Teritorii de inervaţie senzitivă şi motorie ale membrelor inferioare.

Plexul lombar şi sacral

OBIECTIVUL CURSULUI – însuşirea modului de formare, traiectul, raporturile
plexului lombar şi sacral precum şi a teritoriului de distribuţie prin ramurile colaterale
şi terminale ale acestora. Este necesară cunoaşterea ramurilor plexurilor somatice
menţionate pentru a înţelege şi trata corespunzător leziunile neurologice, dar şi
musculare sau neuro-musculare.
Cunoaşterea raporturilor şi traiectul ramurilor plexurilor respective este
importantă mai ales pentru diagnosticul diferenţial al leziunilor asociate. De multe ori
cauza primară o reprezintă afectarea organelor cu care vin în raport şi nu
simptomatologia neurologică sau musculară
Inervaţia membrului inferior şi o parte a trunchiului este asigurată de ramuri
ale plexului lombar şi sacral.
Plexul lombar
Plexul lombar se formează prin anastomoza ramurilor anterioare ale primilor
trei perechi de nervi spinali lombari (L 1, L 2, L 3) şi parţial T12 şi L4. Prin ramurile
sale asigură inervaţia unor teritorii voluntare, făcând parte din plexurile somatice.
După anastomoza ramurilor anterioare menţionate, plexul capătă o formă
triunghiulară cu o latură medială în raport cu corpurile vertebrelor lombare, de pe
laturile laterală şi inferioară desprinzându-se ramurile colaterale (lungi şi scurte),
precum şi cele două ramuri terminale. Este situat anterior de procesele costiforme,
printre fasciculele musculare ale psoasului mare, o parte din ramurile acestui plex se
identifică în raport de acest muşchi, astfel: pe faţa anterioară a muşchiului se află
nervul genitofemural; medial nervul obturator; lateral- nervul illiohipogastric,
ilioinghinal, femural cutanat lateral şi nervul femural.
Modul de constituire al plexului este următorul: ramurile anterioare ale
nervilor spinali T12-L1 formează un trunchi care se va împărţi într-o ramură
superioară din care va pleca nervul iliohipogastric şi nervul ilioinghinal şi o
ramură inferioară care, împreună cu ramura superioară a lui L2, va forma nervul
genitofemural n. cutanat femoral lateral (L1-L3). Ramura inferioară a lui L2,
împreună cu ramurile anterioare ale lui L3 şi parţial L4 vor forma un trunchi din a
cărei diviziune anterioară se formează nervul nervul obturator, iar din diviziunea
posterioară se constituie nervul femural şi nervul femural cutanat lateral. Nervul

1
L4 participă şi la formarea plexului sacral prin ramura care o trimite la L5 formând
trunchiul lombosacral, fiind denumit “ nerv în furcă”. Ramurile plexului lombar
sunt legate prin ramurile comunicante de lanţul simpatic lombar care trec printre
fasciculele muşchiului psoas mare.
Ramurile plexului lombar sunt colaterale şi terminale.

Ramurile colaterale ale plexului lombar sunt scurte reprezentate de mici

ramuri musculare pentru muşchii: intertransversari lungi, pătrat al lombelor, psoas şi
lungi reprezentate de nervul iliohipogastric, nervul ilioinghinal, nervul genitofemoral
şi nervul cutanat femural lateral.
Ramurile terminale sunt: nervul obturator şi nervul femural.
Nervul iliohipogastric (T 12- L1), împreună cu nervul ilioinghinal apare pe
marginea laterală a muşchiului psoas, coboară posterior de polul inferior al rinichiului
pe muşchiul pătrat al lombelor. Trimite 2 ramuri cutanate (superior de creasta iliacă):
- ramura cutanată laterală se distribuie tegumentului porţiunii antero-laterale
a peretelui abdominal şi porţiunea postero-laterală a regiunii gluteale
- ramura cutanată anterioară se distribuie tegumentului regiunii pubiene.
Teritoriul motor este reprezentat de muşchiul oblic intern, oblic extern şi
transvers abdominal.
Nervul ilioinghinal (T 12-L1), dă următoarele ramuri:
- ramuri colaterale motorii care sunt destinate muşchiului transvers
abdominal, muşchiului oblic intern abdominal, respectiv mușchiului oblic extern
abdominal

- ramuri terminale cutanate, pentru pielea porţiunii supero-mediale a coapsei

iar prin nervii scrotali (labiali) anteriori, inervează tegumentul scrotului şi a rădăcinii
penisului la bărbat, respectiv tegumentelor labiilor mari şi al muntelui pubelui la
femeie.
Nervul genitofemural (L1 –L2) perforează muşchiul psoas şi coboară pe faţa
anterioară a acestuia şi prezintă 2 ramuri terminale:
- ramura femurală trece prin lacuna vasculară, lateral de artera femurală şi
trimite o ramură senzitivă pentru tegumentul peretelui superior al trigonului femural;
- ramura genitală, trece în canalul inghinal prin inelul inghinal profund,
posterior de funiculul spermatic, inervînd motor muşchiul cremaster şi senzitiv
tegumentul scrotului la bărbat. La femeie însoţeşte ligamentul rotund al uterului prin

2
canalul inghinal, inervând senzitiv tegumentul muntelui pubelui, respectiv a labiilor
mari.
Nervul cutanat femural lateral (L2-L3) de pe marginea laterală a muşchiului
psoas , având superior nervii iliohipogastric şi ilioinghinal, se îndreaptă spre incizura
situată sub spina iliacă anterosuperioară fiind aşezat pe muşchiul iliac. Prin
intermediul fasciei muşchiului iliac, nervul femural cutanat lateral drept vine în
raport cu peritoneul, cecul şi apendicele, iar cel stâng cu colonul sigmoid. La acest
nivel este încrucişat de vasele circumflexe iliace profunde(ramuri din artera iliacă
externă) şi poate schimba ramuri cu nervul femural. După ce iese din pelvis în
regiunea anterioară a coapsei, în unghiul lateral al trigonului femural este încrucişat de
vasele circumflexe iliace superficiale (ramuri din artera femurală). Inervează senzitiv
tegumentul regiunii antero-laterale a coapsei pînă la nivelul genunchiului şi
tegumentul porţiunii supero-laterale al coapsei şi regiunii gluteale.
Nervul obturator (L2-L4), ramură terminală medială a plexului lombar.
Traiect şi raporturi: se formează în profunzimea muşchiului psoas, ajungând
pe partea medială a muşchiului, venind în raport medial cu trunchiul lombosacral.
Coboară anterior de articulaţia sacroiliacă, acoperit anterior, fie de bifurcaţia vaselor
iliace comune, fie de cea a vaselor iliace interne. Este încrucişat anterior la distanţă
de canalul deferent la bărbat sau de ligamentul rotund la femeie, venind în raport cu
artera obturatoare. Împreună cu vasele obturatoare, trece prin aria fosei ovariene,
nervul fiind situat în partea supero-laterală a acesteia, iar vasele inferior. Ajunge astfel
în canalul obturator, fiind cel mai superior element al mănunchiului vasculonervos
omonim. La acest nivel dă următoarele ramuri:
- ramura anterioară, situată între muşchii obturator extern şi adductor scurt şi,
respectiv, muşchii pectineu şi adductor lung; din ea se desprind ramurile musculare
pentru muşchii obturator extern, pectineu, adductor lung, adductor scurt şi gracilis şi
ramuri senzitive pentru tegumentul feţei mediale a coapsei în 2/3 inferioare.
- ramura posterioară este ramura musculară pentru muşchii adductor mare,
adductor scurt şi obturator extern.

- ramuri articulare pentru articulaţia şoldului

Nervul femural (L2—L4), a doua ramură terminală a plexului şi cea mai

voluminoasă. După formarea sa printre fasciculele musculare ale psoasului, devine
evidenţiabil la marginea laterală a muşchiului psoas. Coboară apoi în şanţul dintre

3
cele două corpuri musculare (psoas şi iliac), fiind acoperit de peritoneul parietal şi de
fascia iliacă, venind în raport la dreapta cu cecul şi apendicele, iar la stânga cu colonul
sigmoid, mezoul acestuia şi cu arterele sigmoidiene. Trece apoi prin lacuna
musculară, lateral de artera femurală, separată de aceasta prin arcul iliopectineu. La
coapsă se află în trigonul femural, acoperit de fascia cribroasă.
Ramurile colaterale motorii, deservesc muşchiul iliopsoas.
Ramurile terminale sunt următoarele:
- ramuri cutanate anterioare şi intermediare inervează tegumentul feţelor
antero-mediale ale coapsei, cu excepţia teritoriului inervat de nervii genitofemural şi
obturator
- ramuri musculare se distribuie muşchiului croitor(sartorius), cvadriceps
femural şi pectineu.
- ramuri articulare pentru articulaţia şoldului şi a genunchiului
- nervul safen, pur senzitiv, singura ramură care însoţeşte vasele femurale.
Traiect şi raporturi: se află în teaca vaselor femurale, înconjurând anterior, în
spirală artera femurală, faţă de care iniţial este lateral apoi medial. Pătrunde cu aceasta
în canalul adductorilor pe care însă îl părăseşte, perforând membrana vastoadductorie
împreună cu artera descendentă a genunchiului, devenind posterior muşchiului croitor.
Apoi perforează fascia gambei şi devine satelit venei safene mari, coboară pe faţa
medială a gambei şi piciorului pînă în apropierea halucelui. Prezintă ramuri
infrapatelare pentru tegumentul regiunii anterioare a genunchiului, precum şi ramuri
cutanate crurale mediale pentru tegumentul feţei mediale a gambei şi regiunii
talocrurale, anastomozându-se cu ramura medială a nervului peronier superficial.
Teritoriul de distribuţie al nervului femural este:
- motor – muşchiul iliopsoas, croitor, pectineu, adductor lung, cvadriceps
femural; el este nervul flexiei coapsei pe pelvis şi al extensiei gambei pe coapsă.;

- senzitiv - tegumentul părţii antero-mediale al coapsei, genunchiului, gambei şi

părţii posterioare a marginii mediale a piciorului; articulaţia şoldului şi a
genunchiului.

Aspecte clinice

Paralizia mușchiului cvadriceps.

4
O persoană care prezintă această afecțiune nu poate extinde gamba împotriva unei
rezistențe, iar în timpul mersului apasă pe extremitatea distală a coapsei pentru a
preveni flexia accidentală a articulației genunchiului.
Slăbiciunea mușchiului vast medial sau vast lateral, ca urmare a artritei sau a unui
traumatism al articulației genunchiului, poate induce o mobilitate patelară anormală,
cu pierderea stabilității articulației.
Reflexul rotulian (patelar) miotatic- osteotendinos
Acest reflex testează integritatea nervului femural și a segmentelor medulare L2-L4.
Percuția ligamentului patelar stimulează fusurile neuromusculare ale mușchiului ce
transmit prin nervul femural pînă la segmentele medulare L2-L4. Impulsurile eferente
prin fibrele motorii ajung la mușchi, urmarea fiind contracția bruscă a mușchiului cu
extensia gambei la nivelul articulației genunchiului. În mod normal aplicarea unei
lovituri ferme cu ciocanul de reflexe la nivelul ligamentului patelar determină extensia
gambei. Se simte contracția mușchiului dacă mîna este plasată pe ligamentul patelar.
Scăderea sau absența reflexului poate fi cauzată de orice leziune care afectează
inervația mușchiului cvadriceps femural (neuropatie periferică, hernie de disc, etc)

Plexul sacral
Se formează prin unirea trunchiului lombosacral (L4) şi a ramurii anterioare a
ultimului nerv spinal lombar (L5), cu ramurile anterioare ale primilor trei nervi spinali
sacrali (S1-S 3) şi o parte din S4. Modul de formare estel: ramura anterioară a
primului nerv sacral se află pe marginea superioară a muşchiului piriform şi se
uneşte la nivelul marii incizuri ischiadice cu trunchiul lombosacral, aflându-se în
raport cu vasele fesiere superioare. Ramura anterioară a lui S2 se află printre
fasciculele muşchiului piriform şi se împarte într-o ramură superioară care se uneşte
cu S1 şi o ramură inferioară care se uneşte cu S3. Ramura anterioară a lui S3
apare la marginea inferioară a muşchiului piriform, venind în raport cu vasele fesiere
inferioare, unindu-se cu ramura superioară a lui S4. Ramura anterioară a lui S4 se
împarte într-o ramură superioară ce se uneşte cu S3 şi într-o ramură inferioară ce
participă la formarea nervului coccigian. Ramurile plexului sacral se îndreaptă lateral
spre marea incizură ischiadică, dînd plexului aspectul unui triunghi cu baza medial
spre foramenele sacrale anterioare, vârful foramenului infrapiriform ce se continuă cu
nervul ischiadic, marginea inferioară ramurii anterioare lui S3, iar cea superioară
trunchiului lombosacral. Plexul sacral situat pe peretele posterior al pelvisului

5
acoperit de muşchiul piriform şi prin intermediul acestuia şi cu peritoneul parietal.
Prin intermediul peritoneului cavităţii abdomino-pelvine vine în raport cu rectul, anse
intestinale, colonul sigmoid iar la femeie cu excavaţia rectouterină. Ramurile
colaterale ale plexului sacral sunt ramuri scurte pentru muşchii învecinaţi şi ramuri
lungi. Ramurile colaterale scurte sunt:
Nervul muşchiului piriform ( S1-S3) inervează muşchiul piriform.
Nervul muşchiului obturator intern (L5,S1,S2) inervează muşchii obturatori
intern şi gemen superior.
Nervii muşchilor pătrat femural şi gemen inferior: trunchiul lombosacrat
împreună cu ramura sacrală anterioară S1 inervează muşchii pătrat femural, gemen
inferior, precum şi articulaţia şoldului.
Ramuri colaterale lungi :
Nervul gluteal superior format din unirea ramurii anterioare din L 4- L5 şi S1
. Trece prin foramen suprapiriform, între muşchiul gluteu mijlociu şi mic, până la
muşchiul tensor al fasciei lata. Dă o ramură superioară pentru muşchiul gluteu
mijlociu şi gluteu mic şi o ramură inferioară pentru muşchiul tensor al fasciei lata.
Nervul gluteal inferior conţine ramurile anterioare ale nervilor spinali L5, S1
şi S2, trece prin foramen infrapiriform şi inervează motor muşchiul gluteu mare.
Nervul femural cutanat posterior (S1-S3), trece prin foramen infrapiriform şi
emite ramuri cutanate gluteale inferioare (nervii clunium inferiori), ce inervează
tegumentul regiunii sacrale şi gluteale, precum şi ramuri perineale pentru
tegumentul scrotului şi, respectiv, labiilor mari. Inervează tegumentul feţei posterioare
a coapsei până la nivelul genunchiului.
Nervul ischiadic se formează din trunchiul lombosacral L4-L5 şi ramurile
anterioare a nervilor spinali sacrali S1,S2,S3. Reprezintă singura ramură terminală a
plexului sacral şi în acelaşi timp cel mai voluminos nerv al organismului.
Raporturi şi traiect: Trece prin foramen infrapiriform, acoperit de muşchiul
gluteu mare. La ieşirea din pelvis medial de el se află mănunchiul vasculonervos
fesier inferior şi vasele ruşinoase interne, nervul ruşinos, iar lateral, nervul femural
cutanat posterior. În regiunea fesieră trece peste tricepsul coxal (format de muşchii
gemeni şi obturator intern), culcat pe muşchiul pătrat femural, acoperit de muşchiul
fesier mare. În loja posterioară a coapsei, superior se află medial, apoi trece în axul
longitudinal, fiind încrucişat posterior de capul lung al muşchiului biceps femural,
care trece dinspre medial spre lateral. Lateral vine în raport cu muşchiul vast lateral,

6
capul scurt al muşchiului biceps femural, cu arterele perforante, iar medial cu muşchii
semitendinos şi semimembranos. În regiunea poplitee inferior devine superficial,
între muşchii semimembranos şi biceps femural, având anterior şi medial, vasele
poplitee. La acest nivel, cel mai adesea, se împarte în cele două ramuri terminale:
nervul fibular(peronier) comun şi nervul tibial. Ramurile sale colaterale sunt
senzitive articulare, pentru articulaţia coxofemurală şi a genunchiului, precum şi
musculare pentru muşchiul biceps femural (capul lung şi scurt), semitendinos,
semimembranos, adductor mare. Reprezintă nervul extensiei coapsei pe pelvis şi al
flexiei gambei pe coapsă. Ramurile terminale ale nervului ischiadic sunt:
1) Nervul peronier comun (L4-S2) reprezintă ramura terminală laterală a
nervului ischiadic.
Traiect şi raporturi: în regiunea poplitee este superficial, medial de muşchiul
biceps femural, care este muşchiul său satelit. Trece apoi între tendonul muşchiului
biceps femural şi capul lateral al muşchiului gastronemian, înconjoară capul fibulei, la
nivelul colului chirurgical, fiind aşezat între os şi originea muşchiului peronier lung.
Ajuns în dreptul septului intermuscular al gambei, îl perforează şi pătrunde în
regiunea anterioară unde se împarte în ramurile sale. Ramurile colaterale senzitive
sunt:
- nervul sural cutanat lateral pentru tegumentul feţei laterale a genunchiului
şi antero-laterală a gambei;
- ramura comunicantă peronieră care se anastomozează cu nervul cutanat
sural medial în partea inferioară a gambei, formând nervul sural şi inervând senzitiv
tegumentul feţei postero-laterale a gambei şi a piciorului.
Ramurile terminale sunt:
a) nervul peronier superficial , se desprinde din nervul peronier comun în
grosimea muşchiului peronier lung, trece apoi între cei doi muşchi peronieri, iar în
treimea inferioară a gambei perforează fascia, devenind superficial şi se împarte în
ramurile sale terminale:
- ramuri musculare pentru muşchiul peronier lung şi muşchiul peronier scurt
- nervul cutanat dorsal medial din care se desprind trei ramuri digitale dorsale
pentru faţa medială a halucelui şi pentru feţele care se privesc ale degetelor II şi III
(spaţiul II)

7
 - nervul cutanat dorsal intermediar din care se desprind nervii digitali dorsali
pentru feţele care se privesc ale degetelor III-IV ( adiacente spaţiilor interdigitale III şi
IV)
b)nervul peronier profund, se desprinde din nervul peronier comun, între
muşchiul lung peronier şi fibulă, apoi se aşează între membrana interosoasă şi
muşchiul lung extensor al degetelor. Însoţeşte artera tibială anterioară, formînd
împreună cu vena tibială anterioară mănunchiul vasculonervos anterior al gambei. În
traiectul său dă ramuri musculare pentru muşchii tibial anterior, extensor lung al
degetelor, extensor lung al halucelui, peronier al treilea şi extensor scurt al degetelor,
precum şi ramuri senzitive prin nervul digital dorsal al feţei laterale a halucelui şi
nervul digital dorsal al feţei mediale a degetului II, adică primul spațiu interosos.
Teritoriul de inervaţie al nervului peronier comun:
- motor: muşchii din loja antero-laterală a gambei şi muşchiul extensor scurt al
degetelor; este nervul extensiei dorsale a piciorului pe gambă şi extensor al degetelor,
menţine concavitatea boltei plantare.

-senzitiv: tegumentul regiunii antero-laterale a gambei şi feţei dorsale a

piciorului (cu excepţia marginii laterale inervat de nervul sural, precum şi a ultimei
falange a degetelor inervate de nervii digitali plantari, ramuri din nervul tibial).

2) Nervul tibial (L4 -S 3), reprezintă ramura de bifurcaţie medială a nervului

ischiadic.
Traiect şi raporturi: este nervul care continuă direcţia nervului ischiadic în axul
fosei poplitee, fiind acoperit de fascia gambei, situat cel mai lateral şi superficial
element al mănunchiului vesculonervos popliteu. Trece apoi printre cele două capete
ale muşchiului gastrocnemian, pe sub muşchiul popliteu şi apoi pe sub arcada
muşchiului solear. În regiunea posterioară a gambei se află între muşchiul triceps sural
şi muşchii profunzi, iar în treimea inferioară a gambei ajunge medial şi pătrunde în
şanţul retromaleolar medial unde se împarte în cele două ramuri terminale: nervii
plantar medial şi lateral. Prezintă ramuri colaterale şi terminale. Ramurile colaterale
sunt:
- musculare pentru muşchii gastrocnemian, solear, plantar, popliteu, tibial
posterior, flexor lung al degetelor şi flexor lung al halucelui .

8
 - nervul interosos al gambei se află pe membrana interosoasă pe care o
inervează alături de ramuri pentru articulaţiile tibiofibulară şi talocrurală şi faţa
posterioară a tibiei

-nervul cutanat sural medial care, unindu-se în treimea superioară a gambei

cu ramura comunicată peronieră, formează nervul sural, ce trece posterior de maleola
laterală împreună cu vena safenă mică ce se găseşte lateral, continuându-se pe
marginea laterală a piciorului cu nervul cutanat dorsal lateral, ce emite nervul digital
dorsal pentru marginea laterală a degetului mic. Din nervul sural se desprind ramuri
calcaneene laterale care, împreună cu ramurile calcaneene mediale, ramuri directe
din nervul tibial, inervează tegumentul porţiunii laterale, respectiv mediale, a regiunii
calcaneene.
Ramurile terminale sunt:
a) nervul plantar medial însoţeşte vasele omonime până la baza primului
metatarsian. Dă următoarele ramuri:
- ramuri musculare pentru muşchii abductor al halucelui, flexor scurt al
halucelui, flexor scurt al degetelor şi lombricali mediali I-II;
- ramuri senzitive: trei nervi digitali plantari comuni, din care se desprind
nervii digitali plantari proprii (IV) destinate tegumentului feţei plantare a degetelor
adiacente primelor trei spaţii interdigitale şi un nerv digital plantar propriu pentru
marginea medială plantară a halucelui, care însă se desprinde direct din nervul plantar
medial

b) nervul plantar lateral însoţeşte de asemenea vasele omonime până la

tuberozitatea metatarsianului V. Acesta se împarte într-o ramură superficială şi una
profundă. Din ramura profundă se desprind ramurile musculare pentru muşchiul
pătrat plantar, abductor al degetului mic, flexor scurt al degetului mic, adductor al
halucelui, lombricalii laterali III-IV şi interosoşii plantari şi dorsali. Din ramura
superficială se desprind ramurile senzitive reprezentate de doi nervi digitali plantari
comuni pentru tegumentul feţei plantare a degetelor adiacente spaţiului IV
interdigital şi marginii laterale a degetului mic şi o anastomoză pentru al treilea nerv
digital plantar comun. Nervul tibial se distribuie muşchilor plantari ai piciorului şi
flexori ai degetelor.
Date clinice
Lezarea nervul peronier comun

9
 Fiind situat superficial în fosa poplitee acest nerv este cel mai des afectat la
nivelul membrului inferior. Datorită traiectului său ce înconjoară colul fibulei acesta
poate fi ușor lezat în traumatismele fibulare. Ruperea nervului duce la paralizia flască
a mușchilor din compartimentul antero-lateral al gambei și piciorului. Pierderea flexei
dorsale a piciorului determină căderea piciorului(degetele sunt târâte pe sol în timpul
mersului ), ca urmare membrul inferior devine prea lung, degetele nu părăsesc solul
în timpul fazei de balans a mersului
Există cel puțin trei căi de compensare a acestei leziuni:
1. mersul legănat, în care individul se înclină de partea opusă
2. mersul geambașului, în care membrul lung este balansat lateral (abducție) pentru a
permite degetelor să părăsescă solul
3. mersul stepat, în care la nivelul șoldului și genunchiului se produce o flexie
suplimentară cu scopul de a ridica piciorul cât mai sus posibil pentru a nu permite
degetelor să atingă solul.
Afectarea nervului peronier profund
Poate apărea prin folosirea excesivă a mușchilor inervați de ramurile acestui
nerv (ex. În timpul schiatului, dansului, alergatului etc.) prin leziuni musculare și
edem la nivelul compartimentului anterior al gambei. Această tumefacție(încarcerare)
poate determina compresie pe nervul peronier profund, consecutiv apare durerea în
compartimentul anterior al gambei. Compresia nervului poate apărea prin folosirea
unor ghete de schi fixe, strînse pe picior mai ales în zona în care nervul trece profund
pe sub retinaculul inferior al extensorilor și extensorul lung al halucelui. Durerea
apare la nivelul părții dorsale a piciorului și iradiază între haluce și al doilea deget. A
fost descris inițial la cei care practică schiul dar ulterior a fost semnalat și la jucătorii
de fotbal sau la cei care practică atletismul în situația cînd poartă pantofi prea strîmți.
Lezarea nervului peronier superficial
Poate apărea în cursul unui traumatism sau în luxațiile cronice de gleznă care
pot produce întinderi recurente ale nervului peronier superficial ce pot cauza durere pe
partea laterală a gambei și fața dorsală a gleznei și piciorului. Se poate asocia cu
furnicături și parestezii care se accentuează în timpul activității.
Reflexul achilian
Se mai numește reflexul tendonului calcaneean sau al mușchiului triceps sural.
Acest reflex testează integritatea rădăcinilor nervoase S1-S2. Dacă rădăcina
nervoasă S1 este lezată sau comprimată, reflexul achilian este practic absent.

10
 Reprezintă un reflex miotatic ce poate fi provocat atunci când pacientul se află
în poziție șezândă cu gambele atârnate la marginea mesei de examinare. Se
efectuează percuția bruscă a tendonului achilian, proximal de calcaneu și în mod
normal trebuie să se producă flexia plantară a articulației gleznei.
Reflexul plantar
Este un reflex miotatic (osteotendinos ) care arată integritatea rădăcinilor
nervoase L4, L5, S1, S2. În mod normal atingerea marginii laterale a plantei cu un
obiect neascuțit, produce flexia degetelor. Răsfirarea ușoară a celor patru degete
laterale și flexia dorsală a halucelui este un răspuns anormal (semnul Babinski)
indicând leziune sau boală cerebrală, cu excepția cazurilor la sugari. La aceștia poate
fi prezent pînă la vârsta de 4 ani deoarece tracturile corticospinale nu sunt complet
dezvoltate.

11