ELECTROMIOGRAFIA ÎN

REABILITAREA MEDICALĂ
REABILITARE S.U.U. ELIAS 2023

PLAN DE CURS
PLAN DE CURS – MODUL 1 SI 2

• 1. Elemente de anatomie si patologie a sistemului nervos periferic

• 2. Elemente de fiziologie si fizio-patologie a sistemului nervos periferic
• 3. Tehnici de electrodiagnostic
• 4. Studiile de conducere nervoasa
• 5. EMG - ex de detectie cu ac
• 6. Boala de neuron motor
• 7. Radiculopatiile
• 8. Plexopatiile
• 9. Mononeuropatiile
• 10. Polineuropatiile
PLAN DE CURS – MODUL 3 SI 4

• 11. Stimularea nervoasa repetitiva

• 12. Bolile de jonctiune neuro-musculara
• 13. Reflexul de clipire si teste vegetative
• 14. Miopatiile
• 15. Biofeedback-EMG
• 16. EMG dinamic
• 17. Stimularea magnetica repetitiva –diagnostic
• 18. Stimularea magnetica repetitiva - terapie
 ELEMENTE DE ANATOMIE SI
PATOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS
PERIFERIC

ELECTROMIOGRAFIA ÎN REABILITAREA MEDICALĂ

REABILITARE S.U.U ELIAS 2021
 PLAN DE CURS

NERVUL SPINAL

PLEXURI

NERVUL PERIFERIC
 NERVUL SPINAL

• Metamerul = centrul nervos (din maduva spinarii)  radacina anterioara (motorie) + posterioara (senzitiva) .
Aceste elemente nervoase leaga intre ele :
1. o portiune de tegument (DERMATOM),
2. parti ale muschiului (MIOTOM),
3. elemente osteoarticulare (SCLEROTOM),
4. elemente vasculare (ANGIOTOM)
5. elemente viscerale (VISCEROTOM).
 NERVUL SPINAL

 Cele 2 radacini se unesc si formeaza

nervul spinal

 31 de perechi de nervi spinali

(rahidieni) - dispozitie metamerica:

• 8 perechi cervicale
• 12 perechi toracale
• 5 perechi lombare
• 5 perechi sacrate
• 1 pereche coccigiana.
• Radacina anterioara - motorie si este formata din 3 tipuri de fibre eferente:
- fibre mielinice groase (8-14 µ) care reprezinta axonii motoneuronilor alfa
- fibre mielinice mijlocii (3-8 µ) care sunt axonii motoneuronilor gama
- fibre mielinice subtiri (sub 3 µ) reprezentate de fibrele vegetative preganglionare cu origine in
coarnele intermediare.
• Radacina posterioara - senzitiva, prezinta pe traiectul ei ganglionul spinal si este formata din:
- fibre mielinice groase (12-20 µ), rapide, pentru sensibilitatea proprioceptiva inconstienta
- fibre mielinice mijlocii (5-12 µ) mai putin rapide pentru sensibilitatea proprioceptive constienta si
tactila
- fibre mielinice subtiri (2-5 µ), cu conducere lenta pentru sensibilitatea dureroasa somatica si
sensibilitatea termica
- fibre amielinice pentru sensibilitatea dureroasa viscerala
 NERVUL SPINAL

• Cele doua radacini formeaza trunchiul nervului spinal, un

nerv mixt (fibre motorii, senzitive si vegetative,
preganglionare si postganglionare).

• Dupa foramenul de conjugare

 ramura recurenta (ramura spinovertebrala Luschka) care
repatrunde in canal,
 doua ramuri terminale anterioara si posterioara;
 ramuri comunicante si meningeale.
Ramurile anterioare (ventrale)  plexuri nervoase (exceptie toracal) - se distribuie muschiilor
si tegumentului regiunilor anterolaterale ale gatului, trunchiului si extremitatilor.

Se delimiteaza 5 plexuri: - plexul cervical, format din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi cervicali (C1-C4)

- plexul brahial, alcatuit din ramurile anterioare ale ultimilor 4 nervi cervicali (C5-C8)
si ale primului toracal (T1)
- plexul lombar, constituit din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi lombari (L1-L4)
si filete nervoase din T12
- plexul sacrat format din ramurile anterioare ale celui de-al cincilea lombar (L5) si a
primilor 4 nervi sacrati (S1-S4)
- plexul coccigian la formarea caruia participa ramurile anterioare a ultimilor 2 nervi
sacrati (S3-S4) si nervul coccigian.

Ramurile anterioare ale nervilor toracali (cu exceptia primului) nu formeaza plexuri; sub denumirea
de nervi intercostali ei merg izolat la peretele toracelui.
• Ramurile posterioare (dorsale) - dispozitia segmentara
 muschi posteriori ai capului si gatului, p.v.regiunea toracala, lombara, sacrala.
 sensibilitatea regiunii dorsale a trunchiului pe un camp median de la vertex la coccis.
 nu formeaza plexuri, cu exceptia nervului suboccipital si a unor ramuri ale lui C2 si C3 ce realizeaza
plexul cervical posterior.
EVALUARE
CLINICA C5-T1
DISTRIBUTIA
METAMERICA
A FB.
VEGETATIVE
INERVATIA
SENZITIVA
RADICULARA
(DERMATOAME)
 PLAN DE CURS

NERVUL SPINAL

PLEXURI

NERVUL PERIFERIC
PLEXURI
 PLEXUL CERVICAL

Reprezintă una din sursele principale de

inervaţie a formaţiunilor regiunii capului
şi gâtului. Se formează la unirea
ramurilor anterioare ale nervilor
spinali cervicali (C1-C4), ulterior
alcătuind 3 anse arciforme

În regiunea gâtului iese la jumătatea distanţei marginii posterioare a muşchului

sternocleidomastoidian, aici se determină punctul nervos al gâtului (Erb).

Emite ramuri cu componenta motorie, senzitivă şi mixtă


 PLEXUL CERVICAL
• Ramurile sale terminale sunt superficiale sau profunde
• Ramurile superficiale sunt nervul auricular mare,
nervul occipital mic, nervul cervical transversal, nervul
suprasternal și nervul supraclavicular.
• Ramurile profunde sunt nervii frenic, ansa cervicala,
ramuri comunicante și musculare.
 PLEXUL CERVICAL

 Faţa dorsală a capului şi gâtului este inervată de rr. dorsale ai nn.

spinali cervicali C1-C2 de la care se formează nervii:
• suboccipital (motor) - asigură inervaţia mm. suboccipitali ( mm. recti
capitis posteriores major et minor, mm. obliqui capitis superior et
inferior, semispinalis capitis şi longissimus capitis)
• occipital mare ( Arnold) - nerv mixt – inervează pielea şi muşchii din
regiunea cefei (rr. motorii inervează mm. longissimus capitis, splenius
capitis, cele senzitive - pielea regiunii cefei (occipitale))
• rr. recurente (meningiene) – au în componenţa lor şi fibre simpatice-
inervează meningele rahidian, arterele vertebrale.
 PLEXUL CERVICAL
 Anastomozează cu n. hipoglos, vag, facial şi ganglionii
cervicali simpatici superior şi mijlociu; în ramurile
motorii sunt şi fibre vegetative destinate pentru inervaţia
vaselor sangvine din muşchi.

 De la plexul cervical fibre de la C2 -C4 se conectează cu

ramura externă a n. XI (accesor) si inervează muşchii
sternocleidomastoidian şi trapez.

 NERVUL FRENIC
 originea C3-C5
 inerveaza diafragmul
PLEXUL BRAHIAL
• Origine: rad ant C5-T1 si fibre simpatice
postganglionare cu originea in ggl. simpatici
cervicali inferior si mijlociu.

• Trunchiuri - Coarde
• C5-C6- Trunchi superior
• C7- Trunchi mijliciu
• C8-T1-Trunchi inferior

• Ramuri ant + post  Coarde

(Coarda laterala, mediana, posterioara)
• Leziune: tracţiune (obstetrical, accidente maşină),
plăgi , fracturi,luxatii, compresiuni (hematoame,
tumori, coastă cervicală).
Ramurile plexului brahial pot fi grupate in ramuri
colaterale si terminale .

Ramurile colaterale iau nastere din trunchiurile primare si,

uneori, din fascicule. Se distribuie la muschii scaleni si
majoritatea muschilor centurii scapulare dupa cum urmeaza:
- nervul subclavicular pentru muschii subclavicular.
- nervii pectorali pentru muschiul pectoral mare si muschiul
pectoral mic.
- nervul subscapular pentru muschiul subscapular si rotund
mare.
- nervul toracal lung pentru muschiul dintat mare.
- nervul dorsal al scapulei pentru muschii romboizi.
- nervul suprascapular pentru muschii supra si infraspinos.
!!!!N. TORACIC LUNG SI DORSAL AL SCAPULEI NU SUNT AFECTATI
IN LEZIUNILE DE PLEX PT CA AU EMERGENTA INAINTE DE
FORMAREA ACESTUIA
Ramurile terminale se distribuie musculaturii membrului superior, dupa cum urmeaza:

- nervul musculocutanat pentru inervatia motorie a muschiului coracobrahial, biceps brahial,

brahial si inervatia senzitiva a zonei antero-externe si partial postero-externe a antebratului.

- nervul median inerveaza motor muschii rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar
lung, flexor superficial al degetelor, flexor lung al policelui, flexor profund al degetelor, patrat
pronator, muschii scurti ai policelui, primul si al doilea lombrical. Asigura sensibilitatea
ambelor laturi ale policelui, indexului, degetului mijlociu si 1/2 radiala a inelarului pana la
mijlocul falangei medii.

- nervul ulnar (cubital) are ca teritoriu motor muschiul flexor ulnar al carpului, 1/2 interna a
flexorului profund al degetelor, muschii scurti ai degetului mic, toti muschii interososi,
lumbricalii 3-4, adductorul policelui. Teritoriul senzitiv este reprezentat de tegumentul
regiunilor dorsala si antero-interna a mainii pana la limita indicata la nervul median.
- nervul cutan antebrahial medial asigura sensibilitatea partii mediale a fetelor anterioara si
posterioara ale antebratului.
- nervul cutan brahial medial asigura sensibilitatea tegumentelor partii mediale a bratului.

- nervul radial asigura inervatia motorie a muschilor :triceps, anconeu, extensori scurt si lung
ai carpului, supinator, extensor ulnar al carpului, extensor comun al degetelor, extensorul
propriu al degetului V, abductor lung extensor lung si extensor scurt ai policelui, extensor
propriu al indexului.Teritoriul senzitiv este reprezentat de tegumentul fetei dorsale a bratului
pana la olecran, tegumentul fetei laterale a jumatatii inferioare a bratului,l fetei dorsale a
antebratului, jumatatii laterale a fetei dorsale a mainii si degetelor I, II si jumatate din
degetul III.

- nervul axilar are ca teritoriu motor muschii deltoid, rotund mic, iar ca teritoriu senzitiv
tegumentul umarului si portiunilor laterale si superioare ale bratului.
INERVATIA SENZITIVA A PLEXULUI BRAHIAL
 PLEXUL BRAHIAL

• CLINIC = MIXT DE DEFICITE CE NU

POATE FI EXPLICAT PRIN
IMPLICAREA UNEI SINGURE
RADACINI NERVOASE SAU A UNUI
SINGUR NERV (deficit motor, tulb de
sensibilitate in membrul superior cu
diminuare sau abolire ROT mb superior).
PLEXUL BRAHIAL

REPERE ANATOMICE ALE PLEXULUI

APOFIZA TRANVERSA C7 ,
 VARFUL PLAMANULUI,
COASTA I ,
 DEFILEUL SCALENIC,
 SPATIUL COSTO-CLAVICULAR,
MUSCHIUL PECTORAL MIC
TRUNCHI PRIMAR SUPERIOR

Inervatie motorie:
• Axilar  Deltoid
• Musculocutan Biceps brahial
• Radial  Brahioradial , Triceps,
Supinator Cauze : - caderi-intindere plex prin inclinare umar
• Suprascapular  Supra si infraspinos
si flexia lat a capului in directia opusa.
• Median  Rotund pronator
-plexita infiltrativa,
Triceps brahial si rotund pronator(partial - sd Parsonnage-Turner .
afectati in leziuni)
Nu sunt afectati in leziuni : mm romboizi( dorsal al scapulei) si mm palmari ( median) .
Inervatie senzitiva: musculocutan, radial, median ( police si index )
ROT : bicipital si stiloradial
TRUNCHIUL PRIMAR MIJLOCIU

Inervatia motorie:
• Radial  triceps brahial, extensor degete • In afectiunile globale
• Median  flexor radial al carpului, rotund ale plexului
pronator

Inervatia senzitiva : rr pentru index si medius

( maj din median).

• ROT –tricipital.

• Nu sunt afectati : n radial senzitiv si n axilar.

 Cauze
• Cadere cu brat in abductie,

TRUNCHIUL PRIMAR INFERIOR • Luxatie umar,

• Pozitie operatorie,
• Plexita postiradiere,

Inervatie motorie: • Sd de apertura toracica superioara.

• N ulnar  toti muschii

• N median ( filetele n. din C8-T1)  abd scurt police, flexor lung
police, flexor profund al degetelor partea laterala
• N radial( filetele n. de C8) ext propriu indice, ext scurt police.

• Inervatie senzitiva : ulnarul, ulnarul dorsal cutanat, brahial

cutanat medial si antebrahial medial.
• Nu sunt afectati : n median senzitiv, Nu sunt anomalii de reflexe.
 COARDA LATERALA

• Inervatie motorie :
• Musculocutan biceps brahial,
• Median  rotund pronator, flexorul radial al
carpului.

• Inervatie senzitiva: N. cutanat antebrahial lateral (

musculocutan) si n median senzitiv.

• ROT : bicipital.

Nu sunt afectati : m deltoid( axillar), supinator( radial) si n. radial senzitiv.

 COARDA MEDIALA

• Ca trunchiului inferior dar fara radial

• Inervatia motorie:
ulnar- toti
median din C8-T1( APB, flexor lung police, flexor profund
al degetelor ).
! Ext degetelor nu sunt afectati.
• Inervatia senzitiva : brahial cutanat intern, antebrahial
medial, medial palma si deg 4-5.
Nu afectare senz median !!
 COARDA POSTERIOARA
Inervatia motorie:
• Radial M. inervati de radial
• Toraco-dorsal  M. latissimus dorsi.
• Axilar  M. deltoid
• Subscapular  M. subscapular

Inervatia senzitiva : n radial superficial, cutanat posterior

antebrahial si axilar( cutanat lateral brachial).

ROT afectate : tricipital si stiloradial.

 CELE 6 RAMURI MAJORE ALE PLEXULUI LOMBAR INCLUD:

• Nervul iliohipogastric (T12 / L1), care inerveaza muschiul oblic transvers și intern
si asigura sensibilitatea la nivelul abdomenului.
• Nervul ilioinghinal (L1), o ramură senzitiva către regiunea inghinală care asigură, de
asemenea sensibilitatea unei zone mici a coapsei mediale și a scrotului / labial
superior.
• Nervul genitofemoral (L1, L2) asigura sensibilitatea zonei triunghiului femural. La
bărbați, acest nerv asigură inervație musculară a cremastericului, inervația senzitiva la
nivelul scrotului inferior. La femei asigura inervatia senzitiva la nivel labial inferior.
• Nervul cutanat femural lateral (L2, L3) este o ramură senzitiva a coapsei laterale.
CELE 6 RAMURI MAJORE ALE PLEXULUI LOMBAR INCLUD:

• Nervul obturator (L2, L3, L4 ram anterior) asigură inervația motorie a

adductorilor coapsei și o mică zonă senzitiva la nivelul coapsei mediale.
• Nervul femural (L2, L3, L4 ram anterior, diviziuni posterioare) este cea
mai mare ramură a plexului lombar. Această ramură furnizează inervație
motorie -iliopsoas, sartorius, cvadriceps și se divide pentru a forma nervul
safen, care asigura sensibilitatea la nivelul gambei medial inferior.
 PLEX LOMBOSACRAT/SACRAT

Radacina anterioara a L4 si L5 formeaza trunchiul lombosacrat

ce se alătură apoi plexului sacrat si coboara in pelvis

• Nervul gluteal superior (L4, L5, S1) -tensor facia lata, gluteus
medius și gluteus minimus.
• Nervul gluteal inferior (L5, S1, S2) - mușchiul gluteus maximus.
• Trunchiul / nervul sciatic (L5 – S3) -inervatia mușchilor
coapsei posterioare și gambei si piciorului prin cele 2 ramuri
ale sale (peroneal comun si tibial). Porțiunea tibială a nervului
sciatic inervează toți mușchii coapsei posterioare cu excepția
capului scurt al bicepsului femural, care este inervat de
peroneal.
• Nervul pudendal -rădăcinile anterioare S2, S3 și S4.
• Nervul cutanat posterior al coapsei- inervatie senzitiva a coapsei posterioare.
 CAUZE PT PLEXOPATIE LOMBARA / LOMBOSACRATA
1. Inflamator/imun 2.Neoplazice 3. Compresie: Hematom ,Abces
 Radiculoplexita  Boli metastatice: Prostată,Col 4.Intinderile: După o intervenție
diabetica uterin, Colorectum, Vezica chirurgicală la șold sau genunchi
(microvasculită) urinara
5.Trauma
 Tumoră primară a tecii
 Radiculoplexita 6. Iatrogenă: Preparate injectabile
nervoase: Schwannom benign,
nondiabetica Tumoră malignă a tecii 7. Sarcina și nasterea
(microvasculită) nervoase 8.Idiopatică – similar cu Parsonage -
 Sarcoidoza  Paraneoplazic Turner
 Plexita radica
 Neuropatie
inflamatorie
postchirurgicală
 PLAN DE CURS

NERVUL SPINAL

PLEXURI

NERVUL PERIFERIC
 I. NERVUL AXILAR (CIRCUMFLEX)

- Originea C5-C6 - ram posterior trunchi

superior - coarda posterioara
- Nervul axilar trece medial spre colul
chirurgical al humerusului, unde se împarte în
trei ramuri terminale:
 1. NERVUL AXILAR

• Ramura terminală posterioară - asigură inervația motorie a feței

posterioare a mușchiului deltoid și a teres minor. De asemenea, inervează
pielea de deasupra părții inferioare a deltoidului ca nervul cutanat lateral
superior al brațului.
• Ramura terminală anterioară - se înfășoară în jurul colului chirurgical al
humerusului și asigură inervația motorie a fasciculului anterior al
mușchiului deltoid. Se termină cu ramuri cutanate la nivelul umărului
anterior și anterolateral.
• Ramura articulară - inerveaza articulația glenohumerală.
 1. NERVUL AXILAR
Nervul axilar poate fi afectat:
• traumatism la nivelul humerusului proximal sau al centurii (fractura colului
chirurgical al humerusului, luxația umărului sau leziunea iatrogenă în timpul
interventiilor chirurgicale de la nivelul umărului)
 Motor– M. deltoid și rotund mic vor fi afectați, ceea ce face ca pacientul să
nu poată abduce membrul afectat dincolo de 15 grade.
 Senzitiv - nervul cutanat lateral superior al brațului va fi afectat, ceea ce
va duce la pierderea sensibilității peste deltoidul inferior ("zona insignei
regimentului").
• Leziunile cronice ale nervului axilar pot duce la amorțeală permanentă la
nivelul regiunii laterale a umărului, atrofie musculară și durere
neuropată.
2. NERVUL MUSCULOCUTAN

• Origine C5-C7 - ram ant si sup a trunchiului mijlociu -

coarda laterala
• Motor  M.biceps, brahial, coracobrahial (flecteaza bratul
si antebratul pe brat + supinatie )
ROT bicipital
Senzitiv: N antebrahial cutanat lateral
Leziuni: rar – plagi prin injunghiere
 3.NERVUL RADIAL
• Origine C5-C8, ram post din toate trunchiurile, coarda post
• Nervul ia naștere în regiunea axilei, iese din axilă în partea
inferioară și furnizează ramuri către capetele lung și lateral ale
tricepsului brahial.
• Nervul radial coboară apoi in șanțul radial unde emite o ramura pt
capul medial al tricepsului.
• Se deplasează anterior epicondilului lateral al humerusului si se
termină apoi prin divizarea în două ramuri:

 Ramura profundă (motorie) - inervează mușchii din

compartimentul posterior al antebrațului.
 Ramura superficială (senzorială) - contribuie la inervația cutanată
a părții dorsale a mâinii și a degetelor.
 3.NERVUL RADIAL

Motor
• Extensor al cotului, pumn, degetelor ( triceps, ext pumn-
degete) exceptie falanga distala (extensie de catre m.
intrinseci ai mainii)
• Supinator (supinator)
• Flexor al atenbratului (brahioradialul)
• Extensor police (lung şi scurt)
• participă la abducţia police (lung abductor)
Senzitiv fata post brat si antebrat, 2/3 din fata dorsala mana,
fata dorsala degete 1,II,III (fara falanga distala)
ROT- tricipital
 CAUZE LEZIUNI NERV RADIAL

1) Leziunea joasă a nervului radial este la nivelul articulaţiei cotului

sau mai distal -> lez interosos posterior
2) Leziunea înaltă a nervului radial se delimitează de la foramenul
humero-tricipital până la articulaţia cotului.

• Nervul radial cel mai frecvent este afectat la nivelul 1/3 distale a
humerusului, unde trece în imediata apropiere de os, prin santul radial
in contextul fracturilor de humerus
• Leziuni prin taiere/ compresie la nivelul fosei antecubitale, antebrat si
pumn (inclusive la recoltare de sange) - “cheiralgia parestezica”
• “Paralizia de sambata seara”
 3. NERVUL RADIAL
• Senzitiv
• Faţa posterioară braţ, antebraţ, mână
• Tabachera anatomică – exclusiv radialul
• Paralizia totală:
• Mâna căzută, “gât de lebădă” şi pronaţie
• Incapacitate extensie degete, mână, antebraţ
• Deficit supinaţie (doar din flexia antebraţ – biceps)
• Flexie degete scăzută (dator imposibilit fixării pumn în extensie)
• Atrofie scurt supinator, mai tarziu extensori
• Paralizie parţială:
• Respectă unii muşchi (ex – lez 1/3 medie braţ nu afect triceps,
anconeu)
• Leziune gât radius – deficit extensie degete doar (inclusiv police)
NERVUL RADIAL- EVALUARE
4. NERVUL MEDIAN

• Origine C6-C8, T1, trunchi mijlociu si inf, coarda

lat si mediala
• La nivelul antebratului anterior se divide in 3 ramuri:

interosos ant,
ram profund,
ram cutanat palmar
 4. NERVUL MEDIAN

Motor  Majoritatea mușchilor antebrațului anterior și unii

mușchi intrinseci ai mâinii.
Antebrațul anterior
Stratul superficial - pronator teres, flexor carpi radialis și palmaris
longus.
Stratul intermediar - flexor digitorum superficialis.
Stratul profund ( Interoros ant.) - flexor pollicis longus, pronator
quadratus și jumătatea laterală a flexor digitorum profundus
(jumătatea medială a mușchiului este inervată de nervul cubital)
Realizează pronația antebrațului, flexia pumnului și flexia
degetelor
 4. NERVUL MEDIAN

Motor Majoritatea mușchilor antebrațului anterior

și unii mușchi intrinseci ai mâinii.
Mâna
Mușchii mâinii prin intermediul a două ramuri.
Ramura recurentă a nervului median inervează mușchii
tenari - mușchii asociați cu mișcările degetului mare ( fara
flexor prof.- Ulnar)
Ramura digitală palmară inervează cei doi lumbricali
laterali - acești mușchi realizează flexia la nivelul
articulațiilor metacarpofalangiene și extensia la nivelul
articulațiilor interfalangiene ale degetelor arătător și
mijlociu
 4. NERVUL MEDIAN
• Senzitiv:
• Prin intermediul a două ramuri:

• Ramura cutanată palmară - ia naștere în

antebraț și se deplasează în mână. Aceasta
inervează fața laterală a palmei. Acest nerv nu
trece prin tunelul carpian și este cruțat în cazul
sindromului de tunel carpian.
• Ramura cutanată digitală - ia naștere în mână.
Inervează suprafața palmară și vârfurile degetelor
celor trei degete și jumătate laterala deget IV.

Vegetativ:
• Mare nr fibre – tulbur vasomotorii şi trofice
• Sindrom cauzalgic
NERVUL MEDIAN
 4. LEZIUNI NERV MEDIAN

1) Leziunea joasă a nervului median este la nivelul articulaţiei

pumnului( canal carpian)

2) Leziune inalta a nervului median -antebrat- Sdr de n. interosos

anterior, sdr. pronator, ligament Struthers
 Possible compression sites for the median nerve : brachialis (1), Struthers' ligament (2),
bicipital aponeurosis (3), pronator teres (4), flexor digitorum superficialis = SUBLIMIS
BRIDGE(5), vascular structures (6), accessory head of flexor pollicis longus (Gantzer's muscle)
(7).

1) Leziunea inalta
Mecanismul : Fractura supracondilară a humerusului, ligament Struthers,
compresia de catre struct invecinate.

Afectare motorie
 Flexorii și pronatorii, cu excepția flexorului ulnar carp și a jumătății mediale a flexorului digitorum profundus.
 Antebrațul este în mod constant în supinație, iar flexia pumnului este slabă (adesea însoțită de adducție, din cauza
tracțiunii flexorului carpianului ulnar).
 Flexia, abductia la nivelul policelui este afectata
 Cei 2 lumbricali laterali sunt afectati, iar pacientul nu va putea să flexeze articulațiile MCP sau să extindă
articulațiile IP ale degetelor arătător și mijlociu.
 4. LEZIUNI NERV MEDIAN

1) Leziunea inalta
Afectare senzitiva: pe zonele inervate de nervul median.

Semne caracteristice: atrofia mușchilor tenari. Dacă pacientul încearcă să

strângă pumnul, doar degetele mic și inelar se pot flecta complet. Acest lucru
duce la o formă caracteristică a mâinii, cunoscută sub numele de mână de
binecuvântare.
 LEZIUNI ALE N. MEDIAN

2) Leziune joasa a N median  Sindrom de Tunel Carpian

• Mecanismul de producere: compresie sub retinaculul flexorilor

• Motor : Mușchii Tenari (fara flexor prof police – ulnar) și cei doi
lumbricali laterali. Acest lucru afectează opoziția degetului mare și flexia
degetelor arătător și mijlociu.

• Senzitiv : Aceleași teritoriu ca în cazul unei leziuni proximale dar fara

eminenta tenara ( ram recurent)

• Semne caracteristice: Mâna este ținută în aceeași poziție ca în cazul unei

leziuni la cot, dar antebrațul nu este afectat (nu este supinat sau addus,
flexia pumnului neafectată).
Cea mai invalidantă paralizie pt mână – sensibilitate zone importante, desfiinţare pensă tridigitală
police- index-medius (principala pensă de prehensiune)
 5. NERVUL ULNAR

• Origine C7-C8, T1, trunchi inf., coarda mediala.

• Acesta coboară pe fața medială a brațului, artera brahială
fiind situată lateral.

• La jumătatea brațului pătrunde în septul fascial medial pentru

a intra în compartimentul posterior al brațului. Acesta trece
posterior de cot prin tunelul cubital unde se despinde o
ramura pt artic cotului.
• În antebraț străbate cele două capete ale flexorului ulnar al
carpului si iau naștere trei ramuri principale:
5. NERVUL ULNAR

• Ramura musculară - inervează doi mușchi din compartimentul

anterior al antebrațului.
• Ramura cutanată palmară - inervează jumătatea medială a
palmei.
• Ramura cutanată dorsală - inervează suprafața dorsală a
degetelor mediale și jumătate și zona dorsală a mâinii.
• La nivelul pumnului trece prin canalul ulnar (canalul Guyon).
• În mână, nervul se termină dând naștere unor ramuri superficiale
și profunde – cel mai distal ram pt prim interosos dorsal.
 5.NERV ULNAR
Senzitiv:
• faţa palmară şi dorsală deget mic
• ½ deget inelar
• marginea cubitală palmă
Motor
• nu inerv. musc braţului
• flexia pumnului (flexor ulnar al carpului)
• flexia distală deg IV, V (flexor profund deg 4,5)
• flexia MCF cu ext degete - inervează lumbricali degete IV,V, toţi
interosoşii
• adductor al policelui , flexor prof police
• opozant, flexor si abductor deget mic
• mişcări fine ale mâinii (radial, median – mişc de forţă)
• lezare – şanţ epitrohleo-olecranian, canal carpian
TESTARE N. ULNAR
 LEZIUNI N. ULNAR - CAUZE

• Fracturi supracondilare ale humerusului

• Fracturi si leziuni ale tesuturilor moi la nivelul epicondilului medial humeral
• Compresia in tunelul cubital sau in canalul Guyon
 LEZIUNI DE N. ULNAR

• Tulburări vasculotrofice:
• Uscăciunea pielii, hiperkeratoză, deformări unghii
• Uneori dureri mari, piele roşie-cianotică, sudoraţie abundentă
• Paralizia totală:
• Mâna “gheară/ grifa cubitală” – extensia primelor falange, flexia ultimelor 2
• Police depărtat de index
• Mână atrofiata – emin hipotenară şi spaţii interosoase atrofiate (tardiv)
• Paralizii uşoare:
• Semn Froment (paralizie adductor police – afectare pensa cubital)
• Bolnav nu poate zgâria masa cu deget mic
• Mâinile cu degete răsfirate nu se suprapun (interosoşi dorsali afect –afect abducţie deg)
LEZIUNE NERV ULNAR
LEZIUNE NERV ULNAR
ULNAR / MEDIAN
 6. LEZIUNI NERV SCIATIC
• Apar in traumatismele de bazin sau compresia lui in sdr. de
piriform
• Trunchiul sciatic cuprinde 2 componente: N peroneal sau SPE si N
tibial sau SPI.
• Leziunile inalte si severe de N sciatic se traduc in pareza in teritoriul
ambilor nervi componenti (muschii de la nivelul gambei si
piciorului) si in tulburari de sensibilitate localizate la acelasi nivel (cu
exceptia 1/2 mediale gamba anterior inervata de N safen). De
asemenea se pot observa modificari trofice importante datorate
faptului ca N tibial are in structura sa fibre vegetative.
 7. NERVUL TIBIAL
• Nervul tibial este cea mai mare ramură a
nervului sciatic, având rădăcini în nervii
spinali
• Se află paralel cu vasele poplitee,
tranversându-le la nivelul fosei poplitee și
ajungând să aibă o poziție medială față de
acestea în dreptul fosei intercondilare
femurale.
• La nivelul fosei poplitee si gambei nervul
emite ramuri senzitive si motorii si se termină
prin împărțirea în două ramuri: ramura
plantară medială și ramura plantară laterală.
INERVATIA MOTORIE N. TIBIAL

Superficial:

• Plantaris - flexia gleznei.

• Solear - flexia plantară a gleznei.

• Gastrocnemian - flexia genunchiului și flexia plantară a gleznei.

Profund:

• Popliteus - rotirea laterală a femurului pe tibie.

• Flexor hallucis longus - flexia degetului mare și flexia plantară a gleznei.

• Flexor digitorum longus - flexia degetelor 2-5 și flexia plantară a gleznei.

• Tibialis posterior – inversia piciorului și flexia plantară a gleznei.

INERVATIA SENZITIVA A N. TIBIAL
 LEZIUNEA NERVULUI TIBIAL
• Clinic se determină:
a.) Deficit motor pe flexie plantara a gleznei, flexia degetelor.
Apare deformitatea degetelor plantei în “grifa” cu hipotrofia
musculară vizibilă.
d.) Tulburari senzitive in teritoriului postero- lateral al gambei,
fața plantară a piciorului şi degetelor.
e.) Apar tulburari trofice
f.) Absent reflexul Achilean.

Cauze – rar - sindrom de tunel tarsian

 8. NERV PERONEAL COMUN
• Trece sub capul fibulei si emite 2 ramuri principale: nervul peroneal profund (NPP) şi
nervul peroneal superficial (NPS).

 Ramura profundă a NPC (NPP) se divide după ce trece pe sub marginea fibroasă a
peronierului lung si emite ramuri catre: muşchiul tibial anterior , muşchii extensor
lung al degetelor, extensor lung al halucelui şi peronierul al treilea.
• La nivelul piciorului se divide din nou în două ramuri: medială şi laterală.

• Ramura medială se continuă ca ramură senzitivă şi inervează o zonă mică a

tegumentului de pe faţa dorsală a primului spaţiu interdigital.
• Ramura laterală inervează muşchiul extensor scurt al degetelor şi muşchiul extensor
al halucelui.

 Nervul peronier superficial (NPS) inervează muşchiul peronier lung şi peronierul scurt
coborând între aceştia şi devine mai superficial în treimea distală a gambei pentru ca în
faţa anterioară a gleznei să se împartă în două ramuri senz: medială şi laterală. NPS
asigură inervaţia senzitivă a tegumentului anterolateral al gambei şi gleznei şi a feţei
dorsale a piciorului
LEZIUNEA NERVULUI PERONEAL
COMUN
• Clinic se determină:
a) Motor - pareza m.peronier lung si scurt, m.tibial anterior,
mm. extensor lung si scurt degete, mm.extensor lung si scurt
haluce
Aspect de “picior cazut” cu posturare în echin.
Afectata extensia si eversia plantei şi ext degetelor.
b) Afectare senzitiva - partea laterală a gambei, părţii dorsale a
plantei şi a degetelor.
• Cauza - compresie la nivelul capului fibulei
 9. NERVUL FEMURAL

• Este cel mai mare ram al plexului lombar, origine din rr. anterioare L2-L4
• De la origine, coboara prin muschiul psoas mare pe care il paraseste prin
partea inferioara a marginii laterale. Trece printre psoas mare si iliac,
profund de fascia iliaca si se indreapta posterior de ligamentul inghinal catre
coapsa.
• Emite un ram pentru iliac si pectineu si trimite fibre senzoriale catre portiunea
proximala a arterei femurale.
• Ramurile sale terminale, anterioara si posterioara, se formeaza in triunghiul
femural la aproximativ 2 cm distal de ligamentul inghinal. Inerveaza un
teritoriu cutanat mare pe fata anterioara si mediala a coapsei, partea mediala a
gambei (safen) si a piciorului si da ramuri articulare pentru sold si genunchi.
LEZIUNEA DE N. FEMURAL(CRURAL)

• Afectat in urma biopsiilor, abceselor sau

hematoamelor de psoas, artroplastiei de sold.
• Deficit motor in cvadriceps, adductor mijlociu,
croitor si pectineu
• Tulburare de sensibilitate fata anterioara coapsa, fata
antero-mediala a gambei.
• Deficitul de forta in muschii stabilizatori ai
genunchiului face posibila aparitia recurvatuumului.