ANATOMIE

ANUL II

INERVAȚIA MEMBRULUI TORACIC

LA ECVINE

(CURS V)

Prof. univ. Dr. Dr. h.c. Gabriel PREDOI

 Nervii membrului toracic la ecvine

Inervaţia somatică şi cutanată a membrului toracic şi a muşchilor de legătură ai

acestuia cu trunchiul (cu excepţia mușchiului trapez) este realizată de ramuri din plexul
brahial.
Plexul brahial rezultă prin întreţeserea în anumite proporţii a ramurilor ventrale ale
nervilor spinali cervicali VI, VII şi VIII şi toracali I şi II. De la nivelul plexului emerg
numeroase ramuri sistematizate în colaterale, laterale şi terminale.
Ramurile colaterale se distribuie muşchilor de legătură ai membrului toracic cu
trunchiul, după direcţia acestora fiind sistematizate în cranio-dorsale (nervul dorsal al
spetei), cranio-ventrale [nervul subclavicular sau primul nerv pectoral cranial (prescapular)
şi nervul pectoral superficial sau al II-lea nerv pectoral cranial], caudo-dorsale (nervul
toracal lung şi toracal dorsal) şi caudo-ventrale [nervul toracal lateral (nervul subcutanat
toracic) şi nervii pectorali caudali sau toraco-ventrali].
Ramurile laterale, cunoscute şi sub denumirea de ramuri proximale, în număr de
trei, sunt reprezentate de nervul suprascapular, nervul subscapular şi nervul pentru marele
rotund.
Ramurile terminale, în număr de cinci, se detaşează din porţiunea mijlocie şi
caudală a plexului, nivel de la care coboară pentru a se distribui componentelor musculo-
tegumentare ale membrului toracic, unele ajungând până în regiunea acropodială. Aceste
ramuri sunt reprezentate de nervul axilar, nervul musculo-cutanat, nervul median, nervul
radial şi nervul ulnar.
Nervul subclavicular (nervul pectoralului prescapular), în general subţire, se
detaşează direct din plexul brahial îndreptându-se spre faţa profundă a mușchiului pectoral
prescapular pe care îl abordează.
Nervul pectoralului superficial în majoritatea cazurilor se desprinde din ansa
axilară (comunicantă între nervul median şi nervul musculocutanat realizată în jurul arterei
axilare), distribuindu-se mușchiului pectoral transvers şi mușchiului pectoral descendent.
Nervul suprascapular se constituie în porţiunea cranio-laterală a plexului, nivel de
la care se dirijează ventro-caudal pentru a pătrunde în interstiţiul dintre mușchiul
subscapular şi mușchiul supraspinos.
Nervul subscapular este cel mai adesea reprezentat de 2 – 3 fascicule care, după
un scurt traiect latero-caudal, abordează mușchiul subscapular.
 Ramurile colaterale ale plexului brahial
1- nervul dorsal al spetei; 2- prima pereche de nervi pectorali (nervul subclavicular); 3- a II-a pereche de nervi pectorali; 4- plexul brahial; 5- nervul pectoral caudal;
6- nervul toracal lateral; 7- nervul toracal lung; 8- nervul toracal dorsal; 9- ramuri perforante intercostale care împreună cu fibre din nervul toracal lateral formează plexul
intercostobrahial; 10- mușchiul romboid; 11- mușchiul dințat ventral cervical; 12- mușchiul pectoral prescapular; 13- mușchiul pectoral descendent; 14- mușchiul pectoral
transvers; 15- mușchiul pectoral ascendent; 16- mușchiul pielos toraco-abdominal; 17- mușchiul dințat ventral toracal; 18- mușchiul marele dorsal; VI-VIII- ultimele 3 perechi
de nervi cervicali; I-II- primele două perechi de nervi toracali.
 Ramurile plexului brahial la nivelul fosei axilare
1- nerv dorsal al spetei; 2- primul nerv pectoral cranial (nervul pectoralului prescapular); 3- al II-lea nerv pectoral cranial (nervul pectoralilor superficiali – descendent și
transvers); 4- nerv toracal dorsal; 5- nerv toracal lung; 6- ramura proximală a nervului toracal lateral (pentru plexul intercostobrahial); 6’- ramura ventrală a nervului toracal
lateral (pentru pielosul toraco-abdominal); 7- nervul toracal ventral; 8- nervul suprascapular; 9- ramuri ale nervului subscapular;10- nervul pentru mușchiul marele rotund; 11-
nervul axilar; 12- nervul musculo-cutanat; 13- nervul median; 14- ansa axilară (din unirea nervului musculo-cutanat cu nervul median); 15- nervul brahial (ramura proximală
a nervului musculo-cutanat);16- nervul median și ramura distală a nervului musculo-cutanat; 17- nervul radial; 18- ramuri perforante proximale ale nervului intercostal; 19-
rădăcina nervului frenic.
Ramurile plexului brahial la nivelul fosei axilare pentru evidențierea în detaliu a ramurilor colaterale
caudale
1- nerv toracal ventral; 2- nerv toracal lateral- ramura distală; 3- ramura perforantă proximală a nervului
intercostal; 4- nervul toracal lateral- ramură proximală; 5- plex intercostobrahial; 6- nerv toracal dorsal; 7-
nervul pentru mușchiul marele rotund; 8- nervul subscapular; 9- nervul axilar; 10- nervul radial; 11- nervul
ulnar; 12- nervul musculo-cutanat și nervul median.
 Ramuri laterale ale plexului brahial
1- nervul suprascapular; 2- plexul brahial; 3- nervul subscapular; 4- nervul mușchiului marele rotund; 5- mușchiul supraspinos; 6- mușchiul infraspinos; 7- mușchiul
subscapular; 8- mușchiul marele rotund; VI-VIII- ultimele 3 perechi de ramuri cervicale; I-II- primele două perechi de nervi toracali.
 Ramurile terminale ale plexului brahial
1- nervul axilar; 2- nervul cutanat cranial al antebrațului; 3- nervul musculo-cutanat; 4- nervul brahial
(ramură musculară proximală a nervului musculo-cutanat); 5- ramură musculară distală a nervului musculo-
cutanat; 6- nervul cutanat medial al antebrațului; 7- artera axilară; 8- plexul brahial; 9- nervul median; 10-
ansa axilară; 11- ramură de întărire a nervului median destinată nervului ulnar; 12- nervul palmar medial; 13-
nervul digital anterior; 14- nervul digital mijlociu; 15- nervul digital posterior; 16- nervul ulnar; 17- nervul
cutanat caudal al antebrațului; 18- nervul dorsal al mâinii; 19- ramură pentru mușchiul interosos median; 20-
nervul palmar lateral; 21- ramură de întărire a nervului palmarului medial destinată nervului palmar lateral;
22- nervul radial; 23- nervul cutanat lateral al antebrațului; 24- mușchiul capsular; 25- mușchiul micul
rotund; 26- mușchiul deltoid; 27- mușchiul cleidobrahial; 28- mușchiul coracobrahial; 29- mușchiul biceps;
30- mușchiul brahial; 31- mușchiul flexor carpo-radial; 32- mușchiul flexor digital superficial; 33- mușchiul
flexor digital profund; 34- mușchiul interosos median; 35- mușchiul flexor carpo-ulnar; 36- mușchiul triceps
brahial; 37- mușchiul anconeu; 38- mușchiul tensor al fasciei antebrahiale; 39- mușchiul extensor carpo-
radial; 40- mușchiul extensor digital comun; 41- mușchiul extensor digital lateral; 42- mușchiul abductor
lung al degetului mare; 43- mușchiul extensor carpo-ulnar; VI-VIII- ultimele 3 perechi de nervi cervicali; I-
II- primele două perechi de nervi toracali
Ramurile plexului brahial la nivelul fosei axilare pentru evidențierea în detaliu a ramurilor terminale
1- nervul musculo-cutanat; 2- nervul median; 3- nervul brahial (ramura proximală a nervului musculo-
cutanat); 4- ramura distală a nervului musculo-cutanat; 5- nervul ulnar; 6- nervul cutanat caudal al
antebrațului (în pensă); 7- artera brahială; 8- artera profundă a brațului; 9- nerv radial; 10- nerv axilar; 11- al
II-lea nerv pectoral cranial; 12- nerv toracal ventral; 13- nerv toracal lung; 14- ramură perforantă proximală
din nervii intercostali; 15- ramură proximală a nervului toracal lateral; 16- plex intercostobrahial (din 14 și
15); 17- ramura distală a nervului toracal lateral; 18- nervul toracal dorsal; 19- nerv pentru mușchiul marele
rotund.
 Nervul pentru muşchiul marele rotund este fin şi se detaşează împreună cu
nervul axilar şi cu o ramură a nervului subscapular. Pe faţa caudo-medială a articulației
scapulo-humerale se desparte de nervul axilar şi se distribuie mușchiului marele rotund.
Nervul axilar se orientează caudo-ventral şi pătrunde în interstiţiul dintre
articulația scapulo-humerală, mușchiul subscapular şi mușchiul marele rotund.
Nervul musculo-cutanat coboară de la nivelul plexului spre faţa medială a
articulației scapulo-humerale, lateral de artera axilară, sub care se uneşte cu nervul median
realizând ansa axilară. Primul fascicul detaşat din nervul musculo-cutanat este denumit
ramura musculară proximală (nervul brahial) şi pătrunde printre cele două porţiuni ale
mușchiului coracobrahial pe care îl inervează pentru a se termina în mușchiul biceps
brahial.
Nervul median, încrucişează medial artera axilară, acompaniază nervul musculo-
cutanat (cu care formează ansa axilară) până în treimea distală a feţei mediale a braţului,
fiind dispus paralel şi înaintea arterei brahiale.
Nervul radial reprezintă cel mai voluminos nerv detaşat din plexul brahial.
După detaşarea sa din plex nervul radial se orientează ventro-caudal încrucişând la
faţa medială nervul median, trecând oblic peste faţa medială a mușchiului subscapular şi
peste tendonul mușchiului marele rotund pentru a pătrunde în spaţiul cuprins între
marginea ventrală a inserţiei mușchiului marele rotund, faţa caudală a humerusului şi
marginea anterioară a mușchiului triceps brahial.
Nervul ulnar se plasează înapoia nervului median şi arterei humerale pe care o
acompaniază până deasupra articulației humero-radio-ulnare.
Nervul toracic dorsal (nervul pentru mușchiul marele dorsal) întretaie oblic
mușchiul subscapular pentru a se termina pe faţa medială a mușchiului marele dorsal.
Nervul toracic lung, relativ voluminos, aderă la faţa externă a mușchiului dinţat
ventral toracal în care se distribuie.
Nervul toracic lateral se orientează caudal, printre mușchiul triceps brahial şi
peretele toracal în compania venei toracice externe distribuind fibre în mușchiul pielos şi
pielea regională. Pe traiect nervul toracic lateral detaşează ramuri cutanate care se întreţes
cu ramuri perforante intercostale formând plexul intercostobrahial ce se orientează către
unghiul format prin intersectarea marginii ventrale a mușchiului marele dorsal cu marginea
caudală a mușchiului triceps brahial.
 Nervul toracic ventral, detaşat împreună cu nervul precedent, cu care are un scurt
traiect comun, se separă apoi pentru a se diviza în 2 – 3 ramuri ce se pierd în mușchiul
pectoral ascendent.
Nervul dorsal al spetei, singura colaterală cranio-dorsală a plexului brahial, are
traiect ascendent şi este vizibil pe o redusă porţiune în planul de inserţie a mușchiului
dinţat ventral cervical pe vertebra a VI-a cervicală. Restul traiectului său este mascat de
mușchiul dinţat ventral cervical.
Nervul suprascapular este urmărit prin interstiţiul dintre mușchiul subscapular şi
mușchiul supraspinos în compania arterei suprascapulare. În continuare nervul
suprascapular se orientează caudal trecând peste spina scapulară distal de tuberozitatea
spinei pentru a pătrunde în mușchiul infraspinos.
Nervul subscapular abordează prin 2 – 3 fascicule mușchiul subscapular.
Nervul axilar este reluat de la nivelul interstiţiului delimitat de articulației scapulo-
humerală, mușchiul subscapular şi marginea antero-dorsală a inserţiei distale a mușchiului
marele rotund. La ecvine nervul axilar emite o fină ramură ce se distribuie mușchiului
subscapular. Acompaniind artera circumflexă humerală caudală nervul axilar înconjoară
articulaţia ajungând sub mușchiul deltoid. La marginea ventrală a inserţiei distale a
mușchiului deltoid se evidenţiază nervul cutanat cranial lateral al braţului care se continuă
ca nervul cutanat cranial al antebraţului, ramură cutanată a nervului axilar ce se orientează
la faţa cranială a braţului şi articulației humero-radio-ulnară şi se distribuie printr-o
mulţime de ramuri la pielea ce acoperă mușchiul extensor carpo-radial. Secţionând
mușchiul deltoid deasupra inserţiei distale şi răsfrângerea capetelor rezultate se observă
traiectul nervului axilar între mușchiul deltoid şi porţiunea lungă a mușchiului triceps
brahial. La acest nivel se pot observa ramuri de distribuţie ce abordează mușchiul tensor al
capsulei articulare, mușchiul micul rotund, mușchiul deltoid, precum şi o ramură mai lungă
pentru mușchiul cleido-brahial. Tot la acest nivel se detaşează şi nervul cutanat cranial
lateral al braţului.
Nervul pentru mușchiul marele rotund se desparte de nervul axilar pe faţa
medială a articulației scapulo-humerale orientându-se caudal pentru a pătrunde în mușchiul
marele rotund.
Nervul toracic dorsal întretaie mușchiul subscapular şi se distribuie radiar la faţa
profundă a mușchiului marele dorsal.
Nervul toracic lateral trece la faţa medială a mușchiului triceps brahial, detaşează
ramuri laterale în unghiul format de mușchiul marele dorsal şi marginea caudală a
mușchiului triceps brahial şi se epuizează în mușchiul pielos al trunchiului. Plexul
intercostobrahial, format din ramurile laterale ale nervului toracal lung întreţesute cu
ramuri perforante intercostale se evidenţiază în treimea mijlocie a marginii caudale a
mușchiului triceps. Ramurile acestui plex se orientează la faţa laterală a porţiunii lungi a
mușchiului triceps brahial distribuindu-se mușchiului pielos omobrahial şi pielii zonale.
Nervul toracic ventral se distribuie prin câteva ramuri în mușchiul pectoral
ascendent pe care-l abordează pe faţa profundă.
Nervul toracic lung rămâne ataşat la faţa laterală a mușchiului dinţat ventral
toracal în care se distribuie.
Nervul dorsal al spetei rămâne ataşat la trunchi urmărindu-se în profunzimea
mușchiului dinţat ventral cervical căruia îi distribuie fibre, continuându-se cu un filet ce
ajunge la faţa profundă a mușchiului romboid.
Nervul musculocutanat se identifică prin alipirea sa la nervul median cu care
formează ansa axilară. Din ansă se desprinde de cele mai multe ori nervul pectoral
superficial, nerv care va fi urmărit până la distribuirea sa în mușchiul pectoral transvers.
Urmărind traiectul nervului musculocutanat se observă cu uşurinţă nervul brahial (ramura
proximală a nervului musculocutanat) care, trecând în compania arterei circumflexe
humerale craniale printre cele două porţiuni ale mușchiului coracobrahial, distribuie fibre
acestuia pentru a se ramifica terminal în mușchiul biceps brahial. Se urmăreşte în
continuare trunchiul comun al nervului median şi n. musculocutanat până în treimea distală
a braţului, nivel la care nervul musculocutanat se detaşează de nervul median orientându-se
cranial spre interstiţiul dintre mușchiul brahial şi mușchiul biceps. La acest nivel el îşi
epuizează fibrele motorii în mușchiul brahial continuându-se apoi ca nerv cutanat medial al
antebraţului, nerv ce înconjoară brida mușchiului biceps latero-medial, însoţind apoi vena
cefalică antebrahială la faţa medială a antebraţului.
Nervul median participă la constituirea ansei axilare. Având traiect la faţa medială
a braţului, trece la faţa medială a articulației humero-radio-ulnare împreună cu artera
humerală. Ajuns sub articulaţia cotului (pentru care emite ramuri articulare), încrucişează
artera mediană în sens caudo-ventral, plasându-se în interstiţiul delimitat de faţa caudo-
medială a radiusului şi mușchiul flexor carpo-radial.
Nervul ulnar însoţeşte de la nivelul epicondilului medial al humerusului artera
colaterală ulnară, plasându-se apoi în spaţiul dintre epicondilul medial al humerusului şi
aponevroza mușchiului tensor al fasciei antebrahiale.
 La marginea anterioară a aponevrozei mușchiului tensor al fasciei antebrahiale din
nervul ulnar se desprinde nervul cutanat caudal al antebraţului. Acesta pătrunde în
interstiţiul dintre mușchiul tensor al fasciei antebrahiale şi mușchiul pectoral transvers
dispersându-şi fibrele în pielea ce acoperă mușchii flexor şi extensor carpo-ulnar.
Nervul radial însoţeşte traiectul nervul ulnar până la nivelul feţei mediale a
mușchiului subscapular şi a tendonului m. marele rotund, apoi se separă de acesta pentru a
pătrunde în compania arterei profunda braţului în spaţiul delimitat de humerus, mușchiul
marele rotund şi mușchiul triceps brahial. Prin orientarea membrului cu faţa laterală în sus
şi secţionarea porţiunii laterale a mușchiului triceps brahial şi îndepărtând capetele
rezultate se observă traiectul nervului radial între mușchiul brahial şi porţiunea laterală a
mușchiului triceps brahial. Urmărind nervul în lungul şanţului spiralat acesta trece la faţa
cranială a articulației cotului venind în contact cu ligamentul capsular, fiind însoţit de
artera transversă a cotului.
În regiunea antebraţului nervul radial se evidenţiază în interstiţiul dintre mușchiul
extensor carpo-radial şi mușchiul extensor digital comun având un traiect oblic ventro-
caudal şi epuizându-se în mușchiul abductor lung al degetului mare. Din nervul radial, la
nivelul trecerii acestuia printre mușchiul brahial şi porţiunea laterală a mușchiului triceps
brahial se detaşează nervul cutanat lateral al braţului. Acesta se orientează ventral şi apoi
lateral pentru ca înainte de a deveni subcutan să se împartă în două ramuri: una, având
traiect ascendent îşi dispersează fibrele în pielea ce acoperă porţiunea laterală a mușchiului
triceps (nerv cutanat lateral al braţului) şi a doua, nerv cutanat lateral al antebraţului,
coboară pe suprafaţa fasciei antebrahiale distribuind ramuri pielii ce acoperă mușchiul
extensor digital comun şi mușchiul extensor digital lateral.
Nervul radial inervează toţi muşchii membrului toracic cu acţiune extensoare (cu
excepţia mușchiului supraspinos). Astfel, imediat după pătrunderea în interstiţiul de la
marginea ventrală a inserţiei distale a mușchiului marele rotund emite ramuri pentru
mușchiul triceps brahial şi mușchiul tensor al fasciei antebrahiale. Nervul pentru mușchiul
anconeu se detaşează din nervul radial în spaţiul dintre mușchiul brahial şi porţiunea
laterală a mușchiului triceps brahial, se orientează ventro-caudal şi se distribuie mușchiului
anconeu şi porţiunii laterale a mușchiului triceps brahial. Inervaţia mușchilor extensori
antebrahiali cu acţiune proximală este realizată de ramuri detaşate din nervul radial în
regiunea antebrahială.
 Fig. 1 Nervii plexului brahial la ecvine în regiunile scapulară, brahială şi antebrahială (vedere
medială).
1. Nn. toracal dorsal şi toracic lung; 2. N. suscapular; 3. N. suprascapular; 4. N. radial; 5. N. ulnar; 6. N.
brahial; 7. Nn. pectorali caudali; 8. N. median; 9. N. cutanat medial al antebraţului (n. musculocutanat); 10.
M. coracobrahial; 11. M. biceps brahial; 12. M. pectoral ascendent; 13. M. marele dorsal; 14. M. marele
rotund; 15. N. axilar; 16. M tensor al fasciei antebrahiale; 17. M extensor carporadial; 18. M. abductor lung al
degetului mare; 19. Rr. musculare ale n. median; 20. M. flexor carpoulnar; 21. M. flexor carporadial
(secţionat).
 Nervul median se urmăreşte în interstiţiul dintre mușchiul flexor carpo-radial şi
radius, fiind însoţit de artera mediană şi de două vene mediane. În treimea distală a
antebraţului nervul median se continuă ca nerv palmar medial după ce emite ramura de
întărire pentru nervul ulnar. În traiectul său nervul median emite: nervul pentru mușchiul
flexor carpo-radial, un filet pentru mușchiul flexor digital profund şi un filet pentru
mușchiul flexor digital superficial. La nivelul arcadei radio-ulnare proximale emite nervul
interosos care acompaniază artera interosoasă comună.
Nervul palmar medial are traiect în marea teacă postcarpiană în compania arterei
palmare, în partea medială a tendoanelor mușchilor flexori digitali, în grosimea sinovialei
vaginale duble. Ramura de întărire pentru nervul ulnar se orientează lateral pentru a se
ataşa ramurii palmare a nervului ulnar.
Nervul ulnar poate fi urmărit în plan superficial la nivelul interstiţiului dintre
mușchii extensor şi flexor carpo-ulnar, medial de tendonul porţiunii ulnare a mușchiului
flexor digital profund în compania arterei colaterale ulnare. Deasupra articulației carpiene
nervul ulnar emite cele două ramuri terminale: nerv dorsal al mâinii şi ramura palmară a
nervului ulnar.
Nervul dorsal al mâinii se orientează lateral, pătrunde prin inserţia bifurcată a
tendonului mușchiului extensor carpo-ulnar, străbate fascia printr-un orificiu propriu şi se
distribuie pielii din regiunea carpiană dorsală şi metacarpiană dorso-laterală. Nervul este
acompaniat de o ramură cutanată a arterei colaterale ulnare.
Ramura palmară a nervului ulnar primeşte ramura de întărire de la nervul
median şi se continuă ca nerv palmar lateral. Nervul trece prin compartimentul lateral al
micii teci postcarpiene în compania arterei şi venei carpiene laterale. În traiectul său nervul
ulnar distribuie filete în mușchiul flexor carpo-ulnar şi mușchii flexori digitali (profund şi
superficial).
Nervul palmar medial poate fi urmărit la faţa medială a tendoanelor mușchilor
flexori digitali. În treimea mijlocie a traiectului său, nervul palmar medial emite o ramură
de întărire pentru nervul palmar lateral, ramură ce întretaie superficial traiectul tendonului
mușchiului flexor digital superficial. Proximal buletului nervul palmar medial se continuă
cu nervii digitali: anterior, mijlociu şi posterior.
Nervul palmar lateral după ce părăseşte mica teacă postcarpiană, se angajează la
faţa medială a ligamentului pisi-metacarpian, nivel la care emite nerv palmar profund (ce
se distribuie mușchiului interosos median), apoi se continuă la faţa laterală a tendoanelor
mușchilor flexori. În treimea mijlocie nervul palmar lateral primeşte ramura de întărire de
la nervul palmar medial, iar deasupra buletului se comportă ca şi nervul palmar medial.
Nervul digital anterior (lateral şi medial), fin, dispus înaintea venei digitale
proprii se distribuie pielii regiunii chişiţei.
Nervul digital mijlociu (lateral şi medial), situat între artera şi vena digitală,
culege sensibilitatea de la pielea aferentă regiunii coroanei. De asemenea se distribuie şi
zonei bureletului perioplic, bureletului cutidural şi parţial ţesutului podofilos.
Nervul digital posterior (lateral şi medial), plasat înapoia a. digitale proprii, este
cel mai voluminos şi se distribuie în principal formaţiunilor vii incluse în cutia de corn. În
traiect emite ramuri pentru moţul pintenului, pentru ţesutul velutos, pentru plexul
cartilaginos intern, pentru canalul semilunar şi mica teacă sesamoidiană.

Topografia nervilor printr-o secțiune la nivelul primului rând de oase carpiene

1- ramuri din nervul dorsal al mâinii (nervul ulnar); 2- nervul palmar lateral însoțit de artera și vena carpiană
laterală; 3- nervul palmar medial însoțit de artera digitală palmară comună II.
 Secțiune transversală prin treimea proximală a metacarpului
1-tendonul mușchiului extensor digital comun; 2-tendonul mușchiului extensor digital lateral; 3- artera
metacarpiană dorsală III; 4-- artera și vena metacarpiană palmară III; 5- mușchiul interosos median; 6- vena
și nervul digital palmar lateral; 7- tendonul mușchiului flexor digital superficial;
8- tendonul mușchiului flexor digital profund; 9- artera, vena și nervul palmar medial; 10- brida carpiană a
mușchiului flexor digital profund; 11- artera și vena metacarpiană palmară II; 12- artera metacarpiană dorsală
II; 13- metacarpul principal III.
 Secțiune transversală prin regiunea buletului (articulația metacarposesamoidiană) (A) și prin chișiță
(falanga a II-a (B) la cal
1-tendonul mușchiului extensor digital comun; 2-tendonul mușchiului extensor digital lateral; 3- bridele
mușchiului interosos median; 4-ligamentul intersesamoidian; 5-nervii digitali anteriori; 6- tendonul
mușchiului flexor digital profiund; 7-fascia postsesamofalangiană; 8-sinoviala flexorului profund; 9-
tendonul mușchiului flexor digital superficial, care în cazul regiunii buletului formează un inel pentru
flexorul profund; 10- nervul digital posterior; 11- venele digitale proprii laterală și medială; 12-nervul digital
mijlociu; 13- arterele digitale proprii laterală și medială; 14-ligamente sesamoidiene oblice; 15-ligament
sesamoidian drept; 16-ligamentul pintenului.
 Formațiunile vasculo-nervoase ale acropodiului toracal la ecvine- vedere laterală
1- vena digitală proprie medială; 2- artera digitală proprie medială; 3- nervul digital dorsal; 4- nervul digital
mijlociu; 5- nervul digital posterior; 6- vena coronară și artera coronară; 7- plexul cartilaginos extern; 8-
ligamentul pintenului; 9- fibrocartilaje complementare; 10- tendonul flexorului superficial; 11- tendonul
flexorului profund; 12- pinten.