UNIVERSITATEA PETROŞANI

FACULTATEA DE MINE
SPECIALIZAREA: INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE
ANUL III

EFECTELE RADIAȚIILOR HERTZIENE

ASUPRA MEDIULUI
 Radiaţiile hertziene cunoscute şi sub denumirea de unde radio, se propagă în linie dreaptă şi
cu viteză finită, având proprietatea de a se reflecta atunci când întâlnesc obiecte sau obstacole în
calea lor.
Datorită acestei proprietăţii, undele radio sunt utilizate în detectarea şi determinarea poziţiei
unui obiect sau avion aflat în zbor, prin emisia unor unde radio, reflectarea lor de către obiect şi
recepţionarea lor de la obiectul detectat. Undele hertziene sunt unde artificiale (unde fabricate de
om).
Mărimea caracteristică a undelor este frecvenţa. Când ascultăm un post de radio ştim că
acesta emite pe o anumită frecvenţă, în funcţie de oraş. Există însă o limită pe scara frecvenţelor
pentru aceste unde hertziene.
Radiaţiile hertziene se produc prin saltul electronilor pe orbite mai apropiate între ele, cele
care au un nivel energetic foarte scăzut. Radiaţiile hertziene sunt absorbite de către pământ, cele
care au lungimi de undă cuprinse intre 1 centimetru si 30 metri, trec prin atmosfera Pământului
numită fereastră radio.
Radiaţiile hertziene care au lungimea de undă mai mare de 30 metri, suferă reflexia pe
ionosferă.
Datorita reflexiei acestor radiaţii emise din spaţiul cosmic, acestea nu pot fi în întregime
studiate de la suprafaţa Pământului.
În ultima perioadă de timp se folosesc sateliţi specializaţi care ne ajută să obţinem informaţii
cu ajutorul undelor radio din spaţiul cosmic.
Efectele undelor radio asupra sănătății au reprezentat punctul de interes a mii de
studii științifice. Rezultatele acestor studii au dus la opinii ale numeroaselor organisme
internaționale și ale autorităților din domeniul sănătății în diferite țări.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Scientific Committee on Health, Environmental
and Emerging Risks (SCHEER) și Comisia internațională privind protecția împotriva radiațiilor
neionizante (ICNIRP) au stabilit că expunerea la rețelele fără fir și la utilizarea lor nu are efecte
adverse pentru sănătatea publică dacă această expunere se situează sub limitele recomandate de
ICNIRP. Însă, este important să fie făcută distincția între expunerea mobilă și expunerea la
antenele-releu. În cazul expunerii mobile, expunerea utilizatorului la undele radio este apropiată,
locală și limitată în timp. În cazul stațiilor de transmisie (antene-releu, emițătoare radio și TV),
expunerea este îndepărtată, permanentă și mult mai slabă.
Recomandări din domeniul sănătății cu privire la antene
Până în prezent, experții internaționali nu au identificat niciun risc sanitar asociat expunerii
la câmpurile electromagnetice emise de antenele-releu, cu condiția ca valorile limită de expunere a
publicului să fie respectate. În memorandumul său din mai 2006 „Câmpurile electromagnetice și
sănătatea publică: antenele-releu și tehnologia fără fir” (nr. 304), OMS reamintește că nivelul
expunerii la radiofrecvențele antenelor-releu și ale rețelelor fără fir este atât de scăzut încât nu are
niciun efect asupra sănătății omului. De asemenea, precizează și faptul că, date fiind frecvențele
slabe și nivelurile expunerii, organismul absoarbe de cinci ori mai multe semnale de la radio FM și
televiziune (care emit 24 de ore din 24 de mai bine de 60 de ani, fără niciun pericol dovedit pentru
sănătatea comunităților locale) decât cele ale antenelor-releu. Drept urmare, autoritățile
internaționale în domeniul sănătății indică faptul că nu există niciun risc pentru sănătate în cazul în
care locuiţi în apropierea unei antene-releu.
Recomandări din domeniul sănătății cu privire la telefoanele mobile
De 20 de ani, telefoanele mobile au fost în centrul atenției în peste 1000 de studii științifice.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și grupurile formate din experți sanitari au analizat toate
aceste studii științifice. În mai 2011, Centrul Internațional al Cercetării Cancerului (CIRC) a clasat
câmpurile electromagnetice de radiofrecvență în categoria 2B „posibil cancerigene”. În această
categorie 2B sunt incluse, de exemplu, și substanțele precum cafeaua sau murăturile. CIRC a ales
grupa 2B din 5 clasificări predefinite. Prin această alegere indică faptul că legătura dintre undele
radio și cancer nu este nici „demonstrată”, nici „probabilă”, care sunt alte două categorii ale
sistemului său de clasificare.

În aprilie 2013, CIRC a publicat o monografie pentru a centraliza toate informațiile

disponibile legate de radiofrecvențe și sănătate: dozimetrie, mecanisme termice și atermice, biologie
și epidemiologie. Studiul poate fi citit aici.
În iunie 2011, reamintind clasamentul CIRC, OMS a conchis următoarele în memorandumul
său cu nr. 193 „Câmpurile electromagnetice și sănătatea publică: telefoanele mobile”: „Până în
prezent, nu a fost stabilit niciodată faptul că telefonul mobil poate avea un efect dăunător asupra
sănătății”. Acest lucru se aplică tuturor telefoanelor mobile și fără fir, GSM (2G), UMTS (3G), LTE
(4G), 5G, DECT și Wi-fi.
În așteptarea rezultatelor studiilor aflate în desfășurare, OMS și grupurile de experți sanitari
însoțesc această concluzie cu recomandări foarte ușor de aplicat pentru limitarea expunerii la undele
radio, precum efectuarea apelurilor folosind un kit hands-free sau în zone în care recepția este de
bună calitate (consultați rubrica noastră „cele mai bune practici”).
Recomandări din domeniul sănătății cu privire la Wi-fi
OMS și autoritățile din domeniul sănătății (Canada, Marea Britanie…) indică faptul că
echipamentele wifi nu prezintă riscuri pentru sănătate în ceea ce privește emisiile lor foarte scăzute
(sub 0,1 wați).
Despre hipersensibilitatea electromagnetică
Hipersensibilitatea electromagnetică (HSEM) a reprezentat subiectul cercetărilor științifice
internaționale timp de mulți ani. În 2005, OMS a concluzionat în memorandumul său cu nr. 296
„Câmpurile electromagnetice și sănătatea publică: hipersensibilitatea electromagnetică” faptul că:
„Nu există niciun criteriu clar de diagnosticare pentru această chestiune sanitară și nicio bază
științifică pentru a permite stabilirea unei legături între simptomele de HSEM şi expunerea la
câmpurile electromagnetice”. Concluziile acestui memorandum au fost confirmate de atunci de
diferite centre din domeniul sănătății în Franța și în lume. 
 Informarea populaţiei privind expunerea la câmpurile electromagnetice
În România nivelurile maxime admisibile de expunerea la radiaţii (câmpuri)
electromagnetice a populaţiei generale (expunere neprofesională) sunt stipulate în Normele privind
limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz,
aprobate prin Ord. M.S.P. nr. 1193 din 29.09.2006 şi publicate în. Monitorul Oficial al României nr.
895 din 03.11.2006. Aceste norme asigură asigură maximă protecţie împotriva câmpurilor
electromagnetice de radiofrecvenţă.
Probleme asupra sănătăţii
Staţiile de bază asigură comunicarea între telefoanele mobile sau între telefoanele mobile şi
cele din reţelele de telefonie fixe. Această comunicaţie se asigură prin transmiterea semnalelor prin
intermediul câmpurilor electromagnetice, iar echipamentul utilizat în acest scop sunt antenele care
primesc şi emit semnalele de radiofrecvenţă. Intr-o staţie de bază pot fi amplasate mai multe antene
de comunicaţie.
Antenele plasate în staţiile de bază au în mod obişnuit în jur de 20 - 30 cm lărgime şi în jur
de 1 m înălţime.
Antenele sunt montate la înălţimi între 15 – 50 m de sol, pe acoperişurile clădirilor mai
înalte sau pe turnuri, pe stâlpi sau piloni construiţi special pentru acest scop, pe dealuri. Câmpurile
emise de aceste antene de mare directivitate sunt de regulă foarte înguste pe direcţia verticală şi
destul de largi pe direcţia orizontală pentru a acoperi regiunea celulei. Aceasta înseamnă în jur de
10 grade lărgimea fasciculului pe direcţia verticală şi în jur de 120 grade pe orizontală. Din cauza că
pe direcţia verticală împrăştierea semnalului emis este foarte mică – semnalul este foarte îngust,
intensitatea câmpului RF la nivelul solului sau la nivelul acoperişului pe care este montată antena,
în zona bazei antenei (în zona de sub antena) este foarte mică. Intensitatea câmpului RF emis de
antenă, în faţa antenei la început creşte puţin (pe direcţia lobului principal) apoi descreşte cu cât ne
îndepărtăm de antenă.
Antenele sunt astfel construite încât emit practic întreaga putere prin suprafaţa anterioară a
antenei în direcţia înainte. Aceste antene practic nu radiază cantitatea semnificativă de energie prin
suprafaţa posterioară a antenei şi nici spre baza antenei. Ca urmare, nivelurile de energie spre părţile
clădirii sau înspre interiorul clădirii pe care sunt montate antenele în mod obişnuit sunt foarte mici.
În cazul în care ne aflăm în faţa antenei, pe direcţia emiterii fascicolului principal, câmpurile
electric şi magnetic, deci şi densitatea de putere scad, iar la aproximativ 10 m de antenă ajung sub
limitele admisibile de normele internaţionale considerate ca asigurând protecţia maximă. Dacă ne
aflăm în spatele antenei, lateral sau sub antenă, câmpurile electric şi magnetic, deci şi densitatea de
putere scad sub limitele admisibile de normele internaţionale considerate ca asigurând protecţia
maximă, la distanţa de 2 – 3 m de antenă. Antenele trebuie plasate astfel încât să existe un spaţiu
liber de cel puţin 10 m în faţa antenei (în direcţia lobului principal). În cazul antenelor montate pe
acoperişurile clădirilor, locul unde sunt plasate antenele trebuie pe cât posibil fie semnalizat
corespunzător, fie împrejmuit cu un gard de protecţie situat la 2 – 5 m de antenă, fie ambele, pentru
a nu permite locatarilor, altor persoane să intre în zona din preajma antenei unde s-ar putea să existe
un nivel al câmpului RF care să depăşească nivelurile admise de reglementările naţionale şi
internaţionale.
Efecte asupra sănătăţii
Până în prezent nu există studii care să fi demonstrat cu dovezi ştiinţifice concludente
existenţa unor efecte adverse asupra sănătăţii dacă nivelurile de expunere la câmpurile RF sunt sub
limitele specificate de normele internaţionale şi dacă energia câmpurilor RF care pot interacţiona cu
ţesuturile din organism au niveluri de putere mult prea mici pentru a produce încălzire semnificativă
(peste 1 grad Celsius) a ţesutului în care sunt absorbite.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), pentru a răspunde la efectele pe care le pot avea
câmpurile RF asupra sănătăţii populaţiei, a iniţiat o acţiune de sintetizarea tuturor materialelor
publicate conţinând rezultatele investigaţiilor privind efectele biologice şi efectele asupra stării de
sănătate. Ca urmare au fost inventariate peste 25.000 de articole ştiinţifice publicate în ultimii 30 de
ani. În urma studierii evaluării şi cântăririi dovezilor ştiinţifice din aceste materiale Organizaţia
Mondială a Sănătăţii a ajuns la concluzia că în prezent nu există dovezi ştiinţifice care să confirme
vreo consecinţă asupra sănătăţii datorate expunerii la câmpuri electromagnetice de joasă frecvenţă
sau de radiofrecvenţă dacă expunerea este sub limita prevăzută de normele internaţionale. Cu toate
acestea, OMS a recunoscut necesitatea de a face o evaluare mai corectă şi mai eficientă a riscului
pentru sănătate prezentat de expunerea la aceste câmpuri RF şi a promovat acţiuni care să susţină
aceste cercetări.
Normele naţionale privind nivelurile de expunere la câmpuri electromagnetice
În anul 2002 Ministerul Sănătăţii şi Familiei a adoptat prevederile privind nivelurile de
referinţă din Recomandările Consiliului Uniunii Europene şi a emis prin Ord. M.S. F. nr. 1007 din
13.12.2002 „Normele de reglementare a nivelurilor de referinţă admisibile de expunere a populaţiei
generale la câmpurile electromagnetice cu frecvenţa de la 0 Hz la 300 Ghz”. Aceste norme au fost
publucate în Monitorul Oficial al României nr. 929 din 18.12.2002.
În anul 2006 Ministerul Sănătăţii Publice (M.S.P.) a transpus integral prevederile
Recomandării 519/1999 a Consiliului Uniunii Europene şi a emis prin Ord. M.S.P. nr. 1193 din
29.09.2006 „Normele privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice
de la 0 Hz la 300 GHz”. Aceste norme au fost publicate în Monitorul Oficial al României nr. 895
din 03.11.2006.

Bibliografie
https://radio-waves.orange.com
https://www.aspms.ro