ANATOMIE

ANUL II

INERVAȚIA MEMBRULUI PELVIN LA

ECVINE

( CURS VII )

Prof. univ. Dr. Dr. h.c. Gabriel PREDOI

 RAMURILE VENTRALE ALE NERVILOR LOMBARI

Se „întrețes“ între ele, dând naştere plexului lombar, care prezintă o porțiune
cranială și alta caudală ce participă la formarea plexului lombosacrat.

PLEXUL LOMBAR CRANIAL

Este format prin întrețeserea ramurilor ventrale ce provin de la primele trei sau
patru nervi lombari. Din acest plex se desprind: ramuri pentru mușchii abdominali
superiori, nervul iliohipogastric, nervul ilioinghinal și nervul cutanat femural lateral.
Ramurile pentru mușchii abdominali superiori sunt extrem de scurte și fine,
epuizându-se în mușchii psoași, cele pentru mușchiul pătrat lombar fiind mai distincte.
Nervul iliohipogastric format în principal de fibre cu originea în ramura ventrală a
nervului I lombar, se îndreaptă lateral printre apofizele transverse ale primelor două
vertebre lombare, trecând apoi printre mușchiul marele psoas și mușchiul pătratul
lombelor, pentru a se termina în mușchiul oblicul intern al abdomenului. Emite: 1) o
ramură cutanată laterală (sau nervul marele cutanat lateral), care traversează mușchiul
oblic extern, inervând mușchiul pielos și pielea din regiunea flancului; 2) o ramură
cutanată ventrală sau perforantă distală, care după ce străbate mușchii oblici, inervează
pielea de pe fața medială a coapsei; 3) o ramură comunicantă ce urmează un traiect
subperitoneal, stabilind conexiuni cu ramurile terminale ale nervilor II (şi, eventual, III)
şi participă la formarea nervilor inghinali.
La rumegătoare, nervul iliohipogastric emite ramuri fine și multiple; la speciile cu
șapte perechi de nervi lombari (suine și carnivore) existã pe fiecare parte câte doi nervi
iliohipogastrici: unul cranial, cu originea în primul nerv lombar şi altul caudal, cu
originea în al II-lea nerv lombar, fiecare din ei comportându-se asemănător cu ceea ce
s-a descris anterior.
Nervul ilioinghinal îşi are originea în ramura ventrală a nervului II lombar,
primind însă fibre și de la nervul L3 și, eventual, nervul L4. Trece prin al doilea spațiu
intertransversar lombar, pe deasupra mușchiul psoas mare, inervând mușchiul flancului
și trifurcându-se, dând nervii inghinali (sau spermatici externi), din care doi sunt
laterali și unul median. Având un traiect subperitoneal, nervii inghinali se dirijează spre
canalul inghinal pe care îl străbat, părăsindu-l prin inelul inghinal superficial și
distribuind fibre în: mușchiul cremaster, învelitorile testiculare și ,,furou” la mascul,
sau în pielea mamelelor la femelă. Originea, aspectul, traiectul și distribuția nervilor
inghinali variază atât intraspecific, cât și interspecific, prezentând întrețeseri și
schimburi de fibre cu nervul L1 și nervul L3.
La rumegătoare își au originea în nervul L2, iar la carnivore și suine în nervul L3.
La om, nervii inghinali se detaşează din nervul L1 și nervul L2 și formează nervul
genitofemural, prezentând, alături de ramurile genitale (inghinale), și ramurile femurale
ce însoțesc artera femurală, pătrunzând în triunghiul femural. Nervul cutanat femural
lateral îşi are originea în ramurile ventrale L3, putând primi rădăcini și de la nervul L4
şi nervul L5. Trece prin masa mușchiului psoas mic, apoi printre acesta și mușchiul
psoas mare, dirijându-se subperitoneal, pe suprafața fasciei lomboiliace, spre unghiul
extern al iliumului. La acest nivel traversează mușchiul oblic abdominal intern,
ajungind la marginea anterioară a mușchiului tensor al fasciei lata pe care o urmăreşte
până în fața rotulei, ramificându-se în pielea zonală, Emite ramuri pentru mușchiul
psoas mare şi ramuri comunicante pentru nervul L2, care participă la formarea nervului
inghinal medial.

PLEXUL LOMBAR CAUDAL

Se formează din întrețeserea ramurilor ventrale ce provin de la ultimii trei nervi

lombari, prezentând conexiuni atât cu plexul lombar cranial, cât și nerv sacrat cranial,
împreună cu care formează plexul lombosacral.
Din plexul lombar caudal se desprinde nervul iliomuscular, foarte scurt, detaşat din
nervul L4 sau nervul L5, ce pătrunde în mușchii psoași, trimițând o ramură lungă și fină
în mușchiul iliospinal.
La rumegătoare și suine, are conexiuni cu ramurile musculare proximale ale
nervului femural.
Nervul femural se formează, în principiu, pe seama ramurilor ventrale ale nervilor
L4 și L5, primind însă fibre și de la nervul L3 și de la nervul L6. Este cel mai voluminos
dịntre nervii ce se desprind din plexul lombar caudal. După detaşare, se îndreaptă
caudo-ventral, trecând inițial printre mușchii psoaşi, apoi pe sub fascia iliacă, ajungând
la extremitatea proximală a mușchiului cvadriceps femural în care pătrunde între
mușchiul drept femural și mușchiul vast medial. Inervează muşchii: cvadriceps femural,
iliac, croitor, grațios și emite nervul safen.
Nervul safen sau nervul safen intern, emis de nervul femural sub mușchiul croitor,
coboară printre mușchiul croitor şi mușchiul vast medial, încrucişând artera femurală.
Străbate mușchiul croitor, sau iese din profunzime printre mușchiul croitor și mușchiul
grațios, devenind subcutanat, pentru a se divide în mai multe ramuri satelite ale arterei
şi venei safene mari, ce se distribuie pe fața medială a gambei.
La cabaline, nervul femural emite și un nerv safen accesoriu, ce se distribuie pielii
și mușchiul grațios. La rumegătoare, nervul femural prezintă trei rădăcini ce provin de
la ramurile ventrale L4, L5, L6, emițând o ramura specială pentru mușchiul pectineu.
La suine, nervul femural are o origine extrem de variată, prezentând, în principiu,
două rădăcini din L4 şi L5, dar putând primi fibre și de la L3 și L6. Ajuns sub mușchiul
croitor, nervul femural se împarte în două ramuri aproximativ egale: o ramură
musculară, ce pătrunde în mușchiul cvadriceps femural, și alta reprezentată de nervul
safen. Nervul safen coboară și în regiunea autopodiului, trecând pe partea medială a
tarsului și metatarsului, unde se împarte într-o ramură laterală și o ramură medială.
Ramura laterală primeşte fibre de la nervul fibular superficial, formând nervul digital
dorsal comun II, care se bifurcă în nervul digital propriu II axial și în nerv digital dorsal
comun II, care se bifurcă în nerv digital propriu II axial şi în nerv digital dorsal propriu
III abaxial. Ramură medială a nervului safen se continuă cu nervul digital dorsal II
abaxial.
La carnivore, nervul primește fibre de la ramurile ventrale L4, L5, L6, iar nervul
safen ajunge în regiunea autopodială dorsală, unde primește fibre de la nervul fibular
superficial, distribuindu-se ca la suine.
Nervul obturator, mai redus în volum decât nervul femural, se detașează din
plexul lombar cranial prin trei rădăcini ce provin de la nervii L4, L5, L6 la ecvine și
rumegătoare, sau de la nervii L5, L6, L7 la suine și carnivore. Coboară pe sub peritoneu,
îndreptându-se spre gaura obturată, prin care iese din bazin inervând mușchii adductori,
pectineu și grațios. La cabaline, traiectul său urmărește marginea anterioară a porțiunii
semipenate a mușchiul obturator pe care o inervează.
 RAMURILE VENTRALE SACRALE

Se întrețes între ele formând un plex sacral cranial (sau porțiunea caudală a
plexului lombosacral), la care concură ramurile ventrale ale primilor doi sau trei nervi
şi un plex sacral caudal, la care participă ultimii doi nervi.

PLEXUL SACRAL CRANIAL

Se formează pe fața ventrală a ligamentului sacrospinotuberos, prin întrețesarea

ramurilor ventrale ale primilor doi (sau trei) nervi sacrali cu ramuri provenite de la
ultimul nerv lombar, realizându-se o masă nervoasă ce iese din bazín prin gaura
ischiatică mare, sub forma unui fascicul turtit denumit trunchi lombosacral, care se
ramifică dând nervul gluteu cranial, nervul gluteu caudal, nervul cutanat femural și
nervul ischiatic.
Nervul gluteu cranial cuprinde fibre ce provin din ramurile ventrale ale ultimului
nerv lombar și primul nerv sacrat. Părăseşte cavitatea pelvină prin partea dorso-cranială
a marii găuri ischiatice, împreună cu artera glutee cranială, ramificându-se în 4-5
ramuri ce ajung în mușchii glutei (mijlociu, accesoriu, profund), în porțiunea cranială a
mușchiului gluteu superficial și, printr-o ramură specială, în mușchiul tensor al fasciei
lata. Această ramură încrucişează gâtul iliac, trecând fie printre mușchiul gluteu
mijlociu și mușchiul gluteu accesoriu, fie prin grosimea mușchiul gluteu accesoriu,
pentru a se distribui în porțiunea musculară a mușchiul tensor al fasciei lata.
Nervul gluteu caudal se detaşează din plex sub forma a 1-2 grupe de fibre
nervoase, care ies prin porțiunea ventro-caudală a găurii ischiatice mari împreună cu
nervul ischiatic, angajându-se între fața dorsală a ligamentului sacrospinotuberos și fața
profundă a mușchiului gluteu mijlociu, unde se împarte în două fascicule: unul superior
şi altul inferior.
Fasciculul superior ajunge sub inserția proximală a mușchiului biceps fernural,
distribuind fibre pentru: mușchiul biceps femural, porțiunea piriformă a mușchiului
gluteu mijlociu şi o ramură mai lungă pentru porțiunea caudală a mușchiului gluteu
superficial.
 Fasciculul inferior pare a se detaşa direct din nervul ischiatic şi participă atât la
formarea plexului ischiatic, împreună cu ramuri provenind din S3, cât și la formarea
nervului cutanat femural caudal, epuizându-şi ramurile musculare în porțiunea sacrală a
mușchiului semitendinos.
Nervul cutanat femural caudal se desprinde din plexul ischiatic, prezentând
conexiuni extrem de variate. Pe fața dorso-laterală a ligamentului sacrospinotuberos,
sub extremitatea proximală a mușchiului biceps femural, stabileşte o conexiune cu un
fascicul din nervului pudend (la cabaline), care traversează ligamentul
sacrospinotuberos. În continuare, se îndreaptă spre tuberozitatea ischiatică, unde devine
subcutan, ramificându-se în pielea din zona fesei.
Nervul ischiatic (sau sciatic) se detașează din porțiunea caudală a plexului
lombosacrat, având aspectul unui fascicul nervos voluminos, turtit, ce părăseşte bazinul
prin marea gaură ischiatică. În continuare, trece pe sub mușchiul gluteu mijlociu,
situându-se pe fața dorso-laterală a ligamentului sacrospinotuberos, unde realizează,
prin întrețesere cu fibre ce provin din nervul pudend și nervul rectal, un plex ischiatic,
din care se izolează nervul cutanat femural caudal. De la acest nivel trece paralel cu
creasta supraacetabulară, recurbându-se ventral înapoia articulației coxofemurale,
pătrunzând între porțiunile superioare ale mușchilor posteriori ai coapsei, unde se
bifurcă terminal în nervul tibial și nervul fibular. Pe acest traiect, nervul ischiatic
distribuie: ramuri articulare și ramuri musculare.
Ramuri articulare, multiple, în mănunchi sau cu aspect de „fir“ nervos fin, trec
printre mușchiul gluteu profund și creasta supraacetabulară, pentru a inerva capsula
articulară.
Ramurile musculare sunt reprezentate de: 1) nervul muşchiului gluteu profund,
extrem de fin, ce se desprinde împreună cu ramurile muşchiului gluteu caudal și
abordează masa mușchiului gluteu profund; 2) nervul muşchilor gemeni ai bazinului,
fin, se detaşează împreună cu nervul mușchiului pătrat femural, excesiv de fin; 3)
nervul muşchilor propulsori (sau nervul ischiatic mic) își are originea în trunchiul
lombosacrat, din care se detaşează împreună cu nervul ischiatic pe care-l însoțește până
înapoia articulației coxofemurale, unde se desprinde de nervul ischiatic. Nervul
ischiatic mic merge paralel și aderă la trunchiul principal, divizându-se în trei fascicule:
unul cranial pentru mușchiul biceps femural, altul caudal pentru mușchiul semitendinos
și al treilea pentru mușchiul semimembranos, dirijat tot caudal.
 La cabaline, din partea cranială a nervului ischiatic se detaşează și nervul
muşchiului obturator intern, care pătrunde în bazin prin mica gaură ischiatică, iar
nervul cutanat femural caudal emite o ramură motrică specială, care pătrunde în
extremitatea proximală a mușchiului semitendinos. La rumegătoare, ramurile colaterale
craniale ale nervului ischiatic sunt fine, dar evidente, nervul cutanat femural caudal
prezintă conexiuni mai reduse, iar nervul ischiatic mic se detaşează înainte ca nervul
ischiatic să ajungă la nivelul articulației coxofemurale. La suine, ramurile pentru
mușchii germeni sunt mai bine individualizate, detaşându-se imediat după ieşirea
acestuia din bazin. La carnivore, este prezent nervul mușchiului obturator intern care
„se comportă“ ca la cabaline.
Terminalele nervului ischiatic sunt: nervul tibial și nervul fibular.
Nervul tibial se izolează de nervul ischiatic în treimea mijlocie a coapsei,
parcurgând împreună cu nervul fibular spațiul sciatic, delimitat de mușchiul biceps,
mușchiul semitendinos, mușchiul semimembranos și mușchiul adductor mare,
ajungând la nivelul inserției proximale a mușchilor gastrocnemieni. Trece printre cei
doi mușchi gastrocnemieni, situându-se înapoia mușchiul flexor superficial și înaintea
corzii jaretului. Ajunge, astfel, la limita superioară a marii teci posttarsiene, unde se
termină prin doi nervi plantari. Pe traiectul nervului tibial emite: nervul cutanat sural
caudal, ramuri cutanate, ramuri musculare (proximale și distale) și ramuri articulare.
Nervul cutanat sural caudal plantar sau safen extern se izolează din nervul tibial în
treimea mijlocie sau inferioară a coapsei, de unde coboară pe fața caudolaterală a
mușchiului gastrocnemian lateral. Aici primeşte o ramură comunicantă de la nervul
cutanat sural dorsal, după care însoțește vena safenă mică, trecând pe partea laterală a
tarsului și metatarsului (la cabaline, suine și carnivore). La rumegătoare, prezintă
legături multiple cu nervul cutanat sural cranial, datorită cărora pare a se detaşa din
nervul fibular. Totodată, se prelungeşte mult distal, unindu-se cu nervul plantar lateral.
Ramurile cutanate se dispersează în regiunea medială a tarsului și metatarsului,
izolându-se din nervul tibial pe porțiunea care însoțește coarda jaretului.
Ramurile musculare proximale se distribuie porțiunii femurale a mușchiului biceps
femural, mușchiului semitendinos și mușchiului semimembranos, detaşându-se din
nervul tibial la acelaşi nivel cu nervul cutanat sural caudal.
Ramurile musculare distale se izolează din nervul tibial la nivelul trecerii acestuia
printre cei doi mușchi gastrocnemieni și inervează mușchii gastrocnemieni, mușchiul
solear, mușchiul flexor lung al degetelor piciorului și mușchiul tibial posterior.
 Ramurile articulare inervează articulațiile tibiotarsometatarsiene, detașându-se în
zona tarsiană.
Terminalele nervului tibial sunt: nervul plantar lateral și nervul plantar medial.
Nervul plantar lateral sau nervul digital plantar comun III parcurge teaca
posttarsiană, ajungând în partea latero-caudală a metatarsului, unde emite ramura
profundă (nervul plantar profund) pentru mușchiul interosos, continuându-se apoi cu
nervi digitali.
La cabaline, nervul plantar lateral trece printre ligamentul calcaneometatarsian şi
tendonul mușchiul flexor profund, emițând la ieşirea din teaca posttarsiană nervul
plantar profund şi continuându-se distal pe partea laterală a tendoanelor mușchilor
flexori. Primește o ramură de întărire (comunicantă) de la nervul plantar medial și
abordează partea laterală a regiunii buletului, terminându-se prin 3 nervi digitali, ca și
la membrul anterior.
La rumegătoare, nervul plantar lateral trece pe sub ligamentul calcaneometatarsian,
primind pe partea latero-caudală a metatarsului fibrele nervului safen. Emite apoi
nervul plantar profund și se continuă cu nervul digital plantar comun IV, care emite o
ramură comunicantă pentru nervul digital dorsal propriu IV abaxial, terminându-se prin
nervul digital plantar propriu IV abaxial şi prin nervul digital plantar propriu V, ce
inervează onglonul secundar lateral.
La suine, nervul plantar lateral emite: nervul digital plantar V abaxial, iar după ce
primește o ramură de întărire de la nervul plantar medial abordează spațiul dintre
metatarsienele V şi IV ca nerv digital plantar comun IV, care se bifurcă după un scurt
traiect în nerv digital plantar propriu IV abaxial și în nerv digital plantar propriu V
axial.
La carnivore, nervul plantar lateral trece printre tendoanele mușchilor flexori,
trimițând mai multe ramuri pentru mușchii interosoşi, după care emite o ramură laterală
– nervul digital plantar V abaxial, continuându-se cu un trunchi scurt care se ramifică
dând trei nervi metatarsieni plantari (II, III, IV), ce parcurg spațiile intermetatarsiene
corespunzătoare, unindu-se cu nervii digitali plantari comuni, ce provin din ramificarea
nervului plantar medial.
Nervul plantar medial mai dezvoltat decât cel lateral, abordează partea medială a
tarsului, continuându-se pe sub fascia postmetatarsiană la nivelul interliniei dintre
tendonul mușchiului flexor profund și mușchiul interososul median.
 La cabaline, nervul plantar medial urmăreşte marginea medială a tendonului
mușchiului flexor profund, emițând în treimea mijlocie a regiunii metatarsiene o
ramură de întărire pentru nervul plantar lateral. Ajungând la nivelul feței mediale a
buletului, se continuă cu nervul digital plantar medial, care se ramifică în mod
asemănător cu nervul digital palmar medial.
La rumegătoare, nervul plantar medial se continuă cu nervul digital plantar comun
III, care înconjoară tendoanele, situându-se înapoia lor și, ajungând la nivelul spațiului
interdigital, se bifurcă dând nervii digitali plantari proprii axiali III și IV. În treimea
mijlocie a metatarsului, emite nervul digital plantar comun II, care dă nervul digital
plantar propriu II, pentru onglonul secundar medial, nervul digital plantar propriu III
abaxial și o ramură comunicantă pentru nervul digital dorsal propriu III abaxial.
La suine, nervul plantar medial se ramifică terminal, dând patru ramuri: a) nervul
digital plantar II abaxial; b) nervul digital plantar comun II, care abordează spațiul
dintre metatarsienele II și III, bifurcându-se, după un scurt traiect, în nervul digital
plantar propriu II axial și în nervul digital plantar propriu III abaxial; c) nervul digital
plantar comun III, care emite o ramură comunicantă cu nervul digital plantar comun IV,
după care se bifurcă în nervii digitali plantari proprii axiali II și IV; d) o ramură ce se
uneşte cu nervul plantar lateral, concurând la formarea nervului digital plantar comun
IV.
La carnivore, nervul plantar medial se ramifică la nivelul regiunii metatarsiene în
patru ramuri, una medială ce formează nervul digital plantar II abaxial și în trei nervi
digitali plantari comuni (II, III și IV), care primesc, la nivelul articulației
metatarsosesamofalangiene, fibrele nervilor metatarsieni plantari proveniți din nervul
plantar lateral, după care fiecare se bifurcă dând nervii digitali plantari proprii axiali și
abaxiali ai degetelor II, III si IV și axial al degetului V.
Nervul fibular comun, deși se izolează din nervu ischiatic în treimea proximală a
coapsei, coboară însoțind nervul tibial in interiorul spațiului sciatic până întâlnește
inserția proximală a mușchilor gastrocnemieni. La acest nivel, nervul fibular se
desparte de nervul tibial, strecurându-se printre mușchiul gastrocnemian lateral și
extremitatea distală a mușchiului biceps femural, ajungând sub aponevroza și fascia
gambieră la nivelul extremității proximale a gambei, unde se ramifică dând: nervul
fibular profund și nervul fibular superficial. Pe traiectul său, nervul fibular comun
emite: nervul cutanat sural lateral, o ramură comunicantă pentru nervul cutanat sural
caudal, ramuri articulare și ramuri cutanate fibulare.
 Nervul cutanat sural lateral (dorsal), detaşat din nervul fibular în treimea
mijlocie sau inferioară a coapsei, se dirijează caudo-lateral, traversând porțiunea
posterioară a mușchiului biceps femural. Ajunge subcutan la nivelul şanțului care
accidentează porțiunea posterioară a mușchiului biceps, ramificându-se în pielea
zonală.
Ramura comunicantă cu nervul cutanat sural caudal (se poate izola și din nervul
fibular comun cu nervul precedent) coboară pe fața laterală a mușchiului gastrocnemian
lateral, realizând o legătură între cei doi nervi cutanați surali.
Ramurile articulare, reduse si fine, se distribuie articulației grasetului, iar ramurile
cutanate fibulare sunt emise cu puțin înainte de bifurcația terminală.
La cabaline, ramurile cutanate fibulare, întărite cu fibre provenite din nervul
cutanat sural lateral, coboară pe fața laterală a mușchiul gastrocnemian lateral,
putându-se uni la nivelul originii corzii jaretului cu nervul cutanat sural caudal și fiind
descrise ca ca nerv accesoriu al safenului extern.
La rumegătoare există două ramuri cutanate fibulare, o ramură inconstantă trece
paralel cu marginea cranială a mușchiului gastrocnemian lateral, pentru ca după
traversarea fasciei gambiere să se distribuie în pielea de pe scobitura laterală a jaretului,
fiind considerată ca un nerv accesoriu al safenului extern. Cealaltă ramură, mai
dezvoltată la taurine, rămâne subfascial și urmăreşte spațiul dintre mușchiul flexor lung
al halucelui și mușchiul extensor al degetului IV, pentru care emite o ramură motrică,
continuându-se până în regiunea tarsiană și emițând ramuri pentru pielea de pe fața
laterală a gambei și tarsului.
La suine și carnivore, ramurile cutanate sunt extrem de fine, putând lipsi.
Terminalele nervului fibular sunt: nervul fibular superficial și nervul fibular
profund.
Nervul fibular superficial întretaie superficial inserția proximală a mușchiului
extensor digital lateral, angajându-se în interstițiul dintre mușchiul extensor digital lung
şi mușchiul extensor digital lateral.
La cabaline, aproape de origine, emite câteva ramuri la mușchiul extensor digital
lateral, apoi coboară subfascial la nivelul interstițiului amintit până în treimea inferioară
a gambei, unde străbate fascia gambieră, pentru a deveni superficial, epuizându-se pe
fața anterioară a metatarsului.
La rumegătoare, nervul fibular superficial emite o ramură cutanată fină ce se pierde
pe fața medială a tarsului şi metatarsului, după care însoțește, pe partea medială, vena
metatarsică dorsală superficială, ajungând în treimea mijlocie a metatarsului, unde se
ramifică în mod variat, emițând la diferite nivele: a) nervul digital dorsal comun II, ce
se divide în nervul digital dorsal propriu II axial și nervul digital dorsal propriu III
abaxial; b) un nerv digital dorsal comun III, ce emite o ramură comunicantă pentru
nervul metatarsian dorsal III, după care se bifurcă în nervii digitali dorsali proprii axiali
III şi IV; c) un nerv digital dorsal comun IV, ce se ramifică în nerv digital dorsal propriu
IV abaxial și în nerv digital dorsal propriu V axial.
La suine, nervul fibular superficial, la nivelul regiunii metatarsiene, emite nervul
digital dorsal II abxial, după care se termină prin trei nervi digitali dorsali comuni (II,
III și IV). Nervul digital dorsal comun II dă nervul digital dorsal propriu II axial şi
nervul digital dorsal propriu III abaxial. Nervul digital dorsal comun III emite nervi
digitali dorsali proprii axiali III și IV. Nervul digital dorsal comun IV se bifurcă în
nervul digital dorsal propriu IV abaxial și nervul digital dorsal propriu V axial; emite
(după Baum) și un nerv digital dorsal V abaxial.
La carnivore, nervul fibular superficial emite, în principiu, 5 ramuri: o ramură
medială, ce primește fibre de la nervul safen, formând nervul digital dorsal II abxial; o
ramură laterală, ce se comportă ca un nerv digital dorsal V abaxial și trei nervi digitali
dorsali comuni (II, III și IV), ce parcurg spațiile intermetatarsiene, primind fibre de la
nervii metatarsieni dorsali corespunzători, după care fiecare nerv digital comun se
ramifică în câte doi nervi digitali dorsali proprii, axial și abaxial, pentru degetele
respective.
Nervul fibular profund sau nervul tibial anterior urmărește interstițiul dintre
mușchiul extensor digital lung și mușchiul extensor digital lateral, detaşând o serie de
ramuri musculare proximale în mușchii craniali ai gambei. Ajunge până în regiunea
tarsiană, unde emite o ramură musculară pentru mușchiul extensor scurt al degetelor
piciorului, după care coboară în regiunea metatarsiană dorsală, detaşând ramuri
cutanate metatarsiene și continuându-se cu nervii metatarsieni dorsali profunzi.
La cabaline, nervul fibular profund se ramifică pe fața dorsală a tarsului și
antero-laterală a metatarsului, dând: a) nervul metatarsian dorsal II, care inervează
mușchiul extensor scurt al degetelor piciorului, după care coboară sub nivelul buletului,
ca dorsal III, ce se continuă sub bulet cu nervul digital dorsal III lateral.
La rumegătoare există numai un singur nerv metatarsian dorsal I, urmăreşte şanțul
intermetatarsian, ajungând în regiunea buletului, unde se unește cu nervul fibular
superficial. La suine se disting unul sau doi nervi metatarsieni dorsali (III și, eventual,
II). Carnivorele prezintă trei nervi metatarsieni dorsali (II, III și IV), care urmăresc
spațiile intermetatarsiene respective, unindu-se cu nervii digitali dorsali corespunzători.

PLEXUL SACRAL CAUDAL

Se formează prin întrețeserea ramurilor ventrale ale nervilor S3-S5, primind o fină
ramură și de la S2. De la aceste rădăcini se desprind ramuri comunicante fine pentru
ganglioni ortosimpatici zonali și nervii erectori (sau nervii erigenți), descriși de
Eckhard, ce se întrețes cu plexul hipogastric.
Situat pe fața ventro-medială a ligamentului sacrospinotuberos, plexul sacrat
caudal emite: nervul „rușinos“ şi nervii rectali caudali.
La carnivore, acest plex este situat la fața profundă a mușchilor glutei.
Nervul pudend sau rușinos este format, în principal, din fibre ce provin din
ramura ventrală a nervului sacrat III, dar primește fibre și de la S2 și S4. Se dirijează
oblic ventro-caudal spre arcada ischiatică, în contact intim cu fața ventro-medială a
ligamentului sacrospinotuberos.
De la nivelul arcadei ischiatice, nervul rușinos se comportă diferit în funcție de
sex: la femelă, nervul ruşinos emite nervul perineal profund, nervul perineal superficial,
nervul dorsal al clitorisului, fine ramuri uretrale şi ramuri zonale mamare caudale.
Nervul perineal superficial se distribuie pielii și labiilor vulvare, iar nervul perineal
profund inervează mușchiul sfincter anal extern, mușchiul ridicător anal și mușchiul
constrictor vulvar; la mascul, nervul pudend se strecoară printre rădăcinile corpului
cavernos, ajungând în contact cu simetricul său, situându-se pe fața dorsală a penisului,
pentru a se continua cu nervul dorsal al penisului. Emite: nervul perineal profund, ce
inervează mușchiul ischio-cavernos și mușchiul bulbospongios, precum și nervul
perineal superficial, care la suine și carnivore, dă ramuri scrotale caudale.
La cabaline și taurine, nervul pudend se divide în nervul dorsal al penisului și într-o
ramură prepuțială și o ramură scrotală. Nervul dorsal al penisului trece prin plexul
venos zonal ajungând până la porțiunea liberă a penisului, unde emite o mulțime de
colaterale cavernoase.
Nervii rectali (hemoroidali) caudali se detaşează din ramurile ventrale ale
ultimului și penultimului nerv sacrat, apărând mai reduși ca nervul pudend. Prezintă
conexiuni cu nervii vecini, participând la formarea plexului zonal, după care se
dirijează caudal, în contact cu fața ventro-medială a ligamentului sacrospinotuberos,
epuizând-se în sfincterul anal și în pielea zonală.
Cabalinele prezintă un singur nerv rectal caudal cu originea în nervul S4, și,
eventual, în nervul S5, ce inervează și inserția proximală a mușchiului semitendinos
printr-o ramură fină; taurinele prezintă doi nervi rectali caudali, unul din S4 și altul din
S3; suinele au un nerv rectal caudal principal, ce provine din S4, și altul secundar, cu
fibre provenind din conexiunea cu nervul pudend; la carnivore, nervul rectal caudal se
izolează din S1 și S2.

RAMURILE VENTRALE COCCIGIENE

Se „întrețes“ între ele, realizând un plex caudal ventral, din care se detaşează nervii
coccigieni ventrali ce însotesc artera coccigiană laterală, situându-se sub apofizele
transverse ale vertebrelor coccigiene, între mușchiul sacrococcigian lateral și mușchiul
sacrococcigian ventral. Emit ramuri succesive, care inervează muşchii și pielea cozii.

.
 Schema privind distribuția nervilor plexului lombar cranial
1- plexul lombar cranial; 2- plexul lombar caudal; 3- nervul iliohipogastric;; 4- nervul ilioinguinal; 5-
nervul cutanat femural lateral; 6- ramuri pentru musculatura iliopsoatică; 7- mușchi iliopsoași; 8- ramura
cutanată a nervului iliohipogastric pentru pielea jumătații anterioare a regiunii flancului; 9- ramura
cutanată a nervului ilioinguinal pentru pielea jumătății posterioare a regiunii flancului și treimii
cranio-laterale a coapsei; 10- ramura cutanată a nervului iliohipogastric pentru pielea feței mediale a
coapsei; 11- nervul ingvinal; 12- nervii spermatici externi pentru mușchiul cremaster (ramură motrică) și
pielea scrotală; 13- ramuri senzitive pentru pielea glandei mamare; 14- traiectul ingvinal; 15- mușchiul
 transvers al abdomenului; 16- mușchiul oblic intern; 17- mușchiul oblic extern; 18- mușchiul drept
abdominal; 19- mușchiul cremaster.

Schema privind distribuția nervilor plexului lombar caudal

1- plexul lombar cranial; 2- plexul lombar caudal; 3- nervul femural; 4- nervul obturator; 5- nervul safen;
6- gaura obturată; 7- mușchiul croitor; 8- mușchiul cvadriceps; 9- porțiunea semipenată a obturatorului;
10- porțiunea anterioară a mușchiului gracillis; 11- mușchiul pectineu; 12- mușchii adductori; 13-
mușchiul gracillis.
 Schema privind distribuția nervilor plexului sacral cranial până la originea nervilor tibial și
fibular
1- plex sacral cranial; 2- plex sacral caudal; 3- nervul gluteu cranial; 4- nervul ischiatic; 5- nervul gluteu
caudal; 6- nervul cutanat femural caudal; 7- nerv fibular comun; 8- nerv tibial; 9- nervul micul ischiatic;
10- mușchiul gluteu mijlociu; 11- mușchiul gluteu accesoriu; 12- mușchiul tensor al fasciei lata; 13-
porțiunea cranială a mușchiului gluteu superficial; 14- mușchiul gluteu profund; 15- mușchii gemenii
gambei; 16- mușchiul pătratul femural; 17- inserția proximală a mușchiului biceps femural; 18- inserția
proximală a mușchiulului semitendinos; 19- inserția proximală a mușchiulului semimembranos; 20-
ramuri de conexiune din nervul pudend; 21- mușchiul obturator intern- porțiune flabeliformă; 22- gaura
obturată; 23- mușchiul semitendinos; 24- mușchiul biceps femural; 25- mușchiul semitendinos; 26-
mușchiul semimembranos; 27- mușchiul piriform.
 Schema distribuției nervilor fibular comun și tibial
1- nervul ischiatic; 2- nervul fibular comun; 3- nervul tibial; 4- nervul fibular superficial; 4’- nervul
fibular profund; 5- nervul cutanat sural lateral; 6- nervul cutanat sural plantar; 7- „ anastomoza „
intersurală; 8- nervul plantar medial; 9- nervul plantar lateral; 10- ramură de întărire pentru nervul plantar
lateral; 11- nervii digitali cu o topografie asemănătoare celor de la membrul anterior; 12- nervii
metatarsieni dorsali; 13- mușchiul extensor digital lateral; 14- mușchiul extensor digital lung; 15-
mușchiul al III-lea fibular; 16- mușchiul tibial cranial; 17- mușchiul extensor scurt al degetelor piciorului;
18- mușchiul popliteu; 19- mușchiul flexor digital superficial; 20- mușchiul flexor al degetului mare; 21-
mușchiul flexor lung al degetelor piciorului; 22- mușchiul tibial caudal; 23- mușchiul biceps femural; 24-
mușchiul semitendinos; 25- mușchiul semimembranos; 26- mușchiul gastrocnemiam medial; 27-
mușchiul gastrocnemian lateral; 28- mușchiul solear; 29- mușchiul interosos median;

Schema privind distribuția nervilor plexului sacral cranial

1- plex sacral cranial; 2- plex sacral caudal; 3- nervul gluteu cranial; 4- nervul ischiatic; 5- nervul gluteu
caudal; 6- nervul cutanat femural caudal; 7- nerv fibular comun; 8- nerv tibial; 9- nervul micul ischiatic;
10- nervul cutanat sural lateral; 11- nervul cutanat sural plantar; 12- anastomoza intersurală; 13-
conexiune cu nervul pudend; 14- nervul fibular superficial; 15- nervul fibular profund; 16- nervul plantar
medial; 17- ramură de întărire pentru plantarul lateral; 18- nervul plantar lateral; 19- nervii digitali cu o
topografie asemănătoare celor de la membrul anterior; 20- nervii metatarsieni dorsali; 21- gaura obturată;
22- mușchiul gluteu mijlociu; 23- mușchiul gluteu accesoriu; 24- mușchiul tensor al fasciei lata;
 25- porțiunea cranială a mușchiului gluteu superficial; 26- mușchiul gluteu profund; 27- inserția
proximală a mușchiului biceps; 28- inserția proximală a mușchiului semitendinos; 29- inserția proximală
a mușchiului semimembranos; 30- mușchiul pătratul femural; 31- mușchii gemenii bazinului;
32- mușchiul obturator; 33- mușchi semitendinos; 34- mușchi biceps; 35- mușchi semitendinos; 36-
mușchi semimembranos; 37- mușchiul extensor digital lateral; 38-mușchi extensor digital lung; 39-
mușchi fibular III; 40- mușchiul tibial cranial; 41- mușchiul popliteu; 42- mușchiul flexor digital
superficial; 43- mușchi extensor scurt al degetelui mare; 44- mușchi flexor lung al degetelor; 45-
mușchiul tibial caudal; 46- mușchi flexor lung al degetului mare; 47, 48- mușchii gastrocnemieni; 49-
mușchiul solear; 50- mușchi interosos median.

Schema privind distribuția nervilor plexului sacral caudal

1- nerv pudend; 2- nerv hemoroidal; 3- nervul dorsal al penisului/ dorsal al clitorisului; 4- nervul perineal
profund; 5- nervul perineal superficial cu ramuri scrotale / mamare caudale; 6- mușchiul coccigian; 7-
mușchiul sfincter extern al anusului; 8- mușchiul retractor al anusului; 9- ramuri cutanate în pielea
regiunii anale; 10- mușchiul uretral; 11- mușchiul ischiocavernos; 12- mușchiul bulbospongios.