 9-mușchiul sartorius cu ramuri din nervul femural; 10-mușchiul gracillis cu
ramuri din nervul obturator; 11- mușchiul semimembranos cu ramuri din nervul micul ischiatic;
12-mușchiul semitendinos; 13-mușchiul biceps, porțiunea bicipitală; 14- mușchiul biceps,
porțiunea paramelară; 15-mușchiul adductor mare cu ramuri din nervul obturator; 15’- mușchiul
adductor mic cu ramuri din nervul obturator; 16-mușchiul pectineu cu ramuri din nervul obturator;
17-limfonodul subiliac (precrural); 18-fascia lata; 19-nervul cutanat femural lateral; 20- artera și
vena circumflexă iliacă profundă; 21- nervul safen; 22- artera și vena femurală; 23- mușchiul tensor
al fasciei lata; 24- limfonodul ingvinal profund.
 Secțiune prin regiunea grasetului-schemă
1-patela; 2-extremitatea distală a femurului; 3-mușchiul croitor; 4-mușchiul grațios; 5-adductor; 6-
porțiunea cranială a bicepsului (paramelară); 7-porțiunea bicipitală a bicepsului; 8- mușchiul
semitendinos; 9-mușchiul semimembranos; 10-mușchiul gastrocnemian medial; 11- mușchiul
gastrocnemian lateral; 12-mușchiul flexor digital superficial; 13-nervul fibular; 14-nervul cutanat
sural plantar; 15- nervul tibial; 16-artera, vena și nervul safen; 17 - artera și vena poplitee; 18-
ligamentul tibio-patelar medial; 19-ligamentul tibio-patelar lateral; 20- fibre descendente din foița
profundă a fasciei lata.
 Secțiune prin treimea proximală a gambei -schemă
1-tibia; 2-fibula; 3-mușchiul extensor lung al degetelor cu ramuri din nervul fibular ; 4-mușchiul al
treilea fibular cu ramuri din nervul fibular; 5-mușchiul tibial cranial cu ramuri din nervul fibular; 6-
mușchiul extensor digital lateral cu ramuri din nervul fibular superficial; 7-mușchiul flexor digital
superficial cu ramuri din nervul tibial; 8- mușchiul flexor hallucis longus cu ramuri din nervul
tibial; 9-mușchiul tibial caudal; 10-mușchiul flexor digitalis pedis longus cu ramuri din nervul
tibial; 11- mușchiul popliteu cu ramuri din nervul tibial; 12-mușchiul gastrocnemian medial cu
ramuri din nervul tibial; 13- mușchiul gastrocnemian lateral cu ramuri din nervul tibial; 14-
mușchiul solear; 15- nervul fibular profund; 16-nervul fibular superficial; 17 - artera și vena tibiala
caudală; 18-artera safen și rădăcina caudală a venei safene mediale; 19-nervul tibial caudal; 20-
rădăcina cranială a venei safene mediale; 21- vena safenă laterală și nervul cutanat sural plantar;
22- ramuri din nervul safen; 23- artera tibială cranială însoțită de două vene tibiale craniale.