CÂMPUL ELECTROMAGNETIC ŞI CORPUL UMAN - EFECTELE

CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC PRODUS DE TELEFOANELE

CELULARE ASUPRA CORPULUI ŞI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA
CREŞTERII COSTULUI PREŢULUI DE PRODUCŢIE AL
TELEFOANELOR CELULARE

THE ELECTROMAGNETIC FIELD AND THE HUMAN BODY - THE

EFFECTS OF ELECTROMAGNETIC FIELD PRODUCED BY THE CELL
PHONES ON HUMAN BODY AND ITS IMPACT ON THE GROWTH OF
COST PRICE OF PRODUCTION OF THE CELL PHONES

JELER GRIGORE EDUARD

Postdoctorand Institutul de Economie Mondială
Academia Română
Academia Tehnică Militară, Departamentul De Comunicaţii şi Sisteme Electronice Militare
E-mail:eduard_jeler@yahoo.com

Rezumat: În ultima perioadă de timp a existat o dezvoltare explozivă a comunicaţiilor mobile,

utilizarea aparaturii radar în aviaţie, utilizarea aparaturii medicale RMN şi CT, utilizarea
cuptoarelor cu microunde în industria alimentară sau în scopuri casnice, diverse aparate
electronice utilizate în industrie, cercetare ştiinţifică având ca scop oferirea de viteză,
siguranţă şi comoditate. Dar aceste tehnologii au declanşat un set de întrebări privind
efectele asupra sănătăţii organismului uman asociate utilizării lor: evaluarea riscului asociat
utilizării telefoanelor portabile, a locuirii timp îndelungat în vecinătatea liniilor electrice şi
a utilizării instalaţiilor RADAR portabile folosite de poliţie. La ora actuală în România nu
există studii aprofundate privind iradierea populaţiei cu unde electromagnetice, iar hazardul
asociat utilizării telefoanelor mobile face dificilă posibilitatea unui studiu.
Cuvinte cheie: telefoane celulare, SAR, radiaţii electromagnetice, câmp electromagnetic, corp
uman

Abstract: Lately there was an explosive development of mobile communications, the use of
radar equipment in aviation, the use of medical devices as MRI and CT, the use of microwave
ovens in the food industry or household purposes, different electronic devices used in
industry, scientific research aiming to provide speed, safety and comfort. But these
technologies have raised up a set of questions regarding the effects on the human body
associated with their use: the risk assessment associated to the use of portable telephones,
long time living near by the power lines and use of portable radar installations by police.
Nowadays in Romania there are no comprehensive studies on electromagnetic irradiation of
population and the hazard associated to using mobile phones makes difficult a study
opportunity.

Keywords: cell phones, SAR, electromagnetic radiation, electromagnetic field, human body

143

Electronic copy
Electronic copy available
available at:
at:https://ssrn.com/abstract=2672922
http://ssrn.com/abstract=2672922
1. Introducere
În prezent, telefoanele mobile reprezintă sursele de câmp electromagnetic cele mai des
întâlnite în viaţa de zi cu zi şi o parte semnificativă a telecomunicaţiilor la nivel mondial.
Modul de conectare între două telefoane mobile
 În cazul în care apelantul începe apelul, semnalul electromagnetic transmis de telefonul mobil
al acestuia este primit de către cea mai apropiată staţie de bază "BS".
 Atunci semnalul este transmis de la BS la centrul de comutare "SC", în scopul de a autentifica
apelantului şi ID-urile receptorului.
 CS va transmite semnalul la BS cel mai apropiat de receptor
 BS transmite semnale electromagnetice care vor fi primite de telefonul mobil al receptorului.
În cele din urmă, după ce receptorul deschide linia, conexiunea comunicare bidirecţională se
stabileşte între cele două persoane.

Fig. 1: Modul de conectare între două telefoane mobile

Sursa: Larsen&Toubro Limited, 2011

Modalitatea de producere a radiaţiilor electromagnetice în cazul utilizării telefoanelor celulare

 Câmpul electromagnetic al telefonului mobil (radiaţiile electromagnetice) este transmis prin
antena telefonului mobil în toate direcţiile.
 Cea mai mare parte a energiei este pierdută în spaţiu, parte din energie este primită de către
staţii de bază, parte din energie este incidentă pe capul de om.

144

Electronic copy
Electronic copy available
available at:
at:https://ssrn.com/abstract=2672922
http://ssrn.com/abstract=2672922
Fig. 2 Modalitatea de producere a radiaţiilor electromagnetice în cazul utilizării telefoanelor celulare

Sursa: Larsen&Toubro Limited, 2011

La sfârşitul anului 2009, conform cifrelor publicate de către Internaţional Telecommunication

Union, s-a estimat că există un număr de 4,5 miliarde de utilizatori de telefonie mobilă la nivelul
întregului glob. În Europa există un număr de telefoane mai mare de 100% decât numărul de locuitori
şi conduce detaşat faţă de restul lumii conform figurilor 3 şi 4 (European Health Risk Assessment
Network on Electromagnetic Fields Exposure, 2009).

Fig. 3 Distribuţia utilizatorilor de telefonie mobilă din Europa

Sursa: European Health Risk Assessment Network on Electromagnetic Fields Exposure, 2009

145

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2672922

 Fig. 4 Dezvoltarea telefoniei mobile în lume per 100 locuitori

Sursa: European Health Risk Assessment Network on Electromagnetic Fields Exposurey, 2009

Conform figurilor prezentate anterior, se observă o utilizare intensă a telefoanelor celulare de

către populaţie, existând posibilitatea unor efecte adverse asupra sănătăţii, iar conform Agenţiei
Internaţionale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, câmpurile electromagnetice produse de
telefoanele mobile sunt clasificate ca fiind posibil cancerigene pentru oameni. În România, conform
cifrelor publicate de cele trei mari companii de telefonie mobilă, situaţia utilizatorilor de telefoane
celulare este prezentată în figura 5. Situaţia prezintă atât numărul de abonaţi, cât şi utilizatorii de
prepay.

Fig.5 Număr clienţi în timp ai celor trei mari companii de telefonie celulară din România

Sursa: Prelucrarea autorului

În ultima perioadă, o serie de studii au fost efectuate sau sunt în curs de desfăşurare pentru a
evalua mai bine efectele pe termen lung ale câmpurilor electromagnetice produse de telefoanele
celulare asupra organismului uman. OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) va efectua o evaluare
oficială a riscurilor tuturor rezultatelor de sănătate studiate referitoare la expunerea la câmpuri de
radiofrecvenţă până în 2012.
În acest context al creşterii constante a numărului de utilizatori, a timpului tot mai îndelungat
de expunere, telefonul mobil devenind „o jucărie” tot mai folosită încă din copilărie şi al noilor
informaţii privind efectele câmpurilor electromagnetice, investigarea caracteristicilor nivelurilor de
expunere, a SAR, devine o temă de interes pentru cercetările domeniului sănătăţii publice.

146

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2672922

2. Studii privind efectele telefoniei mobile asupra sănătăţii
Datorită utilizării frecvente a telefonului celular de către populaţie în ultimii 10 ani au fost
introduse sisteme de monitorizare a radiaţiilor câmpului electromagnetic emise de telefoanele
celulare. În acest sens, ţările europene şi o parte dintre ţările scandinave au participat la o serie de
studii epidemiologice, clinice şi experimentale, cu scopul de a determina posibilele efecte adverse ale
utilizării telefonului mobil asupra organismului uman. În perioada 2009-2010 au fost continuate
studiile referitoare la efectele nocive telefoanelor mobile asupra organismului uman. Aceste studii au
fost realizate de SCENIHR (European Scientific Committee on Emerging and Newly Identified
Health Risck), ICNIRP (International Commission for Non-Ionizing Radiation Protection), WHO
(Word Health Organisation), CCARS (Scientific Advisory Committee on Radio Frequencies and
Health) Studiul Eubarometer a aratat că populaţia spaniolă este una din cele mai interesate populaţii
în ceea ce priveşte efectele radiaţiilor emise de telefonul mobil asupra organismului uman, deşi este
una dintre populaţiile mai puţin informate. Studiul Interphone a fost realizat în anul 2010, iar la acesta
au participat 13 ţări. A fost aplicat la o populaţie cu vârste cuprinse între 30-59 ani, care a utilizat
telefonul celular timp de 5-10 ani. Studiul a pornit de la premiza că există o relaţie între utilizarea
telefonului mobil şi apariţia unor tumori cerebrale (glioame şi meningioame), precum şi tumori ale
glandelor salivare. Rezultatul a fost că nu există o relaţie directă între telefonul celular şi apariţia
tumorilor cerebrale (Scientific Advisor Committee on Radio Frequencies and Health, 2011, European
Health Risk Assessment Network on Electromagnetic Fields Exposure, 2010).
Studii efectuate au arătat că distribuţia SAR la nivelul capului depinde de tipul de telefon
precum şi de caracteristicile sistemelor de comunicare; cu cât distanţa telefonului faţă de cap este mai
mare cu atât cantitatea de energie absorbită scade (European Health Risk Assessment Network on
Electromagnetic Fields Exposure, 2010).
Alte studii au fost efectuate în 4 ţări nordice asupra incidenţei glioamelor, meningioamelor
asupra unui lot de 60000 de pacienţi diagnosticaţi cu tumori cerebrale în perioada 1994-2003.
Concluziile au fost că nu au fost modificări semnificative ale incidenţei acestor tumori în acea
perioadă; informaţiile au fost obţinute din registrele de cancer din cele 4 ţări scandinave; de asemenea,
concluzia a fost că este nevoie de metode mai avansate de studiu (Scientific Advisor Committee on
Radio Frequencies and Health, 2011).
Un studiu efectuat în anul 2009, finanţat de Comisia Europeană privind expunerea la câmpul
electromagnetic a studiat posibilele efecte asupra aparatului auditiv prin expunerea a 73 de voluntari
la un câmp electromagnetic cu o frecvenţă de 1947 MHz, timp de 20 minute. Rezultatul a fost că nu
există efecte imediate asupra aparatului auditiv.
În anul 2009, SCENIHR a efectuat un studiu pornit de la opinia din martie 2007. Atunci s-a
ajuns la concluzia, utilizând trei metode epidemiologice, studii pe animale şi în vitro, că nu există
relaţie între utilizarea telefonului mobil şi creşterea incidenţei cancerului cerebral. Rezultatele
obţinute au fost aceleaşi (Scientific Advisor Committee on Radio Frequencies and Health, 2011).
În mai 2011, WHO în colaborare cu IARC (Agency for research on Cancer) au clasificat ca
posibil carcinogenetică utilizarea telefonului celular (ar putea fi risc, de aceea este nevoie de o atenţie
sporită asupra legăturii telefon celular-cancer).

147

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2672922

Studiile în vivo şi în vitro efectuate nu au arătat efecte genotoxice sau mutagenice ale telefonului
mobil (Scientific Advisor Committee on Radio Frequencies and Health, 2011). Au fost publicate
câteva evidenţe care au arătat efecte ale telefonului celular asupra somnului şi asupra EEG
(electroencefalograma), mecanismul de producere nefiind cunoscut. Efecte asupra memoriei,
tulburarilor cognitive nu au fost raportate (Scientific Advisor Committee on Radio Frequencies and
Health, 2011). Studiile efectuate pe şoareci expuşi la o frecvenţă de 900 MHz, timp de 5 zile, la o
valoare a SAR între 0.3-3W/kg au arătat o îmbunătăţire a memoriei. Au fost realizate 2 studii asupra
culturilor neuronale, utilizând o frecvenţă de 900 MHz la o valoare a SAR de 1W/kg: în primul studiu
nu au fost semnalate modificări (Vecchio, 2009); în al doilea studiu a fost semnalat un nivel de
neuroni uşor ridicat; de menţionat că în al doilea studiu autorii semnalează o creştere a temperaturii
la 37-39 grade. În anul 2002 au fost descrise o serie de simptome ca: înroşirea tegumentelor, senzaţia
de arsură, precum şi o serie de manifestări generale ca: dificultăţi de concentrare, tuse, palpitaţii,
manifestări care au fost sugerate ca posibile efecte ale expunerii la telefonul celular. Dar studiile din
anul 2007 au arătat ca aceste manifestări nu sunt determinate în totalitate de expunerea la telefonul
celular (Scientific Committee on Emerging and Newly Identified Health Risks SCENIHR, 2009).
În concluzie, studiile efectuate nu au arătat o relaţie directă între utilizarea telefonului mobil
şi apariţia unor tumori cerebrale sau ale glandelor salivare. Este nevoie de o perioadă mai mare de 10
ani de studiu deoarece unele tumori au timp de dezvoltare mai lent.
Recomandările Consiliului European din 12 iulie 1999/519 referitoare la expunerea populaţiei
generale la sursele de câmp electromagnetic la frecvenţe între 0-300 MHz fixează restricţii de bază
şi referinţe privind expunerea populaţiei la sursele de câmp electromagnetic. Aceste restricţii se
bazează pe ghidurile publicate de ICNIRP (Scientific Committee on Emerging and Newly Identified
Health Risks SCENIHR, 2009).
Răspunsul OMS
Ca răspuns la aceste probleme, OMS a înfiinţat în anul 1996 programul internaţional privind
Câmpurile Electromagnetice de Radiofrecvenţă, având ca scop evaluarea de dovezi ştiinţifice ale
posibilelor efecte negative asupra sănătăţii, urmând să prezinte până în 2012 aceste rezultate. În mai
2011, o agenţie specializată a OMS, Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului (IARC),
potenţialul risc al apariţiei cancerului, din cauza expunerii la câmpurile de radiofrecvenţă, pentru
utilizatorii de telefonie mobilă.
Totodată OMS şi-a propus să identifice şi să promoveze priorităţile de cercetare în această
direcţie. În acest scop OMS dezvoltă materiale de informare publică şi promovează dialogul între
firmele producătoare de telefoane celulare, cercetători ştiinţifici, industrii şi populaţie pentru a
îmbunătăţi nivelul de înţelegere a posibilelor efecte asupra sănătăţii (http://www.emf.ro).

3. Cadrul legislativ
Legislaţia Uniunii Europene referitoare la câmpul electromagnetic se bazează pe recomandările
din 12 iulie 1999 referitoare la limitarea expunerii generale a populaţiei la câmpul electromagnetic
„Council Recommendation (1999/519/EC) of 12 July 1999 on the limitation of the exposure of the
general public to electromagnetic fields (0 Hz - 300 GHz)”.

148

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2672922

 Principalele componente ale acestei recomandări sunt sintetizate pe scurt in continuare: în
mod curent limitele de expunere se bazează pe efectele termice ale radiaţiilor electromagnetice, iar la
frecvenţele din domeniul radiofrecvenţei, microundelor şi undelor milimetrice ele sunt specificate în
termeni de Rată Specifică de Absorbţie (SAR, exprimat în W/kg). Acest parametru reprezintă
energia disipată în unitatea de timp pe unitatea de masă a corpului iradiat şi ia în considerare tipul
de sursă radiantă, frecvenţa de operare şi durata de expunere. Limitele SAR se pot referi la energia
mediata absorbită fie la nivelul întregului corp, fie la nivel local (membre,cap). Limita curent
acceptată pe plan internaţional pentru SAR mediat la nivelul întregului corp în cazul expunerii
ocupaţionale este de 0.4 W/kg. Această valoare se bazează pe constatarea că absorbţia unui nivel de
putere de 4 W/kg produce o creştere de temperatură de 1ºC într-un mediu biologic. Deci, cu un factor
de siguranţă de 10 a fost adoptată limita SAR de 0.4 W/kg.
Expunerea populaţională a fost limitată la nivelul de 0.8W/kg prin introducerea unui factor de
siguranţă de 50 faţă de valoarea de 0.4 W/kg (Council Recommendation (1999/519/EC).
În România, expunerea la radiaţii electromagnetice este reglementată prin „Ordinul nr. 1.193
din 29 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populaţiei generale la
câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, Emitent: Ministerul Sănătăţii Publice, publicat în:
Monitorul Oficial nr. 895 din 3 noiembrie 2006, aliniată legislaţiei europene . Principalele componente
ale acestui ordin sunt sintetizate pe scurt in continuare. La expunerea în funcţie de frecvenţa câmpului
electromagnetic se utilizează în mod obişnuit 8 mărimi fizice:
1. curentul de contact (Ic)
2. densitatea de curent (J)
3. intensitatea câmpului electric (E)
4. intensitatea câmpului magnetic (H)
5. inducţia magnetică (B)
6. densitatea de putere (S)
7. absorbţia specifică (SA)
8. rata de absorbţie specifică (SAR), mediată pe întreg corpul sau pe o anumită parte a corpului,
se defineşte ca rata la care energia este absorbită pe unitatea de masa de ţesut corporal şi se
exprimă în waţi pe kilogram (W/kg). SAR pe întreg corpul este o mărime larg acceptată pentru a
stabili legătura între efectele termice şi expunerea la RF. Pe lângă SAR mediată pe întreg corpul
sunt necesare şi valorile de SAR localizate pentru a evalua şi a limita acumularea excesivă de
energie în zone mici ale corpului în condiţii speciale de expunere. Exemple de astfel de condiţii
sunt: persoanele expuse la câmpul apropiat al unei antene.
Restricţiile de bază, prezentate în tabelul 1, sunt stabilite astfel încât să ţină seama de
incertitudinile legate de sensibilitatea individuală, de condiţiile de mediu, de vârstă şi starea de
sănătate a populaţiei, conform legislaţiei europene prezentate anterior (Ordinul nr. 1.193, 2006).

149

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2672922

 Tabelul 1: Restricţiile de bază privind expunerea la câmpul electromagnetic conform legislaţiei
europene
SAR Mediu
Densitatea Densitatea SAR SAR
pentru Densitatea de
Domeniul de de flux de curent Localizat Localizat
întreg putere, S
frecvenţă magnetic (mA/m2) (cap şi corp) (membre)
corpul (W/m2)
(mT) (rms) (W/kg) (W/kg)
(W/kg)
0 Hz 40 – – – – –
>0 – 1 Hz – 8 – – – –
1 – 4 Hz – 8/f – – – –
4 – 1000 Hz – 2 – – – –
1000 Hz –
– f/500 – – – –
100 kHz
100 kHz – 10
– f/500 0,08 2 4 –
MHz
10 MHz – 10
– – 0,08 2 4 –
GHz
10 – 300 GHz – – – – – 10
Sursa: Ordinul nr. 1.193, 2006

4. Rata Specifică de Absorbţie (Specific Absortion Rate – SAR)

Datorită faptului că radiaţia electromagnetică interacţionează în mod complex cu corpurile
biologice, este dificil de evaluat şi de cuantificat distribuţia absorbţiei de energie. Cuplarea şi
transferul energiei în ţesuturile iradiate variază în funcţie de mulţi parametri, cum ar fi caracteristicile
electrice ale ţesuturilor, precum şi de dimensiunea şi forma domeniului considerat.
Radiaţia externă incidentă la structura biologică poate fi exprimată în termeni de amplitudine
a componentei de câmp electric [V/m] sau a componentei de câmp magnetic [A/m]. Niciunul dintre
aceşti parametri nu este adecvat pentru exprimarea efectelor induse de penetrarea radiaţiei
electromagnetice în interiorul domeniului biologic. Densitatea de putere măsoară intensitatea radiaţiei
incidente şi este definită în cazul radiaţiilor electromagnetice de radiofrecvenţă şi microunde ca fiind
fluxul de energie normal la suprafaţa mediului expus iradierii [W/m2]. Ea este un parametru uşor de
măsurat şi, în general, preferat pentru diferite măsurări externe. Totuşi, densitatea de putere este un
indicator imperfect al condiţiilor ce se creează în interiorul unui mediu biologic.
În această situaţie se defineşte un parametru specific denumit „rata specifică de absorbţie”
(Specific Absorption Rate – SAR) ca fiind variaţia în timp a cantităţii elementare de energie (dW)
absorbită de un element de volum (dV) cu densitatea şi masa elementară (dm) absorbţie este:

, (1)
Pornind de la definiţie şi având în vedere parametrii expuşi mai sus, se pot deduce (şi sunt
prezentate în literatură) mai multe variante de formule pentru calcularea SAR, atât la nivelurile locale,
cât şi la nivelul întregului corp expus iradierii cu unde electromagnetice
Problema determinării prin calcul sau prin măsurări a absorbţiei energiei electromagnetice la
nivelul întregului corp se pune mai ales în cazul protecţiei operatorilor ce lucrează în medii cu risc de
iradiere (protecţie ocupaţională) sau a populaţiei în general (protecţie populaţională).

150

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2672922

 Absorbţia energiei electromagnetice de către o anumită structură biologică depinde de
dimensiunile ei, de caracteristicile ei dielectrice şi de relaţia reciprocă dintre unda incidentă şi ţinta
iradiată.
Metodele moderne de calcul ale absorbţiei energiei electromagnetice la nivelul întregului corp
fac apel la algoritmi matematici posibil de valorificat la întreaga lor capacitate numai de capacităţi
computaţionale deosebit de puternice. În principiu, se practică o partiţionare a corpului studiat într-
un număr de subdomenii cubice, paralelipipedice sau cu alte forme geometrice simple şi pornind de
la radiaţia incidentă cunoscută şi de la anumite condiţii la limită, de asemenea cunoscute, se
calculează componentele de câmp electric în fiecare dintre aceste subdomenii. Evident, cu cât
numărul de subdomenii va fi mai mare, cu atât aproximarea corpului iradiat va fi mai bună, dar şi
calculele vor fi mai laborioase. În final, considerând cunoscute proprietăţile dielectrice specifice
fiecărui subdomeniu (ţesut lipidic, muscular, osos etc.) şi având determinate componentele de câmp
electric în aceste subdomenii, se calculează valoarea locală SAR şi, ulterior, valoarea SAR la nivelul
întregului corp.
Relaţia de calcul a valorii locale SAR în regim armonic, la o anumită locaţie  x, y, z  pentru
o asemenea partiţie este, conform (Sajin Gheorghe et. all, 2002):

,
(2)
unde:

– – conductivitatea ţesutului;
– – câmpul electric complex;

– – densitatea de masă a ţesutului, toate aceste elemente fiind definite pentru

locaţia (x, y, z).
Diferite ţări au definit limitele de siguranţă pentru expunerea la energie de radiofrecvenţă
produse de dispozitivele mobile pentru expunerea întregului corp, a capului sau a unei părţi din corp
la energie RF.
 Statele Unite: FCC impune ca telefoanele vândute să aibă un nivel al SAR-ului sub
1,6W/kg calculat pe un volum care conţine o masă de 1g de ţesut. Uniunea Europeană:
CENELEC preciza limite SAR în cadrul UE, în urma standardelor IEC: pentru
telefoanele mobile, precum şi pentru alte dispozitive portabile, limita SAR este de 2W/kg
mediat peste 10g de ţesut (IEC 62209-1). Pentru RMN limitele (descrise în IEC 60601-
2-33) sunt puţin mai complicate de definit
(http://en.wikipedia.org/wiki/Specific_absorption_rate).
În tabelul 2 sunt prezentate valorile SAR pentru diferite modele de telefoane din cadrul unor
mărci.

151

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2672922

 Tabel 2 Valorile SAR-ului pentru diferite modele de telefoane din cadrul unor mărci
Brand Model SAR (W/kg)
LG Optimus 2X 0,545
HTC Nexus One 0,37
BlackBerry Torch 0,91
HTC Surround 0,439
Motorola Flipside 0,5
Samsung Blue Earth 0,196
Samsung Acclaim 0,29
Huawei Ideos X5 0,34
LG Quantum 0,35
Samsung Haven 0,41
Samsung Evergreen 0,41
Samsung Captivate 0,42
Motorola Devour 0,45
Motorola i890 0,45
Kyocera Neo E1100 0,479
Samsung Contour 0,49
HTC Imagio 0,498
Samsung Flight SGH-A797 0,505
Samsung SGH-T249 0,51
Nokia E5 0,88
HTC EVO 1,03
Apple iPhone 4 1,17
Motorola Bravo 1,59
Motorola Droid 2 Global 1,58
Sony Ericsson Satio (Idou) 1,56
Sony Ericsson Xperia X10 Mini Pro 1,55
Kyocera Jax S1300 1,55
Motorola i335 1,53
Motorola Defy 1,52
Motorola Grasp 1,52
ZTE Salute 1,52
LG Rumor 2 1,51
Motorola Droid 1,49
Sanyo Vero 1,49
Motorola Droid 2 1,49
HTC Desire 1,48
LG Chocolate Touch 1,47
Kyocera Wild Card M1000 1,46
Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Specific_absorption_rate

5. Efecte biologice datorate radiaţiilor electromagnetice asupra organismului

Există următoarele efecte ale telefoanelor celulare asupra organismului uman:
 efectele cromozomial-genetice datorate radiaţiilor electromagnetice
 efectele biologice din punct de vedere hematologic şi hematopoietic
 efectele biologice datorate radiaţiilor electromagnetice asupra sistemului imunitar
 influenţa radiaţiilor electromagnetice asupra sistemului nervos şi neuroendocrin
 efectele biologice asupra globului ocular
 efectele biologice asupra aparatului auditiv

152

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2672922

  efectele psiho-fiziologice şi comportamentale induse de radiaţiile electromagnetice
 efectele biologice asupra aparatului cardiovascular
 efectele biologice asupra secreţiei de melatonină
 arsurile datorate iradierii cu microunde

6. Norme şi recomandări privind protecţia utilizatorilor de telefoane mobile

În literatura de specialitate există următoarele recomandări şi norme pentru operatorii de
telefonie mobilă privind amplasarea pe clădiri a antenelor GSM, respectiv măsuri de protecţie a
utilizatorilor de telefoane mobile:
 limitare la câmpul de expunere;
 antenele trebuie să fie bine construite şi să respecte normele în vigoare; la distanţa de 2-5 m
de antenele amplasate pe acoperişuri trebuie aşezate bariere care împiedică oamenii să
pătrundă în zonele de expunere;
 să existe acordul scris al locatarilor din clădirile expuse pentru instalarea aparaturii;
 studierea structurii blocurilor (cărămidă, ciment, lemn etc.) astfel încât să se cunoască
adâncimea de pătrundere a câmpului electromagnetic în aceste materiale;
 distanţa maximă de apropriere a personalului neautorizat să fie de 2 m de respectivele staţii de
bază;
 neacordarea autorizaţiei de instalare în aproprierea scoli, grădiniţe, spitale;
 să nu punem mâna pe ele, în cazul în care sesizăm ceva în neregulă;
 foloseşte un headset, pentru a nu ţine telefonul lipit de ureche o perioadă lungă de timp;
 nu ţine telefonul în zonele cu organe vitale, cum ar fi inima. Contactul telefonului cu corpul
uman nu ar trebui să se producă decât la iniţierea sau preluarea unui apel;
 copiii nu ar trebui să folosească telefoane mobile decât în cazuri excepţionale;
 utilizarea telefonului celular ar trebui să nu dureze foarte mult. Pentru discuţii prelungite, este
indicat să foloseşti liniile de telefonie fixă;
 dacă este posibil, alege SMS, în locul unei convorbiri;
 nu apropia telefonul de ureche decât după ce s-a stabilit legătura cu staţia de baza şi apelul
este iniţiat;
 evită folosirea mobilului în zonele cu semnal slab, pentru că telefonul va emite radiaţii mai
puternic. Din acelaşi motiv, evitaţi utilizarea mobilului în mijloacele de transport şi în maşină,
în timpul mersului, deoarece acesta va încerca permanent să ia contact cu staţia bază, rezultând
un nivel mai mare al emisiilor;
 orientează-te către mobile cu o rată de absorbţie specifică (SAR) mai mică, dar nu te baza pe
acest lucru, pentru că nu o zecime de unitate la respectiva valoare este importantă, ci
modalitatea de folosire a mobilului;
 aşa-numitele instalaţii care blochează radiaţiile electromagnetice (pietre, cristale pentru
antena sau acumulator) nu au nici un efect, deci nu vă bazaţi pe aşa ceva;
 dacă ai la dispoziţie o alternativă de contact, cum ar fi un telefon fix cu fir, e bine ca telefonul
DECT să fie oprit în timpul nopţii;
 dezactivează modulul Bluetooth al telefonului mobil atunci când nu îl foloseşti; fă la fel şi cu
cel al calculatorului, dacă este posibil;
 opreşte Access Point-ul WLAN atunci când nu utilizezi conexiunea la Internet;
 evitarea convorbirilor foarte lungi la telefonul celular;

153

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2672922

  protejarea copilului – nu se pune un telefon mobil pornit în căruciorul copilului.
 evitarea curelelor – nu se poartă telefonul mobil la curea; este inutilă expunerea bazinului şi
organele din zonă undelor electromagnetice; se recomandă aşezarea telefonului celular în
buzunarul de la picior al unor pantaloni de model soldat;

Concluzii
 Radiaţiile electromagnetice constituie o problemă actuală cu implicaţii sociale (percepţia
populaţiei asupra acestei probleme), economice (creşterea preţului de cost al telefoanelor
celulare datorită cercetărilor ştiinţifice necesare pentru a optimiza valoarea SAR, necesarul de
laboratoare performante) şi cu implicaţii de protecţia mediului (poluarea electromagnetică).
 Toate aceste probleme duc la preţuri de cost crescute pentru companiile producătoare şi
furnizorii de servicii de telefonie mobilă.

Bibliografie
1. Larsen &Toubro (2011) - Limited: Cell Phone Safety Presentations
2. Sajin Gheorghe, Sajin Maria, Gavriloaia Gheorghe (2002) - Absorţia şi efectele undelor milimetrice
în mediile biologice, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucuresti
3. ***Council Recommendation (1999/519/EC) of 12 July 1999 on the limitation of the exposure of the
general public to electromagnetic fields (0 Hz - 300 GHz)”.
4. *** (2009) - European Health Risk Assessment Network on Electromagnetic Fields Exposure. Report
on the level of exposure (frequency, patterns and modulation) in the European Union, Part 1:
Radiofrequency (RF) radiation, February
5. ***http://en.wikipedia.org/wiki/Specific_absorption_rate;
6. *** (2011) - International Agency for Research on Cancer/World Health Organization: IARC
Classifies Radiofrequency Electromagnetic Fields As Possibly Carcinogenic To Humans
7. ***(2006) - Ordinul nr. 1.193 din 29 septembrie pentru aprobarea Normelor privind limitarea
expunerii populaţiei generale la câmpurielectromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, Emitent: Ministerul
Sănătăţii Publice, publicat în: Monitorul Oficial nr. 895 din 3 noiembrie
8. *** (2011) - Report on Radiofrequencies and Healh (2009-2010), Scientific Advisor Committee on
Radio Frequencies and Health, January
9. ***European Health Risk (2010) - Assessment Network on Electromagnetic Fields Exposure, Report
on the level of exposure (frequency, patterns and modulation) in the European Union
10. *** (2009) - Scientific Committee on Emerging and Newly Identified Health Risks SCENIHR, Health
Effects of Exposure to EMF

Acknowledgements
Această lucrare a fost realizată cu sprijinul finanţării obţinute în cadrul proiectului de studii doctorale
şi postdoctorale :„Studii doctorale şi postdoctorale Orizont 2020: promovarea interesului naţional prin
excelenţă, competitivitate şi responsabilitate în cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicată
românească” Contract POSDRU/159/1.5/S/140106.

154

Electronic copy available at: https://ssrn.com/abstract=2672922