Controlul populatiei cu ajutorul microundelor, cum am devenit sclavii docili ai stapanilor din umbra ( articol primit pe mail )18

ianuarie 2013 de deveghepatriei 1. Telefonia mobila Ca cercetator in domeniul armelor cu microunde folosite pe scara larga asupra maselor de oameni, am descoperit ca reteaua de telefonie mobila de tip GSM 900 si GSM 1800 (ca cele folosite de operatorii Orange, Connex, Zapp, etc) reprezinta un pericol major pentru sanatate. Agentiile si Serviciile de Inteligenta si Aparare din tarile foste comuniste (din Europa si Asia) dispun de documente despre efectele biologice cauzate de radiatiile electromagnetice de radiofrecventa si microunde in care se arata ca frecventele de tipul microundelor folosite in telefonia mobila GSM produc o multime de probleme de sanatate in urmatoarele domenii: sistemul cardiovascular, sistemul nervos central, sistemul digestiv, compozitia sangelui, functionarea celulelor, metabolismul, reproducerea, sistemul vizual si auditiv. Echipamentele folosite la testarea telefoanelor mobile arata ca frecventa si intensitatea microundelor produse de acestea sunt similare cu cele din cuptoarele cu microunde. De exemplu, doua telefoane mobile testate (un model mai vechi si un altul de ultima generatie) arata un nivel de 100 mW/cm2 si respectiv 50 mW/cm2. Nivelul maxim admis pentru cuptoarele cu microunde este de numai 5 mW/cm2 iar cercetatorii rusi care se ocupa cu arme de distrugere folosesc un nivel de numai 10 mW/cm2. Un simplu calcul aritmetic ne arata ca telefonia mobila este de cel putin 10 ori mai periculoasa decat orice cuptor cu microunde sau orice arma super-sofisticata de ultima generatie! Mobilul dvs este un autentic cal troian! Cercetatorii australieni au descoperit ca reteaua de telefonie mobila (de tip GSM) este responsabila pentru producerea cancerului la soareci (in laborator). Documentele respective arata ca microundele trec prin piele si ajung in corp unde afecteaza negativ glandele interne si creierul. Cercetarile realizate de serviciile de informatii din anii 1975-1976 arata ca pericolele generate de folosirea microundelor erau cunoscute inca de acum 25 ani. Spionii sovietici foloseau arme cu microunde de 1800 MHz si 900 MHz. Una din regulile serviciilor secrete este de a ascunde anumite adevaruri. Trebuie sa recunoastem ca mascarea (deghizarea) armelor cu microunde, folosite pentru controlul comportamentului uman, sub forma telefoanelor mobile a fost o idee geniala. Dar sa faci ca prostul sa si plateasca pentru aceste arme de control mental (care deterioreaza creierul si schimba comportamentul omului pentru a-l face mai docil si usor de controlat), este pur si simplu diabolic! 2. Serviciile de securitate si controlul mental cu microunde Arme cu microunde, care transforma oamenii in vite stresate, ametite si ascultatoare, sunt folosite in toate marile orase. Dezvoltate de comunisti, armele cu microunde similare cu cele din cuptoarele cu microunde sunt folosite inca din 1980 asupra cetatenilor. Aceste arme transmit semnale de foarte joasa frecventa care sunt identice cu cele din creier (asa-numitele unde cerebrale). Se cunoaste deja ca frecventa si forma acestor unde cerebrale determina comportamentul uman. Astfel, la simpla apasare a unui buton, cei care se gasesc in raza de miscare a acestor transmitatoare devin adevarate vite umane docile si ascultatoare, stresate, obosite, apatice si care vor sa leneveasca intreaga zi fara sa faca nimic. La

ora actuala, aceste transmitatoare montate pe cele mai inalte cladiri din orase pot fi vazute de oricine; mai mult, cu ajutorul detectoarelor special construite, ele pot fi gasite imediat! Astfel, controlul mental al maselor de oameni este demonstrat, pentru ca semnalele de foarte joasa frecventa sunt in mod oficial folosite numai pentru comunicarea pe submarinele nucleare; va dati seama ce soc au avut cercetatorii nostri cand au detectat astfel de semnale in toate marile orase! Aceste semnale sunt transmise cu ajutorul statiilor de radio si televiziune, al retelelor de telefonie mobila si al radarelor aeriene prezente pe tot cuprinsul tarii. Cresterea masiva a numarului de abonati la retelele de telefonie mobila a permis serviciilor de securitate sa foloseasca aceste transmitatoare pentru a directiona semnale de control mental catre zone intinse. Ca sa va faceti o idee, studiati orice harta ce arata aria de acoperire a retelelor de telefonie mobila (Connex, Orange, Zapp, etc). Telefoanele mobile folosesc microunde modulate pulsatoriu astfel incat aceste semnale trec dincolo de craniu si ajung la creier unde schimba comportamentul uman datorita semnalelor de foarte joasa frecventa pe care le contin. Astfel, transmitatoarele de microunde folosite in telefonia mobila sunt folosite din plin pentru a controla mental intreaga populatie. Cercetatorii sunt de opinie ca evenimentele din decembrie 1989 care au dus la caderea regimului comunist (si care au fost spontane necontrolate de oligarhie) au determinat punerea in practica a planului de control total al populatiei, plan realizat cu ajutorul marilor companii de telefonie mobila si al celor de radio-televiziune. De altfel, asta este motivul pentru care astfel de companii sunt incurajate sa se dezvolte, desi toate ofera aceleasi servicii! Cercetarile privind armele cu microunde si folosirea lor pentru controlul mental au inceput in anii 1950 la Institutul Tavistock din Marea Britanie, care este faimos pentru subordonarea totala fata de fortele oculte francmasononice mondiale. Institutul cauta modalitati de a controla populatia fara ca aceasta sa-si dea seama. S-au gasit astfel forme de unda cerebrale care corespundeau comportamentului docil, ascultator. Aceste forme de unda au fost folosite ulterior ca model pentru toate semnalele emise de toate transmitatoarele cu microunde. Marea Britanie a fost prima descoperitoare a tehnologiilor cu microunde, folosite atunci (1940) pentru radar, si a avut un rol de conducere in acest domeniu. Anii 1970 au adus vesti proaste: sovieticii proiectau microunde asupra ambasadei americane din Moscova. O treime din personalul ambasadei a murit de cancer din aceasta cauza. in 1997, cercetatorii australieni au demonstrat ca semnale mult mai mici decat cele folosite de telefoanele mobile au provocat cancer la soarecii de laborator. Primul eveniment public cunoscut in care fortele de ordine britanice au folosit microunde asupra populatiei a fost protestul Greenham Common. Cu aceasta ocazie, fortele de securitate britanice au folosit doze mortale de microunde asupra protestatarilor; unii dintre ei au si murit de cancer. Cercetarile facute la Institutul Tavistock au permis guvernului britanic sa foloseasca pe scara larga tehnologia de control mental cu semnale de foarte joasa frecventa emise de retelele de radio si televiziune, de telefonie mobila si de radar pentru ca intreaga populatie urbana sa poata fi controlata. Reamintim ca aceste semnale de foarte joasa frecventa nu se folosesc oficial decat in comunicatiile pe submarine nucleare! Prezenta acestor unde in mediul acoperit de retelele de telefonie mobila demonstreaza ca armele de control mental sunt folosite din plin asupra publicului. Autorul are acces la documente stiintifice care atesta efectele devastatoare asupra omului, cauzate de microunde si semnalele de radio si televiziune.

Faimosul cercetator italian Marconi a fost cel care a pus in practica pe scara larga aceasta tehnologie cu microunde. O echipa de 30 de alti cercetatori si personal militar care au inceput sa puna intrebari au fost sinucisi in conditii suspecte. Cercetarile mele au aratat ca armele cu microunde sunt folosite impotriva persoanelor de clasa medie care pun probleme oligarhiei conducatoare. Cercetarile rusesti si americane demonstreaza ca o astfel de arma, care foloseste microunde ce moduleaza un semnal similar undelor cerebrale din creier, poate schimba comportamentul victimei circa instantaneu. Concret, sunt folosite frecvente de 91, 147, 153, 197, 447, 456, 853, 912, 1830 MHz, etc. Recunoasteti aici atat spectrul folosit in radio si televiziune cat si pe cel din telefonia mobila. Simptomele pot fi: depresie, gandire inceata, confuzie mentala, pierderi de memorie, stres, probleme de adaptare, comportament maniac, schizofrenie, crize nervoase, colaps fizic, distrugeri la nivelul creierului si al sistemului nervos, dureri de inima, infarct, cancer, moarte. Am contactat si alti cercetatori in domeniu, si cu totii acuzau simptome de atac cu microunde: puternice dureri de cap, greata, ameteala, vedere slaba, auz defectuos. Am testat cu detectorul de radiatii si am constatat ca serviciile de securitate folosesc spectrul de 750 1000 MHz pentru a induce colaps nervos si fizic. Reamintesc ca frecventa semnalului dintr-un cuptor cu microunde este de 1000 MHz. Un alt cercetator a prezentat descoperirile sale pe aceasta tema la televiziune, intr-o emisiune inregistrata. in zilele precedente inregistrarii, prezentatorul si cercetatorii implicati in emisiune s-au plans de puternice dureri de cap. Ulterior acest cercetator a fost arestat iar detectorul i-a fost confiscat, desi nu incalcase legea. Apartamentul acestuia este bombardat continuu cu microunde de 900 MHz pentru a determina colaps neurologic si tumori canceroase. Chiar si telefoanele obisnuite de ultima generatie au in componenta lor sisteme pentru re-transmisia undelor de foarte joasa frecventa prin receptor. Toate telefoanele digitale de ultima generatie (mobile sau fixe) sunt astfel folosite pentru control mental. De exemplu, un telefon mobil promovat pe scara larga de majoritatea firmelor de telefonie mobila emite un semnal de 847 MHz cu o putere de 100 mW/cm2 ceea ce este echivalent cu aprinderea a patru becuri de 100 W in corpul uman. Aceasta inseamna ca telefonul mobil poate fi folosit pentru a reduce la tacere sau a ucide o persoana care pune probleme oligarhiei conducatoare. Cercetari in domeniul militar arata ca la un nivel de microunde de numai 1 mW/cm2 celulele nervoase sunt arse total! Este deci evident ca se folosesc radiatii de tip radio, televiziune si telefonie mobila (microunde) pentru a tine sub control populatia, pentru a o face mai docila, ascultatoare, intr-o stare mentala pasiva si a o transforma intr-o turma de vite umane. Iar cei care indraznesc sa-si puna intrebari sau sa faca cercetari sunt iradiati cu microunde pentru a deveni schizofrenici sau pentru a-i ucide. Pe 4 iulie 1976, sapte transmitatori uriasi din Ucraina, alimentati de centrala nucleara de la Cernobal, au emis un semnal de 100 megawatt de frecventa radio inspre europa de vest, care continea un semnal de foarte joasa frecventa de 10 Hz folosit in tehnologia de control mental. Andrija Puharich, om de stiinta american, si Bob Beck, au aratat ca transmisiile sovietice erau o arma. O frecventa de 6,54 Hz determina depresie iar 11 Hz conduce la comportament maniac. Radiatiile penetrau in creierul uman si induceau modificari de comportament, astfel ca oamenii pot fi controlati in masa folosind semnale de foarte joasa frecventa. in plus, el a descoperit ca aceste semnale pot induce cancer prin modificarea functionarii acidului ribonucleic (ARN) din celule, astfel incat secventele genetice sunt dezorganizate si facute sa produca proteine toxice cancerigene. (marfa original AIM, Active Information Media)

 Sa ascultam cuvantul de invatatura al Parintelui Justin Parvu Colonel Mircea Dogaru Ortodoxie si Catolicism. Un nou comsiar Alimanescu, asta ne trebuie la ora actuala in Romania. 31 august 2011 de deveghepatriei

Bucurestiul ultimului Razboi Mondial Chicago-ul balcanic Razboiul isi pusese puternic amprenta asupra Bucurestilor, asa cum facuse cu mai toate marile orase ale Europei. Din pricina puternicei crize economice, alimentele si produsele de baza devenisera peste noapte adevarate bunuri de lux, numai bune pentru operatiuni de contrabanda. Restrictiile la energie electrica transformasera capitala intr-un veritabil crater pe timp de noapte, un loc ideal pentru actiunile raufactorilor. In plus, amnistierea detinutilor din inchisori nu putea decat sa intareasca un fenomen al criminalitatii deja extrem de dezvoltat. Intr-un atare mediu, nasterea unor grupari criminale dupa model american nu mai a fost decat o problema de timp. Gangsteri imbracati si inarmati asemenea celor de peste ocean impanzisera Bucurestiul, epatand prin lux si prin comportamente extravagante in mijlocul unei populatii subjugate de lipsuri si saracie. Fiefurile lor erau reprezentate de cele mai rau famate cartiere ale vremii: Ferentari, Rahova, Petre Ispirescu sau Sebastian, adevarate fortarete ale crimei in care pana si politistii cu experienta se temeau sa mai intre. Coruptia atinsese cote inimaginabile, timidele tentative ale politiei de a prinde unii dintre criminali finalizandu-se rapid cu eliberarea acestora sub pretexte care mai de care mai ridicole. In schimbul unor sume de bani, a unor bunuri sau favoruri, avocatii, judecatorii, procurorii, medicii sau politistii faceau scapat aproape orice raufacator. Probele incriminatoare dispareau fara urma, martorii erau ucisi inainte de a putea depune marturie in fata justitiei iar cei care scapau cu viata isi retrageau subit afirmatiile. In

rarele situatii in care un gangster ajungea in spatele gratiilor, acesta era eliberat din cauza gravelor probleme medicale, pentru buna purtare sau, pur si simplu, pentru ca pedeapsa data era prea mica in comparatie cu gravitatea faptelor. Va suna cunoscut? Parea ca nimic nu se mai poate face dar, totusi, in Romania acelor vremuri existau inca oameni care nu puteau fi cumparati. Iar unul dintre ei a fost comisarul Eugen Alimanescu. Nascut la Slatina, in anul 1916, tanarul Alimanescu opta pentru o existenta pasnica, urmand cursurile scolii care l-ar fi ajutat sa devina contabil. Razboiul este cel care schimba radical optiunea viitorului comisar, iar Eugen Alimescu, dupa ce ia parte activ la luptele de pe frontul sovietic, este decorat si, la intoarcerea in tara, este numit in functia de comisar-sef la Prefectura Bucurestiului. In aria sa de actiune intrau atunci cele mai rau famate cartiere ale Bucurestiului. Dupa primele esecuri, Alimanescu realizeaza ca nu va putea nicicand sa reuseasca in initiativele sale. Coruptia era prea puternica si cuprinsese prea adanc structurile statului. Urmand modelul american al lui Elliot Ness, Eugen Alimanescu apeleaza la recruti, tineri aflati inca pe bancile Academiei de Politiei, si aspiranti la un post in Politia Bucurestiului, pentru a infiinta organizatia Fulger. 22 de membri, alesi personal de catre comisar, antrenati si pregatiti de acesta, urmau sa intre intr-un razboi nemaivazut cu crima organizata din capitala. Asemenea omologului sau din Statele Unite ale Americii, Alimanescu isi formeaza o veritabila retea de informatori din randul gangsterilor, creaza rubrici permanente in presa vremii prin care sa isi etaleze victoriile si da startul unor veritabile lupte de strada cu infractorii. Stia ca, odata arestati, ei vor scapa din fata justitiei uzand de influenta pe care o aveau in randul magistratilor. Solutia aleasa de Alimanescu?EXTERMINAREA CRIMEI SI A CRIMINALILOR . Putini au fost cei care au sfarsit in spatele gratiilor. Cei mai multi dintre raufacatorii locali au cazut secerati sub tirul gloantelor de revolver sau de pistol-automat ale membrilor echipei Fulger. De fiecare data, un reprezentat al presei se afla de fata in momentul confruntarilor iar comisarul se asigura ca, in fotografii, alaturi de cadavrele infractorilor, va aparea o pancarta prin care lumea sa stie ca Brigada Alimanescu isi facuse datoria. Extrem de atent, el isi motiva de fiecare data actiunile prin deschiderea focului de catre infractori, refuzul lor de a se preda sau incercarea acestora de a fugi din arestul politiei. Cazul era finalizat si nimeni nu il putea acuza de moartea criminalilor. In fond, cine ar fi vrut sa o faca? Evident, astfel de masuri neortodoxe au starnit reactii diferite in randul mafiotilor locali. Daca unii alegeau sa paraseasca in graba Bucurestiul, sperand in van ca Alimanescu nu ii va urmari in alte orase, altii incercau sa il reduca definitiv la tacere pe incomodul om al legii. Comisarul, desi refuzase escorta, era protejat zi si noapte de membrii echipei pe care o infiintase. Astfel, tentativele de a-l ucide au esuat pe rand. Iar Brigada Alimanescu continua sa dea lovitura dupa lovitura bandelor criminale din tara. Evident, vocile magistratilor si ale politistilor corupti care criticau masurile lui Alimanescu au rasunat zgomotos. Pentru oamenii de zi cu zi, insa, comisarul era o legenda vie, o speranta, iar asta era cel mai important in ochii autoritatilor. Ultimul lucru care mai lipsea in Bucuresti era o revolta a populatiei. Moartea vine de la rusi In decursul a numai cativa ani, Alimanescu si agentii Fulger au reusit, practic, imposibilul. Lumea isi facea din nou curaj sa iasa din case dupa lasarea intunericului, fara teama unui atac armat sau a bandelor de talhari care bantuisera Capitala. Sub gloantele comisarului a cazut temutul Petre Silberschmied, poreclit Argintaru, liderul unei bande de spargatori in care activau mai multi dezertori nemti din corpul de armata Dirlewanger, corp creat, la cererea expresa a lui Himmler, din condamnati la moarte sau la inchisoare pe viata. A urmat banda lui Gica Cioc, poreclit Balaurul, si cea a rivalului

acestuia Sandu Moise, zis Hitler, datorita mustatii asemanatoare cu cea a dictatorului german; infractori din Ferentari specializati in contrabanda cu bunuri furate, jocuri de noroc, prostitutie si spargeri de locuinte. Poate cea mai rasunatoare lovitura a dat-o Eugen Alimanescu criminalilor infiltrati in randul politiei.Este vorba de comisarii sefi Cairo si Voinescu. Fosti infractori, acestia fusesera recrutati in randul politiei si numiti chiar comisari in speranta ca vor putea da mult mai usor de urma eventualilor raufacatori. Socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea targ, iar cei doi, odata imbracati in uniforma, si-au reluat un mai vechi obicei spargerile de banci. Din Brasov si Bucuresti, cei doi au reusit in doar cateva saptamani sa sustraga din filialele Bancii Nationale o suma colosala peste 2 milioane de dolari. Descoperiti de Alimanescu chiar in timpul unui nou jaf, Cairo si Voinescu au ales sa se impuste reciproc decat sa ajunga din nou in spatele gratiilor. Sau cel putin asa sustine raportul oficial din acea perioada. Primul hot din lume caruia i-a venit ingenioasa idee sa fure casa de bani cu totul, Lica Ciungu, zis Cap de Fier, a fost capturat tot de comisarul Alimanescu si agentii sai. Mai mult, in urma unei meticuloase operatiuni de filare, Incoruptibilii romani au reusit sa lichideze intreaga banda a spargatorilor. NICI UNUL DINTRE EI NU A SCAPAT VIU. Printre cei care alesesera calea fugii din Bucuresti se numara si Nicolae Purecica, poreclit Nae Chioru, un individ deja dat in urmarire generala in toata tara pentru mai multe crime, jafuri si talharii, majoritatea petrecute in Ferentari. De aceasta data, criminalul alesese Oradea ca viitoare tinta si, la scurt timp, orasul transilvanean intra in stare de soc. Zeci de atacuri armate asupra oamenilor nevinovati lasau in urma o multime de victime, dar ceea ce era de-a dreptul sinistru era modul in care victimele erau ucise. Criminalii nu se multumeau doar cu talharirea nevinovatilor ci, pentru a-i reduce la tacere, ii transau asemenea vitelor de la abator. Omorurile au fost atat de numeroase incat autoritatile oradene s-au vazut nevoite sa apeleze la singurul om care putea sa puna stavila ororilor, comisarul Eugen Alimanescu. Deghizat in om de afaceri, omul legii ii dadea de urma criminalului si se lasa condus in mijlocul intregii bande. Ceea ce parea a fi o noua talharie urmata de crima s-a transformat, insa, in macel. Agentii Fulger au deschis focul la vederea raufacatorilor. In doar cateva minute, din grupul lui Nae Chioru nu mai ramasesera decat cateva cadavre ciuruite. Dar totul are un sfarsit. Bucurestiul arata altfel si oamenii intelegeau ca pot sa traiasca liber, fara teama gangsterilor care ii terorizasera nu de mult. Alimanescu era un nume cu notorietate in randul criminalilor si toti evitau sa si-l puna pe urme. A venit insa Cazul de la Sinaia, caz descris de fostul comisar, Traian Tandin, in cartea sa Jafuri celebre din Romania. Chemat sa investigheze furtul unei cantitati impresionante de bijuterii din casa unui aristocrat din Sinaia, comisarul dadea rapid de urma raufacatorilor. Era vorba de o intreaga banda formata din ofiteri rusi. Cum la vremea aceea, Romania se afla in plina ocupatie sovietica, cazul parea cu atat mai dificil. Obisnuit sa nu faca nicio concesie, Alimanescu i-a chemat pe toti cei implicati in casa pe care o jefuisera de curand. A urmat un schimb rapid de focuri iar ofiterii rusi zaceau intr-o balta de sange. A fost sfarsitul comisarului Alimanescu. Ceea ce a urmat este invaluit in mister. Arestat, comisarul a fost condamnat la ani grei de inchisoare pentru omor deosebit de grav. O versiune a povestii spune ca ar fi fost aruncat din trenul ce il ducea catre inchisoarea comunista. O alta sursa indica faptul ca Alimanescu ar fi fost executat la scurt timp dupa incarcerare. Cert este ca autoritatile comuniste au incercat cu orice chip sa il stearga din amintirea oamenilor. Rapoartele sale au disparut in mare parte alaturi de multe dintre articolele care ii redau actiunile. Grupul Fulger a fost desfiintat, iar membrii sai si-au pierdut urma. In fond, in lumea

comunista tocmai se instaura un alt fel de Mafie. http://www.descopera.ro DIN ACEASTA CAUZA AVEM NEVOIE DE UN NOU COMISAR ALIMANESCU Dan Diaconescu si MASONERIA http://deveghepatriei.wordpress.com/2011/08/18/ce-blasfemie-crunta-masonii-de-la-otv-au-ajuns-sacompare-cu-mantuitorul-hristos/ Eu nu stiu de ce va impotriviti impotriva acestui om. Are dubla cetatenie si poate hotari viitoru copiilor mei care au de generatii intregi o singura cetatenie. ROMANA. Credeti ca slujbele acelea care te trezeste in zori (cu sonoru tare) dupa ce stai o noapte la TOMBERON TV se promoveaza moca? Vad ca in spatele lu DRACONESCU se aliaza multi oameni cu bani. Bani detinuti la ora actuala in BANCI OFFSHORE. http://www.lovendal.net/wp52/imperiul-diavolului-bancile-offshore-locul-in-care-elita-globala-isiascunde-banii/ CONSILIERE PARINTEASCA PENTRU DOMNUL PONTA

Domnule Ponta, sunteti pe cale sa faceti greseala vietii dvs. Nu negociati cu hunii nici un portofoliu, oricat de mic ar fi acela. Daca o sa faceti alianta cu UDMR-ristii, organizatie anti nationala, nu veti fi premier nici macar un an. Peste 60% din procentele de vot din cele 57% pe care le-ati castigat, au fost voturi de razbunare a romanilor, impotriva tradatorului de neam si tara, Basescu ( Lingaul Europei).Nicidecum voturi de admiratie si sustinere pro USL, luati aminte chestiunea. Aveti un mandat enorm de greu, romanii vor intelege daca veti sti cum sa puneti problema, insa nu vor mai suporta inca o data tradarea. Ce au abandonat in iarna vor finaliza sub mandatul dvs si nu va va pica bine. Romanii nu au iutat cum plangeau maghiarii la portavoce, ca de 1 Decembrie e zi de doliu, in sanul ungurimii si multe altele. Eu va doresc succes, sa stati drept in fata criminalilor de la Bruxelles (stiti la ce ma refer), sa guvernati tara in interesul national, macar dumneata, si astfel veti avea sansa de a spala pacatele GRELE ALE PSD.

Referendumul de la Rosia Montana este o bataie de joc si o facatura si nu as vrea sa ma bucur de decaderea tradatorului Basescu, doar pentru ai lua locul tradatorul , sclavul si sageata Ponta, ce imbogateste evreimea care conduce Bruxelles-ul, saracind si tradand populatia Romaniei, chinuita dealtfel de sute de ani fara incetare. Stiu, e greu sa fii impotriva sacalilor asa pe fata, caci vei avea soarta lui Ceausescu daca te opui lor, insa incearca macar sa nu te umilesti atat de tare si sa-ti sustii intodeauna crezul, onoarea si demnitatea, caci astea te vor intari. Romanii sunt prosti de fel, ei nu lupta pentru eiLupta tu pentru ei, si fa-o pentru tine. P>S> Resursele tarii sunt ale romanilor, nu ale Europenilor care le vand romanilor la pret triplu, bagati bine in cap acest lucru. N.Catalin.(intruder117) decembrie 10, 2012 TEAPA ROMANEASCA DE BLACK FRIDAY Foarte simplu: Se mediatizeaza evenimentul foarte intens cu multe zile inainte, timp in care se umfla pretul produselor exact cu procentul care ulterior se vor face reducerile . Spre exemlu, chiar eu in data de 19 .11.2012, am cumparat un tv LG 42LM615S, 3D diagonala de 106 cm.Pe pretul de la raft afisa 3000 de lei taiat, si sub el noul pret de 2499 lei(care in realitate costa 250 de euro). Ei bine , se vinde acelasi produs in magazinele cu reducere de Black Friday la pretul de 2999 lei. Si prostimea se calca in picioare . Nu cumparati produse care chipurile sunt la reducere daca nu aveti o lista cu preturile produselor facuta cu cel putin 60 de zile inainte. Pentru ca strategia este de a scumpi produsele gradat si in procente mici, incepand cu multe luni inainte pentru a le putea reduce de Black Friday, de fapt la pretul lor initial. Care este deja cu un adaos comercial de 200-300% sau chiar mai mult. Spre exemplu un iphone 4S : Componentele acestuia valoreaza 150 de euro, adunand 7 eruo cat costa asamblarea ajunge la 157 de euro. El se vinde idiotilor din lumea intreaga intre la 1000 de euro( la lansare) si 500 si ceva de euro in prezent. Asta da afacere, si astfel se intampla cu mai toate produsele. pretul din raft e de 3-4 ori fata de producator. Exista contracte de monopol intre fabricanti si marii vanzatori. Vanzatorii asigura fabricantului un anume numar de vanzari , in schimb, fabricantul nu vinde produsul decat, acestora. Si uite asa prostimea este jefuita pe fata, atata timp cat cumpara

astfel de produse monopolizate si la preturile impuse de marii vanzatori. Solutia? Boicotul.

http://salwatiromania.wordpress.com/2011/11/20/inghesuiala-prostilor-stii-care-e-valoarea-reala-aunui-iphone-4s-vezi-aici/ FOARTE FOARTE TARE, UN EXEMPLU DE SCUMPIRE PE ULTIMA SUTA DE METRI ESTE ASTA: CUM AU MARIT IDIOTII PRETURILE , IN TIMP CE SITEUL ERA VIZITAT DE MII DE CUMPARATORI Cum se tepuieste si se prosteste multimea . Cu ocazia fiecrei Black Friday, retailerii i ademenesc pe consumatori s atepte la cozi n orele reci ale dimineii, cu promisiunea unor oferte valabile o singur zi, care nu pot fi ntrecute. n fiecare an, consumatorii se ntreab Oare merit?. Se pare c rspunsul este de multe ori nu, noteaz Wall Street Journal n urma unei analize a celor mai mediatizate oferte, efectuat mpreun cu compania Decide Inc., specializat n agregarea datelor privind preurile. BLACK FRIDAY, pcleala preurilor Studiul relev c multe dintre cele mai intens promovate oferte de Black Friday se refer la produse care au putut fi cumprate la preuri mai mici n anumite perioade din an, uneori chiar de la acelai retailer.Decide Inc. analizeaz date privind preurile i, pe baza trendurilor multianuale descoperite, ofer clienilor sfaturi despre momentul oportun pentru achiziionarea produselor pe care le caut.Compania a luat n calcul 500 de oferte doorbuster (oferte marketate ca avnd preuri att de avantajoase nct clienii drm ua) prezentate de retailerii din Statele Unite cu ocazia BLACK FRIDAY din acest an, analiza datelor relevnd c aproape o treime dintre produse au fost disponibile la un moment dat n 2012 la preuri mai reduse.

Tradiia american Black Friday a devenit cu mult timp n urm un eveniment care are ca miz mai degrab convingerea consumatorilor c preurile sunt att de bune nct nu pot fi ratate. Retailerii au adoptat de-a lungul timpului diverse tactici, precum reduceri masive de pre la un stoc limitat de produse sau prezentarea unor discounturi aparent atractive la produse oricum ieftine, care nu afecteaz semnificativ marja de profit a magazinului. Totodat, transparena i uurina cu care pot fi consultate preurile pe internet au nlesnit semnificativ sarcina de a verifica aseriunile retailerilor, iar consumatorii cu ceva minte, i pot da seama mai simplu ca niciodat, care ofert este cu adevrat avantajoas i care este un simplu artificiu de marketing. noiembrie 23, 2012 ADEVARURI INCONTESTABILE :CUM S- A TRADAT SI VANDUT ROMANIA , BUCATA CU BUCATA, DE LA ILIESCU PANA LA TRAIAN BASESCU CARE NE PROSTEA CU TEPELE SI CU TRAITUL BINE ! Iata de ce tradatoru si lingaul de cururi evreiesti Traian Basescu, este sustinut de catre masonii, criminalii si ocultistii Uniunii Europene: Baroso, Merkel, BM, FMI, si restul lepadaturilor mondiale .

Pe 10 octombrie 2007, la trei luni dupa ce a devenit presedinte al statului Israel, Shimon Peres producea o afirmatie naucitoare, la Hotelul Hilton din Tel-Aviv, in fata a sute de reprezentanti ai cercurilor diplomatice evreiesti: Israel cumpara Manhattan, cumpara Ungaria, cumpara Romania, cumpara Polonia . La mai bine de doi ani putem constata ca Ungaria, Romania si Polonia sunt subjugate concernelor financiare israeliene, cele care au si produs criza financiara internationala. In ceea ce priveste Romania, bancile sunt toate privatizate, cedate catre structuri conduse de oligarhia evreiasca, iar tara noastra are cea mai mare datorie catre FMI si Uniunea Europeana, ce se ridica la aproape 70 de miliarde de euro, dintre care numai 19,95 de miliarde se vor totaliza in urma ultimului acord stand-by. In sondajele de opinie, romanii se considera o natiune ce se afla in fata unei crize economice si politice fara iesire, cu o datorie ce ii va atinge pe durata a zeci de ani, majoritatea crezand ca ne-am intors in urma cu 20 de ani. O parte dintre intervievati declara ca pe vremea lui Ceausescu era mai bine decat in urmatorii ani ce vor veni, incepand cu 2010. Sa mai mentionam ca Romania, Ungaria si Polonia au fost tari in care populatia de origine evreiasca era intr-un numar mare, iar in perioada comunista acestia au migrat masiv catre nou infiintatul stat Israel. Numai in perioada lui Ceausescu aproximativ 300.000 de evrei au parasit Romania, aproape 30.000 de familii fiind vandute contra a 30-40.000 de dolari fiecare, de catre regimul comunist.. Practic, prin Banca Mondiala si prin FMI se poate spune ca ceea ce afirma Peres la Hilton in urma cu cinci ani s-a adeverit. La Bucuresti se pregateste Guvernul marioneta Boc IV, cel care va continua politica de subjugare fata de puterile financiare mondiale. AIM a mai semnalat cum tot in guvernul Boc, la inceputul lui

2009 au fost contractate imprumuturile cu FMI, desi la acea vreme specialistii economici considerau ca Romaniei nu ii trebuie acest imprumut inrobitor. PNL a fost atunci singurul partid care a atras atentia ca imprumutul nu va fi altceva decat o forma mascata de vanzare a Romaniei. Cu toate acestea, vanzarea Romaniei bucata cu bucata catre firmele conduse de afaceristii mondiali de origine evreiasca a inceput cu mult inainte, in 2007, Peres avand doar certitudinea ca declaratiile sale vor deveni realitate. Publicam in cele ce urmeaza o nota informativa intocmita in 2008 de cativa ofiteri din SRI care au fost dati afara pentru ca semnalasera amploarea pe care o luasera afacerile evreiesti in Romania. Acestia au transmis ulterior nota, sub forma unui Armaghedon , catre principalele publicatii romanesti. La acea vreme niciuna nu a redat textul, cu toate ca jurnalistii stiau ca afacerile sunt adevarate, unele semnaland, in limita posibilitatilor, ingineriile evreiesti in Romania. Conducerile trusturilor de presa, insa, cu radacini in zona evreiasca, au interzis materialul pe care-l redam in continuare. Multe dintre acele manevre si algoritme de implementare mai sunt valabile si azi. Lor li sau adaugat altele, intre care cea mai importanta provocarea crizei economice mondiale si, implicit, cea romanesti, secondata de o criza politica: Analiza datelor si informatiilor obtinute evidentiaza faptul ca, dupa 1990, pe teritoriul Romaniei au inceput sa actioneze, in mod evident, foarte multi afaceristi, in marea lor majoritate de etnie evreiasca, favorizati de sprijinul consistent primit din partea unor factori de decizie interni. Personaje politice autohtone aflate in linia intai a deciziei economice si politice, incepand cu Ion Iliescu, Petre Roman, Emil Constantinescu, Zoe Petre, Adrian Nastase, Mircea Geoana, Mugur Isarescu, Adrian Severin, Viorel Hrebenciuc, s.a., au mizat pe lobby-ul evreiesc pentru a accede si a se mentine la Putere. Pentru acest fapt au facut orice compromis posibil, mergand de la culpabilizarea si desfiintarea Serviciilor Secrete romanesti, pana la vanzarea economiei nationale. Pe acest fond, cadre specializate ale Serviciilor Secrete israeliene au penetrat puternic decizia romaneasca, reusind sa promoveze interesele evreiesti in detrimentul celor romanesti. Dati-mi controlul asupra unei monede nationale si mi-e indiferent cine face legile!, spunea pe la 1800 intemeietorul clanului Rothschild, Amschel Mayer Rothschild. Este cat se poate de adevarat, iar ce se petrece astazi cu moneda nationala a Romaniei demonstreaza acest fapt. Dorinta evreilor de a pune mana pe finantele lumii se regaseste in ambitia de a conduce finantele fiecarei tari in parte, astfel incat sa se constituie intr-o oligarhie dominanta, intr-o aristocratie a banului.. Este un fapt cunoscut ca Banca Federala a Statelor Unite ale Americii, care are rolul de banca de emisie a monedei nationale dolarul american este formata din banci evreiesti, precum Bancile Rothschild, din Londra si Paris. Respectiva banca, numita Federal Reserve System din S.U.A. (banca centrala privata a S.U.A.), este legata la aparitia ei de omnipotentul bancher evreu J. P. Morgan, care si-a pus la dispozitie in acest scop, in 1913, proprietatea particulara din statul Georgia. Clanul bancherilor Morgan este implicat in tutelarea organismelor mondialiste, precum Comisia Trilaterala si Council on Foreign Relations (S.U.A.), ca si The Round Table. Acesta completeaza sau suplineste, dupa caz, activitatea mondiala a clanurilor evreiesti Rothschild si Rockefeller.

In acest context trebuie privita si aducerea lui Mugur Isarescu in fruntea Bancii Nationale a Romaniei, care nu a fost deloc intamplatoare si, mai ales, nu s-a datorat vreunei pregatiri sau experiente profesionale de exceptie, caci pana la momentul respectiv acesta nu avusese nimic in comun cu sistemul bancar. Din 1990, el a fost aproape fara intrerupere guvernator al Bancii Nationale a Romaniei. Despre el s-a afirmat in mai multe randuri ca are legatura cu comenzile ocultei financiare internationale. Mugur Isarescu ar fi fost recrutat de catre Council on Foreign Relations (C.F.R.) in 1990, la New York. Recrutarea s-ar fi produs la Institutul pentru Studiul Economiei Mondiale din New York, pe cand Isarescu se afla la post. Conducerea C.F.R. (organizatie controlata de familiile bancherilor evrei Rockefeller si Rothschild, sustinuti de J.P. Morgan) a recrutat un numar semnificativ de specialisti, potentiali inlocuitori ai celor care guvernau la vremea respectiva in tarile est-europene. Controlul din start al pietelor est-europene era un scop bine determinat, in functie de indicatiile specialistilor C.F.R. Pentru indeplinirea obiectivelor propuse, pe tot parcursul anilor 1990-1992 s-a purtat un intens razboi mediatic de dezinformare, in toate misiunile economice subliniindu- se greseala facuta de Romania prin plata datoriei externe si exemplificandu- se prin tari care aveau mari imprumuturi, dar un nivel de trai mai crescut si sugerandu-se ca o tara se poate dezvolta doar prin imprumuturi inrobitoare. De altfel, principala forma de control al unei tari este cea financiara specialitatea C.F.R. Potrivit surselor, Mugur Isarescu ar fi fost pregatit in vederea accederii la fotoliul de premier. De aceea, solutia Mugur Isarescu a fost inaintata ori de cate ori a fost situatia unei crize majore. Pasul cel mai important facut de Mugur Isarescu, in conformitate cu dispozitiile C.F.R., a fost devalorizarea masiva a monedei nationale, ca politica monetara, si o rata derizorie a tuturor creantelor Romaniei (ex.: Egipt, Irak), pas sustinut si de prim-ministrul impus de mass-media, de fapt de oculta financiara, Theodor Stolojan, rasplatit ulterior cu un post la Banca Mondiala. Pentru indepartarea eventualilor investitori necontrolati de C.F.R., in 1991 Th. Stolojan a nationalizat valuta aflata in banci, ceea ce a dus la un adevarat recul pentru investitiile straine scapate de sub controlul si manipularea ocultei de la New York. Un alt aspect demn de mentionat il constituie jocurile interbancare, permise si incurajate de Mugur Isarescu, derulate prin bancile aflate sub tutela C.F.R. (Chase Manhattan Ro, ING Barings, ABN AMRO), prin intermediul carora importante fonduri valutare au parasit Romania. Desi B.N.R. are o Directie de Supraveghere si Control Valutar, nu a luat masuri pentru repatrierea valutei, care, obtinuta in urma tranzactiilor externe, nu a mai intrat in tara (cazul firmelor Pepsi, Qudrant, Coca-Cola, NAPPA, afacerile cu tutun, bumbac si din industria usoara). Faptul ca Isarescu ar fi fost recrutat de C.F.R. poate fi sustinut de argumentul ca niciodata, indiferent de forta politica ajunsa la Putere, el nu a putut fi schimbat, cu toate incidentele penale ale afacerilor familiei sale cu cetateanul Heinrich Schorsch, banuit a fi agent dublu, inclusiv F.M.I. si Banca Mondiala jucand cu asul Isarescu in maneca si amenintand cu sistarea oricarei creditari in cazul schimbarii acestuia. Unul dintre cei doi evrei americani care monitorizeaza si dirijeaza Romania de la cel mai inalt nivel este Mark Meyer. Evreu american de origine romana, acesta este presedinte al firmei de avocatura (evreiasca) de pe Wall Street (New York), Herzfeld & Rubin. Aceasta a fost implicata in derularea a numeroase privatizari din Romania. Personajul a fost consilierul lui Ion Iliescu, dar si al lui Emil Constantinescu. Pe vremea acestuia din urma, usa palatului prezidential era permanent deschisa evreilor Tom Lantos si Alfred Moses. A fost sesizat, de asemenea, in compania lui Adrian Nastase, Mircea Geoana, Ilie Sarbu, Dan Nica, Serban Mihailescu si Viorel Hrebenciuc, fiind lobby-ist pentru mai toate regimurile de la Bucuresti si, totodata, consilier al presedintelui moldovean, Vladimir Voronin.

Este un personaj care a intrat in cercurile Puterii, indiferent de culoarea acestora. Pana de curand, pe site-ul firmei era trecuta la loc de cinste Dana Barb, sora lui Adrian Nastase, considerata o persoana deosebit de capabila la nivel de lobby intern. In 2005, cand presedintele Traian Basescu a efectuat prima sa vizita la Washington, Mark A. Meyer a fost invitatul special al sefului statului la o intalnire particulara. Aceasta a avut loc intr-o incapere a Ambasadei Romaniei, in timp ce romano-americanii erau invitati la o receptie. Rubin Meyer Doru & Trandafir firma de avocatura constituita de Meyer in Romania este cea care a obtinut pentru Dominic de Habsburg si familia acestuia retrocedarea Castelului Bran. Mark Meyer este si presedintele Camerei de Comert Romano-Americane din New York, in fapt o agentie sub acoperire a C.I.A. pentru promovarea intereselor evreilor americani si interfata a afacerilor S.U.A. in Romania. Organizatia a fost creata la Bucuresti in 1993, chiar cu sprijinul lui Ion Iliescu, alaturi de Meyer avandu-l la conducere pe evreul Elias Wexler, originar tot din Romania, acelasi care detine postul de televiziune din New York, Romanian Voice, si care, platit tot de romani, retransmite programe ale Televiziunii Romane, beneficiind de un contract extrem de benefic semnat cu TVR-ul inca din al doilea mandat de presedinte al lui Ion Iliescu. Postul de televiziune a fost subiectul unui mare scandal de presa, dupa ce a reusit sa obtina finantarea de la Bucuresti pentru retransmiterea programelor TVR International pe continentul nord-american. Mark Meyer este si vicepresedinte al Congresului Romanilor Americani (CORA). Meyer este, alaturi de alti evrei, si in spatele afacerii cunoscute ca Invest Romania Forum. Desi principal initiator al actiunii, prin firma Hertzfeld & Rubin, este Meyer, pentru publicul romanesc initiativa apartine unui grup mai larg, chipurile chiar autoritatilor romane, in cautare de investitori americani. Forumul, organizat in 1997 in S.U.A., sub genericul Economia romaneasca: Afaceri de ocazie pentru Oamenii de Afaceri Americani (Romanian Economy: Emerging Deals for American Business People), trimisese invitatii companiilor americane evreiesti, si nu numai, sa profite din plin de ocazia de a cumpara ieftin intreprinderile romanesti. Organizatorii secreti (Herzfield & Rubin, adica Mark Meyer, si USAID Midinvest Bussines Center, adica C.I.A.), al caror plan de preluare a economiei romanesti necesita fonduri, pentru a fi convingatori, s-au gandit sa expuna, ca garanti, responsabilii economici din Romania, asa ca au fost plimbati de la Bucuresti la Chicago reprezentanti ai Guvernului roman, presedinti si directori executivi ai celor mai influente banci si fonduri mutuale din Romania, directori din toata economia romaneasca. Mesajul transmis a fost urmatorul: economia Romaniei este de vanzare, puteti sa va exercitati dreptul in consecinta, putem aranja privatizarile.. Cel mai convingator s-a straduit sa fie Mircea Geoana, ambasador al Romaniei in S.U.A. la acea data. Geoana a facut parte dintre studentii privilegiati de inaltii ofiteri ai fostei Securitati. Astfel, generalul Pacepa, pe vremea cand era sef adjunct al spionajului romanesc (D.I.E.), a avizat favorabil numele lui Mircea Geoana, fiu al generalului Geoana, pentru a pleca la studii in S.U.A. in randurile ambasadorilor prieteniei romano-americane. Dupa ce a dezertat, Pacepa a trecut in solda C.I.A.., iar dupa 1990 a reluat legaturile cu mai tanarul Mircea Geoana. Desfasurat la Hotelul Hilton &Towers din Chicago, in perioada 29.09 3.10.1997, Forumul scotea, practic, economia Romaniei la mezat in fata unor mari banci americane evreiesti: Chase Manhattan Bank, Smith Barney Europe, First Chicago Bank, Mercantile Stock Exchange, Global Securities USA Inc, Executives Club of Chicago, banci care se afla in spatele firmelor investitoare . In perioada 30.03 3.04.1998, in S.U.A., actiunea (Forumul) s-a repetat spre a fi oferite afaceri in Romania la peste 200 de mari companii americane in domeniul bancar si in cel al pietei de capital,

industrie usoara, agricultura si industrie alimentara, industrie constructoare de masini, metalurgica, chimica si petrochimica, materiale de constructii, electronica, telecomunicatii, infrastructura etc.. De aceasta data, organizatorul anuntat era chiar de la varful finantelor americane evreiesti, Amroinvest Inc (baronii finantelor mondiale, familia evreilor Rothschild), dar in comitetul de initiativa mai gasim, la calibru apropiat, si Citibank, reprezentata de presedinte si vicepresedinte, evreii David Garner si Janet Heckman, dar si pe Dana Barb, sora lui Adrian Nastase, ca manager general pentru Romania al firmei Herzfeld & Rubin, deci Mark Meyer. Un alt evreu celebru pentru afacerile pe care le deruleaza in Romania, cu largul concurs al autoritatilor, este Alexandru Bittner. Omul de afaceri, agent israelian cu penetrare la toate nivelurile institutiilor esentiale ale Statului Roman, a fost semnalat inca de la inceputul anilor 90 cu o stransa legatura in familia Adrian Nastase. Aceasta prietenie s-a materializat intr-o serie de afaceri derulate de catre acesta din urma si intermediate de Dana Nastase si de Sorin Tesu, omul de incredere al familiei Nastase. Ocupatia, la vedere, in Romania a lui Bittner este aceea de director al Hotelului Minerva din Bucuresti, detinut de firma israeliana E.W.T.R. (agentie de turism international) . La parterul hotelului se afla un renumit restaurant chinezesc, aceasta fiind specialitatea sotiei afaceristului evreu, chinezoiaca de cetatenie americana, Sherr Bittner. Pe aceeasi lista se afla Ronald Lauder, magnat evreu american, mostenitorul unei averi cladite pe parfumuri (celebrele parfumuri Este Lauder), fost ambasador al SUA in Austria, presedinte al Consiliului Organizatiilor Evreiesti Americane, al Comitetului Public International al Organizatiei Mondiale a Restitutiei Evreiesti si trezorier al Congresului Mondial Evreiesc. Sustinut in investitiile din Romania de senatorul evreu american Tom Lantos, care i-a facut lobby pe langa cele mai inalte autoritati romane, Lauder detine, indirect, trustul Media Pro, respectiv posturile de televiziune ProTV si Acasa din Romania, postul de radio ProFM si cateva ziare. Ambitia sa este ca prin postul ProTV, transformat intr-o rafinata masina de propaganda, sa controleze si sa directioneze opinia publica romaneasca potrivit liniei sionisto-americane. Trustul de presa Media Pro a acumulat de-a lungul anilor datorii imense fata de bugetul Statului Roman (peste 45 milioane de dolari), toti guvernantii romani tratand cu maxima obedienta actionariatul evreu al firmei. Numirea si mentinerea lui Adrian Sarbu in fruntea afacerii din Romania nu au fost intamplatoare: casatoria sa cu ex-modelul Janine a fost nasita de Mircea Geoana, iar cumnatul acestuia din urma, Ionut Costea, a functionat ca secretar de Stat la Ministerului de Finante in intervalul 1997-2000. Inclinatia evreilor pentru posturi de televiziune romanesti este dovedita si de cazurile posturilor (fost) Tele 7 ABC (al evreului Fredy Robinson), PrimaTV (al evreilor Alex Bittner si Dan Fischer) sau B1 (unde co-actionar este evreul Elan Schwartzenberg) . Despre televiziunea B1, publicul crede ca ea apartine integral fratilor magnati Paunescu. Exista insa sustineri despre apartenenta lui George Paunescu la Bnai Brith.. Concret, el a fost cooptat drept informator oficial al Anti Defamation League din Romania, dar Anti Defamation League este un Serviciu secret sionist, in slujba Bnai Brith. Si alte televiziuni romanesti sunt penetrate de agenti mondialisti sau sionisti, in general evrei, inclusiv postul national oficial de televiziune. Mark Rich este un nume care aproape nu mai are nevoie de prezentare. Magnat evreu cu cetatenie americana si israeliana, escroc si evazionist de talie mondiala, face parte din cartelul ocult RothschildSoros si este colaborator apropiat al servicului israelian de spionaj, Mossad. El s-a aflat in spatele firmei canadiene Gold Corporation, companie cu 80% actionariat pestrit, pe care il controleaza insa Rich si care a preluat unul dintre cele mai mari zacaminte de aur si argint din lume, cel de la Rosia

Montana, in Transilvania (cel mai mare din Europa: peste1800 de tone de aur pur si peste 3.000 de tone de argint pur). Ca urmare, zacamantul de la Rosia Montana urmeaza a fi epuizat de catre Gold Corporation Ltd in numai 15 ani, Statului Roman revenindu-i din aceasta exploatare doar 2%.(Pentru care jigodia de Basescu facea atata loby, platit fiind probabil dupa spumele de la gura). Creierul afacerilor lui Mark Rich in Romania este considerat a fi Stephan Lowy, evreu polonez nascut la Lemberg, in Galitia, membru al mafiei evreiesti canadiano-americane , Koscher, avand vechi legaturi cu Romania. Stabilit din 1970 in Elvetia, dupa scandalul fraudarii bursei canadiene, s-a unit in anii 90 cu Mark Rich. Din anii 70 demareaza afaceri petroliere prin firma sa Atlas Oil Comp. Ltd., cu sediul la Londra, incalcand embargoul international asupra Israelului si alimentandu- l cu petrol. Dinspre partea romana, Lowy a reusit sa-si asigure si complicitatea naiva a fratelui lui Nicolae Ceausescu, Marin Ceausescu, care locuia in Austria si era seful misiunii comerciale romanesti la Viena, dar adevaratul manuitor de la Bucuresti era tot un evreu, Hugo Weinstein, alias Rebstein, poreclit Bebe, fost colonel de Securitate, care conducea intreprinderea de comert exterior Chimica, si care, la randul ei, avea o sucursala in cunoscuta intreprindere romaneasca a Securitatii, I.C.E. Dunarea. Acest Hugo Weinstein aparea in multe pozitii-cheie, ca reprezentant al Romaniei: reprezentant al Camerei de Comert din Romania socialista (mai precis, al Oficiului de reprezentare si comisioane al Camerei, celebrul Oficiu Argus), sau reprezentant al Uzinexportimport, ce detinea monopolul exportului si importului Romaniei in domeniul constructiilor de masini. Este celebru raspunsul fostului avocat al Ambasadei Austriei la Bucuresti, C. Visinescu, audiat ca martor, la Viena, in mai 1990, in procesul penal privind afacerea Lucona. Intrebat de presedintele instantei daca, dupa parerea lui, Weinstein este roman, Visinescu a dat un raspuns care a uimit instanta: Este greu de spus. El este evreu. Yoav Stern, israelian, face parte si el din grupul oamenilor din Romania ai magnatului evreu Mark Rich, preocupat de petrolul romanesc. A fost arestat in anul 2002 pentru acte grave de coruptie, evaziune fiscala si eliberat la presiuni uriase din partea Ambasadei SUA la Bucuresti, dar si a lui Viorel Hrebenciuc. Un alt personaj este Motti Zisser, care controleaza, alaturi de firma Control Centers, consortiul Europa Israel Group, companie israeliana importanta la proprietatea careia participa din anul 2002 si banca Leumi Le Tel Aviv (cu 10%), implicata in privatizarile din Romania. Europa-Israel Group controleaza firma Elbit Medical Imaging. Odata cu preluarea firmei Elbit Medical Imaging acum cativa ani, Motti Zisser a preluat si subsidiara acesteia, firma israeliana Elscint, careia i-a oprit activitatea, vanzandu-i toate bunurile si mijloacele de productie (mai putin sectia ce avea comenzi ferme contractual cu General Electric) si a orientat fondurile acesteia catre preluarea ieftina de hoteluri in Europa rasariteana (si frauduloasa, precum Hotelul Bucuresti), pe care sa le renoveze, pentru a le spori valoarea. Totodata, ridica mall-uri, cum este cel de la Timisoara, unde a preluat ieftin terenul necesar de la o firma de stat romaneasca, dupa care a revandut foarte scump o parte din suprafata chiar Primariei orasului. Eli Papouchado, cetatean israelian, este partener de afaceri traditional, in Israel, al lui Motti Zisser si detine proprietati hoteliere operate de lantul hotelier Park Platza. In 1998, a dorit sa preia privatizarea Hotelului Bucuresti (din Bucuresti). In Capitala, la un moment dat, Papouchado construia doua mari centre comerciale, finantat de Banca Internationala a Religiilor, fiind si director al unei sucursale a Leumi Le Bank. Tonya Halpern, nascuta la 29.06.1948, in Bucuresti, in prezent cetateana israeliana, cu domiciliul in Tel Aviv, este unic distribuitor in Romania al produselor Kodak, prin firma sa M..TIL.ROM, cu sediul la SITRACO CENTER, Piata Unirii, administrata de partenerul ei in afaceri, israelianul Eliahu Rasin, cu care mai detine Hotelurile Opera si Central din

Bucuresti. O leaga o foarte mare prietenie de Alex Bittner, pe care al considera ca pe un adevarat frate. Tonya Halpern rezideaza in Romania cu multi ani inainte de 1989, locuind la apartamentele Hotelului Bucuresti (pentru privatizarea caruia s-a si implicat direct, alaturi de Alex Bittner), iar sotul sau, Moshe, specialist in tehnica aviatica, este apropiat de firma israeliana Elbit System Ltd.. Numele complet al firmei evreo-americane pe care o reprezinta in Romania este Eastman Kodak, firma care, alaturi de Standard Oil, Xerox, U.S. Steel, IBM si mai multe banci evreiesti americane, sustine si activeaza pentru organizatia mondialista Council on Foreing Relations (C.F.R.). Eliahu Rasin, nascut la 24.10.1947 la Tel Aviv, in Israel (potrivit datelor din pasaportul sau, fiind inregistrat la Registrul Comertului din Romania ca om de afaceri), domiciliat in prezent in localitatea Rishon Le-Zion din Israel, a dezvoltat in Romania o afacere piramidala, a carei baza o reprezinta o cutie postala cipriota, respectiv off-shore-ul Monilen Enterprises Ltd, infiintat in august 1997, cu care controleaza mai multe firme din Romania: Hotelurile Opera si Central din Bucuresti, firma Sitraco, firma Nil Conimpex SRL, EuroConstruct & Development SRL si Rom Integrated Computers Technologies SRL. Detine totodata Hotelul Sinaia din Sinaia, pe care l-a incredintat spre administrare lui Marian Schwartz, ofiter in rezerva din Serviciile Speciale israeliene, nascut la 3 iulie 1954 in Bucuresti. Tatal acestui Rasin a fondat impreuna cu Bernard Shraer (asociati initiali) renumita banca Leumi Le din Tel Aviv. La banca Leumi Le, sucursala din Londra, in contul firmei lui Rasin, MONILEN ENTREPRISES LTD, a fost varsata suma de 2,92 milioane de dolari americani, comision pentru privatizarea Hotelului Bucuresti. Ca presedinte la Sitraco Center si la Sitraco Gemenii (este vorba de mai multe blocuri moderne, pe care a pus mana in centrul Capitalei, mai ales in zona Unirea, si pe care le-a transformat in Business Center), Eliahu Rasin a avut drept clienti firme si institutii precum Ardaf, Iberna, Pepsi Cola International, Gelsor, Elite Romania, Sharrom-Sharp, El Al, Delta, Ambasada Israelului, Ambasada Norvegiei, Metropol S.A., Kodak, U.S.A.I.D. (agentie a S.U.A. subordonata C.I.A.). Bernard Shraer, evreu de origine maghiara, fondator al bancii israeliene Leumi Le Tel Aviv, dupa 1989 a inceput sa isi dezvolte afacerile preponderent in Ungaria, indeosebi prin compania Danubius Hotels ind Spa Co., cu sediul in Budapesta, lant hotelier intrat repede in topul revistei de specialitate Hotels. In 1995 detinea 9 hoteluri, in 1996 23 (din care 3 pe Insula Margareta), iar in prezent poseda peste 50 de hoteluri. Pentru a-si extinde afacerile in Romania, interesat indeosebi de statiunile din Transilvania, a apelat si la consultanta lui Rudos Ern (fost ambasador ungar la Bucuresti, cadru de informatii dovedit). In cazul privatizarii ilegale a Statiunii Sovata, a reiesit ca in spatele SRL-ului din Ramnicu Valcea, cu care a licitat, se afla firma sa din Ungaria. In aceeasi situatie se afla si alte statiuni din Transilvania. Cand in 1999-2000 a dorit sa preia Hotelul Bucuresti, a invitat la Budapesta si a cazat o delegatie sindicala din turismul romanesc, ca si pe unii directori. Din documentele existente la F.P.S. rezulta ca Radu Sarbu in persoana i-a cerut castigatorului legal al licitatiei sa cedeze contractul catre Danubius Hotels, unde era implicat si Dan Fischer.. Acest Shraer, ca si Rudos Ern, nu este strain de incercarea de preluare a Bancii Comerciale Romane de catre Banca Ungariei. Privatizarea B.C.R. fusese insa impusa Romaniei de catre Banca Mondiala pentru anul 2003. Rudos Ern, cetatean cu dubla cetatenie, maghiara si britanica, fost ambasador al Ungariei, face afaceri preponderent in Romania. Surse din sistemele de informatii apreciaza ca originea sa reala este evreiasca. Inainte de a fi acreditat ambasador la Bucuresti, se apreciaza ca a lucrat pentru spionajul maghiar cat timp a fost student in Romania. Detine o resedinta la Londra, iar numele a iesit la suprafata in public de abia in anul 2002,

cand fiul sau a fost arestat la Constanta pentru detinere si consum de droguri, impreuna cu cativa tineri romani. Una dintre aceste mari afaceri a fost cea cu Bell Helicopters S.U.A., in tandem cu Elbit System -Israel, care, daca s-ar fi materializat, ar fi adus evreilor miliarde de dolari de la bugetul Romaniei. Afacerea nu s-a putut realiza din cauza opozitiei ministrului de Finante liberal de la acea data, Daniel Daianu. Mandler intervine si PNL ii retrage sprijinul politic ministrului Daianu, fortand inlocuirea sa cu alt candidat liberal, in data de 23.09.1998. In aceeasi zi, la stirile de la postul Antena 1, senatorul PNTCD Serban Sandulescu a declarat ca stia de marti despre aceasta destituire, deoarece contractul cu Bell trebuie semnat si Decebal Traian Remes, noul ministru de finante, va semna acest contract. Fredy Robinson este evreu originar din Bacau, unde s-a nascut, in 1946. A emigrat in Israel, transformandu- se in om de afaceri si beneficiind de comenzi din partea statului (prin bunavointa lui Ariel Sharon), fapt ce l-a ajutat sa se imbogateasca. Datorita inclusiv succesului sau in afacerile din Romania, in Israel a fost declarat Omul anului 2001. Ofiter israelian in retragere,din cadrul fortelor speciale, este proprietar al trustului financiar Milomor Rezida, care sta in spatele afacerilor sale. A fost desemnat reprezentant al Statului Roman (al F.P.S.) in Israel pentru privatizarea intreprinderilor romanesti in favoarea capitalistilor evrei. Proprietar al Eurom Bank (fosta Banca Dacia Felix) si al mai multor cazinouri, printre care Cazinoul Vernescu si Cazinoul din Constanta (are deschis un cazinou si la Chisinau), a detinut si postul de televiziune Tele 7 ABC. In lucrarea Francmasoneria si clasa politica se afirma ca cedarea sediului Uniunii Scriitorilor din Romania, Casa Vernescu, catre afaceristi straini a intervenit dupa vizita in S.U.A. a lui Laurentiu Ulici (presedinte al Uniunii la vremea respectiva), la 19 octombrie 1993, cu prilejul sesiunii Supremului Consiliu, grad 33, de la Templul de Rit Scotian al Districtului Columbia, cand avea sa se reconsacre Supremul Consiliu Masonic din Romania. Oricum, dupa aceasta data, in Bucuresti cazinourile au aparut ca ciupercile dupa ploaie. Cele 8 cazionuri importante din Bucuresti au proprietari israelieni si sunt suspectate de spalare de bani. Asa cum se cunoaste, politia israeliana a fost sesizata si a demarat ancheta penala privind obtinerea de fonduri electorale frauduloase de catre Ariel Sharon, in cuantum de 1,5 milioane de dolari, concomitent cu operatiuni de spalare de bani. Principalii anchetati au fost cei doi fii ai acestuia, Omri si Ghilad Sharon. Mama acestora (Lili) era evreica originara din Romania, de la Brasov. Ghilad Sharon este, totodata, un cunoscut om de afaceri. Exista mai multe informatii, unele publicate si in presa, din care rezulta ca activitatile desfasurate in Romania ii aduc venituri considerabile, existand indicii serioase ca unele dintre fondurile ilicite folosite la scrutinul din 1999, precum si in campania de la inceputul anului 2002 a partidului Likud, provin din Romania. Afacerile din tara noastra ale fiului premierului Sharon s-au invartit in anturajul lui Fredy Robinson, fiind asociat cu unii dintre coactionarii fostei Banci Dacia Felix (EuromBank), precum Avital Benesch (presedinte al bancii), Fredy Robinson (proprietar principal al bancii) si Liviu Mandler (fost presedinte al bancii, asociat). Sorin Beraru, pe numele sau adevarat Shmuel Bergovici, s-a consacrat public in Romania prin mega-ecscrocheria CICO S.A.. Israelianul Sorin Beraru este unul dintre cei mai mari infractori evrei care au operat in tara noastra. Inculpat in mai multe dosare penale, in anul 2002 Beraru a incercat mituirea procurorilor romani cu suma de 600.000 de dolari. Acestia au organizat un flagrant, in urma caruia a fost arestat emisarul sau israelian. La interogatoriu, acesta a declarat ca o parte din bani trebuiau sa ajunga la Adrian Nastase, primulministru de la acea data. Dat in urmarire generala internationala, Beraru rezideaza in Israel, stat care nu face nici un efort pentru a-i identifica ascunzatoarea si a-l extrada in Romania. Mai mult, la vizita

oficiala din 2001 in Israel a primului-ministru Adrian Nastase, la intalnirea oficiala cu oamenii de afaceri israelieni organizata de gazde, a fost prezent si inculpatul Beraru, pentru a-l certa pe premierul roman ca procurorii din Romania ii tulbura ghesefturile . Moshe Pesach, de asemenea cetatean israelian, este partenerul de afaceri in Romania al lui Sorin Beraru. Shimon Nahor este evreu originar din Galati, in momentul emigrarii in Israel purtand numele de Herscovici. Este cunoscut de catre Serviciile Speciale romane ca traficant israelian de arme, ce a actionat pe teritoriul Romaniei cu incepere din 1992 pana in 2001. La un moment dat, a fost viceamiral al armatei israeliene. Afacerile sale ilegale l-au adus in atentia Procuraturii romanesti, fiind arestat si inculpat in cadrul unui proces penal. Mituind judecatorii, avocata evreica a lui Nahor, Lidia Peter, a obtinut eliberarea acestuia (judecarea in stare de libertate). Shimon Nahor, odata eliberat, a incalcat interdictia de a parasi Romania, fugind peste granita, ascuns intr-un covor facut sul. Avocata Lidia Peter a fost arestata in Bulgaria si extradata in Romania. Sammy Ofer, cetatean israelian si britanic, evreu de origine romana, este reprezentant al familiei magnatilor israelieni Ofer, cunoscuti drept fratii Ofer (David, Sami si Iuli). Tatal fratilor Ofer a fost evreu originar din Romania, emigrand din orasul Constanta, unde avea numele de Josef Herscovici (acelasi nume de familie cu Shimon Nahor, Herscovici din Galati). Averea fratilor Ofer se ridica la 1,5 miliarde de dolari, plasata in afaceri. Dintre cei trei frati, David a fost seful unui Serviciu Secret israelian, Iuli a avut inclinatie spre functiile publice, detinand mult timp, desi israelian, si functia de consul al Romaniei la Tel Aviv, iar Sammy, un personaj retras, de culise, s-a concentrat asupra afacerilor. El locuieste cu precadere la Londra, fie la resedinta sa, fie pe un yaht de lux. Fratii Ofer detin impreuna o banca israeliana de rangul doi, Bank Mizrahi. Afacerile din Romania au fost demarate in ultimii ani de catre octogenarul Sammy Ofer, iar in prezent sunt conduse de fiul sau, Eyal Ofer. Familia Ofer este co-proprietara, alaturi de familiile (evreiesti) Pritzker din S.U.A.. si Wilhelmsen din Norvegia, a uneia dintre cele mai bine cotate agentii de turism din lume, Royal Caribbean Cruises Ltd. (active de 2,2 miliarde de dolari, venituri inuale de 1,2 miliarde de dolari), ce ofera croaziere in toata lumea cu peste 50 de itinerarii si peste 140 de destinatii in Caraibe, Bermude, Bahamas, Mexic, Panama, Alaska, Hawai etc., etc.. Flota are 14 nave moderne de agrement, cu o capacitate de peste 24.000 de calatori. Cea mai importanta afacere: familia Ofer detine compania Zodiac Maritime Agendes, companie de transport naval comercial, cu vase de pana la 164.800 tdw. Aceasta companie administreaza si vasele altor firme evreiesti, precum flota Rosemont, Trans Union Corp. sau cele 10 vase ale O&P Holding Ltd.. Navele sunt operate prin contracte de la cateva zile pana la cativa ani. In prezent, familia Ofer detine numeroase proprietati in Romania, care nu pot fi insa identificate cu usurinta, deoarece foloseste in preluarea intreprinderilor romanesti firme off-shore cu actionariat secret, create in paradisuri financiare, precum Cipru. Se banuieste prezenta sa masiva, desi invizibila, in proprietatile din orasul Constanta (mai ales in Port), unde presa nu poate scrie decat ceea ce vrea el. La conducerea Magazinului Tomis din Constanta (proprietatea sa) a numit-o pe Daiana Voicu, fiica unui magistrat Marin Voicu. Eyal Ofer, impreuna cu Jay Pritzker, l-a mandatat in 1997 pe evreul Phillip Bloom sa le procure Hotelul Bucuresti. Afacerea a esuat intr-un scandal privind manipularea privatizarii. De multe ori, datorita pozitiei sale, Eyal Ofer este mandatat de oficialitati sa reprezinte Romania in fata forurilor internationale, astfel incat el cunoaste politica de culise a guvernului roman mai bine decat Serviciile Secrete romanesti.

Dan Fischer, de cetatenie romana si israeliana, s-a numit si Francu, nume sub care a fost cunoscut ca sportiv al clubului Ministerului de Interne, Dinamo (echipa de polo). S-a facut remarcat prin implicarea sa in recuperarea creantelor Romaniei de la diverse state. Rolul lui Fischer se rezuma la a intermedia vanzarea acestor creante, pentru numai 40% din valoarea reala, catre una din Bancile Rotschild si la asi incasa comisionul. Totodata, Fischer a intermediat obtinerea de credite, pentru Romania, de la alta banca evreiasca americana, Credit Swiss First Boston, fiind apropiat in afaceri de fostul secretar de Stat de la Ministerul Finantelor, Ionut Costea, cumnatul lui Mircea Geoana. Legat de relatiile sale cu serviciul de spionaj romanesc, sunt semnificative acuzele aduse, in octombrie 2000, de fostul sef al Serviciului Roman de Informatii, Radu Timofte. Concret, fostul sef al Serviciului de Informatii Externe, Catalin Harnagea, ar fi cerut de la ofiterii din subordine dosarele a 19 personalitati politice, pentru a le discredita sau santaja. In acest context, atunci cand un om de afaceri nu cotizeaza la Fischer sau la AVAB, i se face imediat dosar penal, sustinea Radu Timofte, aratand si ca Harnagea se folosea de ofiterii acestui Serviciu in interes personal, pentru a raspunde anumitor comenzi politice, lucru valabil si astazi la Traian Basescu. Conform relatarilor lui Timofte, folosindu-se acest procedeu, Romania a recuperat 40 de milioane de dolari din Kuweit, insa banii nu au ajuns nici la bugetul de stat, nici la S.I.E., ci au luat cai numai de Harnagea stiute. Nota redactiei Raportul fostilor ofiteri ai SRI este mult mai amplu, cuprizand ample analize asupra privatizarilor la varf, toate conducand catre firme evreiesti, ca si lucrari date de statul roman altor firme din acelasi circuit, cum ar fi Bechtel. Am redat doar o parte a acestei analize, ne-am oprit mai mult asupra societatilor care au fost penetrate de cetateni israelieni, multi dintre acestia avand si dosare penale la Parchetul general, dar care au fost musamalizate de Puterile care s-au succedat in Romaniaiulie 26, 2012 PRIMII NE-AU VANDUT, BASESCU NE-A VANDUT, IAR ACUM VIN IARASI PRIMII CE FACEM ?? Carpathian Gold, companie listat la bursa din Toronto, a anunat c zcmntul de aur i cupru pe care l exploreaz n Romnia este cu mult mai mare dect estimarea iniial, anun miningweekly.com. Carpathian Gold exploreaz zcmntul de aur i cupru din Valea Rovina, judeul Hunedoara. Ultima estimare a resurselor a anunat c cele trei zone de exploatare din Valea Rovina adpostesc 7,19 milioane de uncii de aur, adic cu 134% mai mult aur dect era estimat iniial. Estimarea de acum mai arat c n zon se gsete cu 87% mai mult cupru dect se credea iniial. n urm cu un an, compania Carpathian Gold, care exploateaz zcminte de aur i cupru n Valea Rovina, a anunat c a vndut 9% din aciuni ctre Barrick Gold Corporation. Banii astfel obinui vor fi folosii n mod exclusiv pentru exloatarea i dezvoltarea proiectului din Valea Rovina, judeul Hunedoara, se arta ntr-un comunicat publicat de buletindecarei.ro. Compania s-a angajat s foloseasc o parte din aceti bani pentru extinderea programului de forare cu cel puin 15.000 m (de la 35.000 la 50.0000 m), care se va concentra pe extinderea depozitului de zcminte de aur i cupru de la Cireata, dar i pentru a testa alte obiective din apropiere, aa cum au cerut cei de la Barrick. Proiectul Valea Rovina este compus din trei perimetre cu zcmnt aur-cupru: Rovina, Colnic i Cireata.

Carpathian Gold este prezent la noi n ar prin firma Samax Romnia. Cum spuneam AICI s-a dovedit ca aveam dreptate si inca nu-i nimic ce au gasit, zacamintele sunt enorme. Ne-am putea tipari propria valuta internationala la valoarea zacamibntelor de acolo fara sa mai depindem de alte valute.iulie 18, 2012 COLENEII CAPUSA, APARUTI PESTE NOAPTE, SUG SANGELE ACESTEI TARI PRIN TRADATE SI SABOTAJ, MINTIND SI PACALIND OPINIA PUBLICA IN DETRIMENTUL TARII, ROMANILOR SI NEAMULUI ROMANESC. Turcescu, Blejnar i MRU, fcui colonei de Gen. Oprea, la apelul bocancilor n cadrul emisiunii Sinteza Zilei de la Antena 3 a fost prezentat o list care conine nume sonore din viaa politic romneasc, avansate n diferite grade n Armat, de fostul ministru al Aprrii Naionale Gabriel Oprea. Lista a fost confirmat de actualul ministru al Aprrii, Corneliu Dobrioiu i conine nume de politicieni, foti minitri, primari, preedini, jurnaliti, avnd ca apartenen politic sau ca simpatie PDL. Pe list se gsesc i nume sonore din pres, cum ar fi Robert Turcescu sau fostul director al TVR, Andi Lzescu. Ministrul Dobrioiu a declarat c Robert Turcescu nici mcar nu a fcut stagiul militar. Ministrul a mai adugat c se va deschide o anchet, iar cei n cauz vor fi degradai. Printr-un decret prezidenial din 1 decembrie 2008, Gabriel Oprea a fost naintat n gradul de generallocotenent (cu 3 stele) n retragere n Ministerul Aprrii. ROBERT TURCESCU omul de televiziune spune c, n momentul n care a terminat facultatea, ncorporarea nu mai era obligatorie. Totui, conform CV-ului, a terminat facultatea n 1998, armata obligatorie fiind eliminat 23 octombrie 2006. De asemeni, el spune c nu a semnat nicio hrtie prin care s fi fost ridicat la gradul de colonel. Joi sear, el amenin c va da n judecat MApN, dac nu se va ndrepta eroarea care i stric imaginea public. Colonelul Turcescu recunoate, ns, c nu a fcut nici stagiul militar obligatoriu n tinereea dumnealui, susinnd ns c armata obligatorie se eliminase cnd a terminat studiile. N-am facut armata. Nu m-am fofilat, doar eram student si am zis s-o fac dupa ce termin studiile. Cind am terminat facultatea, n-a mai fost cazul pentru ca se daduse legea potrivit careia nu mai era obligatoriu stagiul militar. Ci, optional. Am ales sa nu cer incorporarea. Voiam sa-mi fac meseria de jurnalist si sase luni de pauza pentru satisfacerea stagiului militar mi s-au parut la acea vreme nepotrivite. Repet, satisfacerea stagiului militar nu mai era obligatorie! scrie Turcescu pe Facebook. - Apostu Sorin Primar Cluj arestat pentru fapte de corupie PDL Lt.Col. (2011, absv.) - Arnutu Decebal Primar Trgu Neam PDL Col. (2010, cap.) - Blejnar Sorin ef ANAF PDL Col. (2011, lt. col.) - Bica Radu Vasile Vicepreedinte al CJ Cluj, arestat pentru fapte de corupie PDL - Boti Ioan Nelu Deputat, Ministru PDL Lt.Col (2010, Lt.) - Boureanu Cristian Deputat PDL Col. (2011, absv.)

- Brnz William Gabriel Deputat PDL Lt.Col. (2011, sold.) - Brnz Daniel Secretar Executiv Diaspora PDL Col. (2010, absv.) - Drgan Romeo Ionel Director General Adjunct ANL PDL Lt.Col. (2012, Plt.Maj.) - Falc Gheorghe Primar Arad PDL Mr. (2010, Cap.) - Ferencz tefania Gabriela Secretar General Adjunct al Guvernului PDL Mr. (2011, absv.) - Flutur Gheorghe Preedinte CJ Suceava PDL Col. (2011, Lt.Col), Lt.Col. (2010, Mr.) - Alexandru Lazescu Director TVR PDL Col. 2011 - Robert Turcescu Jurnalist PDL Col. 2010 - Mihai Rzvan Ungureanu Prim-ministru PDL Col. 2011 - Gheorghe tefan PDL Neam PDL Col. 2010 - Ialomiianu Gheorghe Ministru de Finane PDL Col. (2010, Slt) - Iliescu Valentin Adrian eful Dep. pt. Rel. cu Parlamentul Guvern PDL Col. (2010, Slt.) - Ionescu Silvian Ex Comisar general al Grzii Naionale de Mediu PDL Col. (2010, Cpt.) - Ivaschescu Nicolae Secretar de Stat la Ministerul Muncii PDL Lt.Col (2010, absv.) - Gheorghe Nastasia Secretar de Stat PDL Col. (2010, Mr) - Negoi Liviu Primar Sector 3 PDL Col. (2012, Mr.) - Oltean Ioan Deputat PDL Col. (2010, absv.) - Cristian Constantin Potera Primar Sector 6 PDL Lt.Col. (2010, sold.), Col (2012, Lt.Col.) - Preda Cezar Florin Vicepreedinte PDL PDL Col. (2011, Lt.) - Neculai Rebenciuc Deputat PDL Lt.Col. (2010, Sold.) - Savin Emanoil Primar Buteni PDL Col. (2010, slt.) iunie 22, 2012 CUM NE ASASINAM COPIII, IAR NOI NE SINUCIDEM.! Peste 50% din sortimentele de mezel care se gsesc pe piaa romneasc conin minim 6 E-uri. Mai mult, trei dintre produsele a cror eticheta a fost studiat, conin 10 E-uri, iar unul dintre produse,

chiar 14 E-uri, au precizat reprezentanii organizaiei.

Mai mult, trei dintre produsele a cror eticheta a fost studiat, conin 10 E-uri, iar unul dintre produse, chiar 14 E-uri! Nu a exista produs studiat, care s nu conina niciun E, au precizat reprezentanii organizaiei.Peste 9 aditiviSalam de unc rnesc (BIHARIA) 14 E-uri Salam Pikant (Cris Tim) 10 E-uri Salam de porc (Cris Tim) 10 E-uri Salam Italian (Cris Tim) 10 E-uri Salami Duo salam in cascaval, salam nature (Zimbo) 9 E-uri Salam de cas Extra (Aldis) 9 E-uri Salam de var (Cris Tim) 9 E-uri Salam CARO Sandwich (Caroli) 9 E-uri Salam de unca rnesc (Aldis) 9 E-uri Lista mezelurilor cu 8 i 7 aditivi Salam (Baroni) 8 E-uri Salam uscat (Cris Tim) 8 E-uri Salam de Casa (Cris Tim) 8 E-uri Salam Victoria (Campofrio) 8 E-uri Salam cu unc trneasc (Cris Tim) 8 E-uri Salam de casa Extra Matache Macelarul (Cris Tim) 8 E-uri Salam italian rustic (Maestro) 8 E-uri Salam cu unc trneasc (Maestro) 8 E-uri Salam de var extra (Aldis) 8 E-uri Salam Montana (ALPINIA) 8 E-uri Salam Rustic (C+C) 7 E-uri Salam de var (Maestro) 7 E-uri Salam ardelenesc (Cris Tim) 7 E-uri Salam var (Campofrio) 7 E-uri

Salam var dublu afumat (Campofrio) 7 E-uri Salam Semenic (Caroli) 7 E-uri Salam Anotimpuri (Maestro) 7 E-uri Salam dAlba (Elit) 7 E-uri Salam Franuzesc Kosarom (KOSAROM) 7 E-uri Salam Canadian (C+C) 7 E-uri Lista preparatelor cu 6 i 5 aditivi Salam Sinaia, Salam Chorizo, Salam Potcoava (3 pack Cris Tim) 6 E-uri Salam Turist (Cris Tim) 6 E-uri Salam Palaciego (Campofrio) 6 E-uri Salam de porc Kosarom (Kosarom) 6 E-uri Salam de casa extra (Caroli) 6 E-uri Salam de porc (Caroli) 6 E-uri Salam Victoria Extra (Zimbo) 5 E-uri Mini salam Sasesc Picant (Cris Tim) 5 E-uri Salam Rustic (Cris Tim) 5 E-uri Salam Saesc mai mic (Cris Tim) 5 E-uri Salam de var uscat (Clever) 5 E-uri Produsele care au 4 i 3 aditivi Salam cu ardei (Twinner) 4 E-uri Salam (Twinner) 4 E-uri Salam din carne de curcan (Twinner) 4 E-uri Salam Reinert Trapez (Reinert) 4 E-uri Salam nobil (Carrefour) 4 E-uri Salam de var (Carrefour) 4 E-uri Salam de var uscat (Carrefour) 4 E-uri Salam Polican (Pikok) 4 E-uri Salam rnesc (Clever) 4 E-uri Salam 1A (Dulano) 3 E-uri Salam Veneia (Dulano) 3 E-uri Salam Carne curcan i porc (Dulano) 3 E-uri Salam Bistria (Pikok) 3 E-uri Salami (Zimbo) 3 E-uri Salam de vit (Carrefour) 3 E-uri Salam Reia (Pikok) 3 E-uri Salam 4 anotimpuri (Zimbo) 3 E-uri Salam Boemia (PIKOK) 3 E-uri Salam Victoria cu unc de porc (Carrefour) 3 E-uri INJECTAREA CARNII CU 13 ADITIVI SI POLIFOSFATI martie 22, 2012 BASESCU SE PLANGE CA E PREA SCUMPA BENZINA. Preedintele critic OMV pentru politica de preuri pe care o duce, dar spune c nu se poate face nimic pe aceast tem, din cauza contractului de la privatizarea Petrom.

Astzi am venit cu Loganul. i Loganului i Duster-ului eu le pun benzin. Eu sunt cel care a rupt orice legtur cu Petrom pentru excesul de profit pe care l-a avut n perioad de criz. Nu-mi place politica OMV, este incorect. Nu poi s ceri unei firme s fie 100% s fie moral, dar nici nu poi s-mi arunci n fa preul mondial al petrolului este 120 de dolari, cnd tu l extragi cu 16 dolari din ar. Am avut aceast discuie cu patronul OMV. Din pcate, contractul este scris aa nct nu se poate face ceva, a declarant TraianBsescu,laPro TV- Cine mortii mamei voastre de genocidari si spanzurabili imputiti au facut acele contracte , ai? De ce baga-mia-si pulan sufletele voaste, ati sabotat un bun al poporului, in speta Petrom si ati intocmit contracte secrete duse pana la jaful national, fara acordul poporului, care este mostenitorul de drept al Petrom si a tot ce a lasat Ceausescu si voi ati vandut, furat si distrus la comanda? Cum ati instrainat voi bunul poporului unor persoane straine private, luavas neamul in pula, cand o veni ziua sa va calc pe cap impreuna cu progeniturile voastre, sa nu mai ramana samanta de tradator si jigodie imputita, a-l de toata clasa politica din 89 in coace. A sotit vreamea fratilor, ca astfel sa le raspundem acestor nenorociti. Aste este acum pura diplomatie, cu care trebuiesc tratati tradatorii. Mancati, beti, distrati-va , caci nu mai aveti mult. Va veni vremea cand o sa ma pis pe mormintele voastre, futu-va in gat de nemernici. martie 11, 2012 IATA NOUA LIBERTATE SI DREPTURI ALE OMULUI PROMISE DE SCURSURILE PAMANTULUI : In Libia dupa asainarea lui Gaddafi, s-a instaurat libertatea si respectarea profunda a drepturilor omului, mult tanjita si dorita de Uniunea Criminal-Europeana, de NATO si USA. Acestea erau foarte ingrijorate , nelinistite si vizibil suferinde de lipsa acestor drepturi, astfel incat au recurs la atacarea Libiei cu orice pret pentru a putea reda libertatea si democratia de care avea nevoie sarmanul popor. Iata acum, cand toate doleantele poporului s-au implinit, cand dictatorul a fost ucis, cand nimic nu-i mai impiedica sa prospere si sa traiasca liberi asa cum si-au dorit, ascesta este modul unora de viata: In custi, legati de maini si de picioare, cu steagul lui Gaddafi in gura, doar pentru ca sunt negri. martie 7, 2012 PENTRU A NE EXTERMINA, PENTRU A SFARTECA SI CUMPARA ROMANIA, EVREII SI MASONII DE LA FMI NE IMPRUMUTA CU JAPCA. TOATE ASTEA PRIN TRADAREA SI SUPUNEREA TOTALA A PUTERII DIN ROMANIA, ADICA A EVREILOR MASCATI SUB NUME ROMANESTI , CARE AU PRELUAT CARMA ACESTEI TARI. Deputatul PSD Ion Stan susine c lideri de la vrful guvernrii au falsificat datele economice ale rii, astfel nct Romnia s fie nevoit s se mprumute de la FMI, relateaz Romnia TV. ntr-o declaraie politic, depus la Camera Deputailor i intitulat Asasinii economici ai Romniei. Ce-i (Cine-i) leag pe Traian Bsescu, Jeffrey Franks, Sorin Blejnar i blonda lui Boc?, Stan acuz planurile de asasinare economic a Romniei. Puterea de la Bucureti este cel puin complice la o manoper sistemic de falsificare a indicatorilor macroeconomici, care a mpins la decizii politice greite, ale cror efecte sunt trdarea de ar, n varianta subminrii economice i a tirbirii suveranitii i independenei politice, urmare a aservirii fa de organizaii strine, a afirmat deputatul Ion Stan, membru al comisiei parlamentare de control al Serviciului Romn de Informaii, ntr-o declaraie politic,

depus la Camera Deputailor. Stan vorbete despre un plan deliberat de asasinare economic prin aservirea Romniei, prin intermediul mprumuturilor, ctre organismele financiare internionale i cei care le controleaz din umbr. Din vremurile n care se negocia i semna, pe baz de mit, aderarea i integrarea Romniei n familia euro-atlantic, datele macroeconomice ale Romniei au fost sistematic falsificate. Astfel, la momentul actual, anul 2012, diferena dintre datele macroeconomice reale i cele fcute oficial publice (dup prelucrarea de ctre Banca Naional a Romniei, Ministerul Finanelor Publice, Institutul Naional de Statistic, Comisia Naional de Prognoz) a ajuns, pe calea adncirii diferenei, meninut n mod voit, dintre capacitatea administrativ macroeconomic i capacitatea de evoluie a economiei reale i pe calea efectelor dezvoltrii economiei reale, la dimensiuni considerabile. Datele privind produsul industrial brut sunt subevaluate cu circa 20 la sut (PIB real = PIB comunicat public + 20%). Aceasta subevaluare a datelor economiei reale a fost necesar pentru a se demonstra, pe baz de date false, c Romnia are nevoie de mprumuturi internaionale, susine Stan. Manopera prelucrrii statistice frauduloase a fost realizat n cadrul unei strategii integrate pe care asasinii economici - n cazul Romniei, Jeffrey Franks i predecesorii si au aplicat-o la nivel global. Coordonatorii strategiei sunt marii anonimi din spatele Fondului Monetar Internaional, mai spune Stan. Falsificarea se produce prin intermediul oficialilor controlai de ctre FMI din fiecare ar, apoi oferta de finanare ar fi propus pe baza acestor date false. Pe baza acestor date false, FMI a elaborat ofertele de finanare (nsoite de condiii economice dure care inteau, de fapt, achiziionarea, la preuri derizorii, a activelor economice de importan naional), acceptate imediat de agenii din centrele naionale de decizie economic i politic naional, explic pesedistul. Indicatorii economici reali sunt de asemenea bine cunoscui Fondului. Unele dintre instituiile crora li s-au solicitat, n acest mod neoficial, datele reale, nu au putut rspunde la respectivele solicitri pentru simplul fapt c, n condiiile instituionalizrii prelucrrilor statistice false, practic nu au avut acces la datele adevrate. n aceste condiii, Jeffrey Franks, a luat legtura, cu acceptul lui Traian Bsescu, cu eful ANAF, Sorin Blejnar pentru a preleva datele reale direct din bilanuri. Sursele noastre ne-au comunicat faptul c existena unei interceptri accidentale a posturilor telefonice cu numerele 0728.666.063 i 0741.239.082 ori accesarea bazelor de date ale operatorilor reelelor respective de telefonie ar putea furniza dovezi irefutabile privind funcionarea sistemului descris. Mai mult, am avea i surpriza de a constata c i blonda lui Emil Boc este integrat comandoului asasinilor economici ai Romniei, susine deputatul. Din acest moment al anului 2012, cnd Romnia trebuie s ramburseze ctre FMI 1,2 miliarde euro, ncepe lungul ir al anilor de scaden, care vor ngropa i mai mult economia romneasc () Avnd n vedere c FMI a debutat ca un fond mutual internaional i statele participante i cer drepturile, iar aceast misiune instituional a fost ulterior denaturat, se pune ntrebarea dac la nivelul conducerii FMI sunt cunoscute aciunile lui Jeffrey Franks i cui servesc ele, a conchis Stan. martie 1, 2012 ROMANIA VA FI INVADATA DE EVREI, ANUL ACESTA ODATA CU ATACAREA IRANULUI. ROMANIA VA FI INVADATA DE EVREI, ANUL ACESTA, PESTE PUTIN TIMP, ODATA CU ATACAREA IRANULUI.

TOTI CEI APROXIMATIV 800. 000 DE EVREI CU CETATENIE ROMANA, ACORDATA DE BASESCU IN TIMPUL MANDATELOR LUI, SE VOR REFUGIA IN ROMANIA SUB PRETEXTUL RAZBOIULUI DIN IRAN. BINEINTELES CUM ROMANIA E FRUMOASA SI INCA IMBELSUGATA, VOR UITA SA MAI REVINA ACASA.MAI ALES CA TERITORIUL ROMANESC ESTE RAVNIT DE EVREI DIN 1850. Mai muli diplomai aflai la post n Israel au solicitat mti de gaze, iar ambasadele ntocmesc planuri n caz de atac cu rachete, de team c mii de israelieni cu dubl cetenie vor cere evacuarea din ar dac va izbucni un conflict cu Iranul. Ambasadele strine din Israel au nceput s ntocmeasc planuri pentru evacuarea cetenilor lor din statul evreu n cazul unui atac cu rachete. Oficiali de rang nalt de la Ierusalim au declarat c mai multe misiuni diplomatice s-au artat interesate de pregtirea pentru diferite situaii de urgen, relateaz Ynetnews.com. n cadrul pregtirilor pentru posibilele consecine ale unui atac israelian asupra Iranului, diplomai strini din Israel au cerut Ministerului de Externe s i echipeze pe ei i pe familiile lor cu mti de gaze. ntre timp, Ministerul de Externe le-a furnizat ambasadelor strine o list cu buncrele din ar i instruciuni. Diplomaii sunt ngrijorai de posibilitatea unei ofensive cu rachete asupra statului evreu care ar determina mii de ceteni israelieni cu paapoarte strine s cear evacuarea din ar. Un diplomat european de rang nalt a declarat c ntr-un asemenea caz, Uniunea European nu are mijloacele necesare unei evacuri n mas ntr-o perioad scurt. ntre timp, forele israeliene ncep miercuri exerciii militare de dou zile n oraul Ashkelon (sud), iar Forele Aeriene vor efectua un exerciiu n regiunea Galileea (nord). februarie 9, 2012 IATA DECI CE SPUNE OLIGOFRENUL ASTA DE AMBASADOR: Ambasadorul SUA n Romnia, Mark Gitenstein, a declarat, mari sear, la lansarea albumului Istorii i imagini din Bucuretiul evreiesc, c aceast carte este o dovad a contribuiei pe care evreii au avut-o la dezvoltarea oraului Bucureti i la evoluia cultural a Capitalei. Uitati ce moaca de prost are. Ce fata de embrion subdezvoltat. Albumul Istorii i imagini din Bucuretiul evreiesc propune o redescoperire a unei zone urbane care ia pierdut n mare parte amintirile din cauza emigrrilor i a demolrilor comuniste. Structura crii ofer o perspectiv mai larg dect simpla trecere n revist, combinnd informaia istoric cu imaginea ei literar i pozele contemporane cu cele de epoc. E genul de carte care te captiveaz, a spus Mark Gitenstein. El a adugat c a fost impresionat de modul n care se leag, n acest album, prezena fizic a evreilor din Bucureti de arhitectura Capitalei. Ambasadorul a mrturisit c, din acest album, a aflat c fostul sediu al ambasadei SUA, de pe strada Batitei, a fost proiectat de un arhitect evreu. Pentru mine ca american romn i evreu a fost dureros cnd am aflat i am citit ce s-a ntmplat n Romnia n perioada Holocaustului, ce s-a ntmplat cu evreii de aici, dar cu att mai impresionant este cnd vd ce contribuie i-au adus evreii din Romnia la dezvoltarea cultural a oraului. i din acest motiv pot s v garantez c aceast lucrare va fi mereu pe msua mea de cafea, la ndemn, i sper c va fi pe msua de cafea a tuturor celor interesai s citeasc ceva despre istoria evreilor din Romnia, a mai spus Mark Gitenstein. El a precizat c bunicii si paterni provin din Botoani, loc pe care l-a i vizitat n luna aprilie a anului trecut.

La evenimentul de lansare a albumului Istorii i imagini din Bucuretiul evreiesc au mai fost prezeni ambasadorul Israelului la Bucureti, Dan Ben Eliezer, preedintele Federaiei Comunitilor Evreieti din Romnia, Aurel Vainer, preedintele Comunitii Evreilor din Bucureti, Erwin Simsensohn, i scriitorul Stelian Tnase. Aurel Vainer a spus c Istorii i imagini din Bucuretiul evreiesc este o adevrat carte de istorie, dar c anumite locuri-cheie din cultura evreiasc bucuretean merit s fie incluse ntr-un posibil volum al doilea: cldirea Teatrului Evreiesc de Stat, Calea Dudeti, unul dintre cele mai vii spaii ale comunitii, sau Calea Moilor. Eu am trit n Bucureti apte decenii i am fost un umblre prin Bucureti, a mai spus Vainer, preciznd c i dorete s susin un proiect de creare a unui cartier evreiesc n Capital. La rndul su, Stelian Tnase a remarcat faptul c volumul umple un gol n nia editorial romneasc. Un Bucureti evreiesc lipsea, a spus Stelian Tnase, adugnd c i-ar fi dorit s afle mai multe despre evreii care au condus avangarda literar romneasc. De asemenea, scriitorul a spus c ar merita documentat i demolarea spaiilor evreieti de ctre buldozerele comuniste ale Capitalei. Bucuretiul omogen etnic este srac, trist i prostesc, a spus Stelian Tnase, adugnd c, nainte de izbucnirea celor dou rzboaie mondiale, Bucuretiul era un loc multicultural. Astzi este o plictiseal s treci prin Bucureti () iar peisajul uman este att de srac nct nici nu trebuie s iei din cas, a spus Stelian Tnase. Albumul Istorii i imagini din Bucuretiul evreiesc este scris de Felicia Waldman i Anca Ciuciu. Cartea se dorete a fi o invitaie la descoperire, pentru ca n urma rsfoirii ei, cititorul s plece i singur n cutarea a ceea ce a rmas din Bucuretiul evreiesc. Arpad Harangozo i Ovidiu Morar sunt cei care semneaz fotografiile din volumul editat de Noi Media Print. februarie 8, 2012 TRAIAN BASESCU FIIND EVREU, ERA NORMAL SA PUNA PRIM MINISTRU O SLUGA DE-A LUI SOROS Surse din Serviciile Secrete ne-au informat ca tatal adoptiv al lui Traian Basescu se numea Dumitru si era de meserie timplar. El s-a nascut intr-o localitate de linga Bacau. A urmat Scoala Militara, facind parte din promotia 30 decembrie 1949. Dupa absolvirea Scolii Militare, acesta a fost repartizat la Divizia Mecanizata Marasesti, din localitatea Basarabi (jud. Constanta), devenind sef al BDS (Biroul de Documente Secrete). La scurt timp, ofiterul a cunoscut o femeie din localitate, pe nume Elena, de profesie croitoreasa, divortata si cu doi copii mici Traian si Mircea. Tatal natural al celor doi copii, evreu, plecase din Romania, abandonindu-si sotia si copiii. Mentionam ca si mama celor doi, care traieste, este tot de origine evreiasca. Dumitru Basescu s-a casatorit cu acea femeie si i-a adoptat pe cei doi minori . Serviciului de Informaii Externe, fost sef in Fundatia Soros. Mihai Rzvan Ungureanu (n. 22 septembrie 1968, Iai) este premier desemnat al Romniei, istoric i diplomat romn, care a deinut funcia de ministru de externe al Romniei ntre anii 2004-2007. n prezent este premier desemnat i director al Serviciului de Informaii Externe al Romniei. La data de 26 noiembrie 2007, preedintele Romniei, Traian Bsescu a naintat Parlamentului propunerea de numire a lui Mihai Rzvan Ungureanu n funcia de director al Serviciului de Informaii Externe, rmas vacant din martie 2007, n urma demisiei lui Claudiu Sftoiu.

n anul 1993 a susinut masteratul n Studii Ebraice la Oxford Centre for Hebrew and Jewish Studies din cadrul Universitii Oxford. Membru al board-ului tiinific al Fundaiei Soros pentru o Societate Deschis, Iai Bucureti (19961998) Membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie (din 1997). Senior Fellow al Oxford Centre for Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (din 1998). Site-ul de stiri ronatvan.com publica o lista larga de figuri publice de origine evreiasca din din Romania din mai toate domeniile de activitate. Potrivit sursei citate, persoana care a contribuit la ntocmirea acestei liste este anonim din motive lesne de nteles. Pe langa cei care isi asuma identitatea si sunt perceputi in consecinta, exista, potrivit autorului, unele persoane (in dreptul numelui carora apare ?) in cazul carora nu exista certitudinea ca sunt de origine evreiasca, asa incat aceste cazuri trebuie tratate cu rezerve. -Traian Basescu (fost marinar, fost primar al Bucurestiului, politician si Presedintele Romniei?) -Petre Roman (politician, fost Prim Ministru al Romaniei) -Emil Constantinescu (profesor, fost presedinte al Romaniei?) -Ion Iliescu (politician, fost presedinte al Romaniei si personaj important al revolutiei din 89) -Nina Iliescu (sotia lui Ion Iliescu) -Theodor Stolojan (fost Premier, economist, politician, fost lider al PDL si consilier Prezidential) -Viorel Lis (fost primar al Bucurestiului, baron) -Dinu Patriciu (presedintele Grupului Rompetrol, NV si membru important al PNL) -Mihai Razvan Ungureanu (director SIE, istoric, politician, si fost ministru de externe) -Ludovic Orban (fost ministru al Transporturilor, vicepresedinte PNL) -Leonard Orban (Comisar European) -Silviu Prigoana (parlamentar, om de afaceri si star TV, autodeclarat Mndru c e Mason) -Adriana Bahmuteanu (nevasta lui Silviu Prigoan si star TV?) -Nicolae Cajal (fizician, academic, politician si filantrop) -Geo Saizescu (regizor de filme, scriitor si actor) -Victor Ciutacu (jurnalist, redactor ef adjunct la Jurnalul Naional, i moderator la Antena 2) -Iosif Sava (muzician, moderator radio si TV) -Elan Schwartzenberg (om de afaceri care a devenit cunoscut dup cstoria cu Mihaela Rdulescu) -Anna Lesko (cntreat) (evreic?) -Anamaria Prodan (star TV, fotomodel, cntreat) -Ginger Devil (actrit porno) -Laura Andresan (prostituat faimoas, un fel de Jenna Jameson a Romniei, Jenna Jameson fiind una dintre cele mai celebre actrite porno evreice din lume) -Mihaela Radulescu (star TV) (evreic?) -Alina Plugaru (fotomodel) -Razvan Vasilescu (actor) -Alexandru Arsinel (comedian si actor) -Ioana Maria Vlas (presedinte SOV Invest, Fondul Naional de Investiii FNI) -Ioan Stoica (fondatorul Caritas)

-Mircea Albulescu (actor, profesor, poet, membru al Uniunii Scriitorilor) -Oana Sarbu (cntreat, actrit) -Andrei Blaier (regizor de filme si scriitor de scenarii) -Andrei Zinca (regizor, manager de productie, actor, productor) -Dan Pita (regizor de filme si scriitor de scenarii) -Eugen Ovidiu Chirovici (economist, jurnalist, scriitor si Mare Maestru al Marii Loji Naionale din Romnia) -Edmund Deda (compozitor) -Ion Barbu (matematician si poet) -Ion Cristinoiu (compozitor, conductor, instrumentist, orchestrator) -Dan Bittman (cntret, actor, star TV) -Paul Goma (scriitor si mare dizident anti-comunist) (evreu?) -Silviu Brucan (politician comunist si dizident, alanist politic si scriitor de crti despre Comunism si Europa de Est) -Adrian Severin (nepotul lui Silviu Brucan, politician, Europarlamentar, fost membru PD-L, membru actual PSD) -Paul Cornea (istoric, critic, teoretician literar) -Paula Iacob (avocat celebr n Romnia) -Magda Lupescu (curva si apoi sotia Regelui Carol al 2-lea) -Alexandru Barladeanu (Presedinte al senatului, economist, politician, ministru, membru al Academiei Romne) -Sergiu Celac (politician si ministru de externe) -Paul Soloc (moderator TV show, editor) -Valeriu Lazarov (realizator TV) -Ovidiu Ioanitoaia (jurnalist, sportiv) -Emanuel Isopescu (jurnalist si moderator TV show) -Dumitru Tinu (jurnalist si fost director al ziarului Adevarul) -Maia Morgenstein (actrit) -Haralamb Zinca (autor faimos) -Horia Roman Patapievici (scriitor si filozof) -Mihai Zisu (Ministru de Externe) -David Marcian Bleahu (fost senator) -Dolphi Drimer (patron, director si profesor la o universitate proprie) -Oliviu Gherman (fost Presedinte al Senatului si ambasador n Franta) -Dan Martian (presedinte al Camerei Deputatilor) -Silviu Maior (ministru) -Mircea Cosea (senator) -Aurel Vainer (deputat) -Victor Surdu (fost deputat si senator) -Zoe Petre (istoric si consilier prezidential) -Petru Berteanu (consilier prezidential) -Mugur Isarescu (Guvernator al Bncii Nationale Romne (BNR), fost prim ministru si membru al

Academiei Romne) -Andrei Varga (fost ministru) -Razvan Teodorescu (fost senator, ministru si profesor Universitar) -Dumitru Mazilu (politician, mare personaj al revolutiei din 89 si spion civil) -Vasile Gionea (fost jurist, deputat si presedinte al Curtea Constituional a Romniei) -Gelu Voican Voiculescu (politician, fost vice prim ministru si ambasador) -Bujor Sion (om de afaceri) -Paul Everac (scriitor, director general al Televiziunii Romne) -Nicolae Melinescu (fost moderator TV show si director general al Televiziunii Romne, spion civil) -Horia Moculescu (pianist, interpret vocal, compozitor, mediator si moderator TV show) -Alina Mungiu (politolog, activist drepturi civile, academician, jurnalist, scriitoare, comentator al scenei politice din Romnia, profesoar n Bucuresti, fost directoare a Televiziunii Romne) -Cristian Mungiu (regizor i scenarist) -Cecilia Stefanescu (scriitoare) -Doru Dumitrescu (moderator TV show) -Radu Naum (star TV) -Dumitru Morosanu (moderator TV show, regizor de filme) -Victor Ionescu (secretar general si presedintele tineretului PNTCD) -Florin Bratescu (jurnalist si moderator TV show) -Adrian Sarbu (om de afaceri, patronul postului TV, ProTV, Acas, MTV Romnia, Pro Cinema, Pro TV, Pro TV Internaional, Sport.Ro si al agentiei de stiri Mediafax) -Mihai Tatulici (jurnalist si scriitor) -Andreea Esca (jurnalist si scriitor) -Andi Moisescu (jurnalist si prezentator Stirile ProTV) -Andrei Gheorghe (realizator, prezentator TV si Radio) -Adrian Rosenberg (jurnalist ProTV) -Aristide Buhoiu (jurnalist, reporter, moderator TV show) -Marcel Avram (impresar, manager si organizator, director de ziar) -Cornel Nistorescu (journalist si director al ziarului Eventimentul Zilei) -Sorin Rosca Stanescu (journalist si director al ziarului Ziua) -Adrian Halpert (editor si director al ziarului Click) -Hadrian Mateescu (directorul ziarului Adevarul) -George Arion (publicist, poet, autor) -Gilda Lazar (actor) -Sergiu Andon (politician, membru al Partidului Conservator) -Geo Raetsky (moderator TV show) -Radu Berceanu (fost ministru al comertului si senator) -Victor Babiuc (politician, mason) -Alexandru Sassu (politician, deputat, directorul actual al Televiziunii Romne) -Bogdan Teodoroiu (ministru) -Trita Fanita (ministru) -Octavian Stireanu (politician, deputat)

-Cristian Dumitrescu (politician, deputat, membru al Parlamentului European) -Cazimir Benedict Ionescu (deputat, vice presedinte al Consiliul Provizoriu de Uniune Naional) -Bogdan Niculescu Duvaz (deputat, politician si arhitect, membru CPUN si fost ministru) -Sergiu Cunescu (mare lider prin PSD) -Remus Opris (politician si psihiatru, un membru important n PNCD) -Sorin Dimitriu (deputat si politician) -Andrei Dimitriu (liderul SPP si SPTV) -Ulm Spineanu (politician) -Radu Ioanid (holocaustolog) -Sorin Pantis (fost deputat si politician) -Dan Crainerman (muzician) -Tudor Caramfil (scriitor) -Gheorghe Dumitrescu (fost compozitor, reprezentant al realismului socialist, scriitor la Muzica, Scnteia, Contemporanul i Romnia Liber) -Carmen Dumitrescu (director general al SIF Banat-Crisana) -Mihai Calin (actor) -Emanuel Valeriu (fost moderator TV show, membru CNA) -Theodor Palady (pictor) -Eugen Preda (publicist si comentator radio) -Theodor Brates (scriitor, jurnalist la Televiziunea Romn si redactor sef adjunct la redactia de stiri) -Niculae Stoian (criminal, mna dreapt a lui Ceausescu, traficant de arme n Africa, s-a mutat mai trziu n Perth Australia) -Vasile Lupu (membru PNTCD, fost vicepresedinte al Camerei Deputatilor, fost deputat PNTCD, prim vicepreedinte al PNCD Suceava) -Romulus Antonescu (era n list dar nu stim cine este) Romanian Jews List 1 Sursa: Wikipedia Lucreiu Ptrcanu Gheorghe Gaston Marin Teohari Georgescu Emil Calmanovici Martin Abern, Trotskyist activist Radu F. Alexandru, politician Colette Avital, politician Olga Bancic, communist activist Silviu Brucan, communist politician and dissident Simion Bughici, communist politician Iosif Chiinevschi, communist politician Alexandru Dobrogeanu-Gherea, communist activist David Fabian, communist activist Max Goldstein, communist activist Remus Koffler, communist activist

David Korner, Trotskyist activist Alex Kozinski, judge Serge Klarsfeld, anti-Nazi activist Samuel Leibowitz, attorney Karpel Lippe, Zionist activist Vasile Luca, communist politician Gheorghe Gaston Marin, communist politician Nati Meir, politician Alexandru Nicolschi, communist politician Saul Ozias, communist politician Ana Pauker, communist politician Marcel Pauker, communist politician Mircea Rceanu, diplomat and dissident Leonte Rutu, communist politician Mihail Roller, communist politician Valter Roman, communist politician Petre Roman, politician, prime minister, revolutionary figure Solomon Tinkelman, communist activist Leonte Tismneanu, communist politician Sorin Toma, communist activist Ghizela Vass, communist activist Belu Zilber, communist activist Emil Bodnra, influential Romanian communist politician, an army officer, and a Soviet agent Constantin Dobrogeanu-Gherea, Marxist theorist, politician, sociologist, literary critic Alexandru Dobrogeanu-Gherea, communist militant Max Goldstein, communist and convicted terrorist Gelber Moscovici, communist and convicted terrorist Leon Lichtblau, communist and convicted terrorist Saul Ozias, communist and convicted terrorist Constantin Sntescu, general, prime minister Nicolae Cajal, communist and World War II war crimes spreader Constantin Prvulescu communist Richard Wurmbrand, communist, evangelical sect leader, founder of Voice of the Martyrs Ploughmens Front jewish communist movement led by Petru Groza (non-jewish Romanian tyrant) Moses Rosen, chief rabbi of Romanian jews, communist activist Alexandru afran, human rights, United Nations activist Mihai Rzvan Ungureanu, historian, diplomat and politician, foreign minister of Romania 2004-2007 Calin Popescu Tariceanu, prime minister (jewish?) Claudiu Saftoiu (president counselor, president of SIE, Romanian secret service) Ana Adriana Sftoiu (president counselor, spokeswoman) Mona Musca, ex-minister of culture (jewish?) Lavinia Sandru, politician

Silviu Prigoana & Adriana Bahmuteanu, very famous and rich Romanian jewish couple List de comuniti evrei din Romnia Wikipedia, enciclopedia liber Ana Pauker (Hannah Rabinsohn) Marcel Pauker Alexandru Nicolschi (Boris Grnberg), colonel de Securitate Iosif Chiinevschi (Iacob Broitman) Liuba Chiinevschi (Liuba Broitmann), preedinta UFDR Gheorghe Pintilie (Pantelei Pantiua Bodnarenko; numele idi necunoscut; Grnberg?), general de Securitate; soia, Ana Toma Avram Bunaciu (Abraham Gutman) Leonte Rutu (Lev Oigenstein) Miron Constantinescu (Meer/Mer Kohn) Moise Haupt, general Laurian Zamfir (Laurian Rechler), general-colonel de Securitate Valter Roman (Neulnder Erno), maior KGB William Suder, general-maior, ef al serviciului de informaii Holban (Moscovitz), colonel, comandant al Securitii Bucureti Valter Roman (Ern Neulnder), Mihai Dulgheru(Dulberger), Mihai, colonel de Securitate, inspector al penitenciarelor tefan Koller, colonel de Securitate, comandant al nchisorii Aiud Czeller (Zeller), ef al Securitii din Ardealul de Nord-Vest Constana Crciun (nume real necunoscut) Ghizela Vass Silviu Brucan (Samuil Brukner, Samuel Bruckner), Mihai Roller, preedinte al Academiei Levin Bercovici Max Goldstein Mihail Bruhi (trul Pinhusovici Kofman, Kaufmann) Leon Tismneanu (Lev Moiseevici Tismeneki) Nicolae Goldberger (Goldberger Mikls) Mauriciu trul, comandant al Securitii din Galai Gheorghe Stoica (Moscu Cohn) Leon Na (Littman, Littmann) Lupu Petre (Pressman, Pressmann) Barbu Zaharescu (Zuckerman, Zuckermann) tefan Voicu (Aurel Rottenberg) Grigore Cotovschi Ecaterina Abraham Mihail Florescu (Iacobi) Hillel Kohn Pavel Cristescu (Kleinmann) Sigi Beiner (Sigfried? Siegmund? Bainer, Bayner)

Michael Flexer (Flechser, Flachser) Ofelia Manole Simion Teigher (Teiger) Simion Bughici Gheorghe Gaston Marin (Gh. Grossmann) Wassermann, Ilka, n conducerea Ministerului de Externe Gutmann, Heinz, sef al serviciului secret civil Lotar Rdceanu (Wrzer), iniial lider social-democrat Bdu (Braunstein), Alexandru, eful sectiei de eviden a strinilor Levin, fost ofier sovietic, ef al cenzurii Voiculescu, Ervin (Erwin Weinberger), ef al serviciului paapoarte Stupineanu (Stapmann), ef al serviciului de spionaj Emeric Stffel, ambasador al Romniei n Elveia Finaru, Harry (Hersch Feiner), eful legaiei Romniei n SUA Lzrescu (Baruch Lazarovici), nsrcinat cu afaceri la Paris Oieru (Scheffer, Schfer), Simion, secretar de stat Zeiger, Lev, director n Ministerul Educaiei Naionale Costea (Zeider), Mirel, n 1944 eful serviciului de informaii al formaiunilor de lupt patriotice, apoi ef la serviciul de cadre al PCR Isidor Hollingher (Hollinger) Ludovic Weiss Tudor Sepeanu Stefan Koller Wilhelm Einhorn Elisabeta Luca Fanny Goldberger Elisabeta Luca Bogopolski, Haim Lutenko, Moisei Saevici, Faibisch Frenkel, Isak Lemkovici, Feiga Gurevici, Her Leib Goldstein, Seiman Bakal, Israil Sielberman (Silbermann), Iosif Faierstein (Feierstein, Feuerstein), Raia (Raisa?) Kofman (Kaufmann?), Iakov Morghenstern (Morgenstern), Izrail (Israel) Markovici Zighelbaum (Ziegelbaum), Strul Leibovici, trul Abramovici Kleiman (Kleinmann), Moisei Solomonovici

Vihrev, Abram Naumovici Aritonovici, Sami Ebner, Silvia Aurel Baranga (Ariel Leibovici), inspector general al artelor Marcel Breslau (Mark Breslauer), idem Sorin Toma (Moscovici), la Scnteia Alexandru Graur (Alter Brauer), lingvist Silviu Iosifescu (Silvian!) (Samson Iosifovici) Constantin Dobrogeanu-Gherea (Solomon Katz) Eduard Mezincescu (Mezingher, Mesinger) Samoil (Samuel Rubinstein/Rubenstein), administrator la Scnteia Liman (Lehmann), Horia, la Scnteia ing. Schnapp, directorul Romniei libere Jehan, Mihai (Michael Jakob), sef al societii de filme Ovid S. Crohmlniceanu (Moise Kahn), critic literar Tertulian, N. (Nathan Veinstein/Weinstein), critic literar Ion Clugru, scriitor Vitner, Ion (Jakob Winter; Wittner?), scriitor Weigel, profesor la Universitatea Bucureti Veronica Porumbacu (Scherfelberg), poet Nina Cassian (Rene Annie Cassian), poet Evrei in guvernul Romaniei postbelice 1. Ana Pauker, alias Anna Rabinsohn, ministru de externe si agenta Nr. 1 a Moscovei la Bucuresti. 2. Ilka Wassermann, reala directoare a Min. de Externe. 3. Josef Kishinevski, alias Jakob Broitman, vice presedinte al Consiliului de Ministri si membru al CC. 4. Teohari Georgescu, alias Burah Tescovich, Ministru de Interne. 5. Lothar Radaceanu, alias Lothar Wuertzel, ministru. 6. Miron Constantinescu, alias Mehr Kohn, originar din Galati, Ministru al Minelor si membru in CC. 7. Moises Haupt, General, Comandant militar al Capitalei. 8. Laurian Zamfir, alias Laurian Rechler, general, sef al Securitatii, originar din Braila. 9. Heinz Gutman, sef al Serviciului Secret Civil. 10. William Suder alias Wilman Suder, Sef al Contra Spionajului. 11. Roman Walter, alias Walter Neulnder, tatal lui Petre Roman, organizatorul securitatii si sef al Serviciului de Educatie, Cultura si Propaganda al Armatei. 12. Alexandru Moghioros, Ministru al Nationalitatilor, evreu din Ungaria. 13. Alexandru Badan, alias Alexander Braunstein, sef al Comisiei de Control al Strainilor. 14. Maior Lewin, evreu, fost ofiter in Armata Rosie, sef al cenzurei pentru presa. 15. Colonel Holban, alias Moscovich, sef al Securitatii pe Bucuresti. 16. George Silviu, alias Gersch Gollinger, Secretar General in Ministerul de Interne. 17. Erwin Voiculescu, alias Erwin Weinberg, sef al departamentului pentru pasapoarte in Ministerul de Externe.

18. Stupineanu, alias Stappnau, sef al Spionajului Economic. 19. Emmerick Stoffel, evreu din Ungaria, ambasador al Romaniei in Elvetia. 20. Harry Fainaru, alias Hersch Feiner, sef de legatie in Ambasada din Statele Unite. 21. Ida Szilagy, evreica, prietena a lui Ana Pauker, reala conducatoare a Ambasadei din Londra. 22. N. Lazarescu, alias Burach Lazarovich, insarcinat de Afaceri al Romaniei la Paris. 23. Simon Oieru, alias Schaeffer, Subsecretar de Stat. 24. Liuba Kishinevski, alias Liuba Broitman, presedinta a Femeilor Romane Antifasciste. 25. Lew Zeiger, evreu director general in Ministerul Economiei. 26. Doctor Zeider, jurisconsult al Ministerului de Externe. 27. Silviu Brucan, alias Brukner, redactor sef al Scanteii, el conducea intreaga campanie care viza comunizarea. In acelasi timp el conducea si inscena campania antisemita din Romania. 28. Samoila, alias Samuel Rubenstein, director guvernator al Scanteii. 29. Horia Liman, alias Lehman, redactor secund al Scanteii. 30. Inginerul Schnapp, evreu, director guvernator al ziarului Romania Libera. 31. Jehan Mihai, alias Jacob Michael, sef al industriei cinematografice romane. 32. Alexandru Graur, alias Alter Brauer, director general al Societatii Radiofonice Romane. 33. Mihai Roller, evreu, necunoscut inainte de venirea sa in Romania din Uniunea Sovietica, Presedinte al Academiei Romane, autorul istoriei falsificate a Romanilor. 34. Profesorul Weigel, tiranul universitatii din Bucuresti, care conducea operatia de epurare a studentilor anti-comunisti. 35. Profesorul Lewin Bercovich, un alt tiran al Universitatii din Bucuresti, care controla corpul profesoral, venit din Rusia. 36. Silviu Josifescu, alias Samson Josifovich, cel care l-a cenzurat pe Eminescu, Alecsandri, Vlahuta de continutul care nu se armoniza cu comunismul. 37. Joan Vinter, alias Jakob Winter, al doilea critic literar marxist al Romaniei. 38. Trei predecesori secretari generali ai Ligii Generale a Muncii, au fost evrei, Alexander Sencovich, Misha Levin si Sam Asriel (Serban). 39. Alexandra Sidorovici, evreica, sotia lui Silviu Brucan, acuzatoare la Tribunalul poporului in 1945. 40. Leonte Rautu (Lev Oigenstein). 41. Petru Borila, cuscrul lui N. Ceausescu. Ambii au facut parte din Biroul Politic al C. C. -ului, responsabili pe tara cu invatamantul politic comunist. Sursa: Iudaismul BOC A PLECAT, DAR DE ASUMARILE GUVERNULUI CINE RESPUNDE? ACEST GUVERN SI-A ASUMAT O MULTIME DE TICALOSII SI LEGI IDIOATE , INDREPTATE IMPOTRIVA POPORULUI ROMAN. ACUM A PLECAT, SI-AU BAGAT COADA IN IZMENE SI AU PLECAT. CINE RASPUNDE DE JAFUL FACUT IN TARA, CINE RASPUNDE DE PROASTA GESTIONARE A TARII, CINE RASPUNDE DE TRADAREA POPORULUI, PENTRU BENEFICIUL A CATORVA UNGURI. CINE RASPUNDE CA ROMANII SUNT MAI MINORITARI CA CEILALTI LA EI IN TARA? NU VREM MASONI SI EVREII IN FRUNTEA GUVERNULUI. NU-L VREM PE ISARESCU ACEST MASON VANDUT EVREILOR SI NICI UN ALT CODOS DE-AL LUI . ATENTIE LA ROMANIA , CACI O PIERDEM .!!!

FARA MASONI IN CALSA POLITICA SI NICI POLITICIENI CU LEGATURI MASONICE VA INCEPE EXTERMINAREA TRADATORILOR UN PLAN DIABOLIC: OCUPAREA ROMNIEI DE CTRE EVREI Surse din Serviciile Secrete romneti ne-au avertizat c, la reuita loviturii de Stat din decembrie 1989, un rol deosebit l-au avut i Serviciile Secrete israeliene, n spe Mossadul, care a acionat n principal pe linia rzboiului psihologic, respectiv crearea diversiunilor legate de numrul mare al victimelor generate de aparatul de represiune, de atacul teroritilor n diferite puncte din ar, de otrvirea surselor de ap, de iniierea de incidente armate prin lansarea telefonic a unor inte false chiar n unitile militare ce aparineau att de Ministerul Aprrii Naionale, ct i de Ministerul de Interne etc. n acest context, strategii evreimii mondiale au nceput s pun n aplicare un plan, conceput anterior, de ncetenire i strmutare n Romnia a unui milion de evrei, fr tirea i fr acordul Poporului Romn. Deja, n momentul de fa, peste 500.000 (cinci sute de mii) de evrei au devenit ceteni romni, cu toate drepturile acordate de acest statut, inclusiv dreptul la proprietate. Planul intitulat Israel n Romnia s-a fcut cu concursul guvernelor de dup 1990 i al principalelor mijloace de informare n mass (ziare, posturi Radio-TV), care cenzureaz toate tirile i informaiile tangente acestui subiect. Scopul final al planului Israel n Romnia este instituirea unui control deplin asupra rii noastre i deposedarea, n fapt, a romnilor de teritoriul lor naional. Pe baza acestor considerente putem afirma, fr teama de a grei, c scopul pentru care s-a produs rsturnarea regimului politic n decembrie 1989 a fost de a se obine n acest mod condiiile propice pentru ndeplinirea acestui plan. Aa se explic i faptul c n fruntea loviturii de stat i a ceea ce a urmat s-au aflat Ion Iliescu (bunic evreu, soie evreic), Silviu Brucan (evreu), Petre Roman (evreu), iar ceilali doi presedini Emil Constantinescu i Traian Bsescu au, la rndul lor, i ei origine evreiasc. De asemenea, depopularea Romniei (prin: plecarea n strintate a ctorva milioane de omeri romni; ncurajarea tinerilor s emigreze definitiv din Romnia, guvernanii notri nefiind deloc preocupai s le ofere vreo speran c s-ar putea realiza n aceast ar; descurajarea familiei i a natalitii, n mod vizibil cei vizai fiind romnii majoritari; prbuirea sistemului de sntate, a asistenei medicale pentru copii n mod special; declinul sever al nivelului de trai; propaganda anti-romneasc, antinaional, la care este angrenat mass-media aservit, urmrinduse descurajarea i deprecierea sentimentului naional, a ataamentului la valorile romneti, la viitorul Neamului Romnesc) toate acestea au fcut din Romnia o ar vulnerabil, al crei potenial de aprare se diminueaz simitor cu trecerea anilor, ducnd n acest mod la reuita deplin a planului sionismului mondial. Un factor agravant a fost i aa-zisa privatizare, care a diminuat drastic potenialul economic al Romniei prin distrugerea sau nstrinarea bunurilor. Privatizarea nu s-a fcut n beneficiul celor care, prin truda lor, au acumulat imensele bogii deinute de Statul Romn n 1990, ci al unor firme strine, cele mai multe aflate n proprietatea, de facto, a unor evrei. mprumuturile externe nrobitoare pe care le-au fcut conductorii actuali ai Romniei n numele Poporului Romn, chipurile, pentru salvarea acestuia, tocmai la acele organisme financiare care reprezint sionismul mondial, constituie un alt factor de distrugere a rii. Scderea dramatic a populaiei Romniei, pe fondul migraiei tot mai accentuate, al creterii mortalitii i al scderii natalitii, constituie argumentul cel mai puternic

cu privire la aciunea deliberat de distrugerere a Poporului Romn i nlocuirea acestuia cu elementele strine. Meninerea valorilor actuale ale fertilitii i ale duratei medii a vieii va duce la o accelerare catastrofal a declinului demografic. Acest declin s-a instalat n ultimii 15 ani i nu are perspective de a fi stopat n anii urmtori, astfel nct, dup anul 2025, viteza declinului ar putea deveni dezastruoas, iar populaia ar urma s fie de aproximativ 14 milioane n 2050 (n condiiile conservrii actualelor valori ale natalitii i mortalitii). Ilie Bdescu, preedintele Asociaiei Sociologilor din Romnia, afirm: Dup tiina mea, nu exist nici o ar care, aflat n criz economic, s fi reuit relansarea cu ajutorul FMI i Bncii Mondiale! n condiiile n care Guvernul va face, cum a anunat, o privatizare prin vnzare necondiionat de ntreprinderi, se va produce n momentul respectiv o foarte rapid i primejdioas nstrinare a unei pri din averea naional, fr posibilitatea ca vreodat s se mai poat interveni pentru recuperarea acestei pri nstrinate. Noi vom fi debitori pentru c mprumutm, cutm capitaluri i i al principalelor alii vor fi creditorii notri. Deci, se creeaz o situaie de dependen prin decalaj, sntem din nou la periferia metropolei. Profesorul Gheorghe Ciulbea, specialist n gndire politic i istorie a gndirii economice, afirma cu civa ani n urm: FMI, Banca Mondial i BERD vor s transforme Romnia ntr-o neocolonie. Actuala conducere a rii nu are habar de doctrinele economice, decide i acioneaz dup cum o taie capul, dup interesul zilei i al forei sociale pe care o reprezint. USDitii lui Petre Roman i UDMR-itii ateapt ordinele strintii pentru a le aplica n Romnia, iar Romnia se ndreapt irevocabil spre economia de pia tipic unei ri arabe sau africane. Cu alte cuvinte, o neocolonie a Occidentului. Economia liber de pia este astzi un nonsens n America i aiurea, pentru c cei care grbesc fr discernmnt rentoarcerea la piaa liber de tip Smith greesc n aa msur, nct starea lor mintal dovedete un caz clinic. Ei vor ceva ce nu mai exist n Occident, ceva ce nici nu ar putea fi tolerat i care nu are puterea de a supravieui. Aceste orientri se transpun la noi n ar n domeniul privatizrii, politicii industriale, agrare i terminnd cu acelea ale inflaiei i ale nivelului de trai. Este vorba de reforma romneasc!. Chiar i Dinu Patriciu nu crede n politicile FMI i ale Bncii Mondiale: Peste tot pe unde au fost aplicate, aceste politici au fost falimentare i au mpiedicat dezvoltarea capitalului autohton. Ele nu snt o soluie pentru Romnia. Un program de guvernare bazat pe politicile impuse de aceste organisme internaionale nu poate da rezultate n Romnia. Potenialul rii, precum i politica autohton orientat spre a deveni partener a capitalului strin pot fi mult mai eficiente dect o astfel de abordare. Romnia nu se poate descurca fr infuzia de capital strin, dar se poate descurca fr semnalul dat de FMI i Banca Mondial. Este evident c se urmrete ca, prin condiiile aberante impuse de FMI, Banca Mondial, Uniunea European i NATO, s se creeze haos n aceast ar. Ne ntrebm: de ce snt acceptate aceste condiii de ctre cei care au jurat c vor apra interesele i integritatea Romniei? Pentru c trebuie tiut c acest scenariu apocaliptic pentru Poporul Romn este cunoscut si acceptat de marile cancelarii ale lumii, de guvernele din Uniunea European i NATO, care, de 20 de ani, tolereaz i accept ca Romnia s fie guvernat alternativ de aceeai band, n fond, de indivizi tarai sufletete, cinici i corupi, vnztori de Neam i ar, vinovai de uriae delapidri i chiar de crime propriu-zise, infractori uor de antajat i de manipulat de ctre cei care dein probele acestor frdelegi.

Crdia Occidentului democratic s-a vzut i acum, recent, cnd nu a avut nimic de obiectat fa de felul scandalos i neruinat n care guvernanii de la Bucureti au nclcat legile cele mai elementare ale democraiei, ale statului de drept, iar protestele romnilor nu au avut nici un ecou n Vest. De ani de zile, clasa noastr politic, indiferent de culoarea care s-a succedat le guvernare, se afl la ordinul celor care au pus la cale acest program de de-romnizare a Romniei. Aflat astzi n plin desfurare, acest plan se apropie de momentul n care nu va mai putea fi mpiedicat, iar efectele catastrofale care vor rezulta vor fi chiar cele dorite de iniiatorii si. n felul acesta, s-ar putea ajunge iari la situaia din 1939, cnd circa 2 milioane de evrei alctuiau minoritatea etnic cea mai numeroas i mai nstrit din Romnia, care domina i controla comerul, finanele i industria din ar. S ne reamintim i faptul c procedeele necinstite folosite de cei mai muli evrei pentru a ajunge la acest statut privilegiat creaser n rndul populaiei o percepie negativ, extins la adresa ntregii minoriti evreieti, considerat ca fiind cea mai antipatic, ba chiar cea mai primejdioas minoritate etnic din Romnia. Un plan ocult de strmutare a Israelului n Romnia? Preedintele iranian s-ar putea s nu fie att de departe de adevr. Un apel lansat recent de prof. Ion Coja, n numele Uniunii Vatra Romneasc i al Ligii pentru Combaterea Antiromnismului (LICAR), denun existena unui proiect de ncetenire i strmutare n Romnia a unui milion de evrei, fr tirea i fr acordul Poporului Romn. Apelul, adresat oamenilor de bun-credin din lumea ntreag, guvernelor i organizaiilor internaionale, dezvluie i strategia acestui proiect, care ar urma s se desfoare potrivit urmtorului plan: 1) Cu concursul guvernelor de dup 1990 mijloace de informare n mass (ziare, posturi Radio-TV) din Romnia, care cenzureaz toate tirile i informaiile referitoare la acest subiect, ncetenirea evreilor se face n cel mai mare secret. 2) n prima faz, evreii ncettenii nu se grbesc s se instaleze n Romnia, dar au grij s cumpere toate valorile imobiliare (apartamente, case, terenuri, spaii comerciale, de producie etc.) accesibile. De civa ani buni, piaa imobiliar din Romnia a devenit monopolul unor firme evreieti. 3) La nceput, se vor stabili n Romnia evreii n vrst, motivnd c vin s-i triasc aici ultimii ani de via, s-i cheltuiasc pensia, ceea ce pentru muli romni naivi va face credibil i chiar tentant ideea revenirii evreilor pe meleagurile noastre. 4) Ulterior, cnd se va ajunge la 1 milion de evrei care i-au luat a doua sau a treia cetenie n Romnia, iar controlul lor asupra instituiilor publice de la noi va fi deplin, evreii vor veni cu toii acas, pe proprietile lor, fr s existe nici un temei legal pentru a li se interzice s devin astfel o minoritate etnic suprapus ntregii societi romneti. Aa-zisul stat de drept va considera c invazia evreilor este perfect legal. 5) n felul acesta, se ajunge la situaia din 1939, cnd circa 2 milioane de evrei alctuiau minoritatea etnic cea mai numeroas i mai nstrit din Romnia, care domina i controla Comerul, Finanele i Industria de la noi. Procedeele necinstite folosite de cei mai muli evrei pentru a ajunge la acest statut de privilegiai i fcuser s devin minoritatea etnic cea mai primejdioas i mai greu de suportat, mai antipatizat pentru toi ceilali locuitori ai Romniei. 6) Scopul final al Proiectului Israel n Romnia l constituie instituirea unui control deplin asupra rii noastre i deposedarea, n fapt, a romnilor de teritoriul lor naional. Beneficiind de experiena cptat n Palestina, liderii evrei au adoptat pentru Romnia o strategie diferit, mult mai subtil,

mai ingenioas, dar cu acelai el: uzurparea drepturilor pe care romnii le au n ara lor i asupra rii lor. Cam toate evenimentele i fenomenele petrecute n Romnia dup 1990 au contribuit la desfurarea acestui proces de uzurpare treptat a drepturilor romnilor, afirm documentul lansat de prof. Ion Coja. ntre acestea: 1) Depopularea Romniei prin: a) plecarea n strintate a ctorva milioane de omeri romni; prin legi i msuri aberante, acetia snt determinai s nu se mai ntoarc n Romnia; b) ncurajarea tinerilor s emigreze definitiv din Romnia, guvernanii de la Bucureti nefiind deloc preocupai s le ofere tinerilor vreo speran c s-ar putea realiza la ei acas; c) descurajarea familiei i a natalitii; n mod vizibil, cei vizai snt romnii majoritari; d) prbuirea sistemului de Sntate, a asistenei medicale pentru copii n mod special; e) declinul sever al nivelului de trai; f) propaganda anti-romneasc, antinaional, la care este angrenat toat mass-media, urmrind descurajarea i deprecierea sentimentului naional, a ataamentului la valorile autohtone, la viitorul neamului romnesc. 2) Aa-zisa democratizare a Romniei i aa-zisul pluralism politic instituit dup 1990, prin care asupra Parlamentului Romniei i a vieii politice s-a instaurat un veritabil monopol exercitat de cteva partide, toate provenite din grupul de conspiratori care au organizat aa-zisa Revoluie din Decembrie 1989. 3) Aa-zisa privatizare, care a diminuat drastic potenialul economic al Romniei prin distrugerea sau nstrinarea bunurilor. Privatizarea nu s-a fcut n beneficiul celor care, prin truda i talentul lor, au acumulat imensele bogii deinute de Statul Romn n 1990. Economia Romniei s-a privatizat n beneficiul unor firme strine, cele mai multe aflate n proprietatea de facto a unor evrei. 4) Acuzaia de Holocaust adus romnilor. Intens susinut mediatic, aceast acuzaie urmrete inducerea n mintea romnilor, n mentalul comunitar, a unui sentiment de vinovie naional fa de evrei, sentiment care s-i determine pe romni s accepte imigrarea n ara lor a sute de mii de evrei ca pe o ans de a-i rscumpra astfel greelile trecutului, crimele svrite de prinii lor Crime imaginate de strategii sionismului, niciodat svrite de romni. n ateptarea unor dovezi concrete privind existena (sau inexistena) acestui complot diabolic la adresa Romniei, nu ne rmne dect s constatm c multe dintre lucrurile semnalate n Apelul mai sus-citat se potrivesc foarte bine cu elemente din realitatea romneasc a ultimilor 20 de ani. Ce se ascunde n spatele crizei planetare de de Colonel (r) DAN ZAMFIRESCU Coinciden sau nu, mai toate organismele financiare mondiale snt conduse de evrei. Dorina evreilor de a conduce finanele lumii se poate regsi n ambiia de a conduce finanele fiecrui popor n parte, ale fiecrei naiuni sau ale fiecrui stat, astfel nct s se constituie ntr-o oligarhie dominant, ntr-o aristocraie a banului sau, mai nou, a tuturor valorilor mobile. Este un fapt cunoscut c Banca Federal a Statelor Unite ale Americii, care are rolul de banc de emisie a monedei naionale, dolarul american, este format din bnci evreieti, precum Bncile Rothschild din Londra sau Paris.

S fie oare att de capabili aceti fii ai lui Israel ca s i aroge rolul de conductori mondiali? Pn acum se pare c da, pentru c n lipsa unei riposte ferme din partea celor care s-au aflat vremelnic la conducerea unor ri puternice din punct de vedere economic, precum SUA, Germania sau Frana, acetia au reuit, prin politici bine ticluite, s-i strecoare oamenii, astfel nct s ajung ei la putere. Pentru acest lucru, serviciile lor specializate n jocuri operative merg pe cel puin dou linii, astfel nct, la final, s aib ctig de cauz cu una din ele. Iat numai un exemplu de acest gen, pe care l ofer chiar Frana la alegerile prezideniale din anul 2007. n ianuarie, Uniunea pentru o Micare Popular (UMP) l desemneaz pe Nicolas Sarkozy, pe numele su adevrat Nicolas Paul Stphane Srkzy Nagy Bcsa, evreu dup mam, drept candidat oficial la alegerile prezideniale. Mama sa este Andre Srkzy, nscut Mallah, fiica unui medic evreu sefard originar din Salonic. n Partidul Socialist, n schimb, au loc lupte grele ntre franuzoaica Segolene Royale i Dominique Strauss-Kahn. Acesta din urm s-a nscut pe 25 aprilie 1949 din prini evrei Gilbert Strauss-Kahn i Jacqueline Fellus n Neuilly-sur-Seine, o suburbie bogat a Parisului. Aici, francezii din Partidul Socialist au fost foarte bine orientai i au dejucat un plan care se configura n perspectiva alegerii noului ef al statului ntre doi evrei, numai c n final efortul acestora s-a dovedit neeficient. Este foarte posibil ca victoria n alegerile prezideniale din Frana s fi fost substanial influenat de evreii stabilii aici, pentru c acetia, dup cum se cunoate, rspund apelului serviciilor lor de informaii oriunde s-ar afla pe mapamond. n acest fel se explic i de ce, la puin timp dup confirmarea sa ca preedinte al Franei, Nicolas Sarkozy l-a propus chiar pe rivalul su politic Dominique Stauss-Kahn s preia conducerea uneia din cele mai importante instituii ale Noii Ordini Mondiale, i anume Fondul Monetar Internaional, ncepnd cu 1 noiembrie 2007. i astfel este numit n funcia de director un militant al Noii Ordini Mondiale, un propagandist al teoriilor Grupului Bilderberg de reformare a lumii financiare mondiale dup regulile stabilite de ei. Se completeaz astfel, dup caz, activitatea mondial a clanurilor evreieti Rothschild i Rockefeller, implicate n tutelarea organismelor mondialiste, precum Comisia Trilateral i Council on Foreign Relations (S.U.A.), precum i n The Round Table. Romnia, din pcate, din cauza politicilor antinaionale duse de actuala putere, n frunte cu Traian Bsescu, a czut i ea n capcana acestei oligarhii mondiale evreieti, pierzndu-i astfel independena. De pe vremea lui Cuza nu s-a mai ntmplat ca finanele rii s fie controlate aa cum snt controlate n prezent de oamenii marii finane mondiale. n cazul rilor Romne, crearea unei bnci centrale sub controlul fiilor lui Israel a reprezentat o preocupare permanent a organizaiilor evreieti. ncepnd cu anul 1866, la Bucureti, n urma actului de concesiune semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, s-a nfiinat de ctre evreii englezi i francezi Banca Romniei. Concesiunea era valabil pn n 1903, dar, din raiuni de stat, dup cucerirea Independenei, la 1877, romnii au avut curajul s creeze o alternativ, prin nfiinarea unei bnci naionale centrale, care s sprijine efectiv dezvoltarea economic a rii. Banca Romniei, creat la 1866, conform concesiunii acordate de Cuza, avea n componena sa, ca principali acionari, pe E. Grenfell, asociat al celebrului bancher evreu londonez Morgan, precum i pe evreul francez Isaac Pereire, creatorul cartelului bancar francez Socit Generale. Acetia ineau sub control i Banque Imperiale Ottomane din Istanbul, motiv pentru care Banca Romniei aprea ca afiliat (sau filial) a bncii de la Istanbul. Obinerea Independenei Romniei la 1877 i ieirea de sub tutela Imperiului Otoman, constituirea sa ca stat modern s-au lovit de o acerb opoziie a Alianei Israelite, organizaie evreiasc mondial cu sediul n Frana.

Aliana Israelit invoca la toate Marile Puteri abuzurile la care ar fi supui evreii de ctre romni. Nu este lipsit de semnificaie faptul c tocmai un israelit francez, evreul Isaac Pereire, deinea banca central a Romniei, instituie ce avea atribuii de banc de emisiune i de scont, iar Independena Romniei l putea face s piard privilegiul emiterii de moned romneasc, ceea ce s-a i ntmplat, pn la urm, romnii vznd ct de puin le-au vrut binele evreii. Chiar dup ctigarea, cu jertfe grele, a Independenei de ctre romni, evreii i-au folosit toat influena pentru a impune politicienilor notri ideea c banca naional, avnd prerogativa de emitent al bancnotei, trebuie s fie creat de instituii financiare strine, iar capitalul su s rmn preponderent sau total strin. Un punct de vedere total opus, care a triumfat, aparine oamenilor politici patrioi i const n folosirea exclusiv a capitalului autohton, pentru evitarea controlului strin asupra pivotului ntregii activiti bneti din ar, scrie Radu Negrea (Banul i Puterea, Bucureti 1990, Ed. Humanitas). Astfel, Parlamentul Romn a votat, la 17 aprilie 1880, Legea privind instituirea unei bnci de scont i circulaiune, sub denumirea de Banca Naional a Romniei, cu dreptul exclusiv de a emite bilete de banc la purttor. Aceasta a fost o lovitur puternic dat israeliilor lui Morgan. Banca Naional a Romniei, deinut de stat (33%) i de fruntaii liberali (67%), a nsemnat pasul emanciprii financiare a rii, al obinerii de credite nempovrtoare pentru romni. Ea mai exist i astzi, avnd (nc!) un capital integral de stat, i ar trebui s mai fie (nc!) un simbol al suveranitii naionale. Dup 1989, ns, guvernator al Bncii Naionale a Romniei a fost, aproape fr ntrerupere, Mugur Isrescu, un agent al mondialismului sionist. Despre acesta s-a afirmat c are legtur cu comenzile ocultei financiare internaionale. Mugur Isrescu ar fi fost recrutat de ctre Council on Foreign Relations (C.F.R.) n 1990, la New York. Recrutarea s-ar fi produs la Institutul pentru Studiul Economiei Mondiale din New York, pe cnd Isrescu se afla la post. Conducerea C.F.R. (organizaie controlat de familiile bancherilor evrei Rockefeller i Rothschild, susinui de J.P. Morgan) a recrutat destui specialiti, poteniali nlocuitori ai celor care guvernau la vremea respectiv n rile est-europene. Pasul cel mai important fcut de Mugur Isrescu, n conformitate cu dispoziiile C.F.R., a fost devalorizarea masiv a monedei naionale ca politic monetar i mprtierea la o rat derizorie a tuturor creanelor Romniei (ex.: Egipt, Irak), pas susinut i de prim-ministrul momentului, impus, de fapt, de oculta financiar, Theodor Stolojan, rspltit ulterior cu un post la Banca Mondial. Pentru ndeprtarea eventualilor investitori necontrolai de C.F.R., n 1991, Th. Stolojan a naionalizat valuta aflat n bnci, ceea ce a dus la un adevrat recul pentru investiiile strine scpate de sub controlul i manipularea ocultei de la New York. Un alt aspect demn de menionat l-au constituit jocurile interbancare permise i ncurajate de Mugur Isrescu, derulate prin bncile aflate sub tutela C.F.R. (Chase Manhattan Ro, ING Barings, ABN AMRO), prin intermediul crora importante fonduri valutare au prsit Romnia. Faptul c el este singurul romn membru al Comisiei Trilaterale, dar i cea mai longeviv personalitate ntr-o funcie important din Romnia dovedete multe n acest sens. De altfel, el s-a i pronunat la sesiunea organizat de Academia Romn, n 2009, despre actuala criz cu care se confunt SUA, n sensul celor susinute de stpnii si din America: Exist ceva ce va schimba definitiv lumea n aceast criz. Da, aa este, ELITELE au creat, de mai bine de 200 de ani, crize majore de fiecare dat cnd doreau pentru ca mai apoi s vin cu soluii salvatoare. i de fiecare dat astfel de soluii s-au dovedit a fi etape n crearea GUVERNULUI MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE. Acum asistm la faza final a planului lor i, prin urmare, i megacriza de curnd declanat va fi cea mai mare din istoria omenirii, reprezentnd un cumul de crize: economic, foamete, ample micri de strad, rzboaie cumplite.

Dac se urmrete cu atenie evoluia economiei mondiale se va constata c are o singur direcie, spre dezastru, iar soluia oferit este GUVERNUL MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE. Nivelul datoriei mondiale urmeaz s ating 49.500 de miliarde de dolari pn la sfritul acestui an, n cretere cu 45% fa de anul 2007, fapt ce a marcat nceputul crizei, estimeaz agenia de evaluare financiar Moodys Investors Service, citat de Les Echos. Potrivit Moodys, creterea nregistrat de datoria mondial n acest an, de 15.300 de miliarde de dolari, este de 100 de ori mai mare dect planul Marshall, ajustat la inflaie. Creterea datoriei mondiale se explic prin planurile masive de relansare aplicate de guvernele din ntreaga lume, pentru a depi criza financiar. Fr nici o surpriz, rile din cadrul G7 au contribuit cu 78% la aceast cretere, bugetele lor fiind atinse cel mai grav de criza financiar, a precizat Jaime Reusche, analist n cadrul Moodys. Datoria mondial va reprezenta 80% din Produsul Intern Brut (PIB mondial n 2010, fa de 63% n 2008. SUA snt ara cu cea mai mare datorie extern, de 13.454 miliarde de dolari, adic 94,3% din PIB. ara cu cea mai mare datorie extern raportat la Produsul Intern Brut este, la ora actual, Irlanda, cu o datorie de peste 12 ori mai mare dect PIB-ul, adic 2.386 de miliarde de dolari. Dup ce au creat-o, au nceput s lanseze semnale de alarm. Astfel, directorul general al Fondului Monetar Internaional (FMI), Dominique Strauss-Kahn, a avertizat la Davos, pe 30 ianuarie 2009, c datoria public va fi una dintre cele mai mari probleme, poate cea mai mare din anii urmtori. Acesta a reafirmat pe 23 martie 2009, la Geneva, c dac nu vor fi luate msuri suplimentare, criza va duce milioane de oameni n srcie, riscnd tulburri sociale i chiar rzboi. ntr-un interviu acordat ziarului Financial Times, un alt evreu, Lawrence Henry (Larry) Summers, eful National Economic Council al preedintelui Barack Obama, a sugerat liderilor Planetei s pompeze mult mai muli bani publici n economie, n ceea ce zice el c ar fi un efort coordonat de ieire din recesiune. Acesta este economist i a fost Secretarul Trezoreriei i economist ef la Banca Mondial ntre 1991-1993. Este membru al Council on Foreign Relations i participant la ntruniri ale Bilderberg Group. Gaca este ntregit de Paul Volcker, evreu, numit de preedintele Barack Obama n fruntea Economic Recovery Advisory Board, dup ce acesta i-a fost consilier economic n campania electoral. El a afirmat c economia global s-ar putea deterioara chiar mai rapid dect n cazul Marii Depresiuni din anii 30. Volcker a remarcat c producia industrial la nivel mondial se afl ntr-o scdere mai accelerat dect n SUA, care are, oricum, probleme grave. Nu in minte nici o perioad, poate nici mcar n timpul Marii Crize, n care economia scade ntr-un ritm att de alert i att de uniform n lume, a declarat Volcker. Nscut n 1927, Paul Adolph Volcker a fost Chairman of the Federal Reserve sub Jimmy Carter i Ronald Reagan. A mai fost Director of Financial al U.S., Department Treasury, unde a jucat un rol determinant pentru decizia de suspendare a gold convertibility n 1971, vicepreedinte i Director of Planning la Chase Manhattan Bank, preedinte al Bncii de Investiii J. Rothschild, Wolfensohn & Co. (James D.Wolfensohn va deveni mai trziu preedinte al World Bank) Chairman of the Board of Trustees, al Group of Thirty. L-a ajutat pe David Rockefeller la crearea n 1973 a Trilateral Commission, avnd o lung asociere cu familia Rockefeller, inclusiv n calitate de membership of the Trust Comic al Rockefeller Group Inc. Un alt evreu component de frunte al finanei mondiale este Robert Zoellick, membru al Council on Foreign Relations i Bohemian Grove, numit pe 1 iulie 2007 de ctre George W. Bush preedinte al Bncii Mondiale, unde l-a nlocuit pe un alt evreu, Paul Wolfowitz. ntr-un interviu acordat Daily Mail, fiind n concordan cu cei menionai anterior,

estimeaz c economia global va suferi o contracie de la 1% la 2% n acest an, nivel nemaintlnit din 1930, adugnd c schimburile comerciale internaionale vor nregistra la rndul lor o scdere dramatic. Acest pronostic vine n completarea declaraiei preedintelui FMI, Dominique StraussKahn, care susinea c economia global va nregistra prima sa contracie dup 60 de ani. Prin urmare, acestea snt timpuri grave i periculoase, a spus la final preedintele Bncii Mondiale. Participant la Bilderberg Group, Robert Zoellick a fost Deputy (Adjunct) Secretary of State, Senior International Advisor Goldman Sachs. Provenind dintr-o familie de evrei din Germania, a fost membru Phi Beta Kappa, reprezentantul personal al lui Bush-senior la G7 (1991, 1992), fost ef al Center for Strategic and International Studies, fost membru al German Marshall Fund, World Wildlife Fund, membru n Comisia Trilateral. A semnat n 1998, alturi de Donald Rumsfeld, Paul Wolfowitz, Richard Pearl, Elliot Abrams, Zalmay Khalilzad, John R. Bolton, Richard Armitage i Bill Kristol, documentul Projet for the New American Century pentru nlturarea de la putere a lui Saddam Hussein. Lista este continuat de Ben Shalom Bernanke, nscut n 1953, evreu, preedintele consiliului guvernatorilor, Federal Reserve, funcie n care l-a succedat pe Alan Greenspan. n cadrul unei Conferine de Pres inut la Council on Foreign Relations, fiind n concordan cu colegii si, a afirmat referitor la Marea Depresiune urmtoarele: Aveti dreptate, noi am fcut-o, adugnd c n prea multe ri exist prea multe reguli i pentru a putea rezolva criza i a evita o alta viitoare este nevoie de un set de reguli unitare. Personajul figureaz a fi un specialist n crize, scriind inclusiv despre Great Depression. Potrivit specialitilor, cel mai tare dintre toi este ns la ora actual evreul George Srs. n vrst de 80 de ani, se afirm c este principalul ppuar al preedintelui Barack Obama. Potrivit Wall Street Journal (WSJ), acesta este unul dintre marii opozani ai monedei unice europene, mpotriva acestuia mobilizndu-se de cteva sptmni ntreaga Uniune European, ambiia sa i a celorlalte fonduri care mizeaz pe cderea euro fiind s aduc paritatea euro-dolar la 1:1, fa de 1:1,36, ct este n prezent. Decizia de a ataca moneda unic european s-ar fi luat n cadrul unei cine de afaceri la sediul unei instituii financiare din Manhattan. Tot potrivit acelorai ziariti, dup lovitura dat monedei euro de criza din Grecia, atacurile speculative adaug presiuni suplimentare asupra monedei unice, care trebuie s fac fa celei mai mari crize din istoria sa. Atacul asupra euro nu vine oricnd, ci vine, ca din ntmplare, la scurt timp dup ce miliardarul american i-a fcut publice opiniile sale cu privire la criza prin care trece spaiul european, ncepnd cu Grecia. Srs merge pe aceeai idee cu cei menionai mai sus, din care rezult c zona euro are o serie de lipsuri fundamentale: absena unor politici economice i bugetare comune i a unor mecanisme instituionale de rspuns la criz. Iat, de exemplu, ce a afirmat i directorul FMI cu ocazia vizitei de acum cteve zile n Romnia: liderii UE nu fac eforturi suficiente pentru introducerea unor msuri de management i rezolvare a viitoarelor crize financiare, fiind necesar o autoritate european de intervenie pentru bnci. UE face eforturi n domeniul reglementrilor trans-frontaliere i de supraveghere, dar nu n aceeai msur i n cazul managementului crizelor i al rezolvrii acestora, a declarat Strauss-Kahn. Soluiile actuale s-au dovedit nepotrivite, iar UE ar trebui s analizeze crearea unei autoriti care s rezolve problema falimentului unei bnci, care poate avea impact asupra mai multor ri, a mai spus eful FMI. Obiectivul unui astfel de sistem trebuie s fie eficiena costului, minimizarea contagiunii, a daunelor colaterale asupra economiei, a pierderilor deponenilor i a costurilor bugetare, a artat el.

Pentru a fi solid, un astfel de sistem are nevoie de acces la finanare i de un mecanism de susinere de la buget, a adugat Strauss-Kahn. Potrivit acestuia, liderii UE trebuie s ajung la timp la un compromis referitor la propunerile de mbuntire a reglementrii i supravegherii, astfel nct s previn declanarea unor crize. De altfel, Srs este cunoscut pentru propunerile sale de reformare n economia mondial. Similar celor pentru spaiul european, propunerile sale merg spre ntrirea rolului FMI, ct mai mult reglementare i ct mai strict supraveghere central i chiar stabilizarea fluctuaiilor de pre ale mrfurilor. Snt de menionat aici afirmaiile de un cinism absolut, cu care a ocat opinia public n 2009: Actuala criz este punctul culminant al muncii mele de o via i Am parte de o criz foarte bun (excelent), recunoscnd c a ctigat 2,9 miliarde de dolari de la declanarea recesiunii. Este finalul unei ere. Cei care se ateapt s i reia afacerile ca pn acum este clar c nu neleg ce se ntmpl. n februarie 2009 declara pentru Reuters: Sntem martorii colapsului sistemului financiar i nu e nici un semn c s-ar vedea captul acestei crize. Aadar, observm un model comun al acestor lovituri. Ele nu snt luate ntr-un context de jungl a pieei, unde animalul mai iret i mai puternic l doboar pe cel mai slab. Ele snt luate dup pndirea acelor decizii pe care vrfurile sistemului globalist financiar le iau, anticipndu-se consecinele induse n piee de aceste decizii. Cu alte cuvinte, ceea ce nu putem obine n condiii de libertate, adic certitudine i predictibilitate a aciunii umane, putem obine n condiii de coerciie, deoarece este evident c n condiii de libertate nu putem avea certitudinea viitorului, acesta depinznd n totalitate de aciunile persoanelor, greu de prevzut n mod normal. Tocmai aceast imposibilitate a certitudinii, tocmai aceast imprevizibilitate relativ a aciunii umane este pus n discuie de Srs i de susintorii structurilor globale de guvernare. Mai trebuie amintit i c tot el este cel care, nc de la Forumul Economic de la Davos din ianuarie 1995, spunea: Lumea are nevoie de o Nou Ordine Mondial i v avertizez c urmeaz o perioad de puternic dezordine n ntreaga lume. Srs a fcut parte din boardul director al Council on Foreign Relations i este afiliat n continuare acestei structuri de maxim influen asupra direciilor politicilor internaionale. Analiznd aceste date i informaii, este incredibil ct tupeu au cei ce au bgat Planeta n criz i nu se las pn nu o afund cu totul, cu un sigur scop: s aduc omenirea n pragul disperrii, pentru ca mai apoi s vin cu soluia salvatoare: Guvernul Mondial al Noii Ordini Mondiale. Un fost senator vorbete: pentru cine este depopulat Romnia ! Artam maideunzi c aa-zisul guvern al Romniei, duce o politic de de-romnizare bazat pe 3 puncte: 1. ncurajarea emigrrii romnilor nafara rii prin msurile aberante luate (taxe de autor acum ??), lipsa de verticalitate n faa organismelor strine (UE/FMI/NATO), lipsa dorinei de a redresa ara cu adevrat i nu n ultimul rand, prin tolerarea corupiei. Dect s ndure batjocur i foame, oamenii pleac. C i fac ru pe termen lung att lor ct i rii e altceva, dar rezultatul concret este depopularea Romniei de romni. 2. ncurajarea romnilor din diaspor s rmn acolo unde sunt, cu condiia s continue s trimit banii cu care guvernul marionet s-a obinuit, pentru a mai balana ct-de-ct, deficitul de cont al

rii. De parc oamenii s-ar ntoarce napoi ca s cereasc ce rusine! 3. Demararea n tromb a unui program de aducere n ar a strinilor, avnd ca rezultat doar anul acesta, ncetenirea a peste 53.000 de indivizi din Orientul Mijlociu. Toate sunt ngrijortoare cci puse laolalt, dovedesc o agend de depopulare a Romniei, una aplicat prin cele mai insidioase mijloace. Dac-ar fi vorba numai de absorbirea a 50,000 + de strini ce nu au absolut nimic de-a face cu neamul, credina, valorile i tradiiile noastre, anual i nc ar fi ru destul. Se pare ns c prin amploarea activitii, e vorba de ceva cu mult mai grav de att: Cear fi dac-am afla c membrii unei anumite etnii, primesc cteva sute de mii de euro fiecare, doar pentru a se stabili n Romnia? Mai vin ei ca i contributori in societatea romneasc, sau ca i stpni de-a gata ? Aparin ei n casa noastr ? E deci romnul bun numai pentru a-i alege pe conductorii tia, pentru a trimite bani i pentru a se supune celor ce vor s ne insclveasc IARI, sau mai avem noi un cuvnt de spus n ara noastr? A cui e Romnia pn la urm domnilor guvernani, ei ? E timpul deci s aflm care sunt planurile de colonizare a Romniei, de cnd exist ele i mai ales cine sunt i care va fi numrul colonitilor-viitori-stpni (sau poate prezeni dup cum se laud?)ai notri; Nu i putem blama c jinduiesc s pun mna pe Romnia, cci o ar att de minunat, deabia ne merit pe noi se vede, dar dac vrem s mai avem ce lsa copiilor notri, nafara unor acte de ndatorare ctre bnci, e obligatoriu s deschidem ochii, apoi s acionm: n ultimii 20 de ani, romnul doritor s se simt n largul su ca romn se mpiedic cel mai tare n ideea c prinii si au fost capabili de cea mai abject crim: genocidul. Ca o confirmare a reinstalrii cominternitilor la guvernarea Romniei n decembrie 1989, dup 1990 s-a lansat i apoi a fost oficial nsuit, inclusiv la nivelul manualelor colare, teza c din ordinul marealului Ion Antonescu i n conformitate cu legile emanate de guvernarea acestuia, romnii au ucis aproape 300 000 (trei sute de mii) de evrei. Ne angajm ntreaga noastr credibilitate afirmnd c niciun document serios nu probeaz acuzaia de genocid i de holocaust adus romnilor. Nici mcar pentru un singur evreu nu se poate afirma c a fost ucis, conform legilor sau uzanelor romneti, pentru motivul c era evreu! Dimpotriv, cnd avem documente credibile, acestea dovedesc limpede c n Romnia nu a fost niciodat vreun genocid, mpotriva evreilor sau a altor etnii. Nici mcar un pogrom, dou Documentele serioase, autentice, dovedesc mereu ceea ce tiam cu toii pn n 1990, anume c n Romnia regimul marealului Ion Antonescu i-a salvat pe evrei, evrei pentru care Romnia acelor ani a reprezentat o oaz de linite (apud istoricul evreu Braham Randolph), un colac de salvare(rabinul Moshe Carmilly Weinberger). O spectaculoas confirmare ne-a oferit-o recent nsui preedintele evreu Shimon Peres, care le-a mulumit romnilor c i-am protejat pe evrei n timpul celui de al 2-lea rzboi mondial, fcnd astfel posibil emigrarea a 400.000 de evrei, cu rol extrem de important n edificarea statului Israel. Dup cum se tie, declaraia lui Shimon Peres, att de conform adevrului, a strnit reacia unor oficiali ai minciunii despre Holocaustul din Romnia Ce s nelegem din aceast neconcordan ntre preedintele Israelului i activitii Holocaustului? Dup prerea mea, Shimon Peres a vorbit din partea evreilor, tot mai muli, care i dau seama c minciuna cu Holocaustul are zilele numrate i c singura ans a evreilor de a diminua consecinele aflrii adevrului este ca ei nii, evreii, s dea tonul! Aa cum au fcut-o dezvluind lumii c vestitul spun evreiesc nu are nici urm de ADN uman n el! (Dar cine susine c evreii ar fi fiine umane?!,

se zice c ar fi exclamat un evreu mai htru, comentnd dezvluirea oficializat de Yad Vashem) Dac n Romnia s-a practicat vreodat genocidul, acela a fost un genocid anti-romnesc! n propria lor ar, adeseori romnii, pentru c erau romni, au fost persecutai, marginalizai ori chiar hituii de ctre strini cotropitori i de minoritari colaboraioniti. Perioada cominternist (19451960) a ncercat s mping antiromnismul spre genocid, dar nu a reuit. Amintesc n acest sens unul din motivele pentru care Gheorghiu Dej a desfiinat la vremea aceea vestita Regiune Autonom Maghiar: deinuii politici provenii din aceast zon a rii erau numai etnici romni. Numai romnii sunt dumanii comunismului? s-a mirat Gheorghiu-Dej. Pasmite, maghiarii aveau de-a face cu penitenciarele comuniste numai n calitate de gardieni, anchetatori, procurori etc Dup 1990, discret i cu scheme mult mai subtile, insesizabile pentru omul de rnd, pentru omul normal, odat cu revenirea cominternitilor la guvernarea Romniei s-a reluat genocidul antiromnesc Aceste pagini sunt scrise cu amrciunea i revolta pe care mi le provoac contiina c avem de trit ntr-o asemenea epoc, guvernai cu un astfel de program! De ce? Cu ce am greit i n faa cui?! ncerc de aproape 20 de ani s neleg motivele pentru care suntem acuzai pe nedrept de holocaust, o crim att de urt, incalificabil ntre oameni normali, crim pentru care nu exist n limbajul omenesc termenul potrivit Aa cum m ateptam, cercetarea acestui subiect m-a dus departe de evenimentele i faptele din care este alctuit istoria noastr, a romnilor. La vremea respectiv i-am i avertizat pe cei ce ne acuzau de Holocaust: ne obligai s ne aprm, s gsim argumente n favoarea nevinoviei noastre. S-ar putea ca aceste argumente s sfreasc prin a v incrimina pe voi, care ne acuzai ntr-o manier att de cinic i de iresponsabil. n principiu, istoria din ultimii 170 de ani a Romniei nu poate fi analizat i neleas fr a introduce n relatarea noastr tot cortegiul de evenimente pe care l-a produs apariia evreilor n numr mare pe meleagurile noastre. n prezentul rezumat al contenciosului romno-evreiesc, al confruntrii dintre romni i evrei, al colaborrii dintre noi i evrei, vom orienta toat povestea n funcie de o singur problem, care i-a preocupat pe evrei dintotdeauna i cu intensitate cea mai mare: problema unei patrii, a unui Israel n care s-i fureasc rvnitul cmin naional, evreiesc. Vechimea acestei aspiraii, a acestui vis, se pierde n negura secolelor care s-au scurs de la risipirea evreilor n lume. Cert este c dup Pacea de la Adrianopol, din 1829, se constat un interes tot mai mare al evreilor rtcitori pentru inuturile romneti, ndeosebi pentru Moldova i Maramure, unde vin s se aciueze ntr-un numr tot mai mare. Iar cnd spunem Moldova, n termeni mai explicii avem n vedere i Basarabia, cu Bucovina toat. Identificm, din aceast perspectiv, trei secvene, trei momente, trei etape istorice: Prima: n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, majoritatea oraelor i trgurilor moldoveneti se transform n localiti cu populaie mixt, jumtate evreiasc. Evreii se instaleaz i n sate, ca arendai sau crciumari. Prin tehnici comerciale oneroase i acionnd n mod evident n hait, dup un program insidios, bazat pe tehnici de nelciune ingenioase, nemaicunoscute pe meleagurile patriarhale ale Moldovei, evreii ajung curnd s acapareze i s monopolizeze importante ramuri economice, comerciale i financiare. Destul de repede a devenit limpede pentru liderii politici i spirituali din Romnia care era inta acestei invazii. Nu era vorba de o ntmplare, de simpla goan dup ctig nemuncit, ci totul avea o explicaie, din pcate extrem de grav: se derula astfel proiectul de a instaura un stat evreiesc n Europa, la marginea imperiului rus, pe un teritoriu ce ar fi cuprins

Galiia, Maramure i Moldova. Reacia noastr de aprare, de legitim aprare, nu a ntrziat s apar, producnd atitudini, idei, texte care vor deveni o baz teoretic a romnismului. Puini sunt intelectualii romni de marc i politicienii cu suprafa care s nu fi luat atitudine critic fa de invazia evreiasc. i pomenim pe civa: Vasile Alecsandri, Mihail Koglniceanu, Vasile Conta, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Nicolae Paulescu etc. Aceast reacie ne-a atras ns ostilitatea presei internaionale, att de bine controlat de evrei. O ostilitate mpins pn la minciun, calomnie, denigrare, mistificare etc. Menionm un detaliu edificator: cnd s-au stabilit primele relaii diplomatice dintre Romnia i Statele Unite, de peste ocean ne-a venit ca reprezentant al intereselor americane, ca consul, nsui eful comunitii mondiale a evreilor, Franklin Benjamin Peixoto, promotorul cel mai asiduu al proiectului Israel n Estul Romniei. Ce cuta un personaj politic att de impotant ntr-o funcie diplomatic att de mrunt, de consul?! Nu funcia era vizat, ci spaiul unde avea s se exercite acea funcie: Romnia, programat s devin, n partea ei de Est, noul Israel! Prezena lui Peixoto n Romnia, funcie mult sub preteniile unui lider mondial al evreimii, este o dovad n plus i indubitabil, imposibil de interpretat altfel, a insistenei evreieti, a unor lideri evrei bezmetici, pentru realizarea acestui proiect paranoic: Israel n Romnia! Se impune o ntrebare: n ce msur evreii de rnd din Romnia cunoteau acest proiect? Proiect care, ca s rmn secret i netiut de romni, trebuia s rmn secret i pentru majoritatea evreilor Se cuvine de asemenea pornit cercetarea asupra contingentului mare de evrei care n mod deliberat i deschis au sabotat n fapt proiectul sionist i i-au afirmat loialitatea fa de romni i disponibilitatea de a duce o via normal, statornicit n acest spaiu, evrei sincer deschii ideii de normalitate n relaiile dintre oameni i popoare. Aceti evrei i-au luat i numele de evrei pmnteni, au avut i un partid care a trimis reprezentani n Parlament. Au disprut din pcate chiar i din manualele de istorie, sub presiunea sionist din secolul urmtor, al 20-lea. Nimeni nu-i mai pomenete. i doar dintre aceti evrei s-au ridicat majoritatea evreilor care i merit recunotina noastr i numele de romni. Un Tudor Vianu, un Nicolae Steinhardt, un Edgar Papu, un Alexandru Graur Din pcate, printre aceti evrei de treab, oneti i loiali poporului romn care le era gazd, nu-i putem numra i pe Lazr ineanu i Moses Gaster, pe care autoritile romneti i-au obligat s prseasc teritoriul rii. Fuseser identificai ca ageni ai proiectului Israel n Romnia Ageni cu misiuni discrete i subtile, pe msura nzestrrii lor intelectuale deosebite Mare pcat! Ce a rezultat din proiectul ISRAEL N ROMNIA? A rezultat mult suferin pentru romni, sub diverse forme. Mult energie consumat n van, de-o parte i de alta! Multe resentimente adunate ntr-un secol i ceva de confruntare ntre naionalismul romnesc i paranoia sionist! Istoricii romni, prea grijulii s nu-i compromit relaiile sociale i interesele personale, ntrzie s fac un inventar riguros al suferinelor noastre. Nu este timpul pierdut, dar deja s-a pierdut mult informaie oral, deseori mai important dect toate arhivele. Au suferit i evreii din pricina acestui proiect nesbuit, ca i din cauza teroarei impuse de Cahal, de exclusivismul religios talmudic, atent s reprime orice tentativ de a se asimila a evreilor. n mod semnificativ, povestea junei Haia Sanis nu a scris-o un evreu, la fel cum nici piesa Take, Ianke i Kadr Ca romni, nu avem ce ne reproa fa de evrei. Dimpotriv, avem a le cere socoteal pentru netrebnicul proiect. Cu att mai mult cu ct, sub o form nou, vor unii s-l reia!!

O variant a acestui proiect a constituit-o intenia de a declara Basarabia ca republic socialist sovietic evreiasc ncercarea s-a produs n anul primei ocupaii sovietice: iulie 1940-iunie 1941. Se convocase congresul reprezentanilor poporului din Basarabia, s-a i ntrunit acesta, sub preedinia evreului Lazar Kaganovici, dar n ultima clip acordul lui Stalin a fost retras Pcat. Ar fi ncheiat definitiv orice discuie n contradictoriu, vdind pentru toat lumea esena tembel i criminal deopotriv a proiectului (de tip) sionist! Crei instane evreieti i putem cere socoteal azi pentru proiectul ISRAEL N ROMNIA? Cci avem tot dreptul s-o facem, nu neaprat pentru a pretinde reparaii materiale, ct mai ales pentru a cere ridicarea embargoului mediatic asupra acestui subiect, recunoaterea public a vinoviei, retragerea acuzaiilor iresponsabile la adresa romnilor, deschiderea arhivelor i tot ce se mai cuvine a dobndi n numele Adevrului! Al doilea episod semnificativ al contenciosului romno-iudaic s-a consumat n timpul celui de al II-lea Rzboi Mondial, i include trei momente mereu invocate de evrei: (1) Pogromul de la Bucureti, din ianuarie 1941, din timpul Rebeliunii Legionare, (2) Pogromul de la Iai, din iunie 1941 i (3) Genocidul sau Holocaustul din Transnistria, din septembrie 1941-martie 1944. n discuia noastr lmuritoare, trebuie introdus un reper nou i extrem de important, decisiv pentru istoria lumii (sic!): hotrrea evreilor sioniti, luat la nceputul secolului al XX-lea, de a-i construi o ar n Palestina, pe locul Israelului biblic. Trebuie spus i subliniat c aceast decizie nu a tulburat cu nimic comunitatea internaional. Dimpotriv, e de remarcat, cu satisfacie, faptul c ntreaga comunitate internaional a privit cu nelegere i spirit cooperant aceast dolean a evreilor, oferindu-le acestora, n completare, i alte teritorii: Madagascar, Uganda sau Rhodesia, n diverse variante, cea mai tentant fiind aceea a unui stat-metropol Israel n Palestina i un alt teritoriu, cu rang de colonie a primului, n Africa, pentru a putea aduna la un loc un numr ct mai mare de evrei. Evident, acestea erau planuri pe un petec de hrtie. Cnd s-a trecut la realizarea Israelului, la colonizarea Palestinei cu evrei care s accepte voluntar s-i prseasc casa i ara n care triser pn atunci, s-a constatat c evreii nu se prea nghesuiau. Reacia lor la ciudatul proiect sionist nu a fost cea pe care au scontat sionitii, era ns o reacie cu totul normal: evreii au fost pui s aleag ntre viaa pe care o duceau, uneori de cteva generaii, ntr-un mediu social cunoscut, stabil, acceptat, resimit ca propice pentru viitorul familiei, i strmutarea n necunoscut, ntr-un climat strin, mai degrab ostil, cu o mulime de necunoscute, plin de primejdii. Era de ateptat ca majoritatea evreilor s ezite, s nu se grbeasc s alerge spre misiunea sfnt, istoric, eroic bla-bla, bla-bla, la care erau invitai: refacerea Israelului Pentru acest proiect evreii au fost gata s cotizeze i au fcut-o cu generozitate, dar cnd a fost vorba s fac pasul, att de ocant, de traumatizant, al emigrrii, la care erau invitai, majoritatea au cerut timp de gndire i de rzgndire Se pare c primii care nu s-au grbit s emigreze n Palestina au fost liderii sioniti, autorii proiectului! Acesta este un moment extrem de important pentru istoria lumii, MOMENTUL CND EVREII SIONITI CONSTAT C PROIECTUL RECONSTITUIRII ISRAELULUI NU SE POATE REALIZA DEOARECE NU SE OFEREAU EVREII, CTEVA MILIOANE, CARE S POPULEZE PALESTINA Consecinele acestui refuz au fost catastrofale pentru istoria lumii, a Europei n primul rnd! Ca i pentru oricare dintre cititorii acestor pagini! i anume:

Nebunia sionist nu a acceptat aceast situaie, care nsemna abandonarea proiectului Israel. Un proiect despre care se putea spune, ntre oameni normali, c se nscuse mort Evreii sioniti nu s-au mpcat ns cu evidena faptului c, n afar de cteva sute de tineri entuziati i sraci, ali evrei nu erau tentai s fac pasul riscant al unei schimbri att de radicale n viaa lor. Dect cel mult, pentru evreii n vrst, Palestina era un loc tentant n care s vii s mori i s fii acolo ngropat, n pmntul strbun n rest, n mod evident Palestina nu oferea nicio posibilitate de via dup parametrii evreieti tradiionali, ndtinai Ci numai din pur idealism cineva se putea lansa ntro asemenea aventur! Dar de unde atta idealism, la milioane de persoane?!Sionitii nu au abandonat proiectul, ci au imaginat faza a doua a proiectului, soluia de avarie: constrngerea evreilor de a-i prsi casa i ara pentru a se strmuta n Palestina, n Eretz Israel! Conform principiului moldav: dac voi nu m vrei, eu v vreau Cum puteau fi obligai milioane de evrei s ia calea pribegiei spre inutul inospitalier al Palestinei? Cu ce i puteau constrnge evreii sioniti pe ceilali evrei? Cu nimic! n niciun chip! Singurii care i puteau constrnge pe evrei erau neevreii, autoritile din rile unde triau muli evrei! Iar instrumentul care i-a i constrns pe evrei s plece au fost dou: holocaustul i comunismul. Ce au n comun cele dou mari hecatombe? Un singur lucru: rolul benefic, decisiv, pe care l-au jucat n apariia i consolidarea statului Israel. Suferinele evreieti ndurate n al doilea rzboi mondial, mediatizate bine, chiar n exces i cu exagerri fr precedent, au sensibilizat lumea ntreag, cu osebire pe cea anglo-saxon, astfel c ideea de a se constitui un stat nou, ar i cmin pentru evreii att de urgisii, s-a impus aproape de la sine publicului i guvernelor, fr eforturi deosebite. Efectul cel mai important al persecuiilor antievreieti din Germania i rile satelit ale acesteia a fost c un mare numr de evrei au ales s emigreze totui n Palestina, n viitorul Israel. n plus, dup constituirea sa, statul Israel a nceput s beneficieze de sume impresionante percepute ca reparaii pentru suferinele evreilor lovii de Holocaust. Dar nici pe departe evreii astfel ajuni n Palestina de teama nazitilor, deci pn n 1945, nu erau suficient de muli pentru a asigura funcionarea unui stat i pentru a contra-balansa numrul relativ mare de palestinieni. Mai era nevoie de ali evrei, mult mai muli. Acetia au venit din rile de curnd intrate sub regim comunist. Evreii din aceste ri au luat calea emigraiei, n numr tot mai mare, pe msur ce regimul comunist instalat se arta tot mai nepotrivit cu starea de normalitate, mai abuziv, criminal propriu zis. n rile obligate s treac la comunism a crescut brusc numrul celor doritori s-i prseasc ara din cauza noului regim. S-a creat o adevrat psihoz a plecrii, bine ntreinut de propaganda occidental. Dar o dat lsat cortina de fier, s-a interzis dreptul de a-i alege ara n care s trieti, dreptul de a prsi ara n care te afli. Binefacerile comunismului deveniser obligatorii. Cu o singur excepie: numai evreii puteau prsi raiul comunist! Evreii inventaser comunismul i, ca beneficiari ai brevetului, aveau dreptul numai ei s se lepede de comunism Paradoxul situaiei se preteaz la numeroase interpretri i comentarii, inclusiv amuzante, sarcastice. Comentariul cel mai justificat ns este unul dramatic: aadar, simplificnd lucrurile, dar fr a le deforma propriu-zis, avem motive s credem c instaurarea comunismului de ctre evreii cominterniti n Europa de Est a avut drept scop s deterioreze condiiile generale de via, ale tuturor, n aa msur nct s-i determine pe evrei s emigreze n Palestina, n Israel.

Spune multe detaliul c, practic, numai evreii puteau prsi legal regimul comunist. Pentru neevrei nu a existat niciun mijloc legal. Muli ne-evrei, dorind s plece cu orice pre din lagrul comunist, au pltit cu viaa sau cu libertatea aceast ncercare. Ne-evreilor care au rmas n lagrul comunist nu le-a fost uor. Desproprietrii i pauperizai, foarte muli marginalizai ca indezirabili sau inadaptabili ideologici, muli arestai i condamnai pe nedrept, se poate spune c pentru majoritatea locuitorilor din aceste ri viaa s-a schimbat radical n ru, devenind insuportabil n multe privine. Niciodat nu am primit un rspuns logic la ntrebarea de ce, cui a folosit experimentul comunist, falimentar dinainte de a se nate? ntrebm acum: n ce msur este corect ipoteza c toate aceste nenorociri care au afectat jumtate din Europa s-au petrecut pentru a-i determina pe evrei s prseasc aceste ri n care triau de cteva generaii i s emigreze n Israel? Nota bene: aceiai evrei, invitai s plece n Israel pe vremea cnd rile respective nu erau nc comuniste, ci ri normale, nu s-au artat deloc dispui s le prseasc. Schimbarea de atitudine a evreilor fa de ideea plecrii n Israel a fost n mod clar cauzat de schimbarea regimului social-politic n ara de batin n privina asta nu poate exista nicio ndoial! Cererea de plecare a evreilor din Romnia a fost, sub comuniti, mult mai mare ca pe vremea lui Ion Antonescu Comunismul a fost mai greu de suportat dect aa zisul regim de exterminare! Mi se pare evident c e mult adevr n aceast ipotez. Chiar dac vom identifica i alte cauze i scopuri pentru experimentul comunist, ipoteza subordonrii experimentului bolevic la proiectul sionist de comasare n Israel a unui numr ct mai mare de evrei nu poate fi respins i trebuie consacrat ca atare. Caz n care, n mod evident, avem datoria s ne ntrebm cine poart rspunderea pentru imensele suferine pricinuite de instalarea comunismului n Europa de Est! S nu ne sfiim s artm acuzator spre liderii sionismului! Nebunia sionist a fcut i face n continuare multe victime i printre evrei! Cu att mai mult avem dreptul s cerem liderilor i organizaiilor sioniste, nsei ideii sioniste (sic!), s dea socoteal n faa tuturor, evrei i ne-evrei, pentru milioanele de viei distruse ori batjocorite! Zeci, sute de milioane de oameni care au suferit ca niciodat n istorie! O mai spun o dat: eu i oricare dintre cititorii acestor rnduri am fi avut o via mai uoar, mai frumoas, mai ndestulat dac sionitii nu ar fi conspirat i acionat pentru proiectul Israel n Palestina, prin care au stricat tihna i normalitatea existenei noastre ca romni, ca europeni, ca oameni! n nebunia lor nu au avut niciun scrupul! Au recurs ns, cu viclenie, inclusiv la stratagema clasic a inversrii rolurilor: noi, victimele, am devenit vinovai de crimele plnuite i nfptuite de ei, de sioniti i de evreii cominterniti! Acesta ar fi al treilea moment de tensiune eufemistic vorbind, din istoria relaiilor dintre romni i evrei. Momentul cel mai dureros Romnul se ferete n ultima vreme s mai spun c mai ru nu se poate. A spus-o de attea ori nainte de 1990, pe vremea lui Nicolae Ceauescu, ca dup aceea s constate, cu perplexitate i amrciune, c se poate, se poate i mai ru! Vorba asta se potrivete i pentru necazurile noastre cu evreii. Se pare c al treilea moment, ct va fi fost el de dureros, n-a fost totui cel mai! Cci a urmat i al patrulea moment, nc nencheiat, n care trim i evolum noi, cei de azi! Dac n 1944, evreii comuniti, cominterniti, au ajuns s pun mna pe guvernarea Romniei i s-i fac de cap sub protecia ocupantului sovietic, dup 1990 Romnia a ajuns din nou sub controlul unor structuri evreieti (tot cominterniste?), fr ca acestea s se bucure de un sprijin extern brutal i prea

evident. n mod semnficativ, principalii actori ai evenimentelor din decembrie 1989, adic Ion Iliescu, Petre Roman i Silviu Brucan, care au pretins a fi adui de valul revoluiei(!!!) n fruntea evenimentelor, aparin fostelor structuri cominterniste. Ion Iliescu i Petre Roman ca urmaii cumini ai unor cominterniti notorii, identificai sigur ca ageni sovietici, iar al treilea, Silviu Brucan, ca supravieuitor al valului cominternist abtut asupra Romniei dup august 1944. Petre Roman i Silviu Brucan evrei cu acte n regul, Ion Iliescu cu o naionalitate ceva mai complex, amestec de bulgar, evreu i, probabil, ceva romn. Ion Iliescu nu a dat niciodat dovad c ar simi romnete. De ceilali doi, ce s mai vorbim?! Mai mult, nici ceilali doi preedini, Emil Constantinescu i Traian Bsescu, nu au o apartenen etnic cert romneasc i s-au ferit s-o lmureasc. Dup tiina mea, mama lui Emil Constantinescu este evreic i se trage dintr-o familie de evrei anarhiti, izgonii din Elveia i pripii n Rusia nainte de 1918, n Basarabia mai exact. Despre Traian Bsescu circul dou variante: tat evreu, plecat n Israel, unde ar mai fi i azi n via; mama evreic, tata evreu Circul este un fel de a spune, cci subiectul este tabu pentru mass media. n mod semnificativ, nici una dintre aceste biete femei nu a aprut public s-i arate bucuria pentru ascensiunea fiului. Orice pres sau televiziune liber, necontrolat din umbr, ar fi gsit interesant pentru noi, publicul, s ne fac cunotin cu muma lui tefan cel Mare a zilelor noastre. Am avut parte de trei preedini efectiv anormali, care se ruineaz s spun cine le sunt prinii! Se ruineaz s apar n public cu propria lor mam. Nici nu-i pomenesc prinii n CV-ul de pe internet! Ce au de ascuns? Recomand celor care citesc aceste pagini s caute pe internet biografia celor trei preedini romni de dup 1990, i s-o compare cu biografia, tot oficial, a lui Nicholas Sarkozy, preedintele Franei. Evreu, dar evreu normal, care nu uneltete mpotriva celor ce l-au ales, Sarkozy nu-i ascunde ascendenii. Nu exist nicio legtur ntre originea sa evreiasc i politica pe care o duce ca preedinte al Franei n folosul Franei, al francezilor! Ceea ce nu putem spune i noi, despre preedinii cu care ne-a pedepsit Dumnezeu dup 1990. Nite M consider un om normal. M strduiesc s fiu, n orice caz. Nu resping nicicum ideea ca n fruntea statului sau guvernului romn s ajung un alogen. Am mai avut regi i domnitori strini. Toate popoarele europene au cunoscut aceast situaie i nu o blamm sau incriminm n vreun fel. Dar n asemenea cazuri cred c starea de normalitate impune anumite restricii, anumite condiii, limite a cror depire nu poate fi trecut cu vederea n numele toleranei i al combaterii gesturilor de discriminare etnic. Iat, pe aceast tem, cteva considerente i observaii: Persoana n cauz, adic alogenul ajuns n funcii publice nalte, se cuvine s nu-i ascund originea etnic, ci s-o asume cu senintate i ceva umor, dac se poate. Exemplu de urmat, exemplu de normalitate, Varujan Vozganian, mndru de stirpea sa armeneasc. 1. BAZA IDEOLOGIC Rabinul Z.P. Chajes din Viena, membru al lojei masonice Massadok afiliat ordinului evreiesc Bnai Brith definea astfel imperialismul iudaic n Almanahul naional iudeu pentru anul 5682: Imperialismul iudaic, singurul care nu oprim, ci libereaz; imperialismul iudaic care-i are expresiunea cea mai nalt n aceste cuvinte din Biblie: Va veni vremea, va trebui s vin vremea cnd ideile noastre vor umple ntreg pmntul Imperialismul nostru este singurul care poate sfida fr team secolele, singurul care nu se

teme de retragere, care fr a se rtci i invincibil i urmeaz drumul spre int cu un pas lent, dar hotrt 1.(1: A.N. Hciu, EVREII N RILE ROMNETI, pag. 224, 253.) Moise Cartea V, cap. VI, verset II: Te voi face s intri n ara pe care am jurat-o prinilor tai, i-ti voi da: orae foarte frumoase pe care nu tu le-ai zidit; case pline cu tot felul de bunuri pe care tu nu le-ai adunat, puuri pe care nu tu le-ai spat, vii i livezi de mslini pe care nu le-ai plantat; ca s poi s mnnci i sa te saturi. (2. BULETINUL ANTl-IUDEO-MASONIC, vol. I, 4, 5, 6, 1930.) Talmud, rugciunea de diminea: O, Doamne, dezrdcineaz , surp, drm i nimicete pe toi neevreii3.(3. BULETINUL ANTl-IUDEO-MASONIC, vol. 3, pag. 99, 103, 104, 105) Zenov: De n-ar fi iudeu, n-ar fi nici binecuvntare pe pmnt, nici ploaie, nici raze de soare, din carecauz neamurile goilor nici n-ar putea s existe fr iudei. Lumea s-a creat numai pentru iudei 4 . (4. A.N. Hciu, op.cit.) In Parasa Germisimbar 106: Lumea s-a nfiinat, ca un merit al iudeilor; cnd li s-a dat legea, au obinut perfeciunea absolut de care sunt lipsite popoarele lumii 5. (5. Ibidem.) Abarbanel Ad. Isaia V: Numai iudeii nseamn ceva n lumea asta, ei sunt asemntori cu grul, goii (cretinii) sunt pleava6. (6. N. lorga, NOTE ISTORICE PRIVITOARE LA EVREI, Studii i Documente XXIII, Arhive Istorice I. ) Scheftal Horviz: Sufletul fiecrui iudeu n parte, are valoare mai mare naintea lui Dumnezeu dect sufletul unui ntreg popor (cretin)7. (7. Bogdan Duic, ROMNII I OVREII, apuci Dr. R. Fr. Kaindl; Dr. J. Polek, Statistik des Judenthums in der Bukovina, A, Hciu, op.c, pag. 55.) Abadath Lepkodes (Pasosa Cheleg chajiucud V, 11 b): Fiecare brbat iudeu este fiu de rege, iar celelalte neamuri sunt sclave 8. (8. Ihidem: Zieglauer, GESCHITLICHE BILDER AUS DER BUKOVINA ZUR ZEIT DER OSTERREICHISCHEN OCUPAT1ON, 1883.) Rabi Scheftel (sefatul): Iudeilor li se cuvine numele de om, dar cei nelegiuii, cum sunt cretinii idolatri i trag originea de la spiritul spurcat i se numesc porci, iar soiile lor vite nclate9. (9. Bujoreanu, COLECIUNE DE LEGIUIRILE ROMNIEI VECHI I NOI, I.) Iari Abarbanel (Benachoth 25 b): Poporul ales este demn de via etern, celelalte neamuri sunt identice mgarilor. Casele goilor sunt nite grajduri de vite10. (10. A. Hciu, op.cit) Porunca lui Iehova, verseteje 12 i 13, Biblia, nvierea legmntului: S nu cumva s faci legmnt cu locuitorii rii unde ai s intri, ca s nu fie o curs pentru tine, dac vei locui mpreun; dimpotriv, sa le drmai altarele i s le trntii la pmnt idolii 11. (11-13. J.B. Brociner, CHESTIUNEA ISRAELIILOR ROMNI; No. 9 din Puhlicaiunile ordinului IR (Societatea Israeliilor Romni) Tipografia Mauriciu Kalher, 1913, Bernard Stamhler, LHISTOIRE DES ISRAELITES ROUMAINS ET LE DROIT DINTERVENTION; A. Hciu, op.cit. N. lorga, NOTE ISTORICE PRIVITOARE LA EVREI N TARILE NOASTRE, Revista pentru istorie, arheologie i filologie III.) Maimonides zis Vulturul Sinagogii (Grittin 57): Poruncit este ctre datorii lui Israel i ereticii cum este Iisus Nazarineanul i urmaii lui s fie omori i zvrlii n vltoarea osndei venice12. Rabbi Salman: Celui mai blnd dintre erpi scoate-i ochii, pe cel mai bun dintre cretini, ucide-l13 Isac Blumchen: Stpnim asupra Franei n virtutea aceluiai drept ce l-au invocat europenii ca s nimiceasc pieile-roii i s aserveasc pe cafri i pe congolezi, dreptul rasei superioare asupra unei rase inferioare. Este o lege a naturii.(14-15. Zamfir C. Arbore, BASARABIA N SECOLUL XIX, Bucureti, 1899,

ediiunea Academiei Romne) Theodor Herzl Un stat evreiesc pag. 5.23: Noi suntem un popor Cnd noi slbim, noi devenim un proletariat revoluionar, slujbai subordonai ai unui partid revoluionar; cnd noi ne ntrim se ntrete n acelai timp i teribila noastr putere a banului15. John Clayton n The Chicago Tribune: Troki conduce pe radicalii jidovi spre stpnirea lumii. Bolevismul este numai un instrument pentru acest plan16. (16. A. Hciu, op.cit, pag. 102.) O ct de sumar analiz a textelor de mai sus, att aparinnd epocii arhaice ct i epocii moderne demonstreaz c doctrina religioas a evreilor este una de un rasism feroce. Afirm superioritatea rasial a poporului ales de Dumnezeu, n virtutea creia evreii au dreptul i datoria s stpneasc lumea. Doctrina hitlerist n-a fost dect o adaptare germanic a doctrinei rasiale evreieti. Rasismul german aplicndu-se doar n Germania i n rile europene cucerite pentru scurt timp n-a avut urmri istorice notabile, rezumndu-se la metode brutale de a transforma nvinii sau rasele inferioare n mn de lucru, pentru a suplini muncitorii germani nrolai n armat. Rasismul german a acionat ntr-o perioad istoric limitat la un deceniu, rasismul iudeu acioneaz perseverent din zorii istoriei umane. Raza lui de influen atinge toate popoarele lumii pe teritoriul crora vieuiesc minoriti iudaice sau sunt implantate instituii comerciale financiare evreieti. Pe msura contientizrii rasismului iudeu ca factor spiritual unificator al diasporei iudaice, pe msura ntririi puterii financiare a evreimii internaionale, dup eludarea msurilor financiare restrictive prin inventarea de ctre bancherii iudei a instrumentelor de credit i schimb, instrumente prin mijlocirea crora au putut controla sistemul financiar bancar cretin; pe msura modernizrii mijloacelor de informare i comunicaii, s-a structurat, consolidat i a devenit operativ conceptul de Republic Universal, o suprastructur statal care s conduc umanitatea. Suprastructur format exclusiv din evrei, avnd un rege universal din seminia biblicului David. 2. DOCTRINA IMPERIALIST Protocol 14: n aceast diferen ntre pgni i noi nine, n abilitatea de a gndi i de a raiona se vede clar pecetea decretrii noastre ca popor ales, ca fiind oameni superiori in contrast cu pgnii care au mai mult o fire instinctiv i animalica. Ei observ dar ei nu pot prevedea i ei nu inventeaz nimic Reiese clar din acestea c natura nsi ne-a predestinat pe noi pentru a stpni i conduce lumea .(17. Comte dHauterive, MEMOIRE SUR LETAT ANCIEN ET ACTUEL DE LA MOLDAVIE, Bucarest, GoBl, 1902. 342; 18. G. Zne, ECONOMIA DE SCHIMB N PRINCIPATELE ROMNE, Bucureti 1930, A. Hciu, op.cit.) Protocol 1: Deja din timpurile vechi, noi am fost cei dinti care am strigat in mijlocul poporului cuvintele: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE. Aceste cuvinte au fost repetate mult timp de papagalii incontieni, adunai de pretutindeni prin aceast momeal cu care noi am minat prosperitatea lumii i adevrata libertate personal Presupusul inteligent i dibaci pgn n-a neles simbolismul cuvintelor rostite; n-a observat nelesul lor contradictoriu; n-a bgat de seam ca n natur nu exist, egalitatea 19. (19. Ibidem.) S-a observat c oamenii cu instincte rele sunt mai numeroi dect cei cu instincte bune; de aceea cele mai bune rezultate pentru guvernarea lor se vor obine prin intimidare i violen i nu prin argumente academice20(20. A. Hciu, op.cit)

 Poporul n mas i oamenii din mase sunt condui de pasiuni extrem de frivole, de credine, obiceiuri, tradiiuni i teorii sentimentale i sunt nclinaii spre diviziuni n partide, un fapt care mpiedic orice fel de acorduri ntre ei, chiar dac acordul este aezat pe o baz perfect logic. Orice deciziune a gloatei depinde de o majoritate accidental sau aranjat de mai nainte21 (21. A. Hciu, op.cit, URICARIUL LUI CODRESCU, V. 336.) Pentru a ntocmi un plan de aciune folositor, este necesar a lua n consideraie mentalitatea, oviala, nestatorinicia mulimii Este necesar a ne da seama c puterea maselor este oarb, fr raiune i fr inteligen.22 (22-25. Ibidem, pag. 45; M. Koglniceanu, Arhiva romneasc ed. II,vol. II, DIN RSPUNSUL DIVANULUI MOLDOVENESC CTRE GENERALUL ENZERBERG, GUVERNATORUL BUCOVINEI, M. Muat I. Ardeleanu, DE LA STATUL GETO-DAC LA STATUL UNITAR, Ed. tiinific i enciclopedic, Bucureti, 1983.) Triumful nostru a fost astfel nlesnit prin faptul c n relaiile cu poporul de care avem nevoie, noi am atins ntotdeauna cele mai sensibile coarde ale sufletului omenesc, speculnd lcomia i poftele nesioase ale oamenilor. Fiecare din aceste slbiciuni omeneti luate separat, sunt capabile de a paraliza iniiativa i de a pune voina poporului la dispoziia celui care trguieste aciunile sale 23. Protocol 5: n toate timpurile, naiunile ca i indivizii au luat cuvintele drept fapte. Pentru aceste motive noi vom crea instituiuni cari vor cuta s arate n mod ct mai atrgtor interesul lor pentru progres 24. Protocol 11: Cretinii sunt ca o turm de oi Ei vor nchide ochii la orice, pentru c noi le vom promite c le vom reda toate libertile care li s-au luat pentru a obine printr-o metod ocolitoare ceea ce nu se poate obine de rasa noastr mprtiat printr-o metod direct. De obicei cei care se intrunesc mai usor in societati secrete sunt cei care voiesc sa ajunga cu orice pret, cei care cauta sa se agate de orice pentru a parveni ne putem da seama ca acestia sunt usor de manuit si ca pot deveni lesne instrumentul planurilor noastre. Cretinii se ntrunesc n loji din curiozitate sau n sperana c prin ele i vor deschide drumul spre distinciuni sociale noi le nlesnim aceste succese aa c putem ctiga avantaje din vanitatea nscut de aceste succese pentru c prin aceasta poporul incontient primete sugestiunile noastre fr a le mai examina V putei imagina pn la ce grad de naivitate incontient poate fi adus cel mai inteligent cretin prin aceste vicleuguri i ce uor este a-l descuraja sau a-l aduce ntr-o stare de supunere servil dac voiete a-i rectiga situaia. n timp ce noi vom predica liberalismul la pgni, noi vom ine poporul nostru i pe proprii notri ageni ntr-o supunere necondiionat 25.* * * n.m. Stiu ca multi se indoiesc de autenticitatea acestor Protocoale si le considera o facatura defaimatoare la adresa evreilor. Totusi, cum se face ca rezumatul acestor idei continute in protocoale, exista in discursurile unor evrei ? Dar sa revenim la cartea lui R.Th. Giovanni Papini are n volumul GOG26(26. Gheorghe G. Bezviconi, CLTORI RUI N MOLDOVA I MUNTENIA, Bucureti, 1947.) un fel de expozeu teoretic fcut de un evreu, dr. Ben Rubi presupus candidat la ocuparea postului de secretar/ un fel de sintez explicit a PROTOCOALELOR, demonstrnd c sionismul duce un rzboi psihologic implacabil mpotriva restului umanitii i c anarhia, dezinformarea, calomnia, destabilizarea, zvonul, negarea valorilor naionale sau universale, fac parte din arsenalul lui curent, i dm cuvntul lui Ben Rubi: La sfritul secolului al XlX-lea, Europa lui Tolstoi, Ibsen, Nietzche, Verlaine i fcea iluzia ca a trit una din marile epoci ale omenirii; dar apare un evreu din Budapesta, Max Nordau i explic n joac cum faimoii votri poei sunt nite degenerai i c

civilizaia voastr este ntemeiat pe minciun Sau c un evreu din Freiberg-Moravia, Sigmud Freud descoper n cavalerul cel mai victorios un invertit potenial, un incestuos sau un asasin; sau alt evreu, vienezul Weininger uzurp idealul feminin, demonstrnd c femeia este o fiin ignobil i respingtoare, un abis de murdrie i josnicie; sau apare evreul parizian Bergson care anuleaz rolul intelectului n cunoaterea adevrului, demolnd edificiul milenar al platonismului i conchide c gndirea conceptual este incapabil s prind realitate. Aa se ntmpl cu evreul Solomon Reinach din Saint-Germain-enLaye care coboar marile religii de pe soclul lor la nivelul de rmie ale vechilor tabu-uri; sau ca evreul din Ulm, Einstein care dinamiteaz reperele tradiionale i universale Spaiul i Timpul, instituind conceptul relativitii universale; raionalismul tiinific este atacat de evreul Meyerson din Lublin PARANOIA REPUBLICII UNIVERSALE 1. BAZA IDEOLOGIC Protocol 7: Trebuie s foram guvernele cretine s adopte masuri care s ajute vastul nostru plan, care se apropie deja de scopul su triumftor, exercitnd o presiune asupra opiniei publice aat i care n realitate a fost organizat de noi prin ajutorul aa-numitei marea putere a presei. Cu puine excepiuni ea a czut deja n minile noastre. Protocol 24: Acum doresc sa discut mijlocul prin care rdcinile casei regelui David vor strbate n cele mai adnci straturi ale pmntului. Aceast dinastie, chiar n zilele de azi a dat oamenilor notri nelepi directori educatori ai tuturor spiritelor omeneti, puterea de a stpni afacerile mondiale. Protocol 5: O coaliiune a cretinilor poate lupta cu noi un timp limitat, dar noi suntem asigurai contra acesteia prin nrdcinarea disensiunilor ntre ei pn la o atta profunzime nct s nu se poat scoate afar. Noi am creat antagonismul dintre interesele personale i naionale ale pgnilor and urile religioase i de ras pe care le-am hrnit n inimile lor timp de 20 de secole. Protocol 1: Cu instabilitatea de azi a tuturor autoritilor puterea noastr va deveni mai inatacabil din cauz c ea va fi invizibila pn ce va ctiga destul trie aa c nici un fel de ncercare dibace sa no mai poat submina. Protocol 2: Este indispensabil pentru scopurile noastre ca, att pe ct este posibil, rzboaiele s nu aduc a vantaje teritoriale. Aceasta va schimba rzboiul ntr-o lupt economic ntr-o asemenea situaie ambele pri vor fi plasate sub stpnirea agenilor notri internaionali cu milioanele lor de ochi, a cror viziune nu este mpiedicat de nici o frontier. Atunci drepturile noastre internaionale vor elimina drepturile naionale n cel mai strict sens i vor guverna guvernele dup cum ele guverneaz pe supuii lor. Protocol 9: n realitate nu exist obstacol naintea noastr. Supra-guvernul nostru are un statut att de extra-legal nct el poate fi desemnat prin cuvntul energic i tare: dictatur n timpul de fa noi suntem cei care facem legile. Protocol 11: Dumnezeu ne-a dat nou, poporul su ales, ca o pedeaps, mprtierea i aceast situaie ca re prea tuturora fi slbiciunea noastr, a fost marea noastr putere. Ea ne-a adus pe noi azi pe pragul stpnirii universale. Protocol 10: Este nevoie de a uza toat lumea prin disensiuni, animoziti, certuri, foamete, boli pn ce cretinii nu vor mai gsi alt drum de scpare dect un apel la banii i puterea noastr. Noi vom uza i slei pe cretini prin toate acestea ntr-att nct ei vor fi constrni s ne ofere nou o autoritate internaional i graie acestei situaii ne va fi posibil s absorbim toate forele guvernamentale ale lumii

i astfel s formm un supraguvern. Protocol 7: Pentru a demonstra c guvernele cretine ale Europei au devenit sclavele noastre, noi vom arta tuturor puterea noastr prin crime i violene, adic prin domnia teroarei La orice act de opunere noi trebuie s fim gata de a rspunde bgnd n rzboi cu vecinii rile care ndrznesc s ni se opun nou i dac rile nvecinate vor face planul de a ni se opune nelegndu-se ntre ele n mod colectiv, noi trebuie s dezlnuim un rzboi mondial27.(27. Mircea Muat, Ion Ardeleanu, DE LA STATUL GETODAC LA STATUL ROMAN UNITAR, Ed. tiinific i enciclopedic, Bucureti, 1983, pag. 229.) Theodor Herzl: Eu cred c chestiunea evreiasc nu este nici o chestiune social, nici una religioas, dei adesea ea se prezint sub una sau cealalt form. Ea este o chestiune naionala care nu poate fi soluionat dect prezentnd-o ca o chestiune mondial politic pentru a fi discutat i controlat de toate naiunile civilizate adunate n consiliu 28.(28. N. lorga, IZVOARELE CONTEMPORANE ASUPRA MICRII LUI TUDOR VLADIMIRESCU, Bucureti, 1921; Emil Vrtosu, TUDOR VLADIMIRESCU, GLOSE, FAPTE I DOCUMENTE NOI (1821), Bucureti, 1927; DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMNIEI. RSCOALA DIN 1821, voi. I, Documente interne, Ed. Academiei, Bucureti 1959; Gh. Iscru, MOMENT CRUCIAL N ISTORIA MODERN A ROMNIEI, Ed. Politic 1981.) 2. STRATEGIE; TACTIC; MIJLOACE I INSTRUMENTE Pentru a-i atinge obiectivul, vrfurile evreimii mondiale au pus un -accent hotrtor pe organizarea evreimii, au elaborat o strategie pe timp scurt, mediu i lung, tactici continentale, construind mijloacele i instrumentele necesare realizrii scopului propus. Trebuie menionat c procesul de organizare s-a desfurat pe structuri istorice existente care au fost modernizate i activate la scar mondial. Este ndeobte cunoscut c fiecare insul etnic evreiasc din orice ar de pe glob alctuiete o comunitate nchis, autoghetoizndu-se spaial, religios, moral i social. C aceste comuniti au propriile lor legi, c stau sub autoritatea absolut a rabinilor care perpetueaz vechiul consiliu general de guvernmnt numit SANHEDRIN, pe care evreii bolevici din Rusia 1-au transformat n comisariatele poporului. Continuatorul Sanhedrinului este tribunalul numit BETH-DIN. KAHALUL ar fi guvernmntul propriu zis. Fiecare comunitate evreiasc din oricare ar este organizat ca un stat n stat. Pn n ultimele decenii ale secolului trecut vrfurile religioase i financiare ale acestor comuniti se ineau la curent cu relaiile dintre comunitate i stat prin scrisori purtate de negustori, diplomai, medici sau curieri. Din cele mai vechi timpuri comunitile evreieti au fost legate suprastatal printr-un schimb activ de informaii. Mai mult! Tot din acel timp(1611-n.m.) se vorbete de Principii n Exil, conductori ai evreilor mprtiai prin comunitile ebraice din diferite ri ale lumii, numii i exilarhi. Acetia judecau, ddeau legi, puteau fi itinerani sau stabili. Mai exist ei i astzi? Congresele mondiale evreieti se pare c le-ar confirma existena, n ENCICLOPEDIA IUDAIC scrie: Destul de curios, exilarhii sunt nc menionai n oficierea Sabatului dup ritualul Ashkenazim Dac exilarhii exist nseamn c nobleea iudaic a pstrat peste secole Sanhedrinul, consiliul superior iudeu compus din 71 de membri numii de principe, nu alei de popor, stpnind cu autoritate de necontestat. Tot Enciclopedia de mai sus spune c Sanhedrinul a avut un caracter aristocratic i i autoatribuia autoritatea i c era compus din membrii ale celor mai influente familii nobile i ai preoimii. Iat c Napoleon Bonaparte renvie Sahendrinul desfiinat formal prin anii 70 d.H. i anume: spre rezolva probleme ale chestiunii israelite din Franta deci evreimea devenise o fora n Frana acelui timp, s-a convocat o Adunare a Notabililor evrei. De fapt notabilii evrei au convocat Sanhedrinul la Paris

n ziua de 9 februarie 1807, tiind noi ca revoluia francez a fost opera evreimii franc-masonice i ca, indirect Napoleon a ajuns mprat speculnd haosul postrevoluionar. Iat c o for naional, Napoleon, este obligat sa trateze cu o for supranaional, Sanhedrinul evreiesc de la 1807, care declar c este identic cu vechiul Sanhedrin fiind: o adunare legala nvestit cu puterea de a ntocmi ordonane n scop de a perpetua fericirea Israelului 31. (31. Emil Vrtosu, NAPOLEON BONAPARTE I PROIECTUL UNEI REPUBLICI ARISTOCRATICETI N MOLDOVA, ed. a H-a, Bucureti, 1947.) Concluzia este limpede, nc de la 1807 evreime rspndita pe tot globul a avut un organ central d conducere care i-a asumat conducerea politic a unui popor unitar prin credina religioas, economia financiar i scopul de hegemonie universal. De la acest Sanhedrin deriv Congresele Mondiale evreiesti care stabilesc obiectivele, strategiile i mijloacele politicii suprastatului bancar-financiarevreiesc, ultimul Congres Mondial avnd loc anul acesta n S.U.A., statul suport al suprastatului iudeu, hotrrile lui pentru Romnia fiind puse n practic de rabinul ef Moses Rosen.februarie 6, 2012 PENTRU SUSTINATORII PARTIDELOR CARE INCA MAI SUG PICATURA DE LAPTE, PENTRU CEI CU MINTEA CREATA, PENTRU CEI SPALATI PE CREIER, PENTRU IGNORANTI, PENTRU TOT POPORUL ROMAN : ASA NU MAI MERGE, TREBUIE SA JUDECAM PE CEI CARE NE-AU FURAT SI CHINUIT 22 DE ANI DIN VIATA, CARE AU OSANDIT VIITORUL COPIILOR NOSTRI LA SCLAVIE. Sa aveti parte de gloantele lui Ceausescu. O sa ma intrebati de ce tocmai impuscati ? Pentru ca asta au facut si cu Ceausescu, insa capetele de acuzare au fost in inversul faptelor. Adica Ceausescu a construit si ridicat Romania, si pentru asta a fost asasinat, iar astia au tradat, sabotat, si exterminat tara si din contra sunt ignorati, ba chiar sustinuti de milioanele de cretini , membri sau adezionari ai acestor partide malefice. Iata deci, capatele de acuzare aduse lui Ceausescu: 1) Subminare a puterii de stat . 2) Actele de diversiune . 3) n fine, ultima fapt n sarcin i care este i cea mai grav, aceea de genocid, prevzuta de 357, litera c, din Codul Penal . AVOCATUL LUCESCU: Domnule preedinte, domnilor asisteni populari, reprezentani din sal, este greu s pui concluzii mpotriva oamenilor care, chiar i deferii Justiiei, nu vor s recunoasc crima mpotriva poporului romn, crima de genocid, nu numai la Timioara i Bucureti, n momentele de fa, ci crima dinainte de peste 20 i ceva de ani. Crima prin nfometare, prin lips de cldur, prin lips de lumin, dar cea mai odioas crim a fost crima de a nctua spiritul romnesc, sufletul acestui popor, [.........] . Cu mult emfaz spuneai: am pltit datoriile! Nu numai c le-ai pltit, ne-ai sectuit i v-ai depus destui bani, v-ai dus la ayatolah s nchinai un ultim omagiu. Erai la fel ca el, acelai spirit de clan, care i-a omort poporul. Spunei c nu recunoatei organismele noastre, ale puterii populare ? Iata deci de ce a fost asasinat Ceausescu. Va intreb acum, pe voi cititorii, ce nu au facut cei care i-au urmat acestuia la putere ? 1) AU SUBMINAT ECONOMIA DE STAT SI INCA O FAC NECONTENIT. 2) AU FOST FACUTE ACTE DE DIVERSIUNE CARE S-AU SOLDAT CU FOARTE MULTI MORTI- STITI VOI CAND.

3) GENOGIDUL IN ROMANIA ARE LOC ZILNIC ( GRIPA PORCINA, AVIARA, VACCINARI FORTATE LA COPII , PULVERIZAREA DE CHEMTRAILS, OTRAVIREA CU SARE IODATA, FLUORUL DIN APA POTABILA, INITIUMUL ETC). 4) CRIMA INPOTRIVA POPORULUI ROMAN, PRIN INFOMETARE, LIPSA DE CALDURA, LIPSA DE MEDICAMENTE, INCATUSAREA SPIRITULUI SI SUFLETUL ACESTUI POPOR, CRIMA DISTRUGERII AGRICULTURII SI A INDUSTRIEI, CRIMA TRADARII NEAMULUI ROMANESC, CRIMA JAFURILOR ZACAMINTELOR DE PETROL, GAZE NATURALE , AUR, PIATRA , SARE, PADURI, APE NATURALE SI MULTE ALTELE. 5) CRIMA PRIN DISTRUGEREA ARMATEI ROMANE, A POLITIEI, AVIATIEI, MARINEI, ETC. 6) GENOCID PRIN OTRAVIREA IN MASA A POPORULUI ROMAN PRIN ALIMENTE, CODEX ALIMENTARIUS, INITIUM ETC. 7) CRIMA DE A NE VINDE LA PROPRIU PRIN DATORIILE FACUTE DE 150 MILIARDE DE EURO, DATORII EXTERNE SI INTERNE. INTR-ADEVAR CEAUSESCU A FOST ASASINAT PENTRU CA SI-A PLATIT DATORIILE. IAR EI ERAU DERANJATI CUM CEAUSESCU A ANUNTAT ASTA, CICA CU MULTA ENFAZA. CRIMA DE A CALCA IN PICIOARE SUVERANITATEA ROMANIEI . 9) CRIMA DE A GOLI BANCA NATIONALA SI CEDA TOATA REZERVA DE AUR AGENTURILOR STRAINE MASONICE SI EVREIESTI CARE AU DISTRUS ACEASTA TARA, CU AJUTORUL INTRUSILOR INFILTRATI SI AL TRADATORILOR DIN INTERIOR. 10) POLITICA ROMANIEI: CRIMA, TRADARE, SABOTAJ, INTRIGI, TERTIPURI, JOSNICII, SFIDARE , GENOCIT SI MULTE ALTELE. Iata aici doar cateva exemple din tradarea sabotajul si subminarea economiei statului, care reprezinta doar 1% din conceptul de exterminare a Romaniei si a poporului roman: 1) Vnzarea ieiului i gazelor naturale din Romnia la preul de pe piaa mondial. Pe baza Legii nr.555/2004 a privatizrii PETROM, votat de PSD, PNL, PD, PC i UDMR, n perioada 2005-2014 firmele care exploateaz n Romnia iei pltesc Statului Romn numai 2-3 dolari/baril, iar pentru gazele naturale doar 4-5 dolari/1.000 m3, indiferent de preul acestora la burs. Numai Partidul Romnia Mare a votat mpotriva acestei legi i, ulterior, a acionat pentru abrogarea ei. Datorit PSD, PDL, PNL, UNPR, UDMR i PC, care menin nemodificate prevederile Legii nr.555/2004, la Bugetul de Stat nu se ncaseaz anual 7-10 miliarde euro. 2) Modificarea redevenei miniere stabilit de Regimul Iliescu-Nstase prin Legea nr.85/2003, Legea minelor meninut de Regimul Bsescu-Triceanu-Boc. La art.45 din Legea nr.85/2003 au fost stabilite cele mai mici redevene miniere din lume pe care le pltesc la Bugetul de Stat titularii licenelor de expolatare. Aceste redevene sunt de : a) 0,35 euro, pe unitatea de producie minier, pentru calcare industriale i de construcii, dolomit, gresie i tufuri industriale; b) 0,40 euro, pe unitatea de producie minier, pentru argil, nisip i pietri; c) 0,70 euro, pe unitatea de producie minier, pentru substane nemetalifere; d) 3 euro, pe unitatea de producie minier, pentru marmur, gresie ornamental, travertin i tufuri ornamentale; e) 4 euro/1.000 litri pentru ape minerale naturale;

f) 4% din valoarea produciei miniere pentru crbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu, de metale nobile, radioactive, pietre preioase i semipreioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale i gazele care le nsoesc, gaze necombustibile, nmoluri i turbe terapeutice. 3) Modificarea redevenei petroliere i a gazelor naturale stabilit tot de Regimul Iliescu-Nstase i meninut de Regimul Bsescu-Triceanu-Boc prin Legea nr.238/2004, Legea petrolului i respectiv prin Legea nr.35/2004, Legea gazelor. Aceste redevene sunt cele mai mici din lume. Toate redevenele trebuie majorate substanial i aduse spre sau la nivelul maxim practicat de rile care au astfel de bogii naturale. n timp ce Regimurile Ilescu-Nstase i Bsescu-Boc au dat pe nimic uriaele bogii naturale din Romnia, aceleai regimuri s-au plns c nu au bani i ca urmare au introdus bugetele de austeritate i au recurs la mprumuturi externe de circa 150 miliarde euro, cu dobnzi de peste 10 miliarde euro. n plus, chipurile din lipsa banilor, bugetarii care i-au ctigat n instan drepturile salariale le vor primi ealonat n perioada 2012-2016 sau i mai trziu. Regimul Bsescu-Isrescu-Boc i Curtea Constituional nu au fcut nicio ealonare, mcar pe aceiai perioad, n domeniul profiturilor uriae obinute de ctre firmele care jefuiesc bogiile naturale din Romnia. Pentru aceti asasini economici, Regimul Bsescu-Isrescu-Boc este mum, iar pentru cetenii romni este cium ! Parlamentarii PSD, PNL i PC nu au curajul s formuleze amendamente la proiectul Legii Bugetului de Stat pe anul 2012 viznd creterea substanial a veniturilor pe seama resurselor naturale. 4) Rezilierea contractelor cu ,,bieii detepii care cumpr la preuri mici energie electric produs n Romnia pe care apoi o vnd scump Statului Romn i la export. Un singur om, preedintele Bsescu a recunoscut la televiziune c a fost nvins de ,,bieii detepi din energie. Dar Opoziia i Puterea de ce se las nvinse? De ce comisioane i sponsorizri au beneficiat? De ce DNA i Parchetul, poate i ANI, nu acioneaz pentru respectarea legii i nu ajut Puterea i Opoziia pentru sporirea veniturilor la Bugetul de Stat cu cteva milarde euro pe an? 5) Eliminarea scutirilor din Codul fiscal (Legea nr.571/2003) acordate de Regimul Iliescu-Nstase i meninute de Regimul Bsescu-Triceanu-Boc pentru firmele care exploateaz i export direct din Romnia produse petroliere i gaze naturale. n timp ce n multe municipii i orae, precum i n numeroase comune i sate nu se asigur gaze naturale pentru nclzirea locuinelor i pentru consumul casnic, firmele strine (mai ales OMV din Austria) folosesc gazul metan romnesc, achiziionat cu 4-5 dolari/1000 m3, pentru export i pentru producerea de curent electric la Centrala de la Brazi. Opoziia i Puterea sunt generoase cu firmele strine, iar pentru populaie i firmele romneti se factureaz gazele naturale la preurile de import din Federaia Rus prin firme cpu, neglijate i acestea de Parchet i DNA. Acum, cnd se reinstaleaz criza n Europa, cnd unii specialiti vorbesc de prbuirea zonei euro pn la Crciun i apoi dispariia Uniunii Europene, este necesar ca Opoziia s ajute Puterea ca s sporeasc veniturile la Bugetul de Stat, valorificnd prin amendamente sursele menionate mai sus. Romnii au aflat despre marile demonstraii mpotriva msurilor de austeritate din Grecia, Portugalia i Italia. n Romnia, Opoziia nu cheam populaia la manifestaii panice mpotriva jefuirii bogiilor naturale i contra genocidului practicat de actuala Putere, consiliat de FMI i Banca Mondial. Cu toate programele i bugetele de austeritate ale Guvernelor Boc I-V se prbuete economia romneasc, iar datoriile externe cresc cu circa 2 miliarde euro pe lun i la dobnzi tot mai mari.

Opoziia nu cere guvernatorului BNR i Guvernului Boc V s aduc n Romnia rezerva de aur a rii care a fost dus n bnci strine pentru pstrare i pentru a le plti sume uriae. Opoziia nu are voie s introduc la Senat o moiune simpl pe tema datoriilor externe i a programului de rambursare a lor ! B) Opoziia este naiv din cel puin urmtoarele motive: 1. A cedat funcia sigur de Preedinte al Senatului Romniei prin excluderea din PSD a domnului Mircea Geoan. Practic, Opoziia a dat pasrea din mn pe cioara de pe gard. n plus a oferit UDMR i UNPR ansa de a avea noi pretenii fa de PDL i de a antaja pe liderii PDL. Demersul USL viznd cedarea ctre Putere a funciei de Preedinte al Senatului Romniei a urmrit, n esen, s blocheze n anul 2012 atacarea Hotrrilor Parlamentului la Curtea Constituional ! Preedintele PSD, Victor Ponta, consider c este mai bine pentru Senat s fie condus de reprezentantul PDL, Vasile Blaga, dect de fostul preedinte al PSD i finalist la alegerile prezideniale, Mircea Geoan. Aceast dilem st n atenia celor internai la Spitalul nr.9 din Bucureti. Nici nebunii nu o neleg. Prin nlturarea preedintelui Senatului, domnul Mircea Geoan, de ctre PSD, Opoziia a oferit pe tav organizaiei antiromneti UDMR postul de Secretar General al Guvernului, iar Puterii (PDL, UNPR i UDMR) a doua funcie n Statul Romn. O asemenea trdare nu se regsete nici n celebrele piese de teatru ale lui I.L.Caragiale. Pn acum, membrii i simpatizanii PSD nu tiu i nu pot nelege de ce s-a recurs la aceast trdare. 2. Are ncredere n cei care au pus la cale i coordoneaz Holocaustul mpotriva romnilor. De multe ori, liderii Opoziiei s-au ntlnit cu komisarii din partea FMI, Bncii Mondiale i Comisiei Europene, acceptndu-le toate poruncile i angajndu-se c dac vor veni la Putere, dup alegerile din anul 2012, vor continua angajamentele luate de PDL, UNPR i UDMR. 3. A sprijinit dispariia sistemului bancar romnesc i acum sper c bncile strine, care dein circa 95% din piaa bancar din Romnia, vor da dovad de fair-play i, dup ce au obinut profituri uriae n perioada 2000-2011 nu vor lsa ara noastr nefinanat n timp de criz. Banca Central a Austriei a anunat scderea fluxurilor de capital ctre statele din zona non-euro, iar Opoziia tace pe tema privatizrilor impuse de asasinii economici i asasinii politici strini pentru sistemul bancar romnesc. La privatizarea BCR, din anul 2006, s-a opus numai Partidul Romnia Mare, inclusiv prin sesizarea Curii Constituionale. Opoziia tace i n ceea ce privete suma de 3,75 miliarde euro pe care Statul Romn s-a angajat s o plteasc ctre Erstebank, din Austria, pentru gurile negre provenite din fuziunea dintre BCR i Bancorex. Regimul Bsescu-Triceanu a dat Banca Comercial a Romniei la o mic banc din Austria i a ncasat numai 2,25 miliarde euro. Practic, BCR a fost dat gratuit i Poporul Romn mai are de pltit nc 1,5 miliarde euro. Cnd bncile strine se retrag din Romnia vor nghea pieele financiare i ara noastr va fi adus ntr-o situaie extrem de grav ! Opoziia refuz s cear Puterii s se pregteasc pentru aceast perspectiv apropiat i s gseasc soluii de salvare! 4. PDL pregtete fraudarea alegerilor locale i parlamentare din anul 2012, iar Opoziia nu cere populaiei s ias n strad pentru a solicita, n mod panic: a) alegerea primarilor i a preedinilor de Consilii judeene n dou tururi de scrutin; b) alegeri locale separate de cele parlamentare n anul 2012.

Opoziia tie c principala preocupare a PDL o constituie perfecionarea industriei de fraudat alegerile din anul viitor i cu toate c tie accept tacit tot ce i se pregtete i tot ce se continu n Holocaustul mpotriva romnilor. C) Opoziia este formal, de catifea. Prezentm doar cteva argumente: 1) La Legea asistenei sociale, Opoziia a acionat pentru adoptarea ei tacit n Senat, n loc s o dezbat i s o resping. Prin aceast lege, de la 1 Ianuarie 2012, au fost tiate 45 de ajutoare sociale. Ca urmare, se va amplifica genocidul mpotriva Poporului Romn, iar Opoziia asist nepstoare. 2) Viitoarea Lege a asigurrilor de sntate va contribui, mpreun cu Legea asistenei sociale, la exterminarea rapid a milioane de romni. Oamenii vor muri cu zile, iar Opoziia tace. 3) FMI i Banca Mondial a impus Guvernului Boc V lista cu companiile de Stat care trebuie s aib manageri privai i apoi s fie privatizate, pentru sume derizorii. Pierderile pentru Bugetul de Stat vor fi uriae. Opoziia accept diktatul asasinilor economici i asasinilor politici i a preluat salutul prezindenial: S trii bine! Opoziia nu este curioas i nu vrea s afle cine i-a privatizat pe acei manageri. 4) Dup jaful i dezastrul, unic n lume, de la Roia Montan se pregtete cel de la Roia Poieni. Zcmntul uria de peste 1,5 miliarde tone de cupru i miile de tone de aur, argint i metale rare, precum i SC CUPRUMIN SA ABRUD vor fi date de Regimul Bsescu-Isrescu-Boc pentru numai de 50 milioane euro. Opoziia a luat poziia struului i nu cere un Referendum Naional, dar nici ieirea n strad a populaiei pentru a bloca aceste jafuri. 5) Dup actele de corupie de la Primria Municipiului Cluj-Napoca i de la Consiliul judeean Cluj i dup arestarea oamenilor lui Emil Boc, Opoziia a pus batista pe ambal i nu a cerut demisia premierului Romniei. Nu a fcut-o nici dup ce presa, n special Antena 3, l-a obligat pe premierul Boc s o demit pe efa Secretariatului General al Guvernului. 6) Se pregtete expropierea romnilor de ctre titularii licenelor de exploatare minier, iar Opoziia a votat n Senat aceast propunere legislativ n unanimitate. Cetenii romni au avut ocazia, mai ales n timpul Regimului Bsescu-Isrescu-Boc, s se conving c att Puterea ct i Opoziia acioneaz mpreun mpotriva Poporului Romn i a Romniei, precum i pentru realizarea proiectului Israel n Romnia ! Opoziia (PSD, PNL i PC), adunat sub umbrela USL, sper s ctige cu peste 50% viitoarele alegeri parlamentare, dar dovedete prin fapte c nu este pregtit s preia Puterea i nu are soluii concrete i eficiente pentru a opri Holocaustul mpotriva romnilor i pierderea unei pri din teritoriul Romniei, n contul datoriilor externe uriae. Doamne ajut Neamul Romnesc, ca tare prost L-ai mai lasat ! CU O PROSTIME PREDOMINANTA, NU PUTEM SCHIMBA NIMIC.SUNTEM CONDAMNATI LA SCLAVIE ! Nu pot sa-mi explic cum in decursul anilor , o mana de malefici au ajuns ca conduca lumea. De fapt au reusit asta cu ajutorul banilor, au corupt in stanga si-n dreapta fara numar, astfel s-au infiltrat in toate functiile si in toate organismele statale. Toale legile care exista pe pamant sunt in defavoarea omenirii. Omenire proasta rau, exagerat de proasta si superficiala.

Stau si ma gandesc, daca sa le dau dreptate sau nu, acestor elite malefice care afirma ca 99% din populatia lumii sunt niste gunoaie, niste non oameni, niste exremente umane .Si sincer acum parca imi vine de undeva asa, nush de pe unde, sa le dau dreptate . Tot ce fac oamenii astia inpotriva omenirii e GENOCID pe fata , iar PULIMEA se comporta ca vaca la muls, bolnava de autism. Ce mai domle, pulimea tot pulime ramane si nu a inteles niciodata ca ei sunt puterea. Fara consumerism elitele devin ele pulime. Daca omenirea ar protesta fata de orice nu le convine, fata de orice abuz, prin insasi arma pe care o detin elitele atunci iar termina, ar face din ei niste copii docili, care asculta neconditionat de popor. Prima arma, sunt bancile . Prin banci ei controleaza guvernele. Daca faci ca o banca sa fie aproape infunctionala, atunci e grav pentru ei.Pulimea are posibilitatea sa nu lucreze prin nici o banca, sa-si scoata toate economiile din toate bancile, atunci elitele ar deveni pulime. Ar face banking cu masa moarta. Carburantii, sunt exagerat de scumpi, datorita politicii impuse de elite, dar pulimea ar putea sa fie unita sa lase fanfaroneala si sa nu mai cumpere carburant deloc, sa mearga la servici cu mijloacele de transport existente. Dar pulimea e fudula mai.tot gheortoiul are acum masina, nocum sa suporte el macar 2 luni sa nu cumpere carburant ? El nu e constient ca daca toata lumea ar boicota benzinariile 2 luni acestia ar inregistra pierderi de miliarde de euro. Totusi parintii si bunicii nostri nu au depins de fudulie si de acest lux si nu au murit. E adevarat ca acum masina e un strict necesar, insa ca sa nu mai fii un sclav cu cap de pula, trebuie ca din cand in ca cand elitele sa mai primeasca cate un sut in cur, pentru a le aminti ca nu sunt ei stapanii acestui Pamant. La fel propun pulimii, sa renuntam la internet, acum 15 ani 2% dintre romani foloseau internet, si care era probleba? Nu poate pulimea rezista cateva luni, fara sa citeasca presa on-line? Sau nu poate pulimea renunta la messenger ? majoritatea pulimii nici nu stiu cu ce se mananca un PC.Am putea da un sut in cur si celor care au adoptat ACTA. Eu unul nu mai cred in nimic, pulimea e sortita sclaviei absolute. Nici nu va imaginati voi draga pulime ce va asteapta, dar cand o sa va usture gaoaza curului de la atata futai elitesc sau guvernamental , va fi prea tarziu, nu o sa mai fie alifie pentru voi; iar caracatita scaviei va fi atat de implementata incat oriunde veti merge, orice veti face , o veti face precum oile la strunga, docile si foarte ascultatoare.In caz contrar veti fi teroristi, anarhisti, agitatori, criminali, periculosi societetii, atentatori la siguranta nationala si multe alte sinonime de acest gen. Sincer va doresc o gaoaza rezistenta, caci din pozitia capra nu va veti mai ridica niciodata pana la APOCALIPSA.ianuarie 28, 2012 S-A TERMINAT CU BLOGURILE, CU INTERNETUL, CU ORICE MIJLOC DE A TE EXPRIMA IMPOTRIVA GUVERNULUI SAU ORICAREI INSTITUTII, PRIN ACEST INTERMEDIU ONLINE. Pe 26 ianuarie 2012, Romnia a semnat in Japonia controversatul tratat ACTA ( Anti-Counterfeiting Trade Agreement ) ce marcheaz nceputul unui Ev Mediu al Internetului pentru fiecare dintre noi. Modalitatea in care s-a realizat negocierea acestui acord il priveaz de credibilitate democratic i de claritate juridic,numeroase prevederi ale sale fiind inc secrete. Dei a fost negociat timp de ase ani totul a fost desfurat n el mai strict secret. Implicaiile acestui tratat sunt dintre cele mai sumbre pentru oricine folosete Internetul iar cel mai grav este faptul c toate mijloacele de control i informaiile personale ale oricrui internaut vor fi la

dispoziia unor companii private. n acest mod se eludeaz controlul exercitat de organele statului sau de ctre autoritile public alese, iar deintorii drepturilor de proprietate intelectual vor avea access la viaa personal a oricrei persoane fr a necesita un mandat sau o hotrre judectoreasc. Dar ce nseamn ACTA pentru fiecare dintre noi, ultilizatorii de Internet? Furnizorul dumneavoastr de Internet va avea obligaia s va monitorizeze ntreaga activitate online. Siteurile pe care navigai, tranzaciile financiare online, discuiile prin intermediul programelor de tip messenger, tot ceea ce faceti online va fi monitorizat cu grij de ctre angajaii acestor companii i oferit la cerere oricrei firme care are cea mai mic suspiciune c aceste activiti au condus la nclcarea drepturilor de autor deinute de acestea. Acetia vor opera dup propriile reguli, nimeni nu v va aduce la cunotiint c are loc aceast monitorizare i nu vei avea nici un mijloc s va protejai. Practic vor putea face orice cu aceste informaii, inclusiv folosirea lor n scopuri publicitare Dreptul la viaa privata este nclcat n mod grosolan, cu acceptul statului, care a ratificat acest tratat. Dac avei un site sau un blog acesta va putea fi nchis oricnd n urma unei simple cereri din partea unei companii care se va plnge firmei unde acesta este gzduit c materialele postate acolo contravin drepturilor de autor. Nu conteaz c acest nclcare poate fi o simpl imagine sau cteva rnduri luate dinr-un articol publicat n alt parte. Cei ce au avut ocazia s vad textul tratatului au menionat faptul c aceste prevederi sunt n mod intenionat ct mai vagi, pentru a simplifica nchiderea unui site. Conscinele acestui tratat nu se opresc doar aici, ci vizeaz chiar i liberatea de opinie.Dac un site devine mult prea incomod pentru un guvern sau o companie, acestea pot cere oricnd inchiderea acestuia, sub diverse pretexte. Parlamentul European, n cadrul unui studiu asupra Acordului, a declarat c estedificil de stabilit care sunt avantajele semnificative pe care ACTA le ofer cettenilor UE in plus fat de cadrul international existent. In studiu se arat de asemenea c acceptarea neconditionat a Acordului ar reprezenta un rspuns inadecvat din partea Parlamentului European, avand in vedere problemele care au fost identificate in legtur cu versiunea actual a ACTA. Cu toate acestea, 22 de ri membre ale Uniunii Europene, incluznd Romnia, au semnat acest tratat. Perspectivele deschise de ACTA sunt sumbre, iar drepturile omului par a nu avea nici o importan pentru autoritile romne, semnatare ale acestui tratat. De ce un acord cu consecine att de dezastruoase pentru drepturile noastre a fost semnat fr o consultare public sau Parlamentara? ianuarie 28, 2012 DE CE SUNT ROMANII IDIOTI? PENTRU CA ACCEPTA ASTA : Cei 9 judectori ai Curii Constituionale ctig ct 1.600 de muncitori , ca sa faca ce? Ce muncesc ei cu adevarat? Ce produc acestia, pentru Romania, in afara faptului ca sunt manipulati de politic? Pentru ca cei noua judecatori care compun Curtea Constitutionala au fost considerati ca fiind fie de partea PDL, fie apropiati ai PSD-ului si ai fostului presedinte Ion Iliescu. Totusi, unele rezolutii date de acesti judecatori au fost potrivnice cand uneia dintre aceste doua tabere, cand celeilalte. Si atunci, mai putem vorbi de un partizanat? Pana a da raspunsuri la astfel de intrebari, dorim sa vedem cine face parte din aceasta institutie. Sa reamintim: CC se compune din 9 judecatori, care au un mandat de 9 ani, mandat care nu poate fi prelungit sau innoit. Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei.

Iata care sunt, in prezent, cei noua membri: Augustin Zegrean (presedinte), Aspazia Cojocaru, Gaspar Acsinte, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Iulia Motoc, Ion Predescu, Valentin Puskas si Tudorel Toader. Iar in aceasta analiza dorim sa initiem radiografierea lor economica si incepem prin a prezenta salariile acestora, salariile pe care le primesc in calitate de membrii ai Curtii Constitutionale. Este vorba despre salariile aferente anului 2010, dupa cum reiese din ultimele declaratii de avere ale acestora. Cei nou judectori ncaseaz 111.351 de lei pe lun, adic 1.336.212 lei pe an, iar suma lunar net care se duce pe salariile acestora echivaleaz cu aproape 1.600 de salarii minime, scrie Econtext. Cel mai bine pltit este preedintele Curii Constitutionale, Augustin Zegrean, salariul acestuia depete 18.600 de lei. A doua poziie este ocupat de Aspazia Cojocaru, cu un salariu de peste 17 mii de lei pe lun. Doar doi din cei nou judectori au mai puin de 10 mii de lei pe luna (Mircea tefan Minea i Iulia Motoc). Vezi salariile lunare pe care le ncaseaz cei nou judectori ai Curii Constituionale:

ianuarie 26, 2012 AMBASADORUL SUA, NE DA LECTII DE DOCILITATE REFERITOR LA PROTESTE ntrebat ce crede despre protestele care au loc n ultima perioad n ar, diplomatul a rspuns: Noi, americanii, credem sincer n dreptul divin al cetenilor de a protesta panic. Accentuez, panic. Potrivit lui Gintenstein, Constituia SUA prevede n primul su amendament dreptul la liber exprimare, dar acesta nu include dreptul de a arunca cu pietre n jandarmi. Pentru asta pot fi arestai i n SUA, a adugat el. Diplomatul a adugat c este de neles ca oamenii s i exprime dezacordul fa de Guvern. Pe de alt parte, este de neles i potrivit ca oamenii s-i exprime dezacordul fa de politicile guvernamentale. Aceasta este esena democraiei, a mai spus Gitenstein. n ultimele 13 zile, att n Capital ct i n zeci de orae din ar, au avut loc proteste antiprezideniale i antiguvernamentale.

Eu cred ca trebuia sa completeze asa: Noi, americanii, credem sincer n dreptul divin al cetenilor de a protesta panic. Accentuez, panic, in conditiile in care, cei in fata carora se protesteaza, sa fie oameni cinstiti si onesti si sa propage vointa poporului prin acte de supunere. Poporul roman este sincer, indura politici genocidare si hotii colosale.Cand vointa poporului nu este ascultata atunci trebuie schimbata tehnica.Noi, SUA, popor democrat stim cu sa facem proteste pasnice impotriva sistemelor care nu ne convin, intrebatii pe Saddam, Mubarak, Zine El Abidine Ben Ali si multi altii. Avem scoli speciale pentru asa ceva si oameni bine pregatiti si infiltrati pentru a manipula masele . Insa la voi romanii, nu este cazul de manipulare, voi chiar sunteti un popor oropsit si trebuie sa va impuneti vointa pasnic sau cu forta daca este cazul pentru dreptate si viitorul copiilor vostri. Trebuie sa dati o lectie, cei care au tradat, care au activat impotriva interesului national si al poporului, sa fie judecati imediat. Toti fara exceptie.!ianuarie 25, 2012 MALEFICUL GEORGE SOROS, DEZVALUIE INTREGII LUMI, AGENDA DE ZI A ELITELOR. Omul de afaceri George Soros avertizeaz, ntr-un interviu acordat revistei NewsWeek, asupra colapsului financiar provocat de noi, a izbucnirii unui rzboi al claselor sociale, provocat tot de noi i a ascensiunii rului care suntem noi, Elitele lumii care va manipulam cum vrem. Colapsul financiar lam provocat atragand toti banii lumii asupra bogatasilor, cativa oameni influenti de pe Pamant, prin tertipuri financiare, specula si escrocherii, deoarece suntem o gasca cu putere de decizie si functii de conducere. Izabucnirea unui razboi al claselor este foarte necesar pentru viitor, deoarece vom putea astfel implementa si duce la indeplinire limitarea libertatilor civile. Noi suntem in slujba raului, iar in curand vom dezlantui teroarea , crima si genocidul in lume. CUM SI-AU TRAS BASESCU SI GUVERNUL IZMENE NOI, DUPA CE S-AU CACAT IN CELE VECHI. Iata deci, ca daca romanul se aduna un pic mai cu hotarare, isi arata coltii si pare inversunat, guvernantii incep sa cumpere mai multaa hartie igienica si in final pot fi trimisi inapoi in patratica lor.

Mii de oameni au ieit joi sear n strad, la Trgu Mure, pentru a-l susine pe medicul Raed Arafat, fondatorul SMURD, recent demisionar din funcia de subsecretar de stat la ministerul Sntii. Cei aproximativ 5000 de manifestani au inut s-i exprime solidaritatea cu doctorul Raed Arafat i s susin SMURD-ul pe care l-a fondat. Bazele serviciului medical de intervenie n caz de urgen au fost puse chiar aici, la Trgu Mure, n urm cu 22 de ani. Printele SMURD, cum este denumit Raed Arafat, a pornit la drum, atunci, cu o ambulan provenit dintr-o donaie i cu un grup de voluntari. Mitingul i marul de joi sear nu au fost autorizate. Iniiativa a fost anunat pe reelele de socializare i grupului iniial i s-au adugat, pe parcurs, mii de manifestani. Referindu-se la manifestrile publice i la apelurile care circul pe internet, Raed Arafat a declarat pentru HotNews.ro c apreciaz susinerea populaiei n privina sistemului de urgene, ns rugmintea lui este ca oamenii s nu se lase manipulai politic sau de ctre persoanele care instig pe internet la ieire n strad. El a mai declarat c nu are de gnd s fie implicat politic sub nicio form n viitor. Manifestantii au scandat: Vrem sa traim, nu vrem sa murim, Haideti cu noi, Jos Basescu, Arafat nu uita, noi suntem de partea ta, Afara din tara cu javra ordinara si Romania, trezeste-te. Au mai fost afisate si pancarte cu mesajele: Solidari cu SMURD, Respect pentru SMURD, Noi pentru SMURD, SMURD pentru noi, Raed Arafat suntem alaturi de tine, Respect pentru Raed Arafat, greata fata de Basescu, Nu ne luati dreptul la viata, Raed Arafat un model de urmat, Basescu un model de. Unul construieste de 20 de ani, celalalt darama de circa opt ani. Nu au lipsit nici scandarile impotriva lui Basescu: Jos Basescu, Murim, luptam, SMURD-ul il aparam, Arafat, nu uita, Muresul e de partea ta. Totodata, ei au scandat Anticipate. Ca urmare a acestor evenimente GENOCIDARII u retras legea. Ministrul Sntii, Ladislau Ritli, a retras din dezbaterea public proiectul de lege privind organizarea i funcionarea sistemului sanitar din Romnia, la solicitarea primului-ministru Emil Boc, a anunat Guvernul, ntr-un comuncat remis NewsIn. Preedintele Traian Bsescu a anunat, vineri, c-i cere public premierului Emil Boc s retrag proiectul care vizeaz reforma n sntate. Nimeni din sistem nu vrea schimbarea acestuia sau foarte puini o vor, probabil medicii mai tineri sau cei la mijloc de carier. Spitalele nu vor schimbarea, medicii de familie nu vor schimbarea, sistemul de urgen nu vrea schimbarea. neleg prin toate semnalele publice c i o mare parte din public nu vrea schimbarea sistemului de sttate, a argumentat Bsescu. n aceste condiii, pot spune c cer public primului-ministru retragerea proiectului care viza reforma n sntate. Am disc cu primul-ministru intenia de a face acest lucru, o fac eu pentru c aici a fost comisia prezidenial, aici s-a fcut propunerea de proiecte de lege, aici au fost oamenii specialiti care s-au dedicat ncercrii de a pune un diagnostic i de a da nite soluii adaptate la realitile Romniei care s poat contribui la o mai bun gestionare a resurselor existente i s mreasc resursele financiare pentru creterea calitii i competitivitii sistemului, a mai spus preedintele. Bsescu le-a mulumit celor care au elaborat legea sntii i a susinut c acetia riscau s devin urmtorii inamici publici, punctnd c nu pot fi batjocorii nite specialiti n acest mod. neleg c foarte muli sunt mulumii cu actualul sistem de sntate, i-a ncheiat preedintele intervenia. DECI SE POATE CONTINUA ASA, PROTESTAND ASTFEL SI IMPOTRIVA NOII REGLEMENTARI ABERANTA A

TAXEI DE PULUARE .ianuarie 13, 2012 TOTI POLITICIENII MASONI SA-SI DECLARE APARTENENTA LA MASONERIE . - Guvernul portughez cere politicienilor sa-si declare apartenenta sau nu la masonerie! Mai mult . AICI ianuarie 9, 2012 SI UITE ASA VINE PRIGOANA : George Valah. In clip e vorba de America. In realitate, de toti, peste tot, doar cu ceva intarziere. ICLEI = International Council on Local Environmental Initiatives (Consiliul International asupra Initiativelor Locale de Mediu) ICLEI e un brat al UN si parte din Agenda 21 Un partener al ICLEI este compania PROCURA. Misiunea acesteia este achizitionarea TUTUROR RESURSELOR din fiecare tara DIN LUME! Toate sub deghizarea: Sa fim verzi (a folosi tehnologii nepoluante, de protejare a mediului, a te comporta cu respect fata de natura si mediu) Putini stiu ca deja majoritatea rezervatiilor naturale din US au fost donate sau vandute catre UN! Sute de orase americane sunt deja membre ICLEI. Misiunea ICLEI: Sa transforme guvernele locale. Sa faca presiuni asupra membrilor consiliilor locale, primarilor, sa adopte politici venite din afara. Sa se egalizeze veniturile populatiei pe plan mondial. Controlul populatiei (in sens numeric?) Restrictionarea capitalismului, a consumului. Eliminarea economiilor de piata.Transformarea guvernelor locale realizata prin: - aderarea la ICLEI la autoritatea (puterea de decizie) de la oficialii alesi de popor si da acele puteri catre functionarii primariilor (care nu sunt alesi ci numiti). - Au putere de decizie asupra planificarilor climatice si planificarilor de sustenabilitate pe termen lung; permit luarea de decizii si actiuni fara consultarea populatiei. ICLEI e finantat din taxele si impozitele locale. dar si din surse private (ex. Rockefeller Bro. Foundation). O alta metoda de sifonare de bani este din proiecte aberante si sortite esecului s-au umflat masiv pretul lor de realizare (ex. clip. o statie de pompare a dejectiilor in susul dealului, la o localitate de peste 5000 loc. care de fapt a si inghetat si s-a spart si a costat mai mult ca dublul costului planificat. Apoi oamenii au fost obligati sa -si construiasca o statie de tratatre a apei pentru a nu le fi infectata apa potabila!) Incalzirea globala face parte din scenariul prin care se schimba felul in care guvernele iau decizii. Emisiile CO2 datorate activitatilor umane reprezinta doar 3% din total, deci cu efect nesemnificativ! Industriile tinta ale ICLEI, sunt: Energetica, Real Estate, Dezvoltare, Vanzari, Baruri si Restaurante, Transporturi. Se vizeaza restrangerea/eliminarea drepturilor cetatenesti, de ex limitarea nr. persoanelor ce au dreptul sa locuiasca intr-o casa, daca primesti oaspeti iti va trebui un permis de la primarie! Chair si proprietarii vor avea nevoie de permis sa locuiasca in propria lor casa, altfel vor fi numiti ocupanti de locuinta neautorizati iar amenzile merg pana la 1000$/zi!

Firmele vor fi controlate si obligate sa-si eficientizeze consumurile, ceea ce de fapt va creste pretul de operare fara a avea o economisire reala. Pentru impiedicarea firmelor private de a exista, se vor folosi mijloace ca: crearea de avantaje partinitoare catre unii prin parteneriat de public/privat, competitia e restrictionata sau eliminata, folosirea banilor publici in afaceri private. Tot ce s-a intamplat in economia SUA in ultimii 30 de ani este absolut programat. caderea economica e o forma de razboi economic! Ideea e de a se foloside bunele intentii ale oamenilor de protejare a mediului, pentru a se provoca o prabusire economica mondiala! In plus miscarea are ca scop ELIMINAREA TOTALA a drepturilor individuale! Ideea de realizare a acestor obiective e de a se prezenta actiunile drept protejare a mediului, pentru aer si apa curate, etc, dar odata adoptata apartenenta la ICLEI, sunt anexe prin care se implementeaza si adevaratele scopuri enumerate mai sus!ianuarie 4, 2012 CHEMTRAILSUL E MIZILIC, FATA DE NOUA OTRAVA CARE NI S-A PREGATIT.MOARTEA CARE VINE DE SUS. Pentru a incetosa si mai tare pe dobitoci, ca altfel nu pot sa-i numesc, unele ziare si televiziuni, catalogheaza ceea ce vedeti in clipul de mai jos, ca fiind nori ciudati sau experimente ale armatei. In realitate nu este altceva decat OTRAVIRE, GENOCID, INCERCAREA DISPERATA A DRACILOR CARE CONDUC LUMEA , DE A EXTERMINA OMENIREA IN NUMAR CAT MAI MARE POSIBIL. De ce? Suntem prea multi, cica si ei decid ca trebuiesc asasinati, otraviti, exterminati, impuscati, radiati, bombardati, infometati etc, circa 6,5 miliarde de oameni. Iata una din modalitatile de otravire a populatiei, cu efect devastator, in care oamenii mor pe capete dintr-o multitudine ce cauze: ASM, CANCER PULMONAR, INSUFICIENTA RESPIRATORIE, ALTE FORME DE CANCER ETC. Nu ratati : http://salwatiromania.wordpress.com/2011/01/05/slujind-sub-trei-administratii-john-wheeler-al-iii-leastia-deja-prea-multe/ http://salwatiromania.wordpress.com/2011/10/24/profetii-inevitabile-pregatiti-va-de-moarte-razboiinfometare-otravire-genocid-calamitatihaarp-etc/ Se vede, daca va uitati cu atentie la secunda 13, luminita de semnalizare a avionului care genereaza acel nor. Iata versiunea manipulatorilor: Realitatea tv, Un nor ciudat a aprut pe cerul Poloniei pe data de 19 decembrie, iar adepii teoriilor conspiraioniste susin c este vorba de rezultatul unor experimente nucleare secrete. Norii n form de rulouri au fost vzui i n trecut, ns cel din Polonia nu seamn cu nimic vzut pn acum. Cel mai ntlnit fenomen de acest tip sunt norii Morning Glory din Queensland, Australia. Autoritiile poloneze spun c este vorba de urma unui avion care se pregtea s aterizeze pe aeroportul din Katowice, ns n imaginile postate pe YouTube nu apare nici urm de avion. Adepii teoriilor conspiraioniste susin c aceti nori apar de fapt n urma experimentelor militare americane secrete derulate de la baza HAARP din Gakona, Alaska. Oficial, Programul HAARP are ca scop studierea inonosferei, ns unele persoane consider c este vorba de fapt de o arm meteorologic, ce este capabil s declaneze furtuni puternice i cutremure oriunde n lume.decembrie 21, 2011

DE CE MI-AM STERS CONTUL DE FACEBOOK : Ce a primit un austriac care a cerut Facebook datele pe care le deine despre el Nu ni se pare nimic ieit din comun atunci cnd dam like unui status, cnd ne adugm n lista de prieteni o nou persoan i nici atunci cnd trimitem mesaje. Dei povestea privind spionajul Facebook nu este deloc nou, cei care au realizat clipul de mai jos ncearc s ilustreze ct mai concret nivelul la care acesta se realizeaz. Povestea din spatele clipului Potrivit Mashable, Max Schrems din Viena, Austria, a trimis o cerere oficial pentru a obine datele pe care Facebook le deine despre el. Din moment ce triete n Europa, acesta are dreptul de a solicita exportarea datelor personale din reeaua social. Pentru c sediul companiei se afl n Dublin, orice european are de fapt acest drept. Ceea ce a primit a depit totui orice ateptare. Mai concret, acestuia i-a fost trimis un CD cu 1,222 de fiiere PDF, care detaliaz fiecare micare realizat vreodat pe Facebook. Pe acelai disc se regseau inclusiv mesajele pe care Schrems le tersese. Alte date Sunt stocate date despre absolut orice: ocupaia, statusul marital, locaia ta, locaia unde au fost realizate pozelepe scurt, tot. Facebook recunoate: i spionm i pe cei cu cont i pe cei fr cont Dac v nchipuiai ca informaiile despre cum i urmrete Facebook membrii sunt doar nite zvonuri, v nelai. Chiar oficialii reelei lui Zuckerberg au oferit n cadrul unui interviu, detalii despre cum sunt monitorizate aciunile att a celor care au cont, ct i a celor care nu sunt nregistrai official ntr-un material exclusiv al celor de la USA Today, directorul de inginerie, Arturo Bejar, purtatorii de cuvnt, Andrew Noyes i Barry Schnitt, dar i managerul n inginerie Gregg Stefancik au dezvluit practicile pe care le folosesc pentru a te urmri. Iat ce trebuie s tii Cookie-uri diferite pentru oameni diferii. Mai concret, exist un sistem de urmrire distinct n funcie de activitatea fiecruia cei care au cont i sunt online, cei care au cont i sunt offline i cei care nu au cont deloc. Dac v nregistrai pentru un cont pe aceast reea de socializare vei avea un session cookie i un browser cookie. Dac nu eti nregistrat, vei avea doar un browser cookie. Reine! Totul ncepe cu prima vizita pe site-ul celor de la Facebook, scrie Digital Trends Atenie la third-party sites. Ori de cte ori intri pe un site ter third-party site, care are un plugin pentru Facebook ( butoane precum Share i Like) cookie-ul alerteaz Facebook asupra orei la care ai accesat site-ul, a adresei pe care te afli, dar i asupra caracteristicilor unice precum adresa IP, rezolutia ecranului, sistemul de operare, dar i versiunea browser-ului folosit. Facebook tie tot ce accesezi timp de 90 de zile. Dup aceast perioad ncepe procesul de eliminare a datelor vechi i de reinere a activitilor noi. Facebook te poate urmri cnd eti offline, dar nu o face. Potrivit directorului de inginerie, Arturo Bejar, Facebook are capacitatea de a-ti urmri paii fcui pe internet chiar i atunci cnd nu eti online, ns nu o face. S-l credem sau nu? Nu doar Facebook te urmrete. Dac v nchipuii c doar Facebook face acest lucru, atunci ar trebui s tii c la practici asemntoare recurg i cei de la Google, Microsoft i Yahoo. Cum argumenteaz Facebook aceast aciune. Potrivit oficialilor care au participat la interviu, Facebook inregistreaz aceste date doar pentru a-i mbunti elementele de securitate i plugin-urile. decembrie 17, 2011

FARSELE PROSTESTI PE CARE LE FAC UNII.Cnd soarta i joac farse! Ultimele clipe din viaa unei femei ucise de o glum proast | VIDEO O fars poate s aib un final tragic, neateptat, care s te marcheze pe via, pentru c uneori, destinul i joac farse, iar el poate fi mai meschin dect cel mai crud om. O simpl fars, n urma creia o femeie trebuia s se speria, iar la final s rd de momentul respectiv, a dus la moartea ei. n filmuleul de mai jos vedei o brunet n ultimele clipe de via. Ea intr n cas, linitit, cu o plas de cumprturi. Habar nu avea c un prieten i joac o fars i nici prin gnd nu i trecea c acelea aveau s fie ultimele clipe din via. Aaz plasele pe mas, se ntoarce puin i-l vede pe brbatul mascat, care juca rolul unui atacator. Speriat la maxim, femeiea fuge disperat din cas, n ncercarea de a scpa i reuete Reuete s scape de via. Dac farsa prietenului ei era de prost gust dar aparent inofensiv, soarta i joac o fars fatal. Bruneta nete n strad, s scape de atacator, iar atunci este lovit n plin de o main. decembrie 10, 2011 VIDEO: Iranul prezint DOVADA c a capturat drona american Televiziunea de stat iranian a prezentat primele imagini cu presupusa dron american capturat sptmna trecut, n timpul unei misiuni secrete de spionaj, relateaz Fox News.Din imagini, se poate observa c drona este intact, fapt ce contrazice precedentele relatri, care spuneau c avionul fr pilot a fost complet distrus n momentul prbuirii. Jennifer Griffin, corespondentul Fox News la Pentagon, spune c nu putem fi siguri de autenticitatea imaginilor, dar c avionul prezentat n imagini arat ca drona RQ-170 Sentinel, pierdut de americani. Din cte se pare, drona ar fi spionat, de la o nlime de 15.240 de metri, centralele nucleare iraniene, avnd camerele video de la bord permanent pornite. Conform Fox News, Pentagonul se teme c iranienii ar putea mprti cu Rusia i China tehnologia folosit de americani la construcia dronelor. Acest avion a czut n capcan i a fost dobort cu pagube minime Televiziunea Press TV, care a prezentat imagini din diferite unghiuri cu avionul, a precizat c acesta zbura deasupra oraului Kashmar din estul rii, cnd a fost dobort. Recent, informaiile colectate de noi i monitorizrile electronice au artat c acest avion inteniona s se infiltreze n spaiul aerian al rii noastre pentru misiuni de spionaj, a declarat generalul Amir Ali Hajizadeh, comandantul Gardienilor Revoluiei. Dup ce a intrat n partea de est a rii, acest avion a czut n capcana forelor noastre armate i a fost dobort n Iran cu pagube minime. El a precizat c avionul este echipat cu sisteme foarte avansate de monitorizare, strngere de informaii, comunicaii electronice i radar. n ceea ce privete platforma i materialul, acest tip de avion a fost creat pentru a nu fi vzut de sistemele radar, iar din punct de vedere al tehnologiei, este printre cele mai recente tipuri de avioane folosite de SUA, a adugat Hajizadeh. Nu avem nici un motiv s credem c avionul din nregistrare este fals, a declarat joi dup-amiaz un oficial american. Nu putem confirma afirmaiile cu certitudine, din moment ce nu avem acces la el, dar le-ar fi foarte greu s falsifice o asemenea imagine, a adugat oficialul. Un purttor de cuvnt al Pentagonului a declarat anterior c imaginile prezentate de televiziunea iranian sunt examinate de armat i de alte agenii americane. IATA SI CUM AU COBORAT LA SOL DRONA DUPA CE AU PRELUAT CONTROLUL ASUPRA EI

decembrie 9, 2011 SABOTAJ,TRADARE, SUBMINAREA ECONOMIEI DE STAT, SARACIREA POPORULUI IN ASA MANIERA INCAT SE INCADREAZA LA GENOCID. INCA UN MOTIV IN PLUS, PENTRU CARE VREAU CA POLITICIENII SA FIE IMPUSCATI, PRECUM CEAUSESCU.MARELE EROU . Tunelul Qunling este cel mai lung tunel-autostrad din China, valoarea proiectului ridicndu-se la 473 milioane de dolari. Doua tunele au fost construite pentru ambele sensuri de mers, pe o diatanta de 18 km , ambele insumand 36 de km de autostrada sapata in piatra muntilor. Asta inseamnand cam 13 milioane de euro pe km, pentu o munca uriasa.

In Romania insa, cu ajutorul politicienilor genocidari, costul de constructie pe kilometru se ridica la 14,7 milioane de euro, pentru unii iar pentru altii a mai scazut intre 6,8 si 7,8 milioane de euro. Initial, costul prevazut pentru constructia autostrazii Transilvania era de 2,2 miliarde de euro. Potrivit Ancai Boagiu, daca nu s-ar fi renegociat cu Bechtel, costul ar fi ajuns la 9,9 miliarde de euro. In urma negocierii, costurile totale vor fi de 3,8 miliarde de euro. Intreb acum aceste slugi ordinare ale elitelor Europei si SUA, care se numesc politicieni : Cine va impiedica mai decazutilor sa construiti cu firme Chinezesti ? Cele mai mari contracte ale Chinei sunt in SUA, pentru noi nu sunt buni? Dupa cretinii care ne conduc, daca ar fi trebuit sa se construiasca un asa pod, ar fi vandut Romania si jumatate din Europa. Insa pentru cinezi au fost suficienti 16 miliarde de dolari, astfel incat, podul Hangzhou Bay este cel mai mare proiect de construcie a unui pod peste mare din lume.

Urmariti si : http://salwatiromania.wordpress.com/2011/12/01/de-ce-vreau-ca-politicienii-sa-fie-impuscati/ decembrie 7, 2011 A inceput al treilea rzboi mondial?! Iranienii au distrus un avion american! Vezi de ce se teme ntreaga planet! Avionul distrus este unul de tip RQ-170, o aeronav care zbor fr echipaj la bord. Televiunea iranian a confirmat incidentul citnd o surs militar neidentificat. Armata iranian a pus la pmnt un avion de spionaj american de tip RQ-170 n zona de est a Iranului. Avionul care nu a suferit daune foarte mari a fost capturat de forele armate iraniene, s-a anunat la televiziunea de stat iranian.

RQ-170 Sentinel este un avion fr pilot de recunoatere foarte recent, a crui existen, dezvluit n 2009 de presa de specialitate, nu a fost recunoscut dect n 2010 de US Air Force. Potrivit unor site-uri specializate, avioanele de acest tip sunt mobilizate n Afganistan, n special pentru a obine informaii despre Iran i Pakistan. Teheranul a anunat de mai mute ori n ultimii ani c a dobort avioane americane fr pilot, folosite de forele americane n Golful Persic sau n rile vecine Iranului. Raspunsul armatei iraniene la violarea spatiului nostru aerian de catre avionul spion american nu se va rezuma doar la granitele Iranului, a declarat o sursa militara pentru televiziunea de stat, fara a oferi mai multe explicatii. Marea Britanie si Norvegia si-au inchis deja ambasadele de la Teheran, iar Olanda si Germania si-au retras ambasadorii pentru consultari.Atunci cnd Statele Unite au sanctionat planurile de narmare nuclear ale Iranului, generalul Zhang Zhaozhong, profesor la Universitatea Naional de Aprare din China, a declarat c statul chinez va apra interesele Iranului, chiar dac asta ar nsemna declanarea celui de-al Treilea Razboi Mondial. decembrie 4, 2011 Ce spun chinezii: Vom apra Iranul chiar dac asta ar nsemna Al Treilea Rzboi Mondial Dumanii Iranului sunt i dumanii chinezilor, indiferent ce ar nsemna acest lucru. Asta este concluzia tras n urma afirmaiei lui Zhang Zhaozhong, un important general chinez, care a declarat c ei, chinezii nu vor ezita s apere Iranul chiar dac acest lucru ar nsemna declanarea celui De-al Treilea Rzboi Mondial. Afirmaia vine dup ce guvernul de la Beijing a estimat miercuri c sanciunile occidentale mpotriva Iranului vor complica, vor agrava situaia i vor conduce la intensificarea confruntrii pe tema programului nuclear al Teheranului. China a fost totdeauna mpotriva sanciunilor unilaterale fa de Iran, a precizat purttorul de cuvnt al Ministerului Afacerilor Externe, Liu Weimin, dup ce SUA, Marea Britanie i Canada au anunat sanciuni mpotriva Iranului. Potrivit Chinei, presiunile i sanciunile nu pot rezolva fundamental problema dosarului nuclear iranian. Din contr, ele vor complica, vor agrava situaia i vor intensifica disputa (pe aceast tem), mergnd mpotriva pcii i a stabilitii regionale, a spus Liu Weimin. Noile sanciuni vizeaz n special sectoarele bancar i petrolier. Ele au fost anunate n urma unui recent raport al Ageniei Internaionale pentru Energie Atomic (AIEA), n care se menioneaz o posibil dimensiune militar a programului nuclear iranian. China care cumpr mult petrol a devenit primul partener comercial al Iranului, cu schimburi bilaterale n valoare de 30 miliarde de dolari, fa de numai 400 milioane acum 15 ani. Rusia, aliat al Iranului i ale crei poziii sunt apropiate de cele ale Chinei, a calificat aceste noi msuri drept inacceptabile. Iranul nu va da napoi cu privire la programul su nuclear n pofida unor noi sanciuni occidentale, a declarat miercuri preedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, n cursul unui discurs transmis n direct de televiziunea de stat, informeaz AFP. Iranul nu se las impresionat de sanciuni V sftuiesc s renunai la aceste metode (sanciuni), s nu credei c starea rea de spirit, faptul c v artai dinii i ghearele vor opri poporul iranian din calea sa de a stpni tehnologia nuclear, a declarat Ahmadinejad la Pakdasht, ora la est de Teheran, reafirmnd c Iranul nu dorete arm atomic. decembrie 2, 2011

IATA DE CE TOTI TANJESC DUPA ROMANIA. IATA DE CE SUNTEM INDATORATI LA MAXIM, PENTRU CA INTR-UN FINAL SA FIE STAPANI PE ASTA: Vizionati acest film, si veti intelege oarecum de ce suntem si vom fi vanduti in totalitate. Acest film inca nu cuprinde toate aspectele, care au starnit interesul si lacomia asa-ziselor elite. Iata deci cum este prezentata Romania de unii cara tanjesc dupa ia, si cum este prezentata de cei din interiorul tarii care vor sa o distruga, inclusiv televiziunile romanestiBineanteles ca nu vor lipsi si unii care sa-si ateste vechime mare pe teritoriul tarii, insa ii vom trece cu vederea. Trebuie sa aparam ce avem cu pretul vietii. Iar cei care au distrus si vor sa distruga Romania in continuare , trebuiesc EXTERMINATI. MELODIE AUTENTICA ROMANEASCA : IMNUL STATULUI ISRAEL COPIAT DUPA MELODIA DE MAI SUS: decembrie 1, 2011 Minciuni ctre Romnia. Azi, minciunile Sandei Lungu. Atenie, vorbim despre o minciun care a fost vzut de 21.257.771 de oameni aa cum precizeaz site-ul dedicat minciunilor ctre Romnia. V las pe voi s desluii misterul acestei cifre. Campania companiei Roia Montan Gold Corporation (RMGC) botezat Scrisoare ctre Romnia a invadat massmedia audiovizuale, tiprite i online. apte personaje din Roia Montan i povestesc necazurile. Toate povetile lor se ncheie cu un ndemn la deschiderea exploatrii de aur (a RMGC). n urm cu cteva luni, am fcut aici o trecere n revist a identitilor reale ale autorilor scrisorilor. Unii dintre ei aveau relaii destul de vizibile cu RMGC, dac nu cumva erau chiar angajai. Cel mai bine camuflat a fost relaia companiei cu Sanda Lungu, vduva de 42 de ani care-i crete cei doi copii din pensia de 134 de lei a mamei sale. Dac pledoaria doamnei Lungu e cldit pe ideea unei declaraii de avere, atunci trebuie s facem o crud, dar necesar precizare: principala surs de venit a femeii a plecat ctre cele venice, de cteva luni. Or, Sanda Lungu e plimbat s plng prin ar, dar i la Bruxelles; cnd vine s plng la Bucureti, e cazat la Marriott; fiicei ei nu-i lipsesc banii de benzin ca s mearg la liceu cu un VW microbuz proprietatea familiei; i, n general, triete toate astea dintr-o pensie pe care n-o mai primete? Un VW pe care l-a turtit uor ntr-un perete exact la ora la care maic-sa plngea n direct la OTV. Sanda Lungu dorete dispariia bisericii care-o hrnete. Sanda Lungu povestete c a ncercat s-i ctige existena croetnd ciorapi i fcnd prjituri, ceea ce localnicii pe care i-am ntrebat consider a fi nc o minciun grosolan. Ea ctig, ns, un ban de la biserica romano-catolic de care are grij ca de propria-i gospodrie. La FnFest-ul de anul trecut, n cadrul festivalului, a fost organizat un tur al bisericilor din Roia. Sanda Lungu a cerut 400 de lei ca s permit o vizit a grupului, iar preotul romanocatolic a anunat c nu trece peste cuvntul ei. Cuvnt care, iat, sub forma scrisorii ctre Romnia, cere pornirea proiectului RMGC. Iar dac proiectul s-ar realiza, biserica n care lucreaz azi, monument istoric, ar fi printre primele distruse. Sanda Lungu a rspuns cu sinceritate ntrebrilor pe care i le-am formulat. A trit timp de cteva luni n condiiile pe care le povestete n scrisoare. Acum este angajat la biserica romano-catolic, post pe care nu l-ar prsi dect pentru un loc de munc la viitorul proiect de exploatare. n deplasri la Bruxelles i la Bucureti nu plec s mor de foame; *+sunt ONG-urile pro Roia Montan (pro RMGC) care au grij de mine. Ceauescu mai demola biserici. Dar, ce-i drept, nu-i lua leafa de la Biseric. (Mircea Toma)

In Romania traiesc milioane de oameni la limita subzistentei.Daca nu era aur la Rosia Montana ce facea Sanda Lungu ? Aceastei nenorocite, nu-i pasa de restul populatiei care va fi otravita la propriu cu cianurile provenite din prosecul de extractie, cianuri in volum de ordinul a sutelor de mii de metri cubi. Ce va face Sanda Lungu dupa ce Romania va ramane in curu` gol? Adica fara nimic? Ce vor face copii si nepotii tai, panarama corupta ce esti? Nu te gandesti si la viitor celor care vor urma dupa tine, Iudo.Dar ce conteaza ce va urma atata timp cat ai vani de bautura , panarama. Numai uita-te la tine, te tradeaza fata, ma mir cum de ai rezistat sa faci reclama aia fara sa bei nimic. noiembrie 29, 2011 ROMANIA TANJITA DE EVREI DIN ANII 1850 . ACUM, IN ANUL DE GRATIE 2011 DORINTA EVREILOR E PE CALE SA SE IMPLINEASCA. IN 2012-2013, POLITICIENII VOR SPUNE : LUATI-VA TARA, NU MAI AVEM CU CE PLATI DATORIILE. n mod oficial, se recunoate c asasinarea lui I. Gh. Duca, la 29 decembrie 1933, pe peronul Grii Sinaia, s-a fcut la ordinul lui Corneliu Zelea-Codreanu. Motivul ar fi fost rzbunarea pentru faptul c primul-ministru al Romniei din acea vreme dizolvase Garda de Fier. Cum se tie, cu executarea sentinei au fost nsrcinai legionarii Nicolae Constantinescu, Ion Caranica i Doru Belimace, sau Nicadorii, cum li s-a mai spus, dup ce au fost condamnai pentru aceast crim. n acelai timp, i regele Carol al II-lea ar fi jucat un rol n aceast poveste. Dumnos, el nu uitase c, n 1930, cnd venise n ar i luase tronul, I. Gh. Duca spusese, la o reuniune a liberalilor: Mai bine mi tai mna dreapt dect s colaborez cu acest aventurier. Respectiva supoziie este ntrit i de pasivitatea Poliiei, care, dei informat despre planurile legionarilor, s-a micat nepermis de ncet i l-a lsat pe I. Gh. Duca s se apere doar cu un singur agent personal, pe peronul ntunecos al grii. Neoficial, atentatul de la Sinaia mai are o motivaie, pe care am gsit-o n voluminoasa lucrare Jurnal, 19291989 semnat de erban Milcoveanu, cel mai important legionar dup Zelea-Codreanu. Pentru a lmuri pe deplin lucrurile, e necesar s o lum mai de departe. Mai precis, din vremea cnd, pentru ca marile Puteri s recunoasc Unirea de la 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost silit s-i dea acordul ca toi evreii din Principatele Romne s fie mpmntenii, adic s primeasc cetenia romn i s li se concesioneze Banca Naional Romn, cu dreptul de a emite moned romneasc. Mai mult, n 1866, cnd se dezbtea proiectul noii Constituii Romne, care, la art. 6, prevedea c religia nu poate constitui un obstacol n calea mpmntenirii, s-au produs tulburri sociale n Bucureti, soldate, ntre altele, cu incendierea marii Sinagogi. Protestau n special moldovenii, ngrozii de malversaiile evreilor, care, npdind provincia dintre Siret i Prut, controlau comerul, agricultura i practicau cmtria cea mai neruinat. Atunci au intrat n scen Isaac Adolf Cremieux i Benjamin Franklin Peixotto. Cremieux era preedintele Alianei Israelite Universale, nfiinat n 1860, cu sediul la Paris, i care aparinea de organizaia Bnai Brith. Fusese ministru pe vremea Guvernului provizoriu de la 1848, din Frana, i milita pentru nfiinarea Statului Israel n Moldova. Avocatul i diplomatul american Peixotto fusese numit, n 1870, consul la Bucureti, cu misiunea s apere interesele evreilor n Romnia. Iscndu-se incidentele cu proiectul noii Constituii, Cremieux a venit la Bucureti i a nceput tratative secrete cu deputaii romni, crora le-ar fi oferit 25 de milioane de franci, n schimbul adoptrii unei Constituii favorabile ncetenirii tuturor evreilor aflai pe teritoriul rii. Dar, cum tulburrile nu conteneau, Ion C. Brtianu a limpezit situaia, declarnd: Evreii au devenit o plag social pentru Romnia i, cnd Naiunea este ameninat, se deteapt i devine nu tolerant, ci

prevztoare. Constituia a fost votat aa cum trebuia. Totui, dup 13 ani de uneltiri, evreii au reuit s o revizuiasc n punctele ei eseniale. Pn aici, n chestiunea cu mpmntenirea evreilor n Romnia, am consultat revista Foaia naional, pe care am descoperit-o pe Internet. Mai departe, s-i dm cuvntul lui S. Milcoveanu, care ne ofer propria versiune despre asasinarea lui I. Gh. Duca. Mai nti, prin 1925, la Congresul Studenilor Legionari, s-a vorbit iari despre Planul CremieuxPeixotto, considerat drept un pericol ca forele oculte s atenteze mpotriva suveranitii Statului Naional Unitar Romn, prin nfiinarea Statului Israel pe teritoriul Moldovei. Prin 1933, problema a fost repus pe tapet. Oculta mondial i-a ordonat lui I. Gh. Duca, mason cu rang nalt, s acorde cetenia romn la peste 300.000 de evrei venii din Polonia i din Rusia, concomitent cu exterminarea legionarilor, care se opuneau din rsputeri acestui plan. Ghi, i-ar fi spus legionarul Gh. Cantacuzino-Grnicerul primului-ministru, al crui apropiat era, dac semnezi intrarea n ar a evreilor, bieii (legionarii n.m.) te mpuc!. Basarabia i Moldova, susine Milcoveanu, erau rvnite de evrei, pentru a face acolo o patrie a lor, o Republic Socialist Sovietic Evreiasc, dup dorina iudaismului. (n 1938, 80% din populaia Basarabiei era format din evrei, care triau i spnzurau acolo.) Sionismul dorea nfiinarea Israelului n Palestina, ceea ce s-a i realizat, n anul 1948. Dar I. Gh. Duca a semnat documentul, asumndu-i toate riscurile: Mi-am semnat sentina de condamnare la moarte, ar fi mrturisit el, ntr-un cerc restrns. n acelai timp, ns, Guvernul Romn trgna mpmntenirea aromnilor gonii din Grecia i blocai la Salonic, fiindc nu acceptau asimilarea de ctre greci. La data cnd a izbucnit cel de-al II-lea rzboi mondial, evreii din Romnia constituiau minoritatea etnic cea mai numeroas (peste 2 milioane) i, controlnd comerul, industria i finanele, erau ncredinai c Planul Cremieux-Peixotto putea fi pus n aplicare. De asemenea, dup 1945, cnd Romnia a intrat n sfera de influen a bolevicilor, izbnda lor prea tot mai aproape. Norocul nostru a fost c, brusc, Stalin a devenit antisemit i antimason. (Anterior, Stalin le oferise evreilor Platoul Gobi din Asia Central, s-i ntemeieze acolo republica, iar englezii le-au oferit Uganda, ns evreii doreau Romnia). Sntem n anul de graie 2010, cnd Romnia a acumulat o datorie uria, de aproape 150 de miliarde de euro, dup unele estimri. Nu discutm n buzunarele cui a intrat atta bnet. Mai important ni se pare cum achitm aceast datorie Finanei mondiale evreieti, atta vreme ct Romnia nu mai are economie, iar resursele naturale le-a dat deja. n aceast situaie fr ieire, nu ne rmne dect s alturm legendarilor Cremieux i Peixotto numele lui Shimon Peres, actualul preedinte al Israelului, care a declarat, nu de mult, c ara lui are bani s cumpere Romnia, sau alt ar mai actrii. S fie adevrat ce se zvonete n ultima vreme? Noi nu credem, dar, cic, am mai avea de primit nc vreo 40-50 de miliarde de euro de la FMI i alte organisme financiare, controlate de evrei, dup care, prin 2012, acetia vor veni i vor bate cu pumnul n mas: banii!. i, neavnd de unde s dm napoi nici mcar o lecaie, pn atunci, alde Bsescu, Ponta sau cine va mai fi, se vor lupta pentru aceste ultime trane de mprumut, dup care vor zice: Poftii, domnilor, ara e a dvs., cu populaie cu tot! Banii i-ai dat, marfa v ateapt n galantar! Nu, nu delirm. Internetul e plin de tiri alarmante cu acest subiect, provenite de la Uniunea Vatra Romneasc i din alte pri. n ultima vreme, 500.000 de evrei au primit, deja, cetenia romn, inclusiv dreptul de proprietate asupra locuinelor, a unor fabrici, terenuri, pduri etc., iar romnilor nu li s-a spus nimic despre aceast invazie tcut, veritabil agresiune mpotriva Statului Romn. Nu ntmpltor, publicistul Teu Solomovici a scris o carte intitulat Romnia iudaic. Nu ntmpltor, ncepe s se vorbeasc despre proiectul Israel, n

Romnia. Nu ntmpltor, sntatea, cultura i nvmntul sunt lsate de izbelite, iar romnii, sftuii s emigreze unde or vedea cu ochii: ca s lase locul liber evreilor care se vor stabili n Romnia, pentru muli dintre acetia, ara lor natal. n sfrit, nu ntmpltor, se aud voci la Radio i la TV, care au nceput s susin ideea c numai un conductor strin rege, preedinte sau prim-ministru ar mai putea s scoat ara din marasmul moral i economic n care s-a scufundat. Aa s fie? Sursa: Ion Coja noiembrie 27, 2011 SA TRAITI BINE!.DOAR VOI. MORTII MAMEI VOASTRE DE HOTI,TRADATORI, SABOTORI DE TARA SI GENOCIDARI, VA VENI VREMEA CAND O SA MA PIS PE MORMINTELE VOASTRE. Nou val de disponibilizri: Peste 120.000 de oameni vor prsi sectorul bugetar n 2012 Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, a declarat, vineri, referitor la cele aproximativ 120.000 de prosti care vor fi disponibilizati n 2012 din sistemul bugetar, c se fac analize pentru a ti ci oameni vor pleca cu coada intre picioare si trompeta in gat, din fiecare sector. Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, i cel al Educaiei, Daniel Funeriu, au participat vineri, la Comitetul de cacat, de monitorizare al proiectelor malefice europene, privind indezvoltarea resurselor umane, alturi de membri corupti si unsi, ai sindicatelor i reprezentani ai societii civile. Sulfina Barbu a declarat c din sistemul bugetar vor fi disponibilizate n 2012 aproximativ 120.000 de persoane spalate pe creier, care vor fi i din administraie. Nu au fost fcute analize concrete pentru a ti ci fraieri vor pleca din fiecare sector, aceste analize fiind n desfurare. Cei care prsesc sistemul bugetar se pot angaja n cur, dupa ca sa distrus la comanda tot ce se producea in Romania, pentru c nu mai sunt locuri disponibile, a spus ministrul Muncii. Preedintele tradator si malefic Traian Bsescu a declarat, joi, la Economist Conferences Bucharest Summit, c procesul de reducere a numrului de salariailor bugetari va continua, Romnia urmnd s-i fixeze acest numr la 1,1 milioane pn la sfritul anului 2012. Acest proces va continua, Romnia urmnd s-i fixeze numrul de salariai la stat n jurul a 1,1 milioane, cobornd de la 1,4 milioane pn la sfritul anului 2012, a spus Bsescu, pana vom extermina locuitorii Romaniei si se for instala pe teritoriul tarii, foarte comfortabil evreii, ungurii, mai nou casa regala a Angliei, si multi alti tanjitori din Europa. El a artat c, de la 1 ianuarie 2010 pn n octombrie 2011, numrul de bugetari s-a redus cu 180.000, cu o medie de 5.000 de bugetari pe lun. noiembrie 25, 2011

ACEASTA FOTOGRAFIE, CUPRINDE IN PRIM PLAN, PROFILUL AUTENTIC AL UNUI CRETIN TRADATOR , MALEFIC, GENOCIDAR SI EXTERMINATOR DE TARA.

MICUTUL TERMINATOR A TRANSFORMAT ROMANIA IN : NOUL AUSCHWITZ !

ROMANII ASTEPTAND LA RAND SA-SI IA SALARIUL

ASA VOM AJUNGE SA IN CURAND , SA CAUTAM GULII DE FOAME - TRAIUL LUI BASESCU !

DUPA CE A LASAT BASESCU ROMANIA IN CURUL GOL, ACUM NE INDEAMNA LA MUNCA PENTRU A IESI DIN CRIZA. SI DUPA CE, SUB DOMNIA LUI BASESCU, BENZINA A AJUNS 7 LEI PE LITRU, CAND BARILUL DE PETROL E 80$ , ROMANII SE ADAPTEAZA CA DE OBICEI.

Majorarea cu doar 4,5%, genereaz, de fapt, profit pentru stat, care va ncasa dublu dect cheltuiete prin aceast operaie, din contribuiile angajailor i angajatorilor, publici, dar mai ales privai. ncepnd cu data de 1 ianuarie 2012, salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat se stabilete la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore n medie pe lun n anul 2012 reprezentnd 4,13 lei/or, prevede proiectul de act normative. nclcarea prevederilor atrage pentru agenii economici amenzi de la 1.000 lei la 2.000 lei, conform documentului. n privina impactului asupra bugetului de stat i asupra firmelor private, datele de care dispune Ministerul Muncii variaz mult ntre cele colectate de Institutul Naional de Statistic i cele obinute de Inspecia Muncii.

Creterea salariilor minime nu va mri i grilele de salarizare prevzute de Legea salarizroii unitare n sectorul bugetar, pentru c deputaii coaliiei de guvernare au trecut, luna aceasta, prin Parlament o lege de aprobare a Ordonanei de Guvern 80/2010, la care parlamentarii puterii au adugat o serie de amendamente care prevd nghearea salariilor n sectorul bugetar n anul 2012. noiembrie 22, 2011 Inghesuiala prostilor : tii care e valoarea real a unui iPhone 4S? Vezi aici!

Specialitii consultai de publicaia britanic Daily Mail au evaluat noul iPhone 4S i au ajuns la o concluzie uluitoare. Valoarea real a smartphonului de la Apple, comercializat la sume cuprinse ntre 630 i 949 de euro, este de doar 138 de euro! i asta pentru c toate componentele din care e fcut sunt foarte ieftine. n schema de mai jos sunt detaliate valorile fiecrei piese din noul iPhone. Potrivit Daily Mail, experii din cadrul companiei iSuppli (renumit n lume pentru studiile de pia) au estimat costurile fiecrei componente a acestui telefon, inclusiv carcasa. Unele dintre acestea pot fi considerate scumpe aa cum e cazul display-ului touchscreen, evaluat la preul de 26,89 de euro. Altele ns cost surprinztor de puin. De exemplu, mult criticata baterie care ine doar o zi valoreaz numai 4,29 euro! Iar costurile de asamblare a componentelor telefonului nu sar de 5,8 euro. La noi, ajunge s coste i 949 Din pcate pentru fanii celebrelor produse Apple, nicieri n lume nu se gsete un iPhone 4 S (sau chiar un model mai vechi) la preul real, de 138 de euro. Spre exemplu, n SUA, iPhone 4S ajunge pn la 849 de dolari (630 de euro). n Marea Britanie, acest telefon cost la liber (fr abonament) 699 de lire sterline (817 euro). n Romnia, iPhone 4S de 16 Gb cost la Orange 699 de euro, iar la Vodafone e 677,35 de euro. Varianta de 64Gb cost, la aceleai companii, 949 de euro, respectiv 919,77 de euro. n ciuda preurilor mari, cererea este uria pe ntreg mapamondul.

noiembrie 20, 2011 JAVRA DE BASESCU, BOLNAV DE JIGODIE GENOCIDARA, II VINDE PE ROMANI CU IZMENE CU TOT. J. Franks s-a neles cu Bsescu s fie privatizat sistemul energetic i minele

n avalana de breakingnews-uri despre noua arestare a lui Sorin Ovidiu Vntu i despre micarea neinspirat a PSD-ului de a-l zbura pe Mircea Geoan din funcia de preedinte al Senatului, a trecut neobservat discursul lui Jeffrey Franks, eful misiunii FMI. Americanul ne-a anunat azi c Traian Bsescu i-a promis c se va vinde tot ce nseamn complex energetic sau min n Romnia i c au convenit s liberalizeze preul la energie. Asta concomitent cu nghearea pensiilor i a salariilor bugetarilor. Guvernul trebuie s grbeasc privatizrile i numirea managerilor privai la companiile de stat pentru a schimba definitiv sistemul n care bieii detepi se bucur de profituri nemeritate, a declarat luni eful misiunii FMI de evaluare a acordului preventiv cu Romnia, Jeffrey Franks.

Trebuie s scpm definitiv de un sistem n care bieii detepi din sectorul public i sectorul privat se bucur de profituri nemeritate, n timp ce angajaii lor i publicul larg plteasc aceste activiti ineficiente, a spus Franks, citat de agenia de pres Mediafax. eful misiunii FMI spune c a vzut destul determinare din partea minitrilor i autoritilor romne n general pentru grbirea procesului de privatizare i numirea managementului privat la companiile de stat, dar crede c este nevoie de mai mult aciune i definititvarea legislaiei pn la finele anului. Pachetele majoritare de aciuni ale celor dou complexuri energetice din Oltenia i Valea Jiului vor fi scoase la privatizare dup nfiinarea lor, a declarat luni Jeffrey Franks, eful delegaiei FMI n Romnia. El a inclus aceste companii pe o list de societi unde va fi vndut pachetul majoritar de aciuni, alturi de Electrica Serv, Electrica Furnizare, CFR Marf, Oltchim i Cuprumin. Sptmna trecut, un comunicat al Ministerului Economiei nu includea cele dou complexuri pe lista societilor unde va fi vndut pachetul majoritar de aciuni. Cnd ziaritii prezeni la conferina de pres a reprezentanilor FMI i-au cerut s clarifice acest aspect, Franks a precizat: Am stat de vorb cu preedintele Bsescu i avem un acord special pentru aceste companii. Complexul Oltenia va fi al doilea mare productor de energie din ar, dup Hidroelectrica. El va fi format din actualele complexuri Turceni, Rovinari i Craiova, precum i din minele de lignit din zon. eful misiunii FMI a dat o veste foarte prost i pensionarilor i angajailor din sistemul bugetar. Frank a precizat c au fost impuse unele msuri dificile n realizarea PIB-ului, cum ar fi nghearea nominal a salariilor din domeniul public i a pensiilor. noiembrie 8, 2011 BASESCU SUFERA DE JIGODIE, DATORITA ACESTEI BOLI EL ESTE IN PREZENT TRADATORUL NUMARUL 1 AL ROMANIEI.SE INCADREAZA DE 10 ORI MAI MULT LA CAPETELE DE ACUZARE CARE I-AU FOST ADUSE LUI CEAUCESCU . DE CE NU-L IMPUSCA NIMENI?

A dat roade insistena cu care Traian Bsescu a ordonat guvernului su s privatizeze i s redeschid chiar din acest an exploatrile miniere la care activitatea fusese suspendat. Luna trecut guvernul Bsescu-Boc a hotrt s vnd pe nimic cuprul Romniei. 46 milioane euro e preul cerut de guvern pentru zcmntul de cupru de la Roia Poieni, cea mai mare rezerv de cupru din Europa, a crei valoare real este de 5 miliarde euro. Ministerul Economiei condus de inexistentul Ion Ariton a luat act de dorinele stpnului de la Cotroceni i a demarat la jumtatea lunii octombrie procedurile de privatizare a companiei CupruMin Abrud. Astfel, Oficiului Participaiilor Statului i Privatizrii n Industrie (OPSPI) instituie aflat n subordinea Ministerului Economiei, a anunat c preul de vnzare al ntregului pachet de aciuni (100%), evaluat la apro-

ximativ 200 de milioane RON, adic aproximativ 46 de milioane euro. O sum infim n raport cu valoarea zcmntului de la Abrud care se ridic la 5 miliarde de euro! Trebuie spus c ministerul lui Ariton nu a fcut nicio precizare referitoare la soarta imenselor datoriile ale companiei. Cupru Min avea datorii, anul trecut, de cel puin 71,5 milioane de lei ctre bugetul statului i de 6,7 milioane de lei ctre furnizorul de electricitate, pe care le-a ealonat pn n 2016. La fel nu s-a spus niciun cuvnt despre litigiul pe care statul l are cu fostul concesionar al exploatrii, litigiu care s-ar putea finaliza cu o despgubire de 19 milioane de euro, pe care firete c tot statul romn o va achita. Ct despre posibilii investitori money.ro scrie ntr-un articol publicat acum dou zile, c statul romn a primit 10 scrisori de intenie de la companii interesate de CupruMin, printre care i de la canadienii Barrick Gold, liderul mondial pe producia de aur, i Mineco Elveia, compania care deine Moldomin, cellalt productor de cupru din Romnia. Nu trebuie omis nc un aspect extrem de important. Anume c exact ca la Roia Montan, marea problem a celor care vor pune mna pe cuprul de la Abrud va fi legat de protecia mediului. Exploatarea de la Roia Poieni este n momentul de fa o mare ameninare pentru protecia mediului, din cauza celor trei iazuri de decantare dezafectate de aproape 30 de ani. Specialitii n domeniul mediului spun c dac se va reui, aa cum cere Bsescu, privatizarea i redeschiderea rapid a minei de cupru de la Roia Poieni, acela va fi semnalul i pentru demararea exploatrii aurului de la Roia Montan de ctre cei de la Roia Montan Gold Corpora. POLITICA 1989 ILIESCU.2011 BASESCU : 1) AU SUBMINAT ECONOMIA DE STAT SI INCA O FAC NECONTENIT. 2) AU FOST FACUTE ACTE DE DIVERSIUNE CARE S-AU SOLDAT CU FOARTE MULTI MORTI- STITI VOI CAND. 3) GENOGIDUL IN ROMANIA ARE LOC ZILNIC ( GRIPA PORCINA, AVIARA, VACCINARI FORTATE LA COPII , PULVERIZAREA DE CHEMTRAILS, OTRAVIREA CU SARE IODATA, FLUORUL DIN APA POTABILA, INITIUMUL ETC). 4) CRIMA INPOTRIVA POPORULUI ROMAN, PRIN INFOMETARE, LIPSA DE CALDURA, LIPSA DE MEDICAMENTE, INCATUSAREA SPIRITULUI SI SUFLETUL ACESTUI POPOR, CRIMA DISTRUGERII AGRICULTURII SI A INDUSTRIEI, CRIMA TRADARII NEAMULUI ROMANESC, CRIMA JAFURILOR ZACAMINTELOR DE PETROL, GAZE NATURALE , AUR, PIATRA , SARE, PADURI, APE NATURALE SI MULTE ALTELE. 5) CRIMA PRIN DISTRUGEREA ARMATEI ROMANE, A POLITIEI, AVIATIEI, MARINEI, ETC. 6) GENOCID PRIN OTRAVIREA IN MASA A POPORULUI ROMAN PRIN ALIMENTE, CODEX ALIMENTARIUS, INITIUM ETC. 7) CRIMA DE A NE VINDE LA PROPRIU PRIN DATORIILE FACUTE DE 150 MILIARDE DE EURO, DATORII EXTERNE SI INTERNE. INTR-ADEVAR CEAUSESCU A FOST ASASINAT PENTRU CA SI-A PLATIT DATORIILE. IAR EI ERAU DERANJATI CUM CEAUSESCU A ANUNTAT ASTA, CICA CU MULTA ENFAZA. 8) CRIMA DE A CALCA IN PICIOARE SUVERANITATEA ROMANIEI . 9) CRIMA DE A GOLI BANCA NATIONALA SI CEDA TOATA REZERVA DE AUR AGENTURILOR STRAINE MASONICE SI EVREIESTI CARE AU DISTRUS ACEASTA TARA, CU AJUTORUL INTRUSILOR INFILTRATI SI

AL TRADATORILOR DIN INTERIOR. 10) POLITICA ROMANIEI: CRIMA, TRADARE, SABOTAJ, INTRIGI, TERTIPURI, JOSNICII, SFIDARE , GENOCIT SI MULTE ALTELE. http://salwatiromania.wordpress.com/congresul-al-xv-lea-al-partidului-comunist-roman-romania-inagonie/ noiembrie 5, 2011 BLESTEMAT SA FII BASESCULE CU TOT PDL-UL TAU IMPREUNA CU UDMR, CARE ATI ASASINAT ROMANIA O ROMANIE CU TRADITIE SI ISTORIE DE MII DE ANI. UDMR a propus, printr-un amendament la proiectul de revizuire a Constituiei ce se afl n dezbatere la Comisia Juridic din Camera Deputailor, eliminarea caracterului naional al statului romn. ATENTIE , VA VENI VREMEA CAND VOM INCEPE EXTERMINAREA ACESTOR GUNOAIE, ACESTOR DUSMANI, SABOTORI TRADATORI SI CRIMINALI AI ROMANIEI. Caracterul national al acestei tari dainuie pe aceste meleaguri de mii de ani.

NATIUNE- STAT NATIONAL. NATIONALISM- PATRIOTISM Conf. univ. dr. G.D. ISCRU (AdSumus, februarie 2001) n epoca de revoluie tiinific pe care o trim, aproape totul, n domeniul istoriei, trebuie revzut, regndit i rescris. Exigena aceasta, major, presupune, n primul rnd, ca punct de plecare, izvorul istoric i, deopotriv, profesionalism n materie, mbinat cu deschiderea tiinific fa de toate tiinele umaniste sau pozitive care pot ajuta tiina istoric n cutarea adevrului; n al doilea rnd, aceast exigen presupune obiectivitate tiinific dus, pe ct este omenete posibil, ctre absolut; istoria, ca tiin, nu poate fi sincer sau nesincer; ea este o tiin umanist principala tiin

umanist, considerm noi cu un grad de obiectivitate ct mai nalt posibil; iar obiectivitatea tiinific nseamn respectarea n cel mai nalt grad a unei exigene majore care vine din antichitatea roman: sine ira et studio (fr ur i prtinire). Naiunea mea e lumea. Fr naiunea mea nu e lume. Eminescu S mai reinem n prealabil c istoria a devenit o tiin ca i n cazul celorlalte tiine atunci cnd i-a stabilit crezul, conceptele i modul de a opera cu ele; cnd i-a creat, deci, o metodologie tiinific. i dac din antichitate istoricii au fost capabili s emit aminita exigen major sine ira et studio -, este cazul, dup prerea noastr, s regndim nsi vrsta tiinei istorice. Apoi, pe linia refleciilor i concluziilor pe care dorim s vi le supunem ateniei, s rememorm c tot din antichitatea roman vine nc o exigen major: Historia magistra vitae (Istoria este cluza vieii). Dup cte tim, n istoriografie s-au fcut attea abateri de la cele dou exigene majore, am zice axiome, abateri care au umbrit faa acestei cluze a vieii, a vieii tuturor generaiilor, deci i a vieii noastre i a celor de dup noi. Din cele dou exigene izvorte valoarea funcional a tiinei istorice. Istoria ca tiin i ca disciplin instructiv educativ n coal, dar nu numai a fost, este i va fi funcional, prin vasta experien uman pe care o conserv i o transmite generaiilor. De aici, i azi ca i alt dat, dar cu cea mai mare ndrjire azi, lupta n jurul acestei tiine att de benefice naiunilor i lumii deopotriv, ca i fiecrui om raional n parte. i anume: lupta ntre forele de dominaie ct mai ntins, azi planetar, i forele de conservare i consolidare a naiunilor i a Statelor naionale. Se nelege de ce ajungerea la un consens tiinific asupra conceptelor enunate n titlul acestei comunicri, concepte de baz cu care opereaz tiina istoric, este de cea mai mare importan, azi, cnd forele de dominaie mondial deja i-au stabilit termene i grafice n vederea globalizrii/mondializrii, adic a dominaiei lor planetare. Epoca modern, n istoria omenirii, este i epoca n care, disprnd unele dintre marile imperii ce s-au cldit pe rapt i agresiune, a aprut un nou competitor sau asociat la dominaia lumii. Este vorba de ceea de numim ndeobte Forele Oculte. Factorul lor organizator, dinamizator i conductor, ncepnd mai ales din sec. al XVIII-lea, l-a reprezentat o anumit categorie superpus care s-a considerat ab initio i se consider ndreptit s domine lumea.Precum rezult dintr-o vast bibliografie, citat n cri mai vechi i mai noi, amintitele fore, ncepnd cu evul modern, au fcut din Francmasonerie o arm redutabil pentru atingerea scopului propus iar ctre mijlocul secolul al XIXlea au inventat o nou arm, n acelai scop comunismul. Precizm c aici nu trimitem neaprat la Francmasoneria contemporan, ale crei documente de prim mn nu le cunoatem i deci nu avem temei tiinific s ne referim la ea, ci la Francmasoneria despre care vorbete bibliografia invocat. ns, dup crile care au aprut i la noi, n traducere, n ultimii ani, ca i de dup micrile de pe scenele politice, naionale i mondial, se pare c Francmasoneria de azi a rmas fidel scopului binestabilit n secolul al XVIII-lea. n acest caz, ea ar putea fi avut n vedere n discuia noastr. Cri editate i la noi n ultimii zece ani atrag serios atenia asupra implicrii Francmasoneriei contemporane n efortul de dominaie planetar. n ceea ce privete comunismul contemporan, pe acesta l putem include n pofida unor aparene! ntre ideologiile i micrile de dominaie planetar, sintetizate eufemistic azi cu termenii de globalizare/mondializare. Deja nu ne mai poate deruta faa uman sau de catifea cu care comunismul ncearc s reapar pe scen.

Aceste dou reele planetare au acionat mpreun, ca fraii, precum i sunt, fii ai acelorai prini, pentru atingerea obiectivului propus, parazitnd continuu i tot mai mult istoria naiunilor i istoria lumii. Dup ce marile imperii din epoca modern, penetrate pn la vrf de forele oculte, s-au asociat cu acestea n vederea atingerii scopului comun, mprirea sferelor de influen i a dominaiei directe -, s-a declanat, ncepnd de atunci, un RZBOI TOTAL ntre amintita conspiraie planetar neoimperialist pe de o parte, naiuni i Statele lor naionale pe alt parte. Dominaia mondial este, fr ndoial, un ideal himeric al amintitei conspiraii, dar nu e mai puin adevrat c boala dominaiei planetare a fost i este cea mai nociv dintre toate bolile cunoscute n istoria lumii i numai o lupt unit a naiunilor le poate apropia victoria. Cartea, semnat Wilhelm von Angelsdorf, aprut i n variant romneasc (n anul 2000), sintetizeaz scopul acestor fore chiar din titlu: Imperialismul noii ordini mondiale. Deci: caracterul imperialist-dominator, agresiv al Noii Ordini Mondiale. Istoria lumii a fost i este, nainte de orice, istoria luptei naiunilor pentru pstrarea identitii lor, asigurat cel mai bine ntr-un Stat naional, Statul naional fiind idealul major al voinei supreme a naiunilor. Acesta a fost i nc este cursul obiectiv al istoriei: de la naiune dominat la naiune independent, ntr-un Stat naional. Iat de ce a susine idealul dominaiei planetare al unor alei i autopropulsai nseamn a ignora cursul obiectiv al istoriei, a te aeza mpotriva lui, a milita pentru o himer, chinuind ns naiunile Planetei. Naiunea, precum se tie, este o comunitate uman etnolingvistic, constituit n cursul unui ndelungat proces istoric, pe un teritoriu stabil, al ei, caracterizat n primul rnd prin contiin de sine i, deopotriv, prin voin politic, precum i prin alte trsturi de natur material i spiritual, exprimate n forme specifice pe treptele istoriei, trsturi care-i reflect unitatea n diversitate. Unele naiuni au aprut n antichitate naiunea traco-geto-dac, naiunea greac, persan, evreiasc .a. -, altele la nceputul evului mediu, altele mai trziu, pe msur ce respectiva comunitate a ajuns la nivelul amintit de contiin i de voin politic. n ce ne privete, naiunea romn a fost continuatoarea direct, fr nici o ntrerupere, a naiunii traco-geto-dace i ara ei s-ar fi numit Dacia, precum ne spun izvoarele, dac oamenii locului n-ar fi nceput, din ce timp nu se precizeaz, s se numeasc romni, denumirea extizndu-se ulterior. Naiunea traco-geto-dac i-a avut propriile ei State naionale. Marile invazii din secolele III-XIII au avut loc n spaiul acestei naiuni constituite, traco-geto-dac, continuat prin naiunea romn; iar n secolele XII-XIV naiunea romn i-a constituit State naionale n spaiul existenei sale. A fost, de fapt, o renfiinare a Statului naional n acest spaiu, dup statele naionale din etapa traco-getodac a naiunii, State lichidate prin cucerirea roman. Cnd statalitatea naiunii romane, n contextul marilor migraii, a fost nevoit s se limiteze la nord de Dunre i pe litoralul pontic, cealalt parte a naiunii romne a continuat s existe la sud de Dunre, n cadrul noilor State naionale nfiinate n cadrul statelor balcanice. Evenimentele recente i-au dat o nou ans istoric, precum odinioar la sfritul secolului XII. Depinde de romnii de acolo, ca i de poziia Romniei, evident i de contextul istoric, s fie fructificat aceast ans istoric. Din momentul apariiei lor, naiunile au fost i sunt principala permanen a istoriei umane. Naionalismul reprezint cel mai nobil sentiment i, deopotriv, cea mai sacr datorie, ale oricrui om care se revendic de la o naiune. Naionalismul su are la baz zestrea etno-genetic, modelat ulterior n mediile familial, naional, social, spiritual, natural; apoi, naionalismul su se materializeaz

i se definete printr-un efort de cunoatere a motenirii al crei beneficiar este, printr-un sentiment fundamental de preuire a acestei moteniri, ca i printr-un efort de amplificare i chiar de nnobilare a ei; n paralel, nativul este ptruns, mereu mai mult, de datoria sacr de a-i apra, pn la sacrificiul suprem, valorile naiunii i ale mediului n care a venit pe lume. n al doilea rnd, crescut astfel, educat astfel n cultul valorilor proprii i al muncii pentru amplificarea, nnobiliarea i aprarea lor -, ca naionalist, dac este om ntreg la minte i la caracter, care nu poate fi manipulat, obiectiv vorbind nu poate ncerca sentimente de invidie, de dumnie, de ur i nu poate agresa pe semenul su de alt naiune, nu poate agresa naiunea lui, pentru a-i nsui ceea ce de drept nu-i aparine! Iat de ce ura, dumnia, agresiunea nu se nasc la nivelul raporturilor fireti ntre naiuni, ci la incitarea/manipularea promovat de forele interesate n nvrjbirea naiunilor cu scopul de a le domina. Dac naionalismul este conceput pe o singur direcie aceea a poziiei fa de ai ti, cum l concep nc muli i n absena sentimentului i datoriei de respect, preuire, bun convieuire, neagresiune fa de alte naiuni, acel naionalism nu numai c nu este complet, dar el degenereaz n xenofobie, ovinism, rasism sau agresiune direct. Deci, n ultim instan, nu mai este naionalism. Din pcate, n istorie, sub manipularea unor fore interesate, mase mari de oameni, naiuni ntregi chiar s-au micat adesea pe prima direcie precizat, cu convingerea inocult de cei interesai c astfel sunt naionaliti i au trecut la resentimente, chiar la agresiuni fa de cellalt. Iar aceste exemple servesc, azi, amintitelor fore pentru repudierea/condamnarea naionalismului. Un important front deschis de amintita crdie neoimperialist mpotriva naiunilor i Statelor naionale are ca obiectiv distrugerea naionalismului, adic distrugerea sentimentului i datoriei de conservare, consolidare i aprare a naiunii i a Statului naional; deopotriv, distrugerea sentimentului autentic de preuire, respect, neagresiune, solidaritate fa de celelalte naiuni. Cu o perseveren mpins la extrem, se merge de la efortul de acreditare a sensului deturnat al conceptului, la asocierea lui cu concepte/ cuvinte deja compromise (vezi: naional-socialism, naional-comunism), la eliminarea manifestrilor naionaliste din reeaua de instrucie i educaie a tineretului (vezi recentul scandal al manualelor alternative), la ncercarea de compromitere a valorilor care reprezint specificul naional i naionalismul (vezi, la noi dubla sacrificare a lui Eminescu, atacul vulgar al dilematicilor asupra poetului naional) i pn la agresarea direct a liderilor naionaliti, lichidarea lor fizic, agresarea Statelor care i bazeaz politica pe naionalism (vezi, recent, cazul Serbiei, fa de care NATO, ignornd i sfidnd ONU organizaie nfiinat ca garant al securitii naiunilor -, a dezlnuit, recent, o agresiune piratereasc). Or, dup valoare i importana lui, naionalismul este i-am spus ntr-o carte blindajul din oel special al naiunii, al tuturor naiunilor lumii. Distrugerea lui nseamn distrugerea naiunii. Iat de ce neoimperialismul contemporan este att de pornit mpotriva naionalismului. i, din pcate, este substanial ajutat n acest scop de cozile de topor care n anii din urm au proliferat ngrijortor n Statele naionale; bine stipendiate i protejate, au ajuns s-i nfptuiasc opera la scen deschis. Dac noi concepem corect, tiinific, naionalismul, adic aa cum ne nva istoria aceast cluz a vieii! -, atunci l putem considera ca una din cele mai trainice puni de colaborare ntre naiune i State naionale. Cu imperiile, colaborarea se aaz pe alte criterii. Iar n politica intern l putem considera axul central al tuturor doctrinelor politice i al strategiilor dezvoltrii. Nu exist, n lumea modern, Stat naional fr minoriti naionale, adic pri mai mari sau mai mici din alte naiuni, venite i rmase sau

colonizate n spaiul altei naiuni, rmas majoritar n respectivul spaiu. Aa a vrut istoria i acesta poate fi considerat un dat obiectiv al ei. Convieuind vreme ndelungat n acest spaiu, minoritile naionale i-au ctigat dreptul lor la acest spaiu, la propria lor identitate, devenind pri componente ale Statului naional, alturi de naiunea majoritar alctuitoare de stat, n Patria comun, unic. Istoria a artat c minoritile naionale, ca entiti, nu se topesc n naiunea majoritar; la nivel de indivizi, de familii ntregi chiar, faptul e posibil, dup cum e posibil i invers, dar la nivel de entitate distinct nu. ntr-un stat naional, concepnd naionalismul aa cum am artat mai sus, nimeni nu are dreptul s conteste identitatea i propriul naionalism al unei minoriti conlocuitoare. Iar naionalismul minoritii respective devine, astfel, sau trebuie s devin o punte a prieteniei ntre Patria comun i naiunea matc din care a fost, cndva, dislocat, deci ntre respectivele State naionale. La nivelul entitii minoritare din Patria comun, sentimentul patriotic, de regul, nu lipsete. Absena lui, atunci cnd se constat, este rezultatul manipulrii din partea unor fore interesate. n cazul nostru evident i n alte state este la fel absena patriotismului romnesc, ca i antiromnismul unor minoritari, este o culp major i ea trebuie pedepsit ca atare. Absena patriotismului, n ultim instan, ia dreptul oricui minoritar sau majoritar de a rmne ntr-o Patrie Stat naional. n aceast viziune, aa zisa problem a minoritilor, pus, ncepnd de la Conferina de pace de la Paris din 1919-1920, nu este altceva dect o gselni, un cal troian al neoimperialismului contemporan, pentru destabilizarea, iar n ultim instan pentru dezmembrarea Statelor naionale.

i, n sfrit, o ultim chestiune. n anii din urm, la noi, s-au nregistrat unele atitudini ale unor nativi romni cu totul surprinztoare. M-am sturat de Romnia! s-au exprimat unii, public, dup cum bine se tie. Asemenea cazuri grave, dup prerea noastr necesit cutarea unor explicaii. Cel care a ajuns s se exprime astfel, considerm noi, poate avea dou motive. Unul, culpabil fundamental, atunci cnd individul este racolat i cointeresat de inamici ai rii, pentru a se exprima astfel; este, n acest caz, de asimilat cu trdtorii de ar. O investigare atent l poate duce la pedeapsa cuvenit, care trebuie s survin inevitabil i operativ. Pedeaps dat de o instan sau prin oprobiul opiniei publice. Orice toleran a autoritii statale n acest caz este de condamnat. Cellalt caz cnd insul, copleit de greuti i nedrepti datorate regimului politic, nu mai vede alt ieire i arunc aceast expresie disperat are ns circumstane atenuante. Pe un fond de degradare a condiiei lui materiale sau de multe decepii din care nu mai vede ieire, pentru el i pentru semenii lui aflai ntr-o asemenea suferin, dar i datorit lipsei de discernmnt, individul ajunge s confunde regimul politic cu Statul (Statul naional). tim c n regimul comunist muli au fugit s scape! peste grani. nc nu tim dac va fi spus careva, atunci, m-am sturat de Romnia. Poate da, poate nu. n anii acetia din urm ns, n situaia grea prin care trece ara, unii au ajuns s se exprime n acest fel. n cazul unei asemenea confuzii n mintea individului, cercetarea trebuie ndreptat nu att asupra culpabilitii lui ct mai ales asupra cauzelor care l vor fi condus la o asemenea exprimare. Cci tim din istorie, atunci cnd un regim politic ajunge s provoace rii astfel de suferine, vina cea mare pentru o asemenea stare de lucruri, ca i pentru decepia i deruta n care au ajuns unii ceteni ai Statului, i aparine integral. Numai c n astfel de situaii, cnd unii dintre cetenii statului respectiv, ajungnd s confunde vinovaii, scap i asemenea exprimri nedrepte la adresa rii, a statului naional. Fr a formula vreo acuzaie n mod expres, am cutat totui o explicaie pentru o situaie pe care o considerm dintre cele mai grave ntr-un Stat naional: aceea n care unii ceteni ajung s-i repudieze ara. Chiar dac sunt izolate, astfel de cazuri trebuie s dea de gndit. Este, aceasta, o concluzie major a istoriei, pe care nu avem voie s-o uitm. n concluzie, istoricii, n primul rnd, au datoria s defineasc i s utilizeze corect, tiinific, conceptele cu care opereaz, s consilieze operativ pe cei care nu cunosc sensul lor real, s combat argumentat caii troieni, nimii de fore interesate care caut s acrediteze sensul deturnat al respectivelor concepte i s le denigreze. Este, pentru istorici i nu numai pentru ei ci i pentru slujitorii altor tiine nrudite, o datorie profesional, o rspundere i o datorie patriotic deopotriv. i sunt datorii majore. Iat de ce, v chemm pe toi s depim, n sfrit, unii comoditatea, alii oportunismele, alii chiar laitatea sau teama. Deconspirnd primejdiile contemporane i izvorul lor real, n cursurile vorbite i scrise, n seminarii, n studiile i crile noastre, n interveniile noastre n mass-media i n orice alt situaie, nu ne facem dect datoria profesional i, deopotriv, datoria fa de naiunea noastr i de naiunile lumii. Altfel, alternativa este globalizarea, adic, aa cum o neleg forele de dominaie mondial, o Republic planetar sau un imperiu planetar, cu conductori alei, autopropulsai prin manipulri abile i savante, brutale atunci cnd situaia o impune, mprtindu-i bunstarea cu o lume restrns de ghiftuii, n timp ce la cellalt pol au a-i duce viaa armate muncitoare de sclavi moderni, n rndurile crora s-au operat deja reglri demografice i nc urmeaz a se mai opera. Deja, semnale avem din America latin, unde s-au implicat puternic Internaional de aur (marea finan mondial) i Internaionala de snge (terorismul rou sau de alte culori) i unde

dup o constatare recent a unui for sindical internaional 2 % din populaie este foarte bogat, n timp ce 98 % este foarte srac. Sunt procente zguduitoare! S apropiem, prin munca noastr, prin profesionalismul i prin rspunderea noastr, victoria naiunilor i a Statelor naionale mpotriva aa-numitei globalizri aa cum o concep adepii dominaiei mondiale. S fim adepii unei Europe Unite, ai unei lumi mai unite dect pn acum, dar o Europ i o lume a naiunilor i a Statelor lor naionale, care pot angaja ntre ele cea mai ntins i complex colaborare, rmnnd pe poziii de integritate, demnitate i suveranitate naional. Chestiunea este de prim urgen i gravitate, pentru c inamicul naiunilor i al Statelor naionale este unul real, este deja foarte puternic, boala dominaiei mondiale i ntunec judecata lucid i poate deveni cu uurin iresponsabil. Iat de ce, n epoca pe care o trim, rspunderea istoricului n a dezvlui primejdiile majore i a oferi soluii de contracarare este uria. A tcea deja nseamn a trda! S nu fim astfel de trdtori ai naiunii noastre i ai naiunilor lumii! Refleciile i concluziile din prezena comunicare au la baz studiul propriu n ntreaga carier universitar, pn acum, diversele confruntri profesionale, n timp, efortul de elaborare i publicare a unor lucri, ntre care citm: 1. Formarea naiunii romne, Ed. N. Blcescu, Buc. 1995. 2. Tricolorul Romniei simbol al unitii, integritii i suveranitii naionale, Ed. Sigma, Buc. 1995 (n colaborare); 3. Naiune, naionalism romnism, Ed. N. Blcescu, Buc. 1997; 4. Traco-Geto-Dacii, naiunea matc din spaiul carpato-danubiano-balcanic, Ed. N. Blcescu, Buc. 1998; 5. Revoluia romn din 1821 condus de Tudor Vladimirescu, Ed. N. Blcescu, Buc. 2000; 6. Revoluia romn din 1848-1849, Ed. N. Blcescu, Buc. 1997; 7. Istoria medie a Romniei. nceputul renaterii naionale moderne, Ed. N. Blcescu, Buc. 1997; 8. Istoria modern a Romniei, vol. I + II, Ed. N. Blcescu, Buc. 1997-1998. noiembrie 1, 2011 NU DATI CURS LA RECENSAMANT. MOTIVUL? ASTEPTAM CA AUTORITATEA NATIONALA DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRARII DATELOR CU CARACTER PERSONAL, SA ISI REIA ACTIVITATEA PENTRU A PUTEA DEPUNE O RECLAMATIE . Iat de ce nu trebuie s rspundem deloc la un recensmnt care cere obligatoriu CNP-ul . Simpla solicitare a CNP-ului la recensmntul din 2011 putea fi tratat simplu, cu refuz. ns ghemul de minciuni, prostii i ilegaliti din jurul ntregii poveti sugereaz c e mai bine s nu le spunem recenzorilor nimic. CNP este destul de uor de reconstituit ulterior i reataat la informaiile furnizate. Nu e clar la ce vor folosi informaiile presupusa fraudare a alegerilor e doar una dintre sutele de posibiliti dar e limpede c eforturile sunt prea mari pentru un scop aparent trivial. Culmea absurdului a fost atins cnd Autoritatea Naional de Supraveghere a Prelucrrii Datelor cu Caracter Personal a anunat c i suspend activitatea de relaii cu publicul exact pe perioada recensmntului, deoarece se efectueaza mutarea la noul sediu alocat. Cum s nchizi instituia cnd se ntmpl cea mai ampl colectare de date personale de la nfiinare pn acum? Fie securitii de acolo ar trebui dai afar pn la ultimul pentru incompeten total, fie e o ncercare penibil de-a opri efectele legii care le

d cetenilor dreptul de-a cere eliminarea CNP. n oricare situaie, nici unul dintre argumentele pentru colectare nu ine apa: 1. Prin lege, informaiile sunt confideniale i vor fi folosite doar n scopuri statistice (Sloganul recensmntului) Ct timp formularea prin derogare de la legea X este uzual n ordonanele guvernului iar serviciile de informaii interne funcioneaz dup proceduri secrete i clandestine, afirmaia este egal cu zero. 2. CNP este necesar pentru a stabili data i locul naterii (Vergil Voineagu, preedinte INS) Datele sunt deja cerute separat, iar anul naterii ar trebui s fie suficient pentru scopuri statistice. 3. n registrele oficiale, numrul CNP-urilor active este mai mare dect populaia efectiv a Romniei. Aa se face c la vot apar pe liste i persoane decedate n urm cu 15 ani, care nu au fost terse de la Evidena Populaiei. Este singura ocazie de a pune ordine n aceste registre (Vladimir Alexandrescu, director de comunicare la INS). Declaraia asta este n mod fi contrar celei cum c datele vor fi folosite n scopuri exclusiv statistice. Iar scopul tot nu va putea fi atins, pentru c lipsa unui CNP nu spune dac persoana a murit acum 15 ani sau n-a fost gsit. 4. Doar aa se pot evita nregistrrile duble (cei doi de mai sus, n diverse contexte) ansele ca o persoan s fie nregistrat de dou ori sunt muuuuuuuuuult mai mici dect ansele ca altele s refuze cu totul din cauza cererii CNP. 5. Scopul RPL este acela de a se obine informaii despre numrul populaiei, distribuia sa teritorial i structura demo-socio-economic a acesteia, elemente absolut necesare n sistemul statistic al ORICRUI STAT (o compunere penibil publicat de INS) Statul are suficiente metode de-a colecta informaiile. Dac totui a fost att de incompetent s nu le foloseasc i a ajuns tot la mila cetenilor, ar fi util ca mcar s nu-i sperie cu cereri nstrunice. 6. Este pcat de banii pltii tot de noi (contribuabil frustrat) Dimpotriv, dac un demers major al birocrailor eueaz, artndu-le c e cazul s arate mai mult bun sim i s respecte contribuabilii, abia atunci sunt nite bani cheltuii cu folos 7. Se mai cere CNP i n rile X i Y (maimuele de serviciu) Atunci INS s fac recensmnt acolo. n majoritatea nu se cere, i chiar dac s-ar cere sta nu-i un motiv s facem la fel. 8. CNP-ul este extrem de usor de aflat (DC++ kids) Da, dar nu nsoit de un dosar cu informaii personale. 9. Informaiile exist deja pe la diverse instituii (resemnaii) Foarte bine, s le ia de acolo dac sunt n stare. octombrie 29, 2011 ADIO PENSII ! VA E DOR DE CEAUSESCU? Ce nu le place politicienilor s spun: Statul nu va mai putea plti pensiile publice Dificultile sistemului public de pensii se vor nruti att de mult n viitor, nct nimeni nu mai poate garanta c modificrile legislative (inclusiv cele constituionale) nu vor scpa guvernele europene de obligaia de a mai plti pensiile de stat. Viitoarea criz a pensiilor publice va fi de 10 ori mai grav dect actuala criz. Avertismentul aparine Parlamentului European i a fost invocat astzi de ctre oficialii Asociaiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romnia (APAPR) n cadrul conferinei internaionale organizate astzi.

Statul va plti mereu pensiile pentru c este un drept constituional, a rspuns consilierul de stat Andreea Paul Vass nrebrii MONEY.ro, preluat n titlul de mai sus. Pe de alt parte, pe culoarele conferinei APAPR, oficialii societilor de adminitrare a pensiilor i-au exprimat, neoficial, scepticismul. ndoielile privind perspectiva, fie i ndeprtat, a incapacitii de plat a pensiilor publice vin acum pe fondul crizei bugetare generalizate n toat Europa, care a forat, de pild, Guvernul romn s nghee creterea contribuiei alocate fondurilor private obligatorii. Deficitul sistemului de pensii de stat se ridic n prezent la circa 15 miliarde de lei, potrivit oficialului guvernamental citat. Totodat, la nivel european, exist iniiative care pledeaz pentru reducerea la un pachet minim a componentei publice din pensia total de care va beneficia un tnr salariat din ziua de azi. Politicienilor nu le place, dar nu se tie ce va urma, a spus, ntr-o limb romn srguincioas, Karel Van Gutte, secretarul general al Belgian Association of Pension Institutions, prezent ieri la evenimentul de la Bucureti. Toate acestea, ca i faptul c de la un an la altul pot surveni noi moduri de calcul ale pensiilor i c, n general, scumpirea creditelor acordate guvernelor sunt semne c sistemul de pensii publice devine tot mai vulnerabil la deciziile politice de extrem for major, este de prere un administrator de investiii din sistemul privat de pensii. Dupa aproape 22 de ani de la lovitura de stat din Romania, totul este inzecit mai rau. In epoca Ceausescu, ati rabdat de foame, de frig, ati stat in intuneric, la cozi etcinsa toate acestea au fost niste eforturi pe care le-a facut Ceausescu pentru a construi tot ce vedeti voi acum cand iesiti din casa, si ce nu mai vedeti dupa ce acestia au distrus si vandut ( blocuri, orase, uzine, fabrici,canal D-MN, metrou etc). Acum situatia e inzecit mai grava si? Nu s-a construit nimic! DOar cateva ANL-uri in care stau numai stabanii, spre deosebire de zecile de mii de apartamente pe care vi le dadea Ceausescu GRATIS. PE CINE INPUSCAM daca tot avem un debut, si ca sa zic asa am prins experienta? Facand o analiza, iata de ce , cei care ne conduc l-au asasinat pe Ceausescu : JUDECTORUL: Cu privire la faptele lor? AVOCATUL TEODORESCU: n ce privete fapte prevzute de 162 i anume aceea de subminare a puterii de stat, n probele care le-au fost culese i ni s-au pus i nou la dispoziie, nu pot face nici un fel de obieciune, socotind c acetia, ntr-adevr, se fac vinovai de svrirea acestei fapte. n ce privete fapte prevzute de 163 din Codul Penal, actele de diversiune din materialul care ne-a fost pus la dispoziie de ctre acuzare i de care am luat cunotiin, n deplin cunotiin de cauz, ceea ce le spun dumnealor, v rog s constatai i s luai act de declaraie pe care o facem noi n calitate de aprtori, c acetia ntr-adevr se fac vinovai i de svrirea acestei infraciuni. n ce privete infraciunea de subminare a economiei naionale, aceea prevzuta de articolul 165 din Codul Penal i toate documentele acesteia care au fost culese n scurt timp, n citeva zile, de organul de urmrire penal, ca documente ce existau acestui moment, se fac vinovai acetia i de svrirea acestei infraciuni. n fine, ultima fapt n sarcin i care este i cea mai grav, aceea de genocid, prevzuta de 357, litera c, din Codul Penal, constat c i aceast fapt este svrit de acetia. Rugmintea noastr, n calitate de aprtori ai celor doi inculpai, soii Ceauescu Nicolae i Elena, este aceea ca dumneavoastr s dai hotrrea, n numele legii, s nu apar ca un act de rzbunare a cuiva, ci s se neleag c pentru acele fapte svrite, fiecare inculpat trebuie s-i primeasc pedeapsa, aa cum este prevzut de lege. V mulumesc.

AVOCATUL LUCESCU: Domnule preedinte, domnilor asisteni populari, reprezentani din sal, este greu s pui concluzii mpotriva oamenilor care, chiar i deferii Justiiei, nu vor s recunoasc crima mpotriva poporului romn, crima de genocid, nu numai la Timioara i Bucureti, n momentele de fa, ci crima dinainte de peste 20 i ceva de ani. Crima prin nfometare, prin lips de cldur, prin lips de lumin, dar cea mai odioas crim a fost crima de a nctua spiritul romnesc, sufletul acestui popor, n raport de odioasele crime svrite la Timioara, de odioasele crime svrite cnd poporul i copiii, copii nevinovai au fost clcai de tancuri cu enile. Cnd ai cutat un act odios, de diversiune, pn cnd Armata cu Securitatea s o punei cap la cap i ai mbrcat ofieri ai Securitii din trupele dumneavoastr n ofieri ai Ministerului Aprrii Naionale, s dai iari o lovitur, ca Armata s nu vin alturi de popor, ca poporul s urasc Armata i din aceast degringolad dumneavoastr s putei ctiga timpul pentru a crete copiii de la orfelinate pentru a-i trimite n strintate sau pentru a-i aduce ca trupe de comando mpotriva poporului romn. Da, a crui popor, c nu m refer la oameni n vrst! Dac ai fi mpucat unul ca noi i mpucai pentru voina lor, dar ca s tiai legturile de oxigen de la capul bolnavilor, de la copii, s tragei n spitale i n bolnavi, s aruncai n aer sngele i medicamentul poporului? Cu hrana cu care Bucuretiul s-ar fi putut hrni luni de zile, iar militarii ar fi putut s trag i s susin aprarea rii ferm, i-ai bgat n subsolurile de unde teroritii dumneavoastr i astzi se duc, se alimenteaza i lupt mpotriva oamenilor nevinovai, n sperana ca dumneavoastr i vei mai plti vreodat din eforturile fcute de Romnia. Cu mult emfaz spuneai: am pltit datoriile! Nu numai c le-ai pltit, ne-ai sectuit i v-ai depus destui bani, v-ai dus la ayatolah s nchinai un ultim omagiu. Erai la fel ca el, acelai spirit de clan, care i-a omort poporul. Spunei c nu recunoatei organismele noastre, ale puterii populare? Nu trebuie s le recunoatei, domnule fost preedinte, pentru c am luat n 48 puterea n mn mpotriva altora i nu s-au prevalat de nici un fel de legi ale Statului romn. Regele Mihai a avut mai mult demnitate dect dumneavoastr. Poate ai fi avut mai mult demnitate i nelegere din partea poporului romn dac v-ai fi dat demisia, dac ai fi rmas acolo n strintate, cu strinii ai trit, puteai s murii cu ei, i vi se ofera acel azil politic. Iata deci de ce a fost asasinat Ceausescu.Acum stau si ma intreb ce nu a facut clasa politica din toate acuzatiile de mai sus? 1) AU SUBMINAT ECONOMIA DE STAT SI INCA O FAC NECONTENIT. 2) AU FOST FACUTE ACTE DE DIVERSIUNE CARE S-AU SOLDAT CU FOARTE MULTI MORTI- STITI VOI CAND. 3) GENOGIDUL IN ROMANIA ARE LOC ZILNIC ( GRIPA PORCINA, AVIARA, VACCINARI FORTATE LA COPII , PULVERIZAREA DE CHEMTRAILS, OTRAVIREA CU SARE IODATA, FLUORUL DIN APA POTABILA, INITIUMUL ETC). 4) CRIMA INPOTRIVA POPORULUI ROMAN, PRIN INFOMETARE, LIPSA DE CALDURA, LIPSA DE MEDICAMENTE, INCATUSAREA SPIRITULUI SI SUFLETUL ACESTUI POPOR, CRIMA DISTRUGERII AGRICULTURII SI A INDUSTRIEI, CRIMA TRADARII NEAMULUI ROMANESC, CRIMA JAFURILOR ZACAMINTELOR DE PETROL, GAZE NATURALE , AUR, PIATRA , SARE, PADURI, APE NATURALE SI MULTE ALTELE. 5) CRIMA PRIN DISTRUGEREA ARMATEI ROMANE, A POLITIEI, AVIATIEI, MARINEI, ETC. 6) GENOCID PRIN OTRAVIREA IN MASA A POPORULUI ROMAN PRIN ALIMENTE, CODEX ALIMENTARIUS, INITIUM ETC.

7) CRIMA DE A NE VINDE LA PROPRIU PRIN DATORIILE FACUTE DE 150 MILIARDE DE EURO, DATORII EXTERNE SI INTERNE. INTR-ADEVAR CEAUSESCU A FOST ASASINAT PENTRU CA SI-A PLATIT DATORIILE. IAR EI ERAU DERANJATI CUM CEAUSESCU A ANUNTAT ASTA, CICA CU MULTA ENFAZA. 8) CRIMA DE A CALCA IN PICIOARE SUVERANITATEA ROMANIEI . 9) CRIMA DE A GOLI BANCA NATIONALA SI CEDA TOATA REZERVA DE AUR AGENTURILOR STRAINE MASONICE SI EVREIESTI CARE AU DISTRUS ACEASTA TARA, CU AJUTORUL INTRUSILOR INFILTRATI SI AL TRADATORILOR DIN INTERIOR. 10) POLITICA ROMANIEI: CRIMA, TRADARE, SABOTAJ, INTRIGI, TERTIPURI, JOSNICII, SFIDARE , GENOCIT SI MULTE ALTELE. http://salwatiromania.wordpress.com/congresul-al-xv-lea-al-partidului-comunist-roman-romania-inagonie/ http://salwatiromania.wordpress.com/congresul-al-xv-lea-al-partidului-comunist-roman-romania-inagonie/ octombrie 26, 2011 PROFETII INEVITABILE PREGATITI-VA DE MOARTE : RAZBOI, INFOMETARE, OTRAVIRE, GENOCID, CALAMITATI(HAARP) ETC. AL TREI-LEA RAZBOI MONDIAL este iminent in viitorul foarte, foarte apropiat :

Surse militare confidentiale sustin ca Statele Unite i-ar fi dat unda verde Israelului pentru un atac asupra Iranului, potrivit publicatiei InfoWars. Unele informatii afirma ca subiectul a fost pe agenda intalnirii de la Tel Aviv din 3 octombrie dintre Leon Panetta, secretarul american al apararii si oficialii israelieni. Administratia Obama ar fi acordat unda verde pentru un atac al Israelului asupra Iranului, potrivit unor surse militare confidentiale, citate de InfoWars.Israelul este preocupat de faptul ca marile puteri, precum Germania si-au apropiat relatiile cu Iranul, ceea ce ii permite acestuia sa-si continue programul de imbogatire al uraniului.

Este posibil ca in urmatoarele doua luni Israelul sa lanseze un atac militar. Vizita secretarului american al Apararii, Leon Panetta din 3 octombrie de la Tel Aviv a fost folosita pentru ca Israelul sa-l convinga pe demnitarul american, ca Statele Unite sa dea unda verde pentru un atac. In ultimele saptamani, au avut loc discutii intense in cercurile militare israeliene cu privire la posibilitatea sau nu a lansarii unui atac militar impotriva facilitatilor nucleare ale Iranului. Aparent, problema-cheie in dezbatere a fost cum sa se asigure Israelul ca Statele Unite ar lua parte la atac sau cel putin ar interveni de partea sa, daca atacul initial ar duce la un razboi lung, a declarat Patrick Seale, un jurnalist britanic pentru Gulf News. In cazul in care Administratia americana nu reuseste sa castige sprijin pentru instituirea unor sanctiuni asupra regimului de la Teheran, dupa prezentarea unor dovezi asupra unor abuzuri facute la alegerile recente din Iran, mingea va fi din nou in curtea Administratiei Obama, scrie Tony Karon, in Time. Administratia va sprijini masurile agresive impotriva Iranului, avand acoperire in vederea schimbarii regimului. Expertii geopolitici considera ca avertismentele date Iranului pregatesc o lovitura a Israelului asupra Teheranului. In iulie, veteranul Robert Baer, fost agent al CIA, a declarat la KPFK Los Angeles ca prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a planificat un atac asupra Iranului, in septembrie, pentru a coincide cu cererea Palestinei de recunoastere a statului la ONU. Conform declaratiilor lui Steve Pieczenik, fost oficial al Departamentului de Stat, a fost conceput un complot terorist, care ar putea fi pretextul unui atac militar impotriva Iranului. SUA: Fostul prezideniabil McCain propune o intervenie militar n Siria, dup cea din Libia. Senatorul american John McCain a propus o intervenie militar pentru a apra civilii din Siria, n condiiile n care operaiunile NATO din Libia sunt pe punctul de a se ncheia, relateaz NewsIn. Acum c operaiunile militare din Libia sunt n curs de ncheiere, atenia se va concentra din nou pe ce operaiuni militare practice ar putea fi luate n considerare pentru a apra vieile civililor din Siria, a declarat duminic McCain, la Forumul economic mondial din Iordania. El a avertizat c regimul preedintelui sirian Bashar al-Assad nu trebui s cread c poate scpa cu crime n mas, amintind c fostul lider libian Muammar Gaddafi a fcut aceast greeal i l-a costat totul. Gaddafi a fost capturat i ucis sptmna trecut de forele loiale noului guvern libian. McCain, cel mai important republican din Comisia pentru servicii armate a Senatului, nu a precizat dac se refer la o prezen a SUA sau a NATO n Siria. 2) INFOMETARE: Banca Mondiala i Fondul Monetar Internaional au atras atenia asupra instabilitii situaiei politice din rile srace cauzat de creterea pe plan mondial a preurilor la alimente. Totul merge conform planului, poate putin in intarzaiere.

Treizeci i trei de state sunt ameninate de haos social. 100 de milioane de oameni ar putea foarte curnd tri n mizerie. Preedintele Bncii Mondiale, Robert Zoellick a solicitat rilor bogate s susin aciunile programului de combatere a foametei cu suma de 500 de milioane de dolari. n timp ce oamenii din rile bogate se gndesc dac n viitor vor mai putea face plinul de benzin, ali oameni, cei din rile srace, se confrunt cu o problem de alt natur: lipsa hranei. Din ce mai multe ri se confrunt cu revolte sociale cauzate de foamete. Transformarea hranei n combustibili biologici acutizeaz creterea preurilor la alimente. Aceast realitate nu exclude ns o alt realitate. i-anume creterea demografic la nivel mondial. Pn n anul 2050 populaia globului va ajunge la 9 miliarde de oameni. Peste 90% din acetia se vor nate n rile lumii a treia, unde n clipa de fa 850 de milioane de oameni se confrunt deja cu foametea. n fiecare zi mor de foame mii de oameni. Acest lucru n-ar trebui s se ntmple. Criza alimentar nu este declanat exclusiv de catastrofele naturale, cauzele sunt de natur politic i economic. Foametea nu are doar cauze natural i totui, pmntul este ndeajuns de fertil pentru a face sustenabil hrnirea nu doar a ntregii populaii actuale a globului, ci chiar a unui numr mai mare de oameni. Foametea i moartea prin inaniie nu sunt o realitate social declanat de cauze naturale. Nu lipsa alimentelor este problema, ci iniiativa politic afirma, acum 20 de ani, Organizaia Naiunilor Unite. Nimic nu s-a schimbat de atunci. O cincime din populaia globului supravieuiete cu mai puin de un dolar pe zi. Acetia sunt oamenii care adorm seara flmnzi i care, din cauza alimentaiei deficitare, ngroa numrul celor care mor de foame. Foametea poate fi combtut prin crearea de locuri de munc, ce ntresc puterea de cumprare o soluie viabil, ns parial. O jumtate de adevr. Criza actual a alimentelor, care deja a fcut primele victime i a dus la cderea guvernului n Haiti are legtur cu inflaia global a preurilor la alimente. Pe de alt parte, creterea puterii de cumprare n rile aflate n curs de dezvoltare a condus la mrirea cererii de alimente, satisfcut n parte de importuri. De neeludat este i un alt aspect: numrul suprafeelor agricole folosite pentru crearea de combustibil biologic crete vertiginos. Rezultatul acestor aciuni este simplu. rile i aa srace au trebuit s plteasc cu o ptrime mai mult pentru hran fa de anul trecut. Evoluii ngrijortoare Preul porumbului s-a dublat n ultimii doi ani. Grul nu a mai fost att de scump i greu de procurat de trei decenii, iar preul orezului s-a dublat n ultimul an. O situaie departe de a cunoate un sfrit. Dimpotriv, creterea preurilor va continua i va afecta mai ales rile srace. Creterea cererii pentru alimente de bun calitate, nregistrat n prezent n rile aflate n curs de dezvoltare, direcioneaz folosirea grnelor spre producia de carne. Bogaii lumii acesteia i savureaz luxul. n defavoarea celor sraci. Bunstarea unora iat o cauz a foametei n lume. Creterea preurilor la alimente este resimit i n rile industrializate. Dimensiunea problemei este ns diferit. n rile srace, consecinele acestei creteri sunt fatale. i totui, pe termen lung, actuala cretere de preuri poate fi un avantaj pentru rile srace, cu condiia ca statele industrializate s renune la protecionismul agrar. Competitivitatea agrar a rilor aflate n curs de dezvoltare este afectat de barierele economice impuse de rile bogate, care protejeaz astfel proprii rani. Criza actual ar putea fi o ans pentru ca aceste msuri s fie anulate. rile industrializate ar trebui s

susin crearea de noi locuri de munc n rile lumii a treia. n felul acesta, locuitorii acestor ri ar putea s cumpere alimente i s-i astmpere foamea. Sracii i nfometaii lumii acesteia au nevoie de reguli comerciale corecte i de locuri de munc. Altfel, msurile actuale de ajutorare a acestora rmn simple paliative. MAI MULT SI FOARTE IMPORTANT AICI 3)OTRAVIREA POPULATIEI -APA, AER, MANCARE. V oferim un prim articol dintr-o serie de articole prin care dorim s v punem la curent cu un fapt extrem de ngrijortor i, totodat, incontestabil. Tot mai multe avioane care zboar chiar i la mic altitudine las n urma lor dre ale morii *chemtrails, dre alctuite din substane chimice, care nu au nicio legtur cu carburantul sau sistemul de propulsie al avioanelor+. n acest mod, sunt rspndite pe ascuns anumite substane care provoac bolile, epidemiile, suferina i moartea. Acest articol cuprinde o mrturie cutremurtoare a unui mecanic care a vzut echipamentul tehnic folosit pentru dispersarea unor substane toxice i mrturia unui funcionar superior al unei companii aeriene, care a avut acces la documentele unui proiect guvernamental secret prin care se realizeaz aceast dispersare a unor substane n atmosfer. n ultimii ani clinicile medicale i slile de urgen ale spitalelor sunt mereu nesate, de multe ori umplute la dublul capacitii lor, de oameni suferind de boli al cror nume pn acum civa ani nici nu exista. De ani de zile exist bnuiala c starea proast a sntii oamenilor, simptomele noi, maladiile nou aprute, greu de explicat de lumea medical, ar avea drept cauz drele anormale pe care din ce n ce mai multe avioane n zbor le las n urma lor. Autoritile, ns, nu par s se ngrijeasc de un astfel de detaliu care pare banal! La nceput, doar extrem de puine avioane lsau n urma lor astfel de dre. Astzi, au devenit extrem de numeroase, brzdnd cerul n cruci, n paralel i chiar n form de S sau de cercuri. Privim pe furi cerul i atunci cnd zrim aceste dre, ni se pare normal ca un avion care trece s lase n spatele lui urme care se ntind de la un capt la altul al orizontului. Ele se lrgesc continuu, amestecndu-se cu alte dre, ajungnd s formeze un adevrat nor, care acoper cerul ore n ir.

Nu este oare legitim n acest caz s ne ntrebm dac aceste dre nu sunt cumva una dintre cauzele problemelor de sntate care ne lovesc de civa ani ncoace? Dm ca exemplu valul de bronhiolite care afecteaz din ce n ce mai muli nou-nscui n fiecare an. n urm cu dou decenii, acest cuvnt nici mcar nu exista n dicionar! Alte probleme care au aprut sunt: recrudescena astmului, leziuni ale

cilor respiratorii, leziuni pulmonare, dureri n gt ciudate, angine care dispar la fel de pe neateptate cum apar, gripe care nu sunt cu adevrat gripe, maladii ale ochilor, ale pielii i organelor interne Lista este lung, i fiecare dintre aceste afeciuni poate degenera i duce la moarte.

Analizele efectelor chemtrail-urilor, adevrate dre ale morii, sunt dintre cele mai nelinititoare. Soluia oficial care ni se ofer: vaccinuri noi i antibiotice super-tehnologizate, n condiiile n care s-a demonstrat c supraconsumul de vaccinuri i de antibiotice de tot felul nu a fcut dect s reduc iremediabil capacitatea sistemului imunitar de a rspunde la atacuri subite.Explicaia cu care, iniial, responsabilii civili i militari ai forelor aeriene i-au linitit pe observatori, a fost aceea c ar fi vorba doar de dre de condensare. La ntrebare de ce aceste urme nu existau cu mai muli ani n urm rspunsul a fost c atunci avioanele nu zburau att de sus nct s permit formarea acestor dre. n anumite cazuri, aceste dre, au spus ei, pot rezulta ca urmare a aruncrii restului de carburant, n vederea unei posibile aterizri forate. Cu toate acestea, nmulirea acestor dre (nu toate avioanele care zboar risc s se prbueasc, din cte se tie) i aspectul lor face s fie ridicol i inadmisibil acest gen de justificare n urma amplitudinii pe care fenomenul a luat-o i n lipsa unor explicaii plauzibile soluia pe care autoritile au gsit-o a fost s l transforme n legend urban, mpiedicnd orice studiu tiinific serios. Folosindu-se de tragicele atentate din 11 septembrie 2001 au ngropat definitiv chestiunea. Ca urmare a aa-zisei ameninri internaionale a terorismului, a fost impus, sau cel puin se urmrete s fie impus, obligativitatea sprijinului i ncrederii absolute fa de guverne. Chestiunea drelor morii [chemtrails] a ajuns deci s fac parte rapid dintre subiectele pe care mass-media le evit cu orice pre Dezbaterea a continuat ns pe internet.

Autoritile militare i guvernamentale iau n derdere aceste afirmaii ca fiind conspiraioniste sau le denun drept zvonuri lipsite de fundament. S-a mers chiar pn la a vorbi de propagand terorist antiguvernamental, pentru a nchide o dat pentru totdeauna gura celor bgrei.Ar trebui, cu toate acestea, s se realizeze o anchet serioas i independent i s se dispun realizarea unor analize la laboratoare controlate de servicii neguvernamentale, dac mai exist aa ceva Dei sunt destul de muli cei care au observat acest fenomen alarmant, numrul celor care au ntreprins o campanie activ pentru informarea populaiei este foarte mic. Ageniile guvernamentale conteaz pe apatia oamenilor i, de fapt, ele au ajutat din plin la crearea acestei stri de contiin, ncepnd din anii 1950, prin fluorizare, aspartam i drogurile vndute pe strad. Voi reveni cu foto autentice de deasupra Iasului .

Pana la dispersia totala, aceste care au persistat pe cer mai mult de 4 ore. Este binecunoscut faptul c guvernele anumitor ri experimenteaz tehnologii noi asupra populaiei lor de zeci de ani. Exist rapoarte care au fost fcute publice care o dovedesc. Pentru a opri acest genocid tcut trebuie trezit spiritul oamenilor i mass-media cu privire la acest flagel invizibil care ne copleete de civa ani! Dac un procentaj att de mic de oameni este preocupat de acest fenomen, conductorii acestor agenii au motiv s cread, analiznd situaia, c se gsesc deasupra oricrei bnuieli i c nu exist nimic de care s se team.

Dre de condensare sau dre ale morii? Drele de condensare [contrails] De la apariia avioanelor cu reacie, ne-am obinuit s vedem pe cer dre albe n urma lor, atunci cnd trec pe deasupra noastr, la mare altitudine. Aceste dre albe n englez contrails, *dre de condensare] depind n special de doi factori: umiditatea ambiant i temperatura, foarte sczut la acea altitudine. Ele pot s fie alctuite din fine picturi de ap condensate sau din cristale de ghea i de zpad. Aceste dre pot s apar la altitudine joas, aproape de nivelul solului, doar n zone cu un climat extrem de rece (Antarctica, Arctica) i constituie un serios handicap pentru circulaia aerian. La altitudine, aceste condiii se manifest regulat ncepnd de la 9000 de metri. Drele pot rmne vizibile mai multe minute nainte de a fi dispersate de vnt, gradat, pn cnd dispar complet. Aceste dre de condensare, nefiind formate dect din molecule de ap, sunt aproape inofensive, mai ales prin comparaie cu poluarea pe care o singur turbin de avion o genereaz, datorit arderii carburanilor i ai altor ageni chimici. Drele de condensare *contrails+, fiind compuse din vapori de ap, se disip dup o scurt perioad de timp. Conform meteorologului Thomas Schlattes de la Administraia Naional Oceanic i Atmosferic a Statelor Unite, ele nu se pot forma dect la temperaturi de 60C i mai mult, la niveluri de umiditate relativ de 70% i la altitudini foarte mari. Ca incident separat i distinct n ansamblul acestor evenimente, norii se pot forma dac temperatura, umiditatea relativ i condiiile de vaporizare sunt favorabile dezvoltrii lor. Dac vedem pe cer dre de condensare [contrails] considerate aa dup aspectul lor care se transform n nori , putem concluziona c nu sunt alctuite din vapori de ap i deci este vorba de altceva! Timpul prevzut pentru disiparea drelor de condensare *contrails+ este relativ scurt, dou minute sau mai puin. Aceasta presupune c dra respectiv este alctuit n special din vapori de ap, cel puin conform definiiei sale clasice (condensation trail sau dr de condensare). Nivelul de disipare a drelor de condensare *contrails+ depinde mult de mrimea particulelor cristalelor de ghea i de cantitatea de raze solare. Dependena de umiditatea relativ nu este evident. Un nor care se formeaz n urma trecerii unui avion, atunci cnd se produce aceasta, depinde n principal de temperatura, de umiditatea relativ, de tipul i de mrimea particulelor (nucleelor) de aerosol care sunt introduse. Formarea i disiparea drelor normale de condensare *contrails+ i formarea de nori trebuie s fie recunoscute ca fiind dou procese fizice separate care rezult ca urmare a unor condiii diferite i variabile n cele dou cazuri. Dre ale morii *chemtrails+ De la mijlocul anilor 1990 ncoace, n SUA a nceput s fie observat nmulirea unor dre de un tip nou. Ele apar la altitudine mai joas dect cea a drelor de condensare *contrails+, uneori chiar aproape de nivelul solului, pot s fie albe sau colorate i se estompeaz foarte lent, lsnd s treneze o cea n care pot fi detectate diverse particule sau filamente. Uneori, ele formeaz nori longitudinali care se taie brusc, lsnd un gol n respectiva dr. Apoi norii par a se forma din nou pentru a se termina la civa kilometri mai departe. Sau, dimpotriv, dra taie cerul de la un capt la altul al orizontului. Aceti nori nu sunt ntotdeauna situai la mare altitudine, dup cum pretind autoritile militare sau cele ale controlului aerian. Foarte adesea, i putem sesiza la nlimi cuprinse ntre 1000 i 5000 metri, dar i mai sus de 9000 de metri, care este altitudinea culoarelor de zbor ale avioanelor comerciale.

n unii dintre aceti nori putem discerne curcubeie sau o culoare portocalie. Alii sunt ptai de mase mai nchise n interior, sau tivite cu negru. Aceste mici dre se expansioneaz destul de rapid (n funcie de viteza vntului) i produc pene fine sau plase n evantai. Spre deosebire de drele de condensare *contrails+, drele morii *chemtrails+ sunt adesea scindate, cu un gol sau o ntrerupere n traseu, ca i cum ar fi fost schimbat rezervorul din care au fost pulverizate. Fapt important: cei care au observat aceste fenomene nu sunt crcotai profesioniti sau ufologi de salon. Ei sunt mai degrab pasionai de aviaie, medici, oameni de tiin, poliiti, jurnaliti integri i oameni crora aceste mprtieri le provoac iritaii oculare sau bronhice, alergii i oboseal. Ei aparin tuturor claselor societii. Plecnd de la criterii de sntate public, s-a creat o reea de observatori ai drelor morii *chemtrails+ care este extrem de activ pe internet. Scrisoarea unui mecanic de aviaie V oferim n continuare o scrisoare extrem de interesant care a fost publicat pe site-ul lui Clifford Carnicom, apoi afiat pe site-ul lui Jeff Rense (ambele site-uri sunt dedicate acestui subiect legat de crimele realizate prin intermediul drelor morii *chemtrails+), scris de un mecanic de aviaie. Chiar dac unii pot obiecta c proveniena acestei misive este incert, ea coincide cu multe alte mrturii, inclusiv cu scrisoarea unui director al unei linii aeriene, ca rspuns la declaraiile mecanicului anonim. Chemtrail-uri. Un mecanic de aviaie s-a mpiedicat de adevr? Din motive pe care le vei nelege pe msur ce vei citi ceea ce urmeaz, nu-mi pot divulga identitatea. Sunt un mecanic de aviaie i lucrez pentru o linie aerian important. Muncesc ntr-o baz de ntreinere situat ntr-un mare aeroport i hazardul a vrut s descopr ceea ce nu-mi era vizibil destinat. Mai nti, trebuie s v explic n dou cuvinte cum funcioneaz ierarhia n lumea mecanicilor din domeniul aeronautic. Acest lucru este important pentru nelegerea relatrii mele i pentru cauza creia i consacrai o mare parte din energia voastr. Mecanicii de aviaie i doresc s lucreze n trei domenii: avionica, motoarele i comenzile de zbor. Se consider c mecanicii care lucreaz pe aceste sisteme au atins cele mai nalte grade ale scrii ierarhice. Vin apoi mecanicii care lucreaz la sistemele hidraulice i aparatele de climatizare. Urmtorii sunt cei ataai sistemelor subalterne. n sfrit, pe treapta cea mai de jos a acestei scri, se gsesc mecanicii care lucreaz la sistemele de golire a fluidelor. Niciun mecanic nu vrea s lucreze la pompe, rezervoare i sistemul de conducte care servesc la nmagazinarea deeurilor toaletelor din avioane. Totui, n fiecare aeroport unde am lucrat eu, exist ntotdeauna doi sau trei mecanici care se ofer voluntari pentru acest serviciu, oricare ar fi aeroportul. Ceilali mecanici sunt foarte fericii s-i lase s fac aceasta. Nimeni nu acord cu adevrat atenie acestor oameni i niciun mecanic serios nu are o legtur veritabil cu aceti mecanici de zona a doua. De fapt, nu m-am aplecat niciodat cu adevrat asupra acestui aspect, pn foarte de curnd. Majoritatea companiilor aeriene au acorduri de servicii reciproce cu celelalte companii care utilizeaz acelai aeroport. Aceasta nseamn c dac o companie are o problem tehnic, de ea se va ocupa unul dintre mecanicii notri. n schimb, dac unul dintre avioanele noastre este n dificultate acolo unde i are baza de ntreinere o alt companie aerian, avionul nostru va fi reparat de ei. ntr-o zi, acum aproximativ o lun, am fost chemat la baz pentru a lucra la avionul unei alte companii. n momentul n care m-a chemat, controlorul nu tia care era problema i nu putea s-mi dea niciun detaliu. Atunci cnd am sosit la faa locului, am descoperit c pana se situa la nivelul nmagazinrii deeurilor. Nu existau alte soluii: trebuia s m strecor n interiorul carlingii pentru a rezolva problema. Ptrunznd n compartiment, mi-am dat seama c ceva nu e n regul. Avionul avea mai multe rezervoare, pompe i tuburi dect erau menionate n

caietul de sarcini. La nceput, am presupus c sistemul fusese modificat. Nu mai lucrasem pe un aparat de acest tip de mai bine de zece ani. Urmrind s gsesc problema, am realizat rapid c tubajul i rezervoarele suplimentare nu erau legate la sistemul de evacuare Tocmai descoperisem acest lucru cnd un alt mecanic de la compania mea a aprut subit. Era tocmai unul dintre mecanicii care lucrau n mod obinuit pe aceste sisteme. I-am predat lucrul cu mare plcere. Plecnd, l-am ntrebat despre acea echipare suplimentar. El mi-a rspuns: Vezi-i de treaba ta i las-m s m ngrijesc de a mea! A doua zi, lucram la calculatorul firmei ca s vd un plan de cablaj. Pentru c tot eram acolo, am decis s fac o cercetare cu privire la echipamentul suplimentar pe care l gsisem n avion. Spre marea mea surpriz, manualele nu fceau nicio referire la echipamentul pe care l vzusem n ajun. Am cutat n dosarele productorului i nu am gsit nimic nici acolo. Curiozitatea mea era atins n punctul sensibil: eram cu adevrat hotrt s descopr natura acestui echipament. Sptmna urmtoare am primit trei dintre avioanele noastre, n hangarul principal, pentru inspecia periodic. n timpul acestor inspecii, n jurul avionului forfotesc peste tot o mulime de mecanici. Tocmai mi terminasem treaba, i am decis s m duc s vd sistemul de evacuare pe unul dintre aparate. Cu toi mecanicii din jur, eram sigur c nu avea s m observe nimeni. Spre marea mea surpriz, avionul pe care am ales s-l inspectez avea i el acel tip de echipare suplimentar! Am nceput s urmez sistemul conductelor, pompelor i rezervoarelor. Am descoperit ceea ce prea a fi unitatea de comand a respectivului sistem. Era o cutie de comand standard folosit n aviaie, dar fr cea mai mic inscripionare. Puteam urma firele de la cutia de comand la pompe i la valve, dar niciun alt circuit de comand nu era conectat la aceast unitate. Singurele fire care erau racordate la aceast unitate erau legate la sistemul operaional al comenzilor avionului. Sistemul avea un rezervor mare i dou mai mici. Era dificil de vzut datorit ngustimii compartimentului, dar mi s-a prut c rezervorul mare ar fi putut cuprinde 200 litri. Rezervoarele erau legate la o supap de golire i de umplere care trecea prin fuzelaj chiar n spatele supapei de golire a sistemului fluidelor uzate. Cutnd unde ducea acest racord sub avion, am vzut c era ascuns n spatele unui fals panou, sub un alt panou care, la rndul lui, ajungea la sistemul canalului de golire. Am nceput s urmresc tubajul pompelor. Aceste tuburi conduceau la o reea de conducte mai mici care se terminau n marginile din spate ale aripilor i ale stabilizatoarelor orizontale ale avionului. Dac privii cu atenie aripile unui avion mare vei vedea un mnunchi de fire, aproximativ de grosimea unui deget, care iese din marginea din spate a aripii. Acestea sunt tije de descrcare statice. Ele sunt folosite pentru a disipa sarcina de electricitate static care se acumuleaz pe un avion n zbor. Am descoperit c acele conducte duceau la una din trei dintre aceste tije de descrcare electrostatic. Iar aceste false tije de descrcare electrostatic fuseser gurite ca pentru a lsa s scape un produs oarecare prin ele. Trecuse o vreme de cnd eram cocoat pe arip. Dintr-o dat, unul dintre supraveghetori mi-a ordonat s prsesc hangarul. El mi-a spus dup aceea c treaba mea era terminat i c nu eram autorizat s fac ore suplimentare. Cele dou zile care au urmat au fost foarte ncrcate i nu am gsit niciun minut liber pentru a-mi continua mica anchet. Dou zile dup descoperirea mea, am fost chemat s nlocuiesc un detector de temperatur pentru un motor de avion care se pregtea s decoleze. Am terminat lucrul i m-am ntors la hrogrie. Aproximativ 30 minute mai trziu, am fost convocat de directorul general. Atunci cnd am intrat n biroul su, m ateptau acolo reprezentantul sindicatului nostru i alte dou persoane, pe care nu le

cunoteam. Directorul mi-a spus c a fost descoperit o problem serioas. Eram suspendat pentru o greeal grav. Mi-a spus c scrisesem intrri false n raportul meu de lucru n legtur cu detectorul de temperatur pe care tocmai l instalasem cu cteva ore nainte. Eram consternat i am nceput s protestez. Am spus c era ridicol i c fcusem ct se poate de contiincios acea treab. Reprezentantul sindicatului s-a interpus. El a recomandat s aruncm un ochi la avion, pentru a lmuri situaia. Atunci eu am ntrebat cine erau ceilali doi oameni. Directorul general mi-a indicat c erau inspectori de securitate ai companiei aeriene, dar c nu erau obligai s-mi dea numele lor. Ne-am napoiat deci la avion, care ar fi trebuit deja s decoleze, dar care era nc garat la rampa noastr de ntreinere. Am deschis capota motorului i reprezentantul sindicatului a scos detectorul de temperatur. A verificat numrul de serie i a constatat c era piesa veche. Atunci ne-am dus la magazia de piese i reprezentantul sindicatelor a verificat raportul meu. De pe o etajer, el a luat o cutie sigilat. A deschis-o i a scos un detector de temperatur avnd acelai numr de serie cu cel pe care l instalasem. Imediat, el mi-a spus c sunt suspendat pentru o sptmn fr salariu. M-am odihnit acas n prima zi a suspendrii mele ntrebndu-m ce s-a petrecut. Seara, am primit un apel telefonic. Vocea mi-a spus: Acum tii ce pesc mecanicii care i bag nasul acolo unde nu au nimic de fcut. Data viitoare cnd o s te amesteci s lucrezi la sisteme care nu te privesc, o s-i pierzi slujba! Cum m simt generos astzi, cred c o s te poi ntoarce la treab curnd. CLIC. Am fcut imediat apropierea ntre ceea ce tocmai se produsese i faptul c descoperisem acel tubaj misterios. n dimineaa urmtoare am fost chemat de directorul general. El mi-a spus c datorit excelenei dosarului meu suspendarea fusese redus la o zi. Trebuia deci s m reapuc imediat de treab. Singurul lucru la care m puteam gndi era: Ce ncercau ei s ascund i cine sunt aceti EI? Revenirea la treab a fost ca i cum nu s-ar fi petrecut nimic. Niciunul dintre ceilali mecanici nu a amintit de suspendarea care mi fusese dat. Reprezentantul sindical mi-a spus de altfel c era inutil s vorbesc despre aceasta. Dar n noaptea aceea am cutat pe internet pentru a urmri s gsesc rspunsuri. Nu-mi amintesc cum am ajuns aici, dar am gsit site-ul vostru. Atunci situaia a devenit din ce n ce mai clar. A doua zi diminea la serviciu, n interiorul dulapului meu, care era ncuiat, am gsit o not tiprit. Ea spunea: Curiozitatea a ucis pisica. Nu te uita pe site-urile internet care nu te privesc. Mi-am spus: Ia te uit! EI m observ. Nu tiu ce produse pulverizeaz ei prin intermediul acelor sisteme ciudate, dar pot s v certific c o fac. mi imaginez c utilizeaz camioanele cistern pentru a ncrca acele rezervoare. E vorba de camioanele care golesc deeurile rezervoarelor de vidanjare a toaletelor. n mod obinuit, aeroporturile ncredineaz unor sub-contractori acest gen de lucru i nimeni nu se apropie de aceste camioane. Cine ar vrea s urmreasc un camion umplut de fecale? Golind rezervoarele fluidelor uzate, aceti oameni umplu rezervoarele sistemului jicloarelor de vaporizare. Cunoscnd planurile de zbor ale avioanelor, ei programeaz probabil unitatea de comand cu scopul ca ea s nceap s pulverizeze o anumit cantitate din respectivul produs dup un anumit timp, ndat ce avionul a atins o anumit altitudine, sau atunci cnd el se gsete deasupra anumitor zone locuite. Ciocul jicloarelor (elemente al carburatorului sub forma unor tuburi cu unul sau mai multe orificii prin care se pulverizeaz n carburator debitul de combustibil necesar) falselor tije electrostatice este att de mic nct nimeni din avion nu ar putea remarca acest lucru. Dumnezeu s ne ajute pe toi, un cetean cruia i pas.

Rspunsul unui funcionar superior al unei linii aeriene, postat pe site-ul lui Clifford Carnicom Domnule Carnicom, Citind scrisoarea pe care ai primit-o de la mecanicul anonim, m-am simit obligat s-i rspund. i eu muncesc pentru o linie aerian, cu toate c la un nivel ierarhic superior. Nu voi numi linia aerian, nici oraul n care m aflu, nici postul pe care l ocup, din motive evidente de securitate. A vrea s pot documenta tot ceea ce sunt pe punctul s v dezvlui. Dar este practic imposibil s o fac, ntruct aceasta ar putea n cele din urm s antreneze consecine fatale pentru mine. Elementele coninute n scrisoarea mecanicului anonim mi se par autentice. n SUA exist companii aeriene care au participat la un proiect numit Project Cloverleaf [Proiectul Frunza de trefl+ timp de civa ani. Unii i amintesc c au primit consemne n aceast direcie n 1998. Personal, am fost avizat n 1999. Cei civa funcionari ai liniilor aeriene care au primit instruciunile n ceea ce privete proiectul Cloverleaf au fost supui cu toii unor controale de securitate severe cu privire la antecedentele lor personale i, chiar nainte s putem primi aceste instruciuni, am fost puternic presai s semnm un acord de ne-divulgare care declar n esen c, dac spunem ceea ce tim, indiferent cui, riscm nchisoarea. n biroul nostru, aproximativ douzeci de funcionari am primit aceste instruciuni care ne-au fost date de doi funcionari oficiali din cadrul unui organism guvernamental. Nu au revelat care. Au spus c guvernul avea s remunereze linia noastr aerian, i de asemenea i altele, cu scopul de a pulveriza anumite produse chimice speciale prin intermediul avioanelor comerciale. Atunci cnd au fost ntrebai care erau aceste produse chimice, unde i de ce urma s le pulverizm, ei ne-au indicat c informaia ne-ar fi oferit dac ar fi nevoie Au precizat c noi nu aveam de ce s aflm mai mult n aceast direcie. i au continuat atunci s afirme c acele produse chimice erau inofensive. n cele din urm, au concluzionat c programul era de o asemenea importan, nct el trebuia s fie finalizat cu orice pre. Atunci cnd noi i-am ntrebat de ce nu desemnau numai avioanele lor militare pentru a pulveriza aceste produse chimice, ei au declarat c nu exist suficiente avioane militare disponibile pentru a elibera aceste produse chimice pe o scar att de mare. Acesta este motivul pentru care proiectul Cloverleaf a fost lansat, pentru a permite unor linii aeriene comerciale s ajute la rspndirea acestor produse chimice n atmosfer. Apoi, cineva a ntrebat de ce tot acest secret Reprezentanii guvernului au declarat atunci c dac marele public ar ti c avioanele care zboar deasupra capetelor lor mprtie produse chimice n aer, grupurile de ecologiti ar cere ncetarea pulverizrii. Cineva a pus unuia dintre oamenii guvernului ntrebarea urmtoare: Dac produsele chimice sunt inofensive, de ce s nu se fac public natura lor i motivul pentru care le pulverizm? El a prut derutat de aceast ntrebare i a rspuns pe un ton autoritar c publicul nu are nevoie s tie ce se petrece, dar c acest program a fost conceput numai pentru binele su. El a declarat de asemenea c noi trebuie s pstrm tcerea i s nu mai punem ntrebri n aceast direcie. Dup care, edina de informare a fost ncheiat. n biroul nostru, toate documentele n ceea ce privete proiectul Cloverleaf sunt pstrate n seifuri. Nimeni nu are dreptul s scoat aceste documente. Foarte puini funcionari au acces la ele i ei nu vorbesc niciodat despre coninutul lor. Domnule Carnicom, eu nu sunt deloc imbecil. tiu c se petrece ceva i sunt sincer nspimntat. M simt foarte vinovat c tiu de existena acestei operaiuni, dar sunt obligat s tac. Sunt tulburat tiind c

firma pentru care muncesc ar putea fi pe cale s-i otrveasc pe americani. Sper c aceast scrisoare va deschide ochii anumitor persoane asupra a ceea ce se produce, n acest moment, pe cerul nostru. V repet c a vrea s pot s v ofer o informaie documentat, dar nelegei de ce trebuie s pstrez anonimatul absolut. DIN ACEASTA CAUZA ALBINELE SUNT PE CALE DE DISPARITIE DESPRE CARE AM VORBIT CEVA MAI SUS. SI INEVITABIL VA ACCELERA FOAMETEA

CONTINUAM CU OTRAVIREA POPILATIEI: FOARTE IMPORTANT DE CITIT AICI nu va ucideti copiii premeditat. 4) GENOCID : GAZAimagini nedifuzateinteresul unor oameni..mai presus de umanitate ..CRIMINALII CONDUC TERRA ATENTIE, IMAGINI TERIFIANTE 5)SE ABAT CALAMITATILE:

n ultimii ani diferitele pri ale globului au fost expuse din punct de vedere climatic la modificri drastice. Ploi toreniale, vnturi puternice, cderi masive de zpad, secet, uragane au afectat major viaa locuitorilor din zonele respective. Un grup de specialiti englezi care au realizat recent un Atlas complet al lumii vorbesc chiar de modificri ale conturului unor continente, vizibile din satelit. Explicaiile meteorologilor sau ale diferiilor reporteri prezeni n zonele calamitate au ns mereu drept leit-motiv nclzirea global a planetei! O explicaie neutr, care face ca nimeni s nu poat fi considerat responsabil pentru aceste dezastre. Iat n continuare ce spun unii specialitii ale cror studii sunt mai puin mediatizate, ncercnd s fac puin lumin n acest domeniu att de ceos al vremii, cu tot ceea

ce nseamn ea. n iunie 1988, dr. James Hansen de la Institutul Goddard de Studii Spaiale din New York a informat Senatul American c a gsit o metod pentru a calcula temperatura medie la suprafaa pmntului prin luarea n considerare a mii de date de la staiile meteo de pe glob. Metoda implica o divizare a suprafeei Terrei n ptrate de 5 grade latitudine pe 5 grade longitudine, calculnd pentru fiecare ptrat temperatura medie pentru fiecare lun, din fiecare an. S-a descoperit astfel c pe ansamblu, pe parcursul a 140 de ani, creterea global a temperaturii a fost de doar 0,6C 0,2C. Temperatura medie nu a crescut continuu: pe perioade scurte de timp s-au putut observa fluctuaii scderi sau creteri cuprinse ntre 0,15 i 0,5C. Prin realizarea de msurtori comparative n apropierea zonelor locuite i n afara lor, s-a observat creterea temperaturii globale doar n zonele locuite, dar nu cu valori care s genereze o psihoz colectiv. i atunci de ce o cretere de doar 0,6C, care nu poate afecta sistemele biologice, a fost considerat totui ngrijortoare? La acea vreme autoritile au vorbit n mass media despre studiile dr. Hansen ca despre un indicator al unui viitor dezastru, ns au omis s precizeze care este valoarea creterii globale a temperaturii. S-au fcut i n continuare msurtori ale temperaturii atmosferice cu ajutorul baloanelor meteo i acestea au artat c pe ansamblu, nu exist nici o modificare a temperaturii ntre anii 1956 i 2000. Compararea msurtorilor realizate de satelii, baloanele meteo i la suprafaa terestr, au artat doar foarte mici diferene ntre diferitele sisteme. Toate msurtorile indic aceleai modificri atmosferice i temperaturi asemntoare. i atunci de ce se vorbete despre nclzirea global a planetei? Ce rost are acest refren obsedant care ni se repet de civa ani prin intermediul presei, televiziunii i radioului? Are el rolul de a deturna atenia de la adevratele cauze ale catastrofelor climatice care au nceput s se petreac tot mai des? Ce tiau cei care anticipau o nclzire a climei n 1988 pe baza unor studii care dovedeau contrariul? Producerea de inundaii masive cu ajutorul unor arme climatice Ideea modificrii la voin a vremii este veche. De mii de ani nelepii vechilor civilizaii cunoteau aceast art spiritual i mai ales cum s realizeze aceasta fr a perturba echilibrul general al planetei. Ei cunoteau faptul c o modificare a unei pri duce la modificarea ntregului. Nu la fel procedeaz astzi cei care, prin intermediul producerii unor vibraii de joas frecven n atmosfer au creat adevrate arme climatice. Oamenii de tiin au dezvoltat n prezent dou modaliti de manipulare a climei: HAARP i GWEN. HAARP. Acest acronim provine de la High-frequency Active Aurol Research Project Proiectul de cercetare a Aurorei activat cu frecvene nalte. HAARP este un secret pstrat la fel de bine ca i cel al Proiectului Manhattan, care ne-a adus bomba atomic, dup cum afirmau n revista Nexus dr. Nick Begich i Jeanne Manning atunci cnd au scris articolul ngerii nu se joac cu HAARP. Acest proiect, afirm dr. Rosalie Bertell, preedinta Institutului Internaional de Interes n domeniul Sntii Publice (IICPH), va fi prezentat publicului ca fiind un scut spaial fa de diferite arme sau, pentru cei mai creduli, ca fiind un aparat care repar stratul de ozon. n realitate, tehnologia HAARP const dintr-un ansamblu de turnuri care iradiaz atmosfera cu cantiti enorme de unde radio de frecven joas (EFJ). Turnurile HAARP arat ca nite antene normale, dar sunt specializate n emisia de unde radio. Acest tip de turnuri sunt localizate n mai multe pri ale globului. America a construit cea mai mare arie de turnuri HAARP n Gakona, Alaska, pe o suprafa de 40 de acri. Turnurile HAARP de pe teritoriul SUA sunt acionate de Directoratul vehiculelor spaiale ale

Laboratorului de cercetare al forelor aeriene americane (Air Force Research Laboratorys Space Vehicles Directorate). HAARP are capacitatea de a plasa cantiti enorme de unde de joas frecven (EFJ) n atmosfera terestr, deasupra unor zone strategice i de a menine constant energia, n cazul n care ar exista variaii, ntr-o manier mai precis i mult mai bine controlat dect un detonator nuclear. Dr. Nicholas Benich, om de tiin implicat activ n campania anti-HAARP, arat c aceast tehnologie produce un fascicul foarte puternic de unde radio care nclzete i astfel ridic zone ntregi din ionosfer (stratul ncrcat electric care se afl deasupra atmosferei); apoi undele electromagnetice se ntorc spre pmnt i ptrund peste tot, att n structurile vii ct i n cele neanimate. Astfel, pe lng alterarea climei i crearea de furtuni, HAARP modific modul n care mintea uman opereaz i chiar scade rezistena biologic la boli. HAARP difer de alte sisteme de nclzire a ionosferei, care arunc difuz n atmosfer unde de joas frecven, prin focalizarea semnalului de la majoritatea, dac nu de la toate turnurile de pe cei 40 de acri, ntr-un singur fascicul. Oamenii de tiin sunt ngrijorai c armata poate crea, datorit acestui instrument, o gaur uria n atmosfera superioar, distrugnd astfel protecia planetei fa de radiaiile solare. Dr. Bertell spune despre HAARP c este un reou uria care poate determina ruperi majore ale ionosferei, crend nu numai guri, dar i incizii lungi n stratul protector de deasupra Pmntului. Tehnica HAARP este n ntregime funcional din 1993. Cam ct energie de frecven joas arunc HAARP n atmosfer? n Alaska, aceste turnuri sunt construite s radieze 1,7 gigawat n ionosfer. HAARP poate afecta astfel i cmpul electro-magnetic al pmntului. Din punct de vedere militar, HAARP este o arm de distrugere n mas, dup cum afirm Michel Chossudovsky, profesor de tiine Economice la Universitatea Ottawa. El reprezint un instrument de cucerire, capabil s destabilizeze selectiv agricultura i sistemele ecologice pe regiuni ntinse. GWEN. Acest acronim provine de la Ground Wave Emergency Network (Reeaua de urgen a undelor terestre). Acestea sunt turnuri enorme care au fiecare cte 100 de cabluri de cupru nfipte n form de evantai sub baza turnului. Departamentul de aprare a construit aceste turnuri sub motivul c vor fi utile n comunicaii n timpul sau dup o catastrof nuclear. Aceast poveste cu comunicaiile nu va sta n picioare n momentul n care vom nelege c suflul nuclear distruge orice echipament de telecomunicaie, fcnd imposibil transmisia radio pentru mai multe ore. Tehnologia EFJ poate crea cutremure i erupii vulcanice. Turnurile GWEN sunt localizate n California chiar de-a lungul faliei tectonice i n zonele vulcanice din nord-vestul Pacificului. Vedem deci cum ceea ce nu poate realiza HAARP prin intermediul atmosferei, GWEN realizeaz prin intermediul solului. GWEN conlucreaz deci din plin cu HAARP. Marea Inundaie din Midwest (1993) a fost creat utiliznd arme climatice Reginald E. Newell de la M.I.T Massachusets Institute of Technology scria n Geophysical Research Letters Journal c n atmosfera joas plutesc uriae ruri de ap. Aceste ruri nu sunt ap condensat, ci vapori care curg efectiv. Cu alte cuvinte, omul nu le poate vedea i nici nu realizeaz cnd le traverseaz cu avionul. Dar aceste ruri de vapori sunt enorme. Ele au dimensiunea a 600-700 de km lime i pn la 7500 de km lungime. Aceste ruri sunt situate la 3 km deasupra pmntului, i au un debit de aproximativ 165 milioane de litri de ap pe secund. Oamenii de tiin au descoperit c exist 5 ruri atmosferice n emisfera nordic i 5 n emisfera sudic.

Acum, tiind c exist aceste ruri n atmosfer, cum e cel mai uor de creat o inundaie? Cel mai simplu ar fi s se pun un dig n calea unui astfel de ru i apa respectiv s fie redirecionat spre pmnt. S-a observat c energia de frecven joas (EFJ) creeaz un dig electronic n atmosfer. Aceste diguri electronice pot bloca rurile de vapori, determinnd cderea unor cantiti uriae de ap pe pmnt. Un astfel de dig atmosferic artificial a fost creat n 1993 prin aciunea combinat a turnurilor HAARP din Alaska i GWEN din Midwest. Oamenii de tiin au lsat deschis emisia EFJ timp de 40 de zile i 40 de nopi. Rezultatul? A plouat pe tot acest interval. Turnurile GWEN sunt plasate exact pe linia nord-sud, la nord de rurile Missouri i Mississippi. Bineneles c aceste dou ruri au fost incriminate pentru producerea inundaiilor. Pe lng mori, rnii i distrugerea de locuine, aceast furtun a produs pierderi agricole n valoare de 12-15 miliarde USD. Care a fost starea vremii n Europa n vara aceasta? n centrul i vestul Europei erau inundaii masive, iar n Romnia prjol. Frontul de instabilitate atmosferic din Europa, despre care tim c n general nainteaz zilnic de la vest ctre est, se nepenise parc undeva deasupra Austriei. Timp de o lun a stat acolo ca i cum ceva l inea pe loc. Acel ceva a fost exact un astfel de dig atmosferic de netrecut, care a fcut ca apele s rmn n centrul i vestul Europei, iar seceta la rsrit. Cu ce scop se creeaz astfel de calamiti? Nu mult dup inundaia din Midwest, din 1993, au aprut tot felul de tiri despre lipsa de discernmnt sau de inspiraie a celor care i-au construit sau reconstruit case, n zone predispuse la inundaii. Aceste tiri sftuiau oamenii s nu mai construiasc case n astfel de zone. Un plan ingenios pentru a muta populaia n zonele dorite. HAARP, dup cum afirm Michel Chossudovsky, face parte din arsenalul de arme al Noii Ordini Mondiale, din cadrul Iniiativei de Aprare Strategic. Prin comand militar, economii naionale ntregi pot fi destabilizate prin manipulare climatic. Iar acestea pot fi fcute fr ca victimele s tie, cu costuri minime i fr implicarea personalului militar. n 1977, Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite a adoptat o rezoluie privind utilizarea ostil a tehnicilor de modificare a condiiilor de mediu. Convenia care a rezultat Convention on the Prohibition of Military and Any Other Hostile Use of Environmental Modification Technique (ENMOD), a impus semnatarilor, printre care i USA, s se abin de la utilizarea oricrei tehnici de modificare a vremii, care ar putea duce la efecte severe, pe termen lung sau pe arii foarte ntinse care s afecteze economia i societatea. Douzeci i trei de ani mai trziu, n noiembrie 2000, la Haga, a avut loc Conferina despre modificarea climei. Nici delegaiile oficiale, nici grupurile de aciune n ceea ce privete mediul nconjurtor care au participat la aceast conferin, nu au ridicat deloc problema rzboiului climatic sau a tehnicilor de modificare a climei (ENMOD). La modul oficial, peste acest subiect s-a aternut o tcere suspect. Totui numeroi oameni de tiin au continuat s trag semnale de alarm. Dr. Rosalie Bertell scria n 2000 ntr-un articol publicat de London Times c oamenii de tiin din serviciul armatei SUA lucreaz la sisteme de modificare a vremii, ca potenial arm. Aceste metode includ creterea furtunilor i deturnarea rurilor de vapori din atmosfera terestr pentru a produce secete sau inundaii intite. Marc Filterman, fost ofier n armata francez, amintea despre diferite tipuri de arme neconvenionale care utilizau frecvene radio. n conformitate cu un raport din 1999 publicat n Intelligence Newsletter, el se referea direct la rzboiul climatic, indicnd faptul c att SUA ct i Rusia aveau deja din 1980 tehnicile necesare pentru dezlnuirea unor modificri climatice instantanee. Pn la urm i Napoleon a fost nvins n 1812, tot datorit condiiilor climatice. Catalin Nadabaica. octombrie 24, 2011

Ce anume caut armata SUA n Antarctica, sub calota de ghea? vezi FOTO

NU DATI UITARII ACEST ARTICOL : - Armata american a cenzurat orice informaii cu privire la aceast descoperire senzaional. n ciuda embargoului informaional impus, au circulat diverse rapoarte prin care americanii au nceput, n secret, excavarea locului acestei descoperiri senzaionale. - Preedintele Parlamentului Francez confirm c e vorba de o structur veche de peste 12.000 de ani Unele ri europene chiar au protestat fa de lucrrile de excavaie ntreprinse de armata SUA, ntruct se tie c Antarctica este teritoriu internaional protejat de orice exploatri fcute de mna omului, scrie Beforeitsnews.com. Nicole Fontaine, fost preedinte al Parlamentului francez, chiar a declarat urmtoarele: Dac armata american a construit ceva acolo, ea violeaz Tratatul internaional privind Antarctica. Dac nu, trebuie s vedem despre ce e vorba. Poate fi ceva ce are o vechime de cel puin 12.000 de ani, ce a fost acoperit de gheurile Antarcticii. Aceasta ar reprezenta cea mai veche structur artificial de pe planeta noastr. Pentagonul trebuie s dezvluie ceea ce ascunde. Americanii au transportat n Antarctica o gigant mainrie sfredelitoare

Imediat dup aceea, unii observatori militari au observat transportul unor dispozitive robotice ctre Polul Sud i au existat informaii conform crora Forele Aeriene Americane au transportat gigantica lor main sfredelitoare Subterrene (alimentat cu energie nuclear) ctre o baz secret din Antarctica. Subterrene este o mainrie capabil s efectueze adevrate cltorii subpmntene, cci ea poate distruge toate rocile dure de pe suprafaa Pmntului. Pentru Subterrene ar fi cu att mai uor s sparg un strat de ghea, orict de gros ar fi acest. MAI IN DETALII: Subterrene este o mainrie capabil s efectueze adevrate cltorii subpmntene, cci ea poate distruge toate rocile dure de pe suprafaa Pmntului. Pentru Subterrene ar fi cu att mai uor s sparg un strat de ghea, orict de gros ar fi acesta. Cutremure i anomalii magnetice puternice n zon Tot n acel an 2001, s-au mai aflat veti conform crora a fost nevoie de un echipaj medical de urgen n acea zon, pentru a trata personalul care lucra sub gheaa artic. i tot atunci, toat regiunea a fost zguduit de un cutremur neobinuit de puternic. Seismologii au localizat epicentrul cutremurului chiar n locaia bizarei structuri de sub ghea. Un alt eveniment important al anului 2001, dup ce armata american se pare c a nceput spturile sub ghea, a fost apariia unei anomalii magnetice puternice n acea zon, care s-a rspndit pn n vecintatea bazei ruseti Vostok din Antarctica. Cercettorii rui au fost ocai i uimii de ceea ce au observat atunci. O echip de televiziune a disprut misterios n Antarctica n momentul n care opinia public internaional ncepuse s fie interesat din ce n ce mai mult de spturile misterioase din Antarctica, au avut loc evenimentele teroriste de la 11 septembrie 2001 de la New York, abtnd astfel atenia lumii. S fi fost evenimentele de la 9/11 o diversiune pentru a ascunde incredibila descoperire american din Antarctica? Totul ar fi posibil n aceast lume nebun nebun n timp ce lumea a nceput s uite complet de acest eveniment, o echip de televiziune din California n-a uitat i a pornit n noiembrie 2002 spre locul misterios din Antarctica. Dar echipa de televiziune a disprut la fel de misterios. Dar a fost descoperit o nregistrare video al acestei echipe, de ctre forele speciale SEAL ale Marinei Americane; n aceast nregistrare se confirma prezena unui artifact uria, aflat sub ghea o mainrie preistoric, posibil de origine extraterestr. Guvernul SUA a spus c va ncerca s blocheze difuzarea unei nregistrri video gsit de echipele de salvatori SEAL n Antarctica, nregistrarea ce ar conine dovada unei descoperiri arheologice masive ce s-ar afla la 3 kilometri sub ghea, suna o declaraie de pres care a aprut pentru scurt timp pe siteul televiziunii. Tunelul timpului de deasupra Antarcticii Cu civa ani nainte, n anul 1995, a avut loc un eveniment i mai bizar, observat de cercettorii britanici i americani, n apropierea locului n care a avut loc ciudata descoperire american din aprilie 2001. n 1995, oameni de tiin americani i britanici care au condus investigaii n Antarctica au fcut o descoperire senzaional. Fizicianul american Marian McLein le-a spus cercettorilor c n apropierea polului sud a vzut un vrtej de cea gri pe 27 ianuarie, pe care l-au luat drept un simplu vortex de furtun polar. Totui, vrtejul nu i-a schimbat forma i nici nu s-a deplasat n decursul timpului. Aa

c au decis s cerceteze fenomenul i au lansat un balon meteorologic garnisit cu echipamente de msurat viteza vntului, temperatura i umiditatea. Dar balonul s-a ridicat imediat i a disprut brusc n cea. Dup un timp, cercettorii au adus balonul la sol cu ajutorul frnghiei legate dinainte de acesta. Surprinderea a venit din msurtorile citite pe aparate: cronometrul balonului arta data 27 ianuarie 1965, adic cu 30 de ani n urm. Experimentul a fost repetat de cteva ori dup ce s-au asigurat c echipamentul balonului era n bun stare de funcionare. Dar de fiecare dat ceasul arta dat cu 30 de ani n trecut. Fenomenul a fost numit poarta temporal i a fost raportat la Casa Alb. Se presupune c acel vrtej de deasupra polului sud este un sui-generis tunel al timpului ce permite trecerea n alte dimensiuni temporale. Mai mult, s-au demarat programe de trimitere a oamenilor n timp. CIA i FBI se lupt pentru a controla proiectele care vor schimba cursul istoriei. Nu exist nc nici-o recunoatere oficial a autoritilor federale americane. Exist oare vreo legtur ntre acest ciudat tunel al timpului i mainria veche de cel puin 12.000 de ani de sub gheaa Antarcticii? Dac da, de ce nu se fac publice aceste date? De ce numai unii vor s dein controlul asupra tuturor descoperirilor importante ale omenirii ? octombrie 14, 2011 TERFELITUL TRADATOR PDL, VA CEDA AUTONOMIA MAGHIARILOR IN CELE DIN URMA PDL pregtete o alt ofert pentru UDMR n privina reorganizrii teritoriale a Romniei. Potrivit Gndul, care prezint noua hart propus de PDL partenerilor de coaliie, acetia pregtesc o variant de 12-14 regiuni, pe care doresc s le contureze plecnd de la cele aisprezece regiuni care alctuiau harta rii n anii 1960.

Potrivit Gndul, mai multe judee vor fi nghiite de alte zone administrative. De exemplu, judeul Alba sar mpri ntre Cluj i Hunedoara, partea de est a Slajului ar fi nghiit de Criana, iar cea vestic n graniele Clujului. Actualele judee Sibiu i Covasna ar fi nghiite de Braov, iar Neam ar fi inclus n zona Neam.

S-ar renfiina regiunile istorice Banat, Maramure i Oltenia, iar Moldova ar fi mprit n dou regiuni: una care va cuprinde Iai, Neam, Suceava i Botoani , cu capitala la Iai i o a doua care se va ntinde pe teritoriul judeelor Bacu, Vaslui i Vrancea, cu capitala la Bacu. n ceea ce privete inutul Secuiesc, PDL se gndete la varianta n care Harghita i marea parte a Mureului s fie reunite ntr-o singur regiune, iar Covasna s treac sub autoritatea Braovului. n cazul n care UDMR nu va accepta aceast variant, pedelitii au i un plan de rezerv. Surse din Coaliie, citate de Gndul spun c s-ar putea apela la propunerea preedintelui PDL Braov, George Scripcaru, care a lansat nc din primvar ideea recunoaterii ca entitate cultural a inutului Secuiesc, dincolo de graniele administrative ale regiunilor. octombrie 13, 2011 JIDANII CU OCHII PE NOI- SRI-UL , SUB COMANDA JIDANEASCA VEGEAZA PE BANI PUBLICI IMPOTRIVA NOASTRA. Jidanii de la fundatia Soros, ( o fundatie de cacat, care nu face alteva decat sa-si lustruiasca si sa-si pozitioneze bine prin toate structurile si la orice nivel, pe cei de-ai lor , ocupand astfel Romania la propriu.) sunt extrem de nemultumiti de adevarurile care se scriu pe internet, de unii ca noi. Bineanteles au sunat la SRI probabil, caci imediat dupa vizita celor de la Soros , la cateva minute, am fost vizitati pe blog si de cei de la SRI. Acest lucru este posibil bineanteles prin tradarea bine platita a tuturor celor din clasa politica, care au vandut de mult Romania si suveranitatea acesteia.

UPDATE: IAR DUPA CATEVA ORE, CUM ERA DE ASTEPTAT A INTRAT S.T.S-UL septembrie 29, 2011 BASESCU, JIVINA SPURCATA SUB PAPUC MASONIC IATA CE SPUN GERMANII: Publicaia german Spiegel scrie c, n contextul crizei din zona euro i a ngrijorrilor investitorilor privind dolarul, Romnia a gsit ceva mai bun: aurul. Preul aurului a depit pragul de 1900 dolari/uncia, iar Romnia are cele mai mari rezerve de aur i argint din Europa.

CE SPUNE TRADATORUL: Preedintele Traian Bsescu a declarat, n urm cu aproximativ dou sptmni, la Sulina, c proiectul de la Roia Montan trebuie fcut, pentru c Romnia are nevoie de el, dar cu condiia s fie renegociat partajarea beneficiilor. Cteva zile mai trziu, eful statului afirm c proiectul trebuie s nceap, menionnd c statul are nevoie de aur pentru a-l duce n rezervele BNR, care trebuie s ajung la 200 de tone. Ca sa poata sa dispara si asta cum a mai disparut cateva zeci de tone de aur din rezerva BNR .Au fost scoase din tara, cica pentru a avea credibilitate la asa zisele imprumuturi de inrobire si sabotaj fata de tara. Aurul Romaniei este scos ilegal din tara. Primul transport, a 20 de tone de lingouri de aur cu destinatia Germania, s-a facut in ziua de 25 martie 2002. De atunci, Mugur Isarescu continua nestingherit jaful de la BNR. Ne-am putea gandi ca Guvernatorul Bancii Nationale este de buna credinta si ca depune in banci straine diferite cantitati de lingouri pentru a se obtine dobinda (asa afirma el!). Citeste mai jos : Scoaterea aurului din tara. Insa spun ei zcmntul de la Roia Montan este evaluat la aproximativ 300 de tone de aur i 1.600 de tone de argint, care de fapt este sub evaluat. Unii experti afirma ca acolo exista zacamant aurifer de cel putin 700-800 de tone de aur. Va reamintesc, nu trebuie sa uitati de mina Barza, de la Brad care detine zacamant aurifer tot atat de mult sau poate chiar mai mult dacat Rosia Montana. .va fi furat si ala in curand.

Am discutat cu ministrul Mediului. Angajamentul companiei mixte: Cupru Deva are 20% din aciuni i Gabriel Resources 80%. Statul romn are o redeven de 4%. 20 de tone trebuie s ajung gratis n rezerve, 20% vin de la Cupru Deva i prin negociere am putea ajunge la ceva mai mult, a afirmat Bsescu. DECI CEL MAI MARE JAF AL TUTUROR TIMPURILOR DE LA FACEREA LUMII SI PANA AZI ESTE LA ROSIA MONTANA. NI SE FURA MII DE TONE DE AUR, MII DE TONE DE ARGINT IAR ROMANIA PRIMESTE DOAR 4% , CEL MULT 6% SI O TARA DISTRUSA SI POLUATA CU CIANURI. VOM ASTEPTA SA PLOUA PENTRU O CANA DE APA . ASTA DA TRADARE SI JAF. ROMANIA NICI NU ARE NEVOIE DE EURO, POATE SA-SI BATA PROPRIA MONEDA GREA CU MIILE DE TONE DE AUR SI ARGINT PE CARE LE ARE. DAR ASTA PATIM CAND SUNTEM CONDUSI DE SIONISTI SI MASONERIE CU ACORDUL BINE PLATIT AL TRADATORILOR CARE SUG ACEASTA TARA . VINA LUI CEAUSESCU : n primvara lui 1989, Nicolae Ceauescu a anunat c Romnia i-a ncheiat plata datoriei i nu mai este nimnui datoare. Mai mult, Ceauescu a fcut s se voteze o lege prin care i se interzicea guvernului romn s mai apeleze la credite strine, s se ndatoreze, aadar. Totul avnd drept scop s fereasc ara, n viitor, de riscurile pe care cu attea sacrificii le-a nfruntat n anii 80, anii att de cumplii pentru noi toi, cnd Ceauescu, somat de creditori, a angajat societatea romneasc n cursa contra-cronometru de plat a datoriilor. Mi-aduc bine aminte de tonul cu care Europa liber a comentat la nceput, aceast situaie: ni se prevedea un faliment total, falimentul unor neputincioi, al unor prpdii care au contractat, cu incontien, datorii peste puterile lor de a le returna! Iar faptul c paralel cu plata datoriilor se continuau giganticele investiii canale de navigaie, central atomic, metrou, noul centru civic, hidrocentrale, etc. prea dovada cert a nebuniei megalomane a lui Ceauescu i a laitii noastre c l suportm! Prin anii 87 88, tonul Europei Libere a devenit altul: i se reproa acum lui Ceauescu nu incapacitatea economiei romneti de a-i plti cheltuielile, ci i se reproa nsui faptul c ne pltim datoriile, cci aceasta ar fi fost o mare prostie, zicea alde d-l Orscu, doar toate celelalte ri triesc bine mersi fr s-i achite creditele primite, ci numai dobnzile. Am constatat astfel, cu mare uimire, c n loc s fie apreciat ca un act de corectitudine, plata datoriilor nfuria anumite persoane sau instituii, strnea comentariile cele mai nveninate. Ca persoan care am fost crescut n teama de a nu rmne cuiva dator, n-am prea neles, la nceput, aceast ciudat atitudine. Mai apoi, cugetnd oareict, am neles un adevr simplu despre cei care triesc din a-i mprumuta pe alii, despre cei care triesc din ctigul astfel realizat, adic cmtarii: bancherii te mprumut nu ca s le restitui ct mai repede banii, ci ca s le rmi la nesfrit dator, pltindu-le cu regularitate numai dobnzile. Drept care m ntreb cu maxim ingenuitate: ce sar ntmpla cu finana mondial dac toate rile ar proceda cum a procedat Romnia n primvara anului 1989? S ne imaginm c toi datornicii i-ar plti datoriile i ar hotr, prin lege, s nu mai fac alte datorii! n ce s-ar transforma sumele imense ce s-ar aduna astfel n depozitele bncilor dac nimeni nu va mai apela la bnci, s se mprumute! n ce altceva dect n mari grmezi de hrtie inutil?! Cu alte cuvinte, Romnia devenise, n primvara anului 1989, o mare primejdie pentru finana mondial, pentru cei dedulcii la traiul din camt, trai nemuncit! Primejdia constnd n

puterea exemplului, a forei de contagiune pe care ar fi putut-o avea modelul romnesc! Mi-am dat seama de asta i din nverunarea deplasat cu care Europa Liber a comentat momentul eliberrii Romniei de povara datoriilor externe. Nimeni, n Occident nu s-a grbit s ne felicite. Dimpotriv! Iar cnd Ceauescu i-a exprimat dorina, dar i putina ca Romnia s ias pe piaa de credite, acordnd mprumuturi cu o dobnd mult mai mic dect cea ndeobte practicat, pentru a dovedi astfel umanismul societii pe care o reprezenta, mi-am dat seama, cutremurat, c Nicolae Ceauescu, sracu, i-a semnat sentina de condamnare la moarte! Cred c acest gest, de sfidare i de demascare a marii finane mondiale, a dus cel mai mult la acea concertare de fore care au reuit, profitnd de generozitatea i puterea de sacrificiu a tineretului romn, nu numai s-1 dea jos pe Ceauescu de la putere, dar s-1 i pedepseasc personal, fizic, pentru insolena sa. Cu consecina, fireasc, a revenirii Romniei, cuminit, n rndurile rilor ndatorate pn la gt marii finane, dnd astfel putere de contagiune altui exemplu: cine va mai ncerca vreodat, n Europa de Est sau n Africa, n America Latin sau n Asia s procedeze ca Nicolae Ceauescu, ca el s-o peasc! Tare a fi curios s tiu ct a costat aceast debarcare a lui Ceauescu, KGB-ul, la ale crui servicii a apelat marea finana mondial, este o instituie serioas, care ine la pre! La fel i celelalte. Mai puin securitatea romn, care, bucit cum era cu imbecili la toate nivelurile sale, nu este exclus s-i fi dat concursul pe gratis, din patriotism, convins c se pune n slujba poporului romn! De pltit, firete, noi vom plti costul nlturrii lui Ceauescu i-1 vom plti nzecit, nsutit, nmiit, poate. Aa nerod i troglodit cum ne plcea nou s-1 credem pe Ceauescu, acesta a neles totui un lucru pe care noi, mult mai detepi cum ne-a fcut revoluia, ezitm s-1 recunoatem, ca s nu ne facem de rsul lumii. Adic ezitm s-i recunoatem lui Ceauescu vreun merit, ct de nensemnat. Eu unul i-a recunoate deci lui Ceauescu i unele merite, mcar pe acela de a fi neles relaia strns, n lumea de azi i de mine, ntre suveranitatea naional i mrimea datoriei externe a unui stat. M-am dumirit de aceasta deunzi, cnd Parlamentul nostru a aprobat s ne mprumutm cu vreo 300 de milioane de dolari intr-o anume transa i nu a tresrit aflnd c Fondul Monetar Internaional ne va acorda acel mprumut numai dac vom respecta nite indicaii superioare. Am ajuns acum in anul 2011 la o datorie de peste 150 de miliarde de euro . Am scpat de dracu, i am dat peste ta-su! Aa se face c am scos i o Constituie n care se afirm principiul sacrosanct al suveranitii naionale, dar am legat aceast suveranitate numai de inviolabilitatea hotarelor, care interzice armatelor strine s calce pmntul sfnt al Patriei. Chiar nu au neles parlamentarii notri din Constituant c agresiunea militar a ncetat s mai fie la mod, atunci cand sunt disponibili presedinti, ministri si guvernanti tradatori? C este un procedeu tot mai primitiv pentru sensibilitatea omului modern, tot mai desuet i mai ineficient? Mult mai curat se dovedete a fi agresiunea financiar, arma cea mai subtil i mai productiv la acest sfrit si inceput de mileniu! Drept care, n locul acestora i n acelai scop, pmntul este bntuit n lung i n lat de experii financiari ai Fondului Monetar Internaional, ai Bncii Mondiale pentru, sanchi Dezvoltare, i alte agenturi! Asta, firete, dup ce prin diverse mijloace, inclusiv propulsarea de ageni ai marii Finane n fotolii ministeriale ori prezideniale, ara vizat este adus n situaia de a cere ea nsi, cu cciula n mn, mprumuturi i investitori.In caz

contrar se aplica scenariul tarilor arabe, atunci cand parazitii pamantului raman fara resurse de orice fel. (La drept vorbind, ce este investiia strin altceva dect un mprumut pe care te obligi s nu-l mai returnezi, ci doar s-i plteti creditorului dobnzile?) Astfel c suveranitatea noastr naional, de care se umfl-n piept Constituia romn nc de la primele rnduri, n curnd va fi, cu concursul senin al Parlamentului Romniei, numai vorbe n vnt! Mai nou, declaratiile tradatorului Basescu, care sugereaza predarea suveranitatii in mainile asa zise a Statelelor Unite ale Europei .Apoi cedarea muntilor de aur (sute de tone), dupa ce s-a sabotat deja tara de resursele de petrol, gaze naturale, apele minerale, paduri si altele. Va fi cel mai trist neadevr din cte neadevruri cuprinde Constituia Romniei, sraca! Cci s-a ajuns la o situaie paradoxal i extrem de primejdioas pentru un viitor romnesc al copiilor notri: dei noi, n Romnia, ne ndreptm spre o economie de pia, dei ne privatizm care mai de care, grbindu-ne s lichidm proprietatea i economia de stat, datoria extern care se acumuleaz n aceast perioad de privatizare nu are i ea un caracter privat, ci este o datorie de stat, a rii, a poporului romn! Cum i cnd se va achita de aceste datorii statul romn, de vreme ce rolul i puterea sa n economia noastr urmeaz s se diminueze n mod sistematic i programat? Cine a programat aceast cacealma a privatizrii n folosul oricui, numai n folosul rii nu?! Sigur, vor sri civa detepi s ne aduc aminte c i guvernul S.U.A., statul american, deci poporul american, are cteva sute de miliarde de dolari datorii fa de aceeai finan mondial, care de fapt sunt 15000 de miliarde de $ fa de aceleai bnci la care suntem i noi, din nou, datori! Si uite unde s-a ajuns. Dar, vor uita acei detepi s ne precizeze, netiutori cum suntem, c acele bnci sunt bnci americane, occidentale, interesele lor ale bncilor i ale statului american fiind foarte coincidente! Nu am nimic mpotriv s se ndatoreze statul romn la Banca Naional a Romniei, insa ma intreb acum : Oare mai este a Romaniei?! Au dus tot aurul in afara tarii, cica ca sa aiba credibilitate, 100 de tone de aur s-au evaporat din Banca Nationala a Romaniei, unde este aurul nostru? S se ndatoreze la noi in tara i s-i punem noi condiiile n care acceptam creditarea! Firete, Ceauescu trebuia dat jos! i nc cu mult nainte de decembrie 1989! i cel mai bine era dac s-ar fi dat singur la o parte! Din pcate, aa cum s-au petrecut lucrurile, de dispariia lui Ceauescu nu a ajuns s profite poporul romn, aa cum era firesc, adic s profite cei ce au suferit de pe urma lui Ceauescu, ci au ajuns s profite dumanii neamului romnesc, aceiai care profitaser i n anii grei cnd, prin corvoad naional, le-am pltit ndoit i ntreit creditele cu care ne-au momit i ne-au pricopsit n anii 70! Acum, cnd scpai de datorii, se cuvenea s trim i noi ca oamenii, ne-am trezit iar cu ei pe cap, cu aceiai binevoitori, venii s ne dicteze cum s se fac reforma! Aceast turnur tragic a lucrurilor de dup 22 decembrie 1989, ora 12, a fost posibil prin aciunea criminal, repet: aciunea criminal a unor persoane ce pot fi nominal identificate! Scopul principal al acestora a fost, n modul cel mai clar, s aduc din nou Romnia n rndurile rilor ndatorate la finana mondial. Adic scopul urmrit i, n parte, deja atins, a fost pierderea suveranitii naionale romneti. Au azmuit asupra noastr o mn de exaltai maghiari sau secui i noi am crezut c acetia sunt cei ce atenteaz la suveranitatea naional a romnilor. Chiar daca acum acestia au prins la unghii si devin o problema serioasa. Din nefericire savanii care au gndit Constituia Romniei nu au fost nici ei mai detepi, astfel c nu i-au pus problema suveranitii naionale dect n termenii constituiilor din secolul al XIX-lea, fcnd din Constituia noastr un corect compendiu al acestor

texte. Nici un semn din partea acestor autori c ar fi neles adevratele primejdii, de azi i de mine cu care se confrunt ara. Acesta fiind unul din motivele pentru care am votat mpotriva acestei constituii. Conchid: merit sprijinite numai acele fore (partide) politice care i propun s fereasc ara i poporul nostru de povara i primejdiile ascunse n teancul de dolari al ndatorrii la alii. Exist aceste fore? SCOATEREA AURULUI DIN ROMANIA Aurul Romaniei este scos ilegal din tara. Primul transport, a 20 de tone de lingouri de aur cu destinatia Germania, s-a facut in ziua de 25 martie 2002. De atunci, Mugur Isarescu continua nestingherit jaful de la BNR. Ne-am putea gandi ca Guvernatorul Bancii Nationale este de buna credinta si ca depune in banci straine diferite cantitati de lingouri pentru a se obtine dobinda (asa afirma el!). Dar ce ne facem ca, in vreme ce am aflat de iesirea aurului din tara, nu mai exista nici o evidenta a repatrierii sale? Asa cum Aeroportul Otopeni are o evidenta riguroasa a scoaterii aurului, de ce nu se gaseste nici o hartie cu privire la revenirea lui in Romania? Asta ca sa nu mai vorbim de faptul ca nimeni nu stie care este destinatia sutelor de milioane de dolari care se incaseaza anual ca dobinzi pentru aceste documente. Am intrat in posesia a nu mai putin de 18 astfel de documente, care atesta scoaterea din Romania cu o frecventa aproape zilnica a valutei. Documentul nr. 1: Banca Comerciala a Romaniei solicita in ziua de 10 decembrie 2001 accesul pe pista pentru un transport de valori bancare la Zrich, cu Compania Swiss Air. Semneaza director Marin Treapad si sef de serviciu Viorica Frangeti. Documentul nr. 2: Banc Post solicita accesul pe pista pentru un transport de valori bancare la Zrich cu zborul SR 463, in ziua de 10 decembrie 2001. Documentul nr. 3: Banca Comerciala Romana scoate iar valuta spre Zrich, chiar a doua zi, in 11 decembrie 2001. Documentul nr. 4: Banca Comerciala Romana scoate valuta tot spre Zrich, la 3 ianuarie 2002. Observati ca nici nu se terminasera sarbatorile de iarna. Ce graba mare pe ei! Documentul nr. 5: Banca Romana pentru Dezvoltare scoate si ea valuta din tara, la 4 ianuarie 2002, tot catre Elvetia, cu cursa SR 463. Documentul nr. 6: Banca Romana pentru Dezvoltare mai scoate valuta si in 8 ianuarie 2002, tot spre Elvetia si tot cu cursa SR 463. A se remarca faptul ca directorul bancii, Ilie Gheorghe, nu-si asuma raspunderea. Semneaza de fiecare data altcineva pentru el. Documentul nr. 7: Banca Comerciala Romana scoate din nou valuta, la 14 ianuarie 2002, tot catre Zrich. Documentul nr. 8: Banca Comerciala Romana nu mai pridideste cu scoaterea valutei, schimba compania Swiss Air cu Compania Cross Air, dar nu-si schimba naravurile si mai efectueaza un transport, la 29 ianuarie 2002. Documentul nr. 9: Banca Romana pentru Dezvoltare scoate din nou valuta din tara, la 29 ianuarie 2002, tot catre Elvetia, iar directorul Ilie Gheorghe se ascunde din nou, lasind pe altcineva sa-si asume raspunderea. Documentul nr. 10: Aceeasi Banca Romana pentru Dezvoltare efectueaza din nou un transport de

valuta spre Elvetia in ziua de 1 februarie 2002, iar directorul Ilie Gheorghe tot nu semneaza adresa, ceea ce arata ca-si da si el seama de ilegalitatile respective. Documentul nr. 11: Banca Comerciala Romana scoate valuta din nou, la 11 februarie 2002, tot catre Elvetia. Documentul nr. 12: Banca Comerciala Romana da in clocot si efectueaza un alt transport, dupa numai doua zile, mai exact la 13 februarie 2002, tot catre Elvetia. Documentul nr. 13: Apar si Raiffeisen Bank si Banca Agricola, care scot si ele valuta, tot in 13 februarie 2002, dar nu spre Zrich, ci spre Viena. Documentul nr. 14: Banca Comerciala Romana scoate valuta din nou, pe banda rulanta, in 18 februarie 2002, tot catre Zrich. Documentul nr. 15: Reapare la orizont Banca Romana pentru Dezvoltare, care, la 19 februarie 2002, mai efectueaza un transport catre Elvetia. Documentul nr. 16: Printr-o adresa catre generalul Dan Gheorghe, director general adjunct al Aeroportului Otopeni, Banca Comerciala Romana cere sprijinul pentru efectuarea unui nou transport, dupa numai o zi, in 20 februarie 2002, tot catre Elvetia. Documentul 17: Cu o frecventa iesita din comun, aceeasi BCR scoate valuta din Romania si in 21 februarie 2002, tot catre Elvetia, si tot cu ajutorul generalului Dan Gheorghe. Documentul 18: Banca Comerciala Romana mai efectueaza un transport la 12 martie 2002, tot catre Elvetia, si tot cu ajutorul generalului Dan Gheorghe.(n.n.a murit in Israel la 67 de ani) Asa sa se poata explica dezastrul financiar-bancar in care se afla Romania? Exploziv-News solicita, oficial, Curtii de Conturi a Romaniei, declansarea unei anchete la singe la toate aceste banci si la Aeroportul International Otopeni. Nici o justificare sau explicatie nu se sustine. Frecventa transporturilor de valuta este prea mare pentru a nu da de gindit ca totul face parte dintr-un plan diabolic de jefuire si decapitalizare a Romaniei. Asa cum Aeroportul Otopeni are o evidenta riguroasa a scoaterii aurului, de ce nu se gaseste nici o hartie cu privire la revenirea lui in Romania? Asta ca sa nu mai vorbim de faptul ca nimeni nu stie care este destinatia sutelor de milioane de dolari care se incaseaza anual ca dobinzi pentru aceste documente. Banuielile noastre s-au transformat in certitudini in momentul in care am primit un document, eliberat la 19 decembrie 2001 de firma HCS Transporturi Speciale, care spune asa: Catre Aeroportul International Otopeni Director General. Conform Contractului de prestari servicii nr. 6.284/13. 05.1999 si Actului aditional nr. 15.264/ din 18.XII.2000, vor insoti transportul de valori si vor patrunde pe pista aeroportului prin Poarta 1, in ziua de 20.XII.2001, la cursa KLM 1360, pentru ora 12,30, ora la care se vor prezenta la cargo KLM toate documentele de expediere a valorilor ridicate de la S.C Aurul Baia Mare domnii Panait Ion si Pecingine Niculae, cu autoblindata B-36-HCS. Evident, conducerea aeroportului a aprobat cererea, precum si insotirea transportului de aur de catre paza aerogarii. In aprilie 1999 s-a scos din Romania, tot la solicitarea lui Isarescu, alta cantitate de aur. Mai exact, 325 kg lingouri din exploatarea din Maramures, imbarcate intr-un avion de catre firma romanoaustraliana Esmeralda. Dupa numai citeva luni, sarlatanii de la firma Esmeralda aveau sa provoace, prin nepriceperea si lacomia lor, dezastrul ecologic cunoscut, care a prejudiciat grav imaginea Romaniei in lume.

Revenim la transportul de aur din 19.XII.2001, in care nu mai apare firma Esmeralda, ci este bagata la inaintare S.C. HCS Transporturi Speciale. Aceasta este patronata de un personaj extrem de dubios, pe nume Heinrich Schorsch, care confera si initialele firmei. Personajul este un colaborator apropiat al lui Mugur Isarescu si, de-a lungul timpului, Serviciul Roman de Informatii a furnizat numeroase dovezi despre activitatile sale de tip mafiot. Firma HCS reprezinta firma internationala Handels Kontor Schorsch GM S.A. Simeral din Germania, cu care Banca Nationala a Romaniei a incheiat, in data de 18.XII.1991, un contract-cadru pentru livrarea de mijloace de transport valori si materiale pentru fabricat monede metalice, utilaje de tiparit bancnote si inscrisuri de valoare, masini de numerotat si impachetat bancnoate si monede metalice, piese de schimb, aparatura electronica etc. Cu toate ca Banca Nationala a Romaniei avea oferte din partea a 6 firme din SUA, Germania, Canada si din alte tari pentru achizitionarea de mijloace de transport de diferite tipuri si capacitati s-a preferat firma HCS din Germania, care nu a prezentat nici o oferta si, fara sa existe o comanda scrisa, au fost achizitionate in anul 1991 prin aceasta firma 20 de masini, cu o valoare de 1,1 milioane de dolari. De asemenea, prin Adresa nr. 8/505/23.05. 1991, eliberata de Directia tezaur si operatiuni de casa din Banca Nationala a Romaniei, s-au cumparat tot prin firma intermediara HCS! inca 6 autoturisme blindate de tip GMC, cu capacitate de 3,5 tone fiecare, in valoare totala de 973.800 marci germane. Din pacate, mijloacele de transport achizitionate nu corespund citusi de putin conditiilor de transport valori, in sensul ca au 3 usi de intrare in tezaur, in loc de una singura, iar cabina soferului are usa spre tezaurul din autoduba. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca usile nu sint prevazute cu doua incuietori diferite si nu dispun de sistem de alarma, ceea ce denota ca, din constructie, aceste mijloace de transport au fost concepute pentru alte destinatii. Totodata, masinile importate pe sume atit de mari de cuplul Isarescu-Schorsch consuma o cantitate de carburanti cu mult mai mare decit mijloacele de transport fabricate in tara. Intrebare: cite tone de aur au scos pina acum din Romania mafiotii de la Esmeralda si de ce beneficiaza de aprobari legale din partea Bancii Nationale a Romaniei, a Directiei Generale a Vamilor, a Politiei de Frontiera, a autoritatilor aeroportuare? septembrie 1, 2011 Strinii ne cumpr ara bucat cu bucat. Guvernul e ngrijorat Ministrul de Externe al Romniei spune c asistm la o confiscare a proprietii. Cumprrile masive de teren se datoreaz unor interese imobiliare.

Nu pot s nu remarc pericolul cumprrii masive de teren agricol de ctre ceteni ai altor state. Asistm la o confiscare a proprietii. Exist interese imobiliare ori se dorete concesionarea acestora pentru autostrzi. Ar trebui s frnm acest proces, a spus ministrul de externe Theodor Baconschi. Potrivit estimrilor preedintului LAPAR (Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania) Nicolae Sitaru, circa un milion de hectare de teren agricol sunt n proprietatea unor ceteni strini. O statistic publicat n primvara anului trecut arat c strinii deineau, la acea vreme aproape jumtate de milion de hectare de teren arabil n Romnia. Cei mai mari investitori strini sunt italienii, danezii i olandezii. Sunt un adversar al nstrinrii terenurilor ctre nerezideni, dar nu sunt impotriva investiiilor n agricultur, a declarat ministrul Agriculturii Valeriu Tabr. n ultimii cinci-ase ani, investitori americani, suedezi, finlandezi, germani au investit sute de milioane de euro n achiziia de suprafee mpdurite n Romnia. Din 2005 pn acum, Harvard a tot cumprat pduri n ara noastr, iar investiiile totale depesc 100 de milioane de euro. Pe lng cele 35.000 de hectare de pdure, compania mai deine alte 2.500 de teren agricol, precum i o fabric de placaj la Clrai cu circa 550 de angajai, care a fost cumprat n 2010. Mai detaliat, Harvard deine compania de administrare Harvard Management Company, care este acionarul majoritar al fondului Phemus Corporation, care la rndul su deine firma Scolopax SRL din Focani, proprietarul unei suprafee mpdurite de 35.000 de hectare de pdure n Romnia, din care cea mai mare parte se afl n zona Vrancea. Suprafaa arabil a Romniei s-a redus fa de anul 2003 cu 1,2 milioane hectare Suprafaa arabil a Romniei s-a redus fa de anul 2003 cu 1,2 milioane hectare, la aproximativ 8,2 milioane hectare, potrivit datelor recensmntului agricol 2010-2011.

La aceast dat nu mai discutm de 9,4 milioane hectare de teren arabil, ci de 8,1-8,2 milioane hectare. Practic, n mai puin de zece ani, dac lum n calcul recensmntul general agricol din 2003, vedem c suprafaa arabil a Romniei a sczut cu aproape 1,2 milioane hectare. Nu este o suprafa oarecare, a spus Tabr, ntr-o conferin de pres. De ce investesc fondurile n pduri? Lemnul este marf care este cerut la nivel global. n viitor, suprafeele mpdurite ale lumii vor scdea. Iar investitorii instituionali au realizat valoarea pdurilor i a terenurilor agricole, spune Wolfgang Wetzel, directorul general al Nordcapital New Energy, un fond german care a investit de asemenea 60 de milioane de euro n achiziia de 18.000 de hectare de pdure n Romnia i caut n continuare s fac noi achiziii. Fondul, cu un volum total de investiii de circa 6,6 miliarde de euro, mai are plasamente i n industria naval, real estate i energii regenerabile. De ce aleg fondurile Romnia cnd vine vorba de pduri? Rutgersson spune c investitorii strini sunt atrai de Romnia datorit preului redus al pdurilor i ofertei relativ mari de terenuri mpdurite scoase la vnzare este vorba de terenurile retrocedate. n ri precum Polonia sau Republica Ceh, spre exemplu, nu exist suprafee importante de pduri scoase la vnzare. Preul mediu al unui hectar de pdure n Romnia este de circa 2.5003000 de euro, n timp ce n rile nordice poate ajunge i la 10.000 de euro. Romnia a devenit o int predilect pentru investitorii strini n pduri ncepnd cu 2007, o dat cu intrarea n Uniunea European. Este vorba mai ales de fondurile de investiii nordice care au nceput s cumpere suprafee de teren mpdurite de la familiile crora le-au fost retrocedate astfel de proprieti, scrie MONEYEXPRESS. Update 12:11Strinii trebuie s mai atepte 3 ani c s cumpere pmnt romnesc pe persoan fizic Am vrea s prelungim mcar cu trei ani interdicia persoanelor fizice din strintate de a cumpra teren agricol n Romnia. Am neles de la comisarul european Ciolo c Ungaria i Lituania au obinut de la CE o prelungire a acestei interdicii pn n 2017. Asta ne dorim i noi, a declarat Valeriu Steriu, preedinte al Comisiei prezideniale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii n Romnia. Potrivit acestuia, strinii au cumprat masiv terenuri, mai ales n regiunea de Vest a rii, la adpostul unor firme. Chiar i acum exist un interes major din partea unor eici sau emiri din Orientul Mijlociu de a cumpra teren agricol n Romnia. POPORUL ROMAN TREBUIE SA COPIEZE IMEDIAT MODELUL CHINEZILOR: Foti viceprimari chinezi, executai pentru luare de mit i abuz

Autoritile comuniste chineze i continu ferm lupta mpotriva corupiei, recurgnd la soluii

radicale. Doi foti viceprimari, din dou orae din estul Chinei au fost executai pentru ncasarea unor foloase necuvenite n valoare de milioane de dolari. Cei doi au fost executai mari diminea. Ei au fost acuzai de luare de mit, delapidare i abuz de putere. Potrivit presei locale, cei doi ar fi ncasat peste 15 milioane de dolari n legtur cu o serie de proiecte imobiliare. iulie 19, 2011 PATAPIEVICI, UN RAHAT DE CAINE INGHITIT CU POFTA DE BASESCU Patapievici i falsificarea istoriei Romniei Medievale

Doctorul in istorie Emilia Corbu, autoarea mai multor articole cu rol de semnal de alarma privind produsul publicistic de lux Romania Medievala, editat de Institutul Cultural Roman si Ministerul Afacerilor Externe in patru limbi si pus sub patronajul Presedintiei Romaniei, a initiat o Petitie Online

adresata istoricilor, parlamentarilor, ofiterilor de informatii insarcinati cu apararea Romaniei, jurnalistilor si oamenilor de cultura romani, solicitand stoparea raspandirii la nivel international a unor falsuri de tip Roller si Roesler asupra etnogenezei si existentei poporului roman in spatiul carpato-danubiano-pontic. Romania Medievala are doua volume cu un cuprins de 400 de pagini dintre care 266 pagini planse color si 140 de pagini text, respectiv acelasi text fasificationist conceput de un anume Laurent Chrzanovski, de 31 pagini, tradus in patru limbi romana, germana, engleza, franceza, impreuna cu prefetele lui Horia Roman Patapievici si Teodor Baconsky. La care se adauga pagina de garda, pagina finala si trei pagini albe. Hartie cretata, scumpa. Ar trebui ca domnul presedinte sa mai si citeasca ce gireaza sub numele sau personal si al Administratiei Prezidentiale a Romaniei. Este al doilea caz major de falsificare grosolana a Istoriei Nationale a Romaniei dupa Raportul Tismaneanu. Sunt convins ca domnul presedinte nu a citit nici cele 666 de pagini ale Raportului Tismaneanu si nici cele 400 de pagini ale actualului Raport Patapievici. Asta e problema! spune un prim comentariu la aceasta Petitie Online, ce poarta titlul Aparati Istoria Romaniei si este disponibila spre semnare si raspandire la adresa de internet http://www.petitieonline.com/aprai_istoria_romanilor. Redam mai jos textul Petitiei: Aparati istoria romanilor CATRE PRESEDINTIA ROMANIEI, In atentia domnului Traian Basescu, Presedinte al Romaniei MINISTERUL CULTURII SI PATRIMONIULUI CULTURAL NATIONAL In atentia domnului Kelemen Hunor, Ministrul Culturii si Patrimoniului Cultural National COMISIA PENTRU CULTURA, ARTE SI MIJLOACE DE INFORMARE IN MASA A SENATULUI ROMANIEI La numirea si intarirea in functie, de catre presedintele Romaniei, a lui H.R. Patapievici, o parte insemnata a intelectualilor romani a avut obiectii legate de modul in care acesta trata si caracteriza poporul roman. Cateva dintre initiativele si actiunile in numele Institutiei au fost primite negativ de cea mai mare parte a intelectualilor romani. In cazul de fata, initiativa de a publica o carte si a realiza o expozitie nu o judecam. Poate fi o initiativa pozitiva. Chiar larga circulatie a documentelor fundamentale ale istoriei din secolele V-XVI putea juca un rol insemnat in cunoasterea tarii noastre peste hotare. Mai ales ca acest material pregatitor ,,Romania medievala,, se adresa ambasadelor. Era firesc ca o asemenea actiune sa inceapa de la prezentarea, printr-o selectie stiintifica, a materialelor sigure, devenite muzeistice. Aceasta se poate face doar prin mari specialisti romani ai evului mediu romanesc, sub egida unor universitati, institute ale Academiei sau sectii de istorie ale acesteia. Din nefericire, drumul acesta firesc, obisnuit, atestat in lumea stiintifica nu a fost urmat. Sub patronajul Presedintelui si directia lui Patapievici s-a pornit in sens invers. Ca si cum obliga muzeistica, arheologia, arhivistica, stiinta romaneasca sa se muleze pe ideile emanate de cine? Emanate de Laurent Chrzanovski, elvetian de origine poloneza, necunoscut in stiinta istorica romaneasca. Ideea de a fi un strain nu e gresita prin ea insasi in masura in care dorim recunoastere. Ne gindim si la Nicolae Iorga care a vorbit despre istoria Romaniei prin calatori.

Insa, ce face omul acesta ar fi de inteles doar daca ar raspunde unor programe, impuse sau autoimpuse, nu doar de anihilarea istoriei romanilor in evul mediu, de neantizare, de creare a ceva paralel si potrivnic nu doar intereselor Romaniei, caci acesta pare a fi scopul cartii si expozitiei, dar si o falsificare grosolana, ilogica, contrara tuturor cercetarilor stiintifice, facute publice prin Tratatele de Istorie a Romanilor, de care lumea stiintifica mondiala are cunostinta, prin Bibliografia Istorica a Romaniei, de participarea oamenilor de stiinta romani la intalniri stiintifice internationale. Ce spune omul!? Citam: ,,Aceasta pentru ca Romania, unul dintre cele mai tinere state ale Europei actuale, nascut din Unirea de la 1859 (a Moldovei si Tarii Romanesti) si din Marea Unire de la 1918 (realizata prin aderarea Transilvaniei), nu fusese niciodata pana atunci o Natiune, ci mai degraba un mozaic de civilizatii, de populatii, de culturi si de etnii care au invatat sa traiasca impreuna, sa dialogheze, sa faca comert, si, mai presus de toate, sa isi construiasca o limba si o constiinta comune in timp ce erau supuse, de-a lungul secolelor, predominantei politice a uneia sau alteia dintre marile puteri vecine.,, (Romania Medievala, Monitorul Oficial, 2010, p.9). Confuzia dintre natiune si stat national este evidenta si incalca si cea mai elementara explicatie DEX conform careia termenul de natiune este sinonim cu cel de popor sau etnie. Si pentru a ne convinge ca nu a facut o confuzie, autorul revine pe aceeasi pagina si intareste aberatiile afirmate mai sus: ,,La toate acestea se adauga o enigma filologica si istorica de anvergura, care consta in faptul ca aceasta tara, care nu s-a constituit decat foarte recent ca natiune (Romania Medievala, Monitorul Oficial, 2010, p.9). Aceste afirmatii ar fi ramas ceea ce sunt, niste vorbe goale, daca autorul nu ar fi continuat de-a lungul a 30 de pagini sa argumenteze parca ,,enigma,, natiunii romane formata in ultima suta de ani. Si, procedeaza absolut iresponsabil. Insira toate migratiile care au avut loc in Europa Centrala si de sudest si Balcani, toate dominatiile si toate colonizarile si le prezinta drept ,,Romania Medievala,,. Despre stramosii romanilor nu se spune nimic. Nu sunt mentionate nici Romaniile populare, nici cultura veche-romaneasca, iar cnezatele si voievodatele romanesti sunt mentionate fara nici o atribuire etnica. Se bucura insa de paragrafe intinse toti care au trecut episodic fie pe teritoriul Romaniei, fie pe la granitele ei, la care adauga colonizarile si dominatiile: sarmati, alani, avari, huni, goti, vizigoti, ostrogoti, gepizi, lombarzi, maghiari, bulgari, pecenegi, cumani, mongoli, saxoni, secui, turci. Si pentru ca acest fals istoric sa incapa in istoria medievala a Romaniei, se opereaza cu greseli de datare, atribuiri gresite de teritorii, confuzii grave de termeni, confuzii intre notiunile de civilizatie si cultura, intre cultura arheologica si complex arheologic precum si preluarea unor teorii depasite din punct de vedere stiintific, cum ar fi stapanirea bulgara la Nordul Dunarii pana la Carpati. Se incalca principii elementare de cercetare. Chiar si evul mediu-tarziu e croit pe acelasi calapod. Cele doua state medievale romanesti, Moldova si Tara Romaneasca, numite cand regiuni geografice, cand structuri politice, cand voievodate sunt prezentate drept spatiul coabitarii a inca 12 populatii. Nu se face diferenta necesara intre mediul urban si mediul rural, nu se precizeaza statisticile oficiale cu privire la numarul acestor ,,populatii,, in realitate comunitati reduse numeric aflate temporar pe teritoriul tarilor respective. O istorie peticita cu scopul de a scoate romanii din istorie. Dealtminteri, termenii de populatie romanica, vlah, valah sau roman sunt mentionati sporadic fara ca populatiei vechi romanesti sa i se acorde cel putin un paragraf clar asa cum se procedeaza cu populatiile migratoare care se bucura fiecare de o descriere.

Cum este posibil ca istoria unei tari al carei relief este de 70 % deal si munte sa fie prezentata prin istoria unor populatii care aveau culturi exclusiv de stepa? Unde este istoria poporului care a locuit 70% din teritoriul acestei tari? Migratiile constituie una dintre temele de cercetare ale istoricilor romani, dar niciodata nu au confundat aceasta tema cu istoria medievala a Romaniei. Asa cum nici istoricii ucrainieni, unguri, bulgari, sau din statele slave nu au confundat migratiile cu istoria formarii popoarelor lor, desi existau situatii clare ale formarii unor state in urma unor migratii. Si asta pentru ca nici un stat nu a dus la formarea unui popor. Dimpotriva, statele s-au format pe baza unui popor sau natiuni. Uneori, in lume, lucrurile marunte le rastoarna pe cele inalte. Maretul rege Darius a fost invins de sciti. De un popor barbar dintr-o tara intinsa, stearpa si saraca. Cand au fost intrebati ce au avut de aparat, scitii au aratat niste movile aruncate in imensitatea stepei. Erau mormintele stramosilor lor. Pentru ce luptasera, de fapt, scitii? Pentru niste oase uscate si-o mana de tarana? Nu! Mormintele acelea erau actele lor de identitate, de oameni liberi din neam in neam. Mormintele acelea erau actele lor de proprietate, de stapani ai unei tari. Mormintele stramosilor lor erau de fapt trecutul lor, adica istoria lor. Si acest trecut a invins un mare rege al lumii. Cartea ,,Romania Medievala,, publicata sub egida Institutului Cultural Roman si sub patronajul Presedintelui Romaniei spulbera mormintele stramosilor nostri. Si de la gropnitele voievodale din vechile noastre manastiri pana la gropile comune de la Aiud, Gherla si Targu-Ocna, de la mormintele bunilor nostri ce odihnesc in jurul bisericutelor de lemn pana la mormintele Soldatului necunoscut presarate de la Don pana in Germania, Va cerem sa analizati situatia si sa luati atitudine cu privire la: Promovarea in mediul politic extern, prin ambasade, a unei viziuni istorice tendentioase si straine de cercetarea istorica romaneasca si care pune sub semnul intrebarii etnogeneza poporului roman si a limbii romane. Irosirea banului public prin publicarea in format de lux a cartii ,,Romania Medievala,, carte ce expune o opinie personala lipsita de orice fundament stiintific. In numele istoricilor romani din ultima suta de ani macar, noi NEGAM aceste aprecieri semnate de Laurent Chrzanovski care se vor istoria noastra, romaneasca. Asa sa ne ajute, Dumnezeu!Dar nu.Nu ma pot opri aici. Fara sa ne spuna nimic, patibularul din varful ICR-ului s-a invartit pe 19 iunie timp de o ora in ineptii avortate pe cale orala, la TVR, deranjand la stomac dupa cina putinii romani care se mai uita inca la fostul post national de televiziune, doar pentru a monitoriza actele de antiromanism in vederea unui viitor proces al agentilor anti-Romania (si care ne-au trimis spre dovada imaginile alaturate, scoase din voluminosul Dosar in lucru). Ce vroia de fapt Patapievici, invadand si casele romanilor, dupa ce le-a ocupat deja institutiile cu brigazile lui rosii de omuleti patibulari? Sa fie vazut. Pentru ca biata papusica cu capul plin de paie se simte amenintata. Sute de romani, printre care se numara istorici, preoti, scriitori, jurnalisti, oameni de cultura, au semnat in doar cateva zile o Petitie Online Aparati Istoria Romanilor pentru stoparea unei barbarii la care si-au pus umerii tovarasul vici si tovarasul sky, ambii incaltati de bulibasa Plesu cu cate o functie in zona de capcanare a SIE, adicalea la ICR respectiv la MAE. Este vorba de oroarea rolleriana Romania Medievala, unde un alt ski, un var cules de prin Galitia al tovarasului vici, ne explica in patru limbi ca romanii au ocupat cu forta zona asta pustie numita azi Romania, unde se gasea deja un mozaic de popoare si culturi. Ca invadatori ce

suntem s-ar putea sa-i tragem si un sut in cur acestui ski, cu prima ocazie cand apare prin Bucuresti de la clubul lui de rotarian din Hateg. O sa ziceti poate ca CUR e un cuvant urat si nu-i sta bine unui jurnalist sa-l foloseasca. Nici chiar unele portaluri nu-l accepta la comentarii, cum ar fi Ziare.ro, unde stirea despre Petitie a stat pe locul 1 in Top timp de doua zile. Cu toate acestea cuvantul CUR e nelipsit din gura distinsului domn Patapievici in toate lucrarile Operei sale, stand tiparit nu pe hartie igienica ci cu litere de aur de nu mai putin celebrul Liiceanu, la fosta Editura Politica a Partidului, actuala Humanitas, primita cadou de la la fel de stimatul Iliescu-KGB. Partea cea mai simpatica este ca anii au trecut si personajul stramb din poza de mai sus a inceput, treptat, sa capete exact portretul pe care-l facea el romanilor in Opera sa de capatai, republicata an de an de Loja Humanitas. Sa fie un blestem? Daca da, atunci ar trebui, fara indoiala, sa ia aminte la propriile lui vorbe, care i se potrivesc, iata, atat de bine. Cititi singuri autoportretul pe care si l-a facut vrand de fapt sa injure romanii si admirati alaturat fotografiile cu bietul patibular. Vorbesc de la sine!

Portretul lui Patapievici este ca al fecalei: o umbra fara schelet, o inima ca un cur, fara sira spinarii, un personaj cu substanta tarata fata patibulara gura vulgara, trasaturi rudimentare, cu gura mereu svintata pentru a fi urinata si o puturosenie abisala a sttutului sau suflet care tropaie vesel intr-un trup inconstient, pana ce mintea-i va fi in sfarsit scopita, inima ii va deveni piftie, iar creierul un amestec apos. Brrr iunie 29, 2011 CUM VOR BOZGORII SA NE FURE TRANSILVANIA: NU SUNT DE ACORD CU IMPARTIREA LUI BOC, INSA SI-AU FACUT DEJA PROPRIA IMPARTIRE Pretentiile-lui-Horthy-si-Hitler-si-cele-ale-UDMR-privind-Ardealul-romanesc

UDMR a ajuns prin tradarea de la Bucuresti si politica pasilor marunti ai Budapestei la pretentiile teritoriale ale lui Horthy, Hitler si Stalin privind Ardealul romanesc Siguranta nationala a Romaniei este grav afectata, insa nemernicul Basescu prefera tradarea, in favoarea guvernarii alaturi de curva curvelor, UDMR. ROMANI, luati atidudine, unitiva si manifestati impotriva partidului UDMR care trebuie scos in afara legii si expulzat din tara. Magaria a mers prea departe, le-am dat cate drepturi au cerut, insa se vede clar ca aceste drepturi sunt doar motive pentru a-si atinge scopul marsav de a ne lasa fara Transilvania mult ravnita de acest trib de mongoli. A sosit momentul la o reactie din partea romanilor pentru ai potoli pe acesti mongoli care inca mai detin aceste instincte stravevi de cotropitori. Ardealul nu a fost si nu va fi niciodata al lor. iunie 15, 2011 GUVERNUL TRADATOR SI PRIMUL PAS CATRE RENUNTAREA LA ARDEAL REORGANIZAREA ROMANIEI IN VOIEVODATE SAU REGIUNI.

Pentru 10 miliarde de euro, bani pe care acesti guvernanti spera sa-si indese prin buzunare cat mai multi, acesti tradatori vor scoate Romania la vanzare folosint tertipuri special regizate pentru a ceda mult ravnita Transilvanie unui trib parvenit din indepartata Asie de pe taramurile Mongoliei.Acestia nu sunt altii decat oamenii nomazi, oamenii fara tara, adica bozgorii, hortistii care s-au autodenumit mai nou : maghiari . DUPA CUM VEDETI PE HARTA LE-AU DAT PE TAVA CENTRUL TARII. CUM FOARTE BINE SE PUTEA ALIPI MURES LA NORD-VEST, HARGHITA LA NORD -EST, COVASNA LA SUD- EST SI SE TERMINA CU PLACUTELE BILINGVE SI ALTE RAHATURI. VREAU SI EU SA MERG IN SUA SI SA CITESC PE ROMANESTE INDICATOARELE LA INTRAREA IN LOCALITATILE UNDE EXISTA COMUNITATI DE ROMANI. IATA CU CE NE AMAGESC TRADATORII SI SUB CE PRETEXTE SE ASCUND : Banii europeni promii primarilor PDL de ctre ministrul Dezvoltrii, Elena Udrea, l supun pe premierul Emil Boc la nc un test n faa Parlamentului. Discutat mai bine de opt ani i amnat din cauza rezistenei efilor din teritoriu, nlocuirea judeelor cu regiuni devine prioritatea numrul unu a Guvernului. Convocat urgent de preedintele Bsescu, duminic seara, n cadrul unei ntlniri restrnse la care au participat civa membri din vrful PDL, Boc a primit sarcina ca n cel mult o lun s aib finalizat proiectul de lege care va schimba n mod radical structura administrativ a rii, scrie Gndul. Miza o reprezint cele 10 miliarde de euro de care Romnia ar urma s beneficieze prin programul de Dezvoltare al Comisiei Europene, n perioada 2013-2014, sumele reprezentnd plata viitoarelor lucrri de infrastructur, a reelelor de canalizare i drumurilor judeene. Condiie de baz impus de Bruxelles, trasarea unor regiuni cu statut juridic a fost amnat pn acum din motive ct se poate de pragmatice. Dispariia judeelor nseamn automat i dispariia consiliilor judeene, n timp ce prefecturile vor fi transferate la nivelul noilor structuri, ceea ce nseamn sute de posturi din administraie pierdute i diminuarea influenei actualilor efi de consilii judeene. Ct privete forma pe care o vor lua noile superjudee, decizia ar urma s fie luat n termen de o sptmn, n cadrul Coaliiei. Dou variante sunt discutate n interiorul PDL. Prima formul vizeaz adoptarea modelului polonez de voievodate, structuri gigant care s nglobeze cte 3-4 milioane de locuitori i a cror autorizate s fie

exercitat direct asupra comunelor, oraelor i municipiilor. Cea de-a doua variant presupune pstrarea judeelor actuale n cadrul noilor regiuni conduse de prefecturi, astfel nct deciziile s fie luate la un nivel mai nalt, dar totodat s existe o zon tampon de transfer al autoritii. Explicaiile au fost fcute de ctre Emil Boc, luni, n faa deputailor PDL, premierul promind c n cel mult o sptmna va avea un draft al proiectului.iunie 7, 2011 PENTRU A PUTEA RAMANE LA PUTERE, PDL FAVORIZEAZA PANA LA TRADARE, SABOTAJ SI GENOCID PE CURVA CURVELOR : UDMR Dupa cum ati vazut in ultima perioada UDMR si etnicii maghiari sfideaza si batjocoresc Romania si pe poporul roman mai intens ca niciodata. TRIBURILE UNGURESTI REVENDICA TRANSILVANIA PDL, partid josnic, tradator de tara si neam, intorc privirea si manifesta o totala lipsa de reactie la actiuni anti romanesti, foarte grave din punct de vedere al sigurantei nationale si a discreditarii Romaniei pe toate planurile conduse de corhote si hoarde bozgoresti, care nu vor scapa niciodata de instinctele de jefuitori si cotropitori ale stramosilor lor mongoli.Deci partidul de la putere este in stare sa ne vanda ca pe niste vite la abator doar pentu a ocupa functii inalte de conducere, de unde cu usurinta pot suge precum capusele si alti paraziti, banii tarii pentru a se imbogati si pune la adapost viitorul odreaslelor lor de parveniti ce sunt. Vreau sa amintesc ungurilor, ca in timp ce acesta era pamant romanesc :

ei,traiau ca si popor tribal, in corturi in Mongolia. Nu uitati ca Ungaria este

Pamant Dacic.

Triburile maghiare au intrat n Bazinul Panonic, aflat la vest de interiorul Arcului Carpatic unde este situat Transilvania, spre sfritul secolului IX, n anul 896, cnd s-au stabilit n cmpia Panoniei. Ocuparea Transilvaniei (maghiar: Erdly, german: Siebenbrgen) a debutat spre mijlocul secolului al X-lea, cnd dou triburi maghiare Gyula i Kende -, ptrund, venind dinspre Cmpia Panoniei, pe

vile rurilor Mure i Some (inferior,de vrsare). Tribul Kende i-a stabilit centrul de putere n Cmpia Tisei (ung. Alfld), deci n Bazinul Panonic. Asa ca nu putem sa realizam cat de marsavi puteti fi, odata de ungurii din Romania au cele mai multe drepturi ale minoritatilor din toata Europa. Invatati in limba materna in tara noastra, istoria voastra mincinoasa si jignitoare. 70% din unguri, nu stiu limba romana, nici cat sa-si cumpere o paine, desi au cetatenie romana, s-au nascut pe teritoriul Romaniei. Aveti mai multe drepturi ca romanii in tara lor, si voi ce faceti? Nu sunt servit in Tg-Mures daca nu vorbesc in ungureste. Plangeti si racniti in gura mare ca Ziua Nationala a Romaniei este zi de doliu pentru unguri, care sunt culmea, cetateni romani. Il spanzurati pe Avram Iancu. Va faceti reprezentanta la Bruxelles ca si cum ati fi un stat in stat. De 90 de ani suportam batjocura, injurii, defaimare ai altele doar pentru ca nu va place voua Trianonul. Transilvania a fost a romanilor pana ati cucerit-o voi cu imperiul Austro-Ungar, asuprind romanii. Revendicati Transilvania ca si cum ar fi a voastra.NU.Transilvania a revenit la sanul Patriei Mama , scapata din ghearele unui popor fara tara, un popor fara scrupule care se trage din neamuri de momgoli, huni si tatari care prin samanta sa genetica este obisnuit sa prade, sa asupreasa, sa inrobeasca pentru a-si insusi bunurile celor cotropiti intrucat lor nu le place munca. Ati avut Transilvania din 1848, cand ungurii au proclamat unirea Transilvaniei cu Ungaria, promind romnilor abolirea sclaviei n schimbul sprijinului lor mpotriva Austriei. Romnii i saii au respins oferta i n schimb s-au ridicat mpotriva statului naional maghiar. n luptele ce au urmat n 1849 ntre unguri i forele austro-ruse (sprijinite de romni i sai), republica ungar a lui Lajos Kossuth a fost reprimat. Perioada imediat urmtoare de guvernare militar austriac (1849-1860) a fost numit neoabsolutismul habsburgic. Perioada cea mai plin de sperane pentru populaia majoritar, adic cea romn, a fost cea a fost perioada liberalismului 1860-1867. Prin revenirea la autonomia Transilvaniei i convocarea unei diete la Sibiu, dup secole de la unirea naiunilor privilegiate au fost adoptate legi prin care s-a stabilit egalitatea naiunii romne din Transilvania cu fostele naiuni privilegiate, iar limba romn a devenit limb oficial a Transilvaniei, alturi de german i maghiar. Csaba Sgor , Laszlo Tokes, UDMR si alti maghiari care lucreaza necontenit la destabilizarea si reaconvetuire dintre romani si minoritatile maghiare ,veti plati.Va veni si ziua aia. UPDATE: 06.06.2011 Garda Naional Maghiar vrea referendum pentru revizuirea Tratatului de la Trianon Liderul Grzii Naionale Maghiare, Inncsi Jzsef, a anunat, smbt, n timpul comemorrii Tratatului de Pace de la Trianon organizat la Versailles, c organizaia sa intenioneaz s adune semnturi n vederea organizrii unui referendum privind revizuirea Tratatului de la Trianon. Potrivit barikad.hu, smbt, n ziua comemorrii a 91 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon, Federaia Mondial a Maghiarilor (MVSZ) a organizat o adunare n faa Palatului Trianon din Versailles. Circa 150 de maghiari din Europa de Vest i din Ungaria s-au adunat pentru comemorare, la

eveniment fiind prezeni i 15 membri ai Grzii Naionale Maghiare. Doi dintre ei purtau uniforma Grzii Maghiare, interzis n Ungaria. Dup intonarea imnului Ungariei i a celui secuiesc, a avut loc un spectacol scurt i apoi au urmat cuvntrile. Inncsi Jzsef a anunat c Garda Naional Maghiar intenioneaz s adune semnturi n vederea organizrii unui referendum pentru revizuirea problemelor legate de Trianon. El a precizat c ntrebrile referendumului vor fi postate n curnd pe site-ul organizaiei. tim c graniele nu pot fi modificate cu o trstur de condei dar exist numeroase probleme care n aceast chestiune trebuie s fie rezolvate, a spus Inncsi Jzsef. Preedintele MVSZ, Patrubny Mikls, a afirmat c n Europa nu va fi pace i stabilitate pn ce nu face dreptate Ungariei. El a mai spus c 4 iunie este Ziua naional a reuniunii maghiarilor de pretutindeni i c fiecare maghiar, oriunde ar tri, este membru al naiunii. tiind c suntem aici din strmoi i avem valori, s stm n faa Europei i s solicitm dreptate Ungariei! i s solicitm dreptate i Europei, cci n Europa nu va fi pace i stabilitate pn ce nu face dreptate Ungariei!, a afirmat Patrubny. Preedintele MVSZ a inut s transmit un mesaj i politicienilor romni care au reacionat dur fa de deschiderea reprezentanei inutului Secuiesc de la Bruxelles. Din faa Marelui Trianon, transmitem politicului romnesc c inutul Secuiesc a existat cu mai multe milenii nainte de naterea romnilor i va supravieui nc multe milenii, a afirmat acesta. n timpul discururilor, cei prezeni fluturau steaguri naionale maghiare i steaguri arpadiene i au scandat S piar Trianonul!. Semnarea Tratatului de pace de la Trianon a fost comemorat n 4 iunie n oraele de pe teritoriul Ungariei, dar i n regiunile locuite de maghiari din afara graniei rii vecine. Tratatul de Pace de la Trianon a fost semnat pe 4 iunie 1920, ntre Puterile Aliate i Ungaria, stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, nfrnt n Primul Rzboi Mondial. n urma acestui tratat, Transilvania i zone ale Banatului au trecut din componena fostului imperiu Austro-Ungar n cea a Romniei. iunie 5, 2011 DE CE AU ATACAT BILDERBERGII LIBIA? CE FACEA DICTATORUL GADDAFI PENTRU POPORUL SAU, LUCRURI PE CARE TELEVIZIUNILE SI ZIARELE LIBERE NU LE VOR PUBLICA NICIODATA :

Cteva <fapte> despre dictatorul, insingerat Gaddafi,care isi chinuie poporul. -Poporul Libian primeste credit fara dobinda; -Elevii primesc salariul mediu acelei profesii, pe care o invata; -Daca cineva nu-si gaseste de munca, statul ii da salariu plin ca si cand ar lucra. -Tinerii casatoriti primesc casa gratis de la stat.

-Orice tinar libian daca se inscrie la orice facultate din lume,primeste 2500 eu de la stat plus intretinere i o masina. -Masinile sunt vindute la pret de fabrica. Libya nu are datorii fata de nimeni in lume. -Invatamintul si spitalizarea sunt gratuite. -25% din populatie are facultate. -Pe strazi nu sint cersetori. Toata lumea are o locuinta. -15 centi costa o paine. Deci e rau de tot. Nu e de mirare ca pentru cei ce conduc lumea asta din umbra, Libya e o <problema>. Gaddafi nu a fost de acord cu dobinzile mari aplicate de Banca Mondiala. Deci e dictator. Libya a fost o tara L I B E R A. Asta-i adevarul despre razboiul din Libya . mai 23, 2011 DE CE CRESTE PRETUL BENZINEI? Boc: Pretul benzinei ar putea fi inghetat! Exista o lege care ar putea permite acest fapt. SINGURA LEGE E ACEEA DE A VA SPANZURA PE VOI, GONOCIDARILOR CA SA NU MAI CRESTETI PRETUL LA ACCIZE SI LA TAXA DE DRUM PE CARE O PLATIM DE CEL PUTIN DOUA ORI. SA INGHETE BOC PRETUL BENZINEI? HA HA..VINE JEFRI FRANKS SI VA DA BATAIE LA CUR , DUPA CE ATI TRADAT TARA NU MAI E CALE DE INTOARCERE ,CA ALTFEL PATITI CA CEAUSESCU.. PENTRU FRAIERII CARE STAU LA RAND SA PLATEASCA AMENZILE PE ROVIGNETE, E ILEGAL SA PLATESTI DE MAI MULTE ORI ACEEASI TAXA, DAR LA PROSTI SE POARTA : Taxe incluse in pret benzina de la 1.01.2011: acciza 467 EUR/tona taxa drum 125 EUR/tona taxa solidaritate 10 EUR/tona (un cent/litru motivul: acoperirea prejudiciului din urma falimentului Bancorex) Pret producator 370 EUR/tona. Pret 370+467+125+10=972 EUR/tona (taxe si accize) TVA de 24 % 233.28 EUR Total 1205.28 EUR/tona Un litru benzina 1.205 EUR (aproximativ 5.15 RON) Producatorul incaseaza 370 EUR/tona Statul incaseaza 835.28 EUR/tona. Ati inteles cine-i vinovatul? DA MAI DEPARTE sa stie toata lumea! mai 9, 2011 SA MURITI BINE ! AVEM NOI GRIJA, CA ASA SA FIE! IN ROMANIA, SECOLUL XXI, ANUL DE GRATIE 2011: Caz incredibil la Clrai. Dou persoane au murit de foame n cas. O femeie n vrst de 69 de ani i fiul acesteia, n vrst de 45 de ani, au fost gsii fr suflare n apartamentul lor situat n apropierea Grdinei Zoologice din localitate. Anchetatorii spun c cei doi au murit de foame. Vecinii au alertat poliia dup ce nu i-au mai vzut pe cei doi de circa dou sptmni. Cnd au ajuns n apartamentul celor doi, poliitii au gsit-o pe femeie ntr-o camer, fr suflare, iar n alta se afla fiul ei, decedat. Se pare c acesta avea grave probleme de sanatate. Femeia avea o pensie de 400 de lei, din care tria mpreun cu fiul ei. Pentru poliiti nu exist nicio suspiciune n privina morii celor doi, dup ce au constat c nici femeia i nici fiul ei nu aveau urme de violen pe trupurile lor. Poliitii au fost ocai cnd au vazut c n cas nu era niciun fel de hran, ceea ce i-a fcut pe anchetatori s constate c acetia au murit de foame.

Vecinii spun c cei doi nu erau vizitai niciodat de nimeni.

mai 6, 2011 BIN LADEN AR FI FOST UCIS IN 2007, CEA CARE A DECLATAT DECESUL A FOST LA RANDUL EI ASASINATA Benazir Bhutto, prima femeie prim-ministru a Pakistanului, declara in Noiembrie 2007 ca Bin Laden a fost ucis. La o luna dupa ce scoate porumbelul, este ucisa intr-un atentat terorist. Ce coincidenta DACA IL VROIAU CU ADEVARAT MORT, SE REZOLVA IN CEL MULT CATEVA LUNI SAU UN AN. OSAMA BIN LADEN, ELODIA IN STIL AMERICAN Universitatea Harvard este cel mai mare proprietar de pduri din Romnia Socoplax, firma care apare pe primul loc n topul proprietarilor de pdure din Romnia, are drept acionar majoritar un fond al Universitii Harvard.

Fondul de investiii Phemus Corporation nregistrat la aceeai adres cu Harvard Management Company, entitate a prestigioasei universiti americane Harvard care administreaz active de 27 mld. dolari, este acionarul majoritar al celui mai mare proprietar de pduri din Romnia, firma Scolopax SRL din Focani. Scolopax apare pe primul loc n topul celor mai mari proprietari de pduri din Romnia la data de 1 aprilie 2010 n afara statului, potrivit datelor trimise de Ministerul Mediului la solicitarea Ziarului Financiar. Pdurile statului sunt administrate de Romsilva. Sven Rutgersson, director executiv al Scolopax, a confirmat c n spatele Phemus Corporation se afl un fond al Universitii Harvard fr a preciza numele acestuia. Deinem aproximativ 35.000 de hectare de pduri i 2.000 de hectare de teren agricol, a mai spus Rutgersson. El a mai precizat c achiziiile au nceput n anul 2005 i ar putea continua n funcie de dezvoltarea Romniei. aprilie 29, 2011 SFIDARE FARA LIMITE.DUPA CE IN 20 DE ANI AU TRADAT,VANDUT SI FURAT TARA, POPORUL E DE VINA PENTRU ECONOMIA SCAZUTA.

Cretinismul domnului Basescu e de cartea recordurilor : Poporul are performane limitate. Ar trebui s muncim 8 ore abia dup ce vom nva s nu mai lsam 3 milione de hectare de teren nemuncite, spune Traian Bsescu. Explicaia o d tot eful statului: statul nu d, doar creeaz oportuniti. Domnule Basescu, ori esti tembel ori te faci?! Cum sa mai fie poporul asta performant cand ati distrus toata agricultuta, ati falimentat, taiat, vandut fermele, ati luat cu japca terenuri si paduri.Ati dat legi de rahat, ati vandut Petrom, combustibilul e 6,5 lei si tu vrei agricultura MESCHINULE? Impuneti taranilor Norme Europene de exterminare dictate de elitele europei in cardasie cu voi, niste lingai de cururi care faceti orice pentru profituri proprii . Ai curajul sa spui ca poporul este neperformant cand toti romanii fug sa munceasca sclavi in Europa? Acolo sunt performanti? NU va este rusine cand taranii arunca laptele la porci si isi distrug recoltele de pepeni, salata, si multe altele pentru ca sunt luati in ras de guvern si nu au unde sa-si distribue marfa pentru ca voi luati comisioane grase pentru a intretine piata de desfacere din Europa?

Cum sa stai sa muncesti 12 ore pe zi pentru 5 milioane pe luna nenorocitilor, si ai curaj sa judeci poporul pentru ca incearca sa supravietuiasca orientandu-se sa faca fiecare ce poate ca sa castige cat de cat? SINGURELE OPORTUNITATI CARE LE CREEAZA STATUL SUNT CELE CARE VA FAVORIZEAZA PE VOI MAI MULT LA FURAT, JECMANIT SI VANDUT TARA CU CEA MAI MARE SENINATATE. OPORTUNITATI DE A VA SUSTRAGE LEGII, DE A VA FACILITA INTRE VOI CUM SA PUNETI MANA PE BANII PUBLICI .GENOCIDARILOR. IATA DECI SI TUPEUL PRESEDINTELUI: Cum poi s faci un stat social dac economia, i scuzai-m c o spun, chiar poporul are performane limitate? Muncim 8 ore, cnd vom nva s nu mai lsm 3 milioane de hectare nemuncite. C nu vin minitrii s are pmntul, nici s-l cultive. Cnd vom nva c dect s stau la crciuma satului mai bine bag plugul n hectarul i jumtate din spatele casei? Trebuie s ne hotrm s fim performani!, a spus, duminic, Traian Bsescu. Mai mult, spune eful statului, nu se poate pleca de la premisa c exist un om politic care ar putea s mreasc salarii i pensii, dar nu o face. Cine pleac de la premisa asta, greeste. Dac la un moment dat sunt necesare msuri de austeritate, ele trebuiesc explicate i pn la urm i acceptate. Statul nu d, statul creeaz oportuniti. Doar cei care n mod real nu pot trebuie s primeasc, adaug eful statului. aprilie 18, 2011 REVOLUTIA DIN ISLANDA, UN MARE SUCCES ! TELEVIZIUNILE DE RAHAT DIN EUROPA SI DIN ROMANIA, CONTROLATE DE BILDERBERGI, NU AU AVUT CURAJUL SA INCALCE PORUNCA ACESTORA DE A TRIA, ASCUNDE. A MINTII SI A MANIPULA TELESPECTATORII. REVOLUTIA DIN ISLANDA, UN MARE SUCCES ! TELEVIZIUNILE DE RAHAT DIN EUROPA SI DIN ROMANIA, CONTROLATE DE BILDERBERGI, NU AU AVUT CURAJUL SA INCALCE PORUNCA ACESTORA DE A TRIA, ASCUNDE, A MINTII SI A MANIPULA TELESPECTATORII. ASA SUNTEM MINTITI DE ZECI DE ANI CU MASS-MEDIA, DE NISTE GRUPARI MAFIOTE ECONOMICE SI MILITARE MONDIALE CARE CONTROLEAZA ABSOLUT TOTUL, INCLUSIV PE NOI OAMENII SI COPII COPIILOR NOSTRI.! Am primit pe mail un rezumat al unui articol aprut n Spania, despre veritabila revoluie din Islanda. La tiri bineneles c nu a transpirat nimic, cci nu se dorete ca modelul islandez s se propage. n Islanda, tara in care guvernul a fost demis in totalitate , marile bnci au fost naionalizate, s-a decis s nu se plteasc datoria creata n Marea Britanie i Olanda, din cauza politicii lor financiare ru intentionate i s-a creat un grup popular pentru a rescrie constituia. i toate acestea panic. O revoluie mpotriva puterii care ne-a adus la criza actual. De ce aceste fapte nu au devenit cunoscute de doi ani: Ce se ntmpl dac ali ceteni UE vor lua exemplu? Iata pe scurt, istoria evenimentelor: - 2008. Se nationalizeaza cea mai mare banca din tara. Se prbuete moneda, bursa isi suspenda activitatea. ara este n stare de faliment. - 2009. Protestele populare din fata parlamentului fac sa fie convocate alegeri anticipate si provoava demisia primului-ministru i a membrilor guvernului in bloc. - Continu situaia economica nefavorabila. Printr-o lege se propune rambursarea datoriei catre GB i Olanda avand de plat suma de 3.500 de milioane de euro, o sum pe care toate familiile islandeze sa

le plateasca lunar pentru urmtorii 15 ani la 5,5% interese. - 2010. Oamenii ajung s iasa n strad i cer ca aceasta lege sa fie supusa referendumului. n ianuarie 2010, preedintele refuz s o ratifice i anuna c se va consulta poporul. La referendumul, organizat n luna martie 93% din voturi au fost impotriva acestei legi. - Pentru toate acestea, guvernul incepe o anchet pentru a rezolva responsabilitile legale ale crizei. ncepe arestarea mai multor bancheri seniori i directori. Interpolul emite un ordin, i toti bancherii implicati, pleaca din ar. - n acest context de criz, se alege o adunare pentru a elabora o nou constituie care s includ leciile nvate n urma crizei i pentru a nlocui pe cea curenta, o copie a constituiei daneze. - Pentru a face acest lucru, se merge direct la poporul suveran.Se aleg 25 ceteni fr afiliere politic , din 522 care si-au depus candidaturile, pentru care era necesar sa fie majori i sa aiba sprijinul a 30 de persoane. Adunarea constituional ncepe activitatea n februarie 2011 prezinta un proiect de constituie bazat pe recomandrile poporului din diverse reuniuni din ntreaga ar. Noua constitutie trebuie s fie aprobata de ctre actualul Parlament i de cel care se va forma dup alegerile legislative. Aceasta este scurt istorie a Revoluiei Islanda: - demisia guvernului n bloc, - naionalizarea bncilor, - un referendum pentru a permite oamenilor s decid cu privire la deciziile economice, - nchisoare pentru cei responsabili pentru criza i rescrierea constituiei de ctre ceteni. S-a menionat acest lucru n mass-media european? S-a comentat cu privire la acest lucru in talksourile politice? S-au vzut imaginile de la evenimentele la televizor? Bineneles c nu. Oamenii islandezi au fost n msur s dea o lecie pentru toat Europa, s se impotriveasca intregului sistem i sa ofere o lecie de democraie intregii lumi. Sursa: Rapcea.ro aprilie 16, 2011 ROMANIA IN RAZBOI Dupa cum s-a vazut din declaratia presedintelui Basescu fata de pozitia Romaniei vis-a-vis de razboiul din Libia, se pare ca presedintele a dat cu nasul in rahat.Abia acum, azi 22 martie 2011, se pare ca Basescu a realizat cine conduce Romania, si unde ne-a adus politica de rahat pro Europa( integrarea in UE ) din `89 pana azi . Toata lumea a putut observa, izmenele lui Basescu tremurand precum steagul SUA, infipt mandru in varful Bucegilor, in urma ordinelor si amenintarilor agresive, primite de Basescu, din partea ONU, NATO, UE, mai ales cand saracul Basescu incerca sa convinga populatia ratacita, ca acesti invadatori merg acolo cu cele mai bune intentii, amintindu-ne ca de fapt SUA, FRANTA, ITALIA, ANGLIA sunt cei mai mari beneficiari de petrol din Libia. Insa, a uitat sa ne spuna ca poate din cauza ca au fost cei mai mari beneficiari de petrol, pana cand Gaddafi le-a taiat cascavalul si si-a intors brusc fata catre China. Si uite-asa romanii sunt mintiti pe fata la televizor, evident cu mari emotii si cu glasul tremurat de parca ar fi iesit din cusca cu lei, inainte de a-si tine discursul. Domnule Basescu, ce facem cu poporul acesta? De ce ne obligati sa pupam vesnic in funt niste colonisti criminali, cu experienta de sute de ani in genocid, teroare , asuprire, suprimare si orice mai vreti dumneavoastra?De ce oameni nevinovati sunt vanduti si facuti sclavi, acestor organizatii malefice care controleaza toata economia mondiala,care bifeaza agenda de zi a omenirii si care se inchina,

servesc si slujesc doar INTUNERICULUI? Nu puteti fi un om demn? Doar o moarte avem cu totii, si chiar daca suntem saraci cu muntii plini de aur, chiar daca suntem vanduti ca vitele la abator, chiar daca ne-ti facut copii sclavi pe vecie, acestor demoni, sa stiti domnule presedinte ca noi romanii putem muri cu demnitate, putem lupta impotriva acestor satanisti ai lumii cu mainile goale, impotriva tuturor armelor murind cu zambetul pe buze de a nu ne fi pierdut demnitatea si de a nu fi cedat in fata acestor gunoaie .Asa am fi vrut noi romanii sa gandeasca si presedintele nostru. POLITICIENI AI ROMANIEI, TOTI MERITATI SOARTA LUI ION ANTONESCU, CARE SPRE DEOSEBIRE DE VOI A FOST UN EROU NATIONAL. martie 22, 2011 TRADATORII ROMANIEI , ASUPRIREA ROMANILOR SI BLESTEMUL AURULUI CELOR SARACI ! LUATI ANINTE : oare a avut dreptate? Cei mai bogati din Europa, sunt lipiti pamantului traind in sclavie! AURUL ROMANILOR ESTE JEFUIT DE CATRE CORPORATIILE STRAINE IN CARDASIE CU CRIMINALII PE CARE II ALEGETI DE 21 DE ANI. Urmariti si:

INEVITABIL VA VENI MOMENTUL CAND CEAUSESCU VA FI DECLARAT EROU AL NEAMULUI ROMANESC ,CARE DEALTFEL INCEPE SA FIE REGRETAT DIN CE IN CE MAI MULT DE CATRE ROMANI. Dragi romani..ALOO.ALOOO.!! Stimati tovarasi,mi s-a permis sa va vorbesc din lumea de dincol0, pentru ultima data, post mortem .Pentru noua generatie din ultimii 20 de ani ,care nu ma cunosc ,eu sunt Secretarul General al Partidului Comunist Roman Tovarasul Nicolae Ceausescu. Dragi tovarasi si pretini , iata ca dupa 20 de ani de cand am fost asasinat de catre fortele oculte ale masoneriei si a unor grupari mondiale malefice,de la Epoca de Aur pe care am construit-o cu ajutorul clasei muncitoare,constat cu mare regret si durere in suflet, ca Romania se afla in starea de AGONIE de dinaintea MORTII. Aflu cu lacrimi in ochi ,ca dupa eforturile mele de a tine departe de poporul roman,pe toti imperialistii,mafiotii economici,tradatorii de tara,capitalistii lacomi si avizi dupa putere,acestia sunt ce-i care va conduc,acestia pentru care voi ma-ti impuscat, v-au adus pe voi dragi romani la limita dintre viata si moarte.Am scapat tara de datorii datorita voua .Datorii pe care le-am facut in interesul de a va construi case si apartamente,starzi ,sosele,metrou,orase, fabrici si uzine,terenuri agricole

,ferme si toate de care va mai amintitiCaci au ramas doar amintiri ;amintiri de suferinta cu munca si sudoare caci toate au fost desarte , de toate ati fost furati.! Ati rabdat de foame ,este adevarat ,dar astea au fost eforturi nelimitate pentru care voi sa traiti mai bine si pentru care eu eram pe cale de a infaptui un socialism mai bun ca orice forma de guvernamant din lume.Capitalismul se simtea amenintat ,eram singura tara din lume fara datorii externe si iata ca atunci forte obscure,tradatori ai neamului romanesc,masoni si alte grupari oculte ,activisti ai Noii Ordini Mondiale,au recurs la asasinarea mea pentru a va fura voua munca voastra si toate bunurile tarii ,dezbinandu-va intre voi,inrobindu-va,si luandu-va orice putere de a va mai rascula pe viitor impotriva lor.Nu v-au luat doar tara, v-au furat personalitatea, demnitatea,onestitatea,curajul,unitatea de neam.Uniunea Europeana este asasinul real al Romaniei si cu adanca durere in suflet , urez sincere condoleante poporului roman,pentru ca deja v-ati pierdut identitatea si umanitatea in care ati trait liberi dar nu ati stiut pana ce acesti huligani v-au pacalit cu o libertate falsa si perversa.Dragi tovarasi si pretini , singura voastra sansa este sa va inarmati cu cinstea , demnitatea si curajul stramosilor vostri , sa va luati furcile si topoarele si sa mergeti in cautarea judecatii. Asta e singura cale , multi destepti din tabara adversa ,care se vor arata ca fiind educati si diplomati,va vor spune ca furca si coasa e o metoda depasita .Nu este si niciodata nu va fi , ei ce-i care va fura sunt sustinuti de justitie , iar voi trebuie sa fiti adevarata justitie petru a avea o judecata dreapta.Sa nu-i credeti cand o sa va faca anarhisti,huligani etc pentru ca toate tarile civilizate asta fac de mii de ani subjuga pe cei slabi.Fortele militare nucleare subjuga pe cei slabi si isi impart lumea intre ei, si totu-si sunt catalogate ca tari civilizate si mai sunt si sustinute in genocidul mondial pe care il preactica . Nu cred ca este nevoie sa va mai relatez politica mondiala a anilor `89-2009.. Cam astea am avut de spus si sper ca singele strabunilor, sa reinvie din nou in venele voastre statutul

de roman si inima voastra sa bata cu mandrie. Popor de rahatmartie 11, 2011 Jandarmeria cumpr de 79,3 milioane euro transportoare pentru deinui Asa cu relatam intr-un articol precenent ca, puterea din Romania incepe sa tremure , avem acum inca o dovada ca guvernul investeste sume foarte mari in echipamente destinate inabusirii unor eventuale revolte de mari proportii in ROMANIA.

href=http://www.cotidianul.ro/images/stiri/0211/1296565157_02img_2260.jpg&gt;

n ciuda dezminirilor neconvingtoare ale reprezentanilor puterii sau ale purttorului de cuvnt al Jandarmeriei Romne, devine din ce n ce mai clar faptul c regimul Bsescu-Boc i principalele sale structuri de for se doteaz cu cele necesare reprimrii micrilor de strad. Realitatea.net a dezvluit ieri c Jandarmeria a postat pe SEAP un anun de intenie pentru achiziionarea de echipament de reprimare a revoltelor, n valoare de 42 de milioane lei, fr TVA (10 milioane euro). Jandarmii vor fi dotai cu grenade fumigene i lacrimogene, cti de protecie, pistoalemitralier, puti, pulverizatoare.

Purttorul de cuvnt al Jandarmeriei Romne precum i toi reprezentanii PDL prezeni n talk showurile de la Realitatea TV i Antena 3 au ncercat toat seara s ngroape aceast tire, clmpnind acelai refren: E doar un anun de intenie, asta nu nseamn c Jandarmeria va i face aceste achiziii. Asta e legea, n fiecare an trebuie fcut necesarul pentru Jandarmerie, i anunul de intenie trebuie publicat pe site-ul de achiziii publice.

Aceste argumentele ale pedelitilor i ale Jandarmeriei nu au nicio baz real. n primul rnd, legea achiziiilor publice spune c un anun de intenie al unei instituii a statului poate fi postat n sistemul electronic naional de achiziii publice doar dac suma pentru achiziia respectiv este prevzut n buget. Pe scurt, publicarea anunului de intenie pe SEAP nseamn fr doar i poate c achiziia se va realiza.

Un alt motiv pentru care dezminirile Jandarmeriei i ale celor de la putere nu stau n picioare este acela c aceast structur de for a Ministerului de Interne nu intenioneaz s achiziioneze doar grenade, puti-mitralier, pistoale, ci i multe alte dotri speciale pentru lupte de strad, pentru transportul deinuilor i ridicarea autovehiculelor. Astfel, pe SEAP, Jandarmeria Romn a postat azi, 1.02.2011, un anun pentru achiziionarea unui autobuz special cu capacitate de 140 de locuri, a 4 autospeciale pentru transportul deinuilor, a 4 autospeciale transport efective, i a 8 remorci speciale. Valoarea estimat, fr TVA, a acestui contract de achiziie este de 150.187.500 lei, adic aproximativ 35,3 milioare euro. Data prevzut pentru nceperea procedurilor de adjudecare este 1.03.2011. Un alt anun de azi al Jandarmeriei Romne prevede achiziionarea de semiremorci speciale, autovidanje, i automturtoare, n valoare de total estimat fr TVA de 13.500.000 lei, echivalentul a 3,2 milioane euro. i pentru acest contract, data prevzut pentru nceperea procedurilor de adjudecare este tot 1.03.2011. n data de 27.01.2011, Jandarmeria a anunat c va achiziiona remorci, speciale, automacarale, platforme transport autovehicule, autocisterne, i ale asemenea vehicule speciale, n valoare total estimat de 173.925.000 lei, fr TVA, echivalentul a 40,8 milioane euro. 1.03.2011 este data prevzut pentru nceperea procedurilor de adjudecare a acestui contract.

Aadar, Jandarmeria Romn are bugetai aproximativ 79,3 milioane euro pentru achiziionarea de transportoare speciale (transport deinui, autovehicule, autovidanje, automturtoare, remorci speciale etc.) i nc vreo 10 milioane euro pentru gloane, puti-mitralier, grenade i cti de protecie. Asta arat a narmare de rzboi. n acest sens, a venit i declaraia din aceast diminea, de la Antena 3, a vicepreedintelui Sindicatului Naional al Poliitilor i Vameilor Pro Lex, Florin Vlnei: Jandarmeria Romn este foarte bine dotat, este chiar cea mai bine dotat structur a MAI, aa c nu se prea justific aceste achiziii. Dect n condiii speciale, de conflict. Conform legii, Jandarmeria este, n ultim instan, cea din urm for care se folosete pentru reprimarea evenimentelor de strad. februarie 2, 2011 PUTEREA DIN ROMANIA INCEPE SA TREMURESE PREGATESTE DE APARARE Jandarmeria Romn a publicat un anun de intenie anunnd c vrea s cumpere echipamente de reprimare a revoltelor, respectiv cti de protecie, pulverizatoare, pistoale mitralier, puti, grenade fumigene, grenade lacrimogene i altele, estimnd preul de achiziie la 42 de milioane de lei. Potrivit anunului de intenie de pe site-ul www.e-licitatie.ro, Jandarmeria vrea s cumpere 10.000 de cti de protecie, 475 de pulverizatoare, 300 de pistoale mitralier, 406 puti, 33.500 de cartue pentru lansatoare, 1.000 de grenade fumigene, 1.000 de petarde, 10.500 de grenade lacrimogene i 4,7 milioane de cartue. Valoarea estimat a contractului, fr TVA, este de peste 42,2 mlioane de lei. Data prevzut pentru nceperea procedurilor de atribuire a contractului este 1 martie. Potrivit anunului precizat, plata se va face prin virament de la bugetul de stat i nu se nscrie n proiecte sau programe de finanare din fonduri comunitare. Anunul a fost afiat n 27 ianuarie 2011. UM POSIBIL MOTIV AR PUTEA FI ACESTA : RZBOI LA POMP: oferii piromani amenin companiile petroliere O scrisoare expediat mai multor ambasade strine i instituii ddea ca termen-limit ziua Micii Uniri, 24 ianuarie, pentru nghearea preurilor la energie electric i carburani.

LOVITURI oferii auto-moto promit s incendieze benzinriile i autocisternele, din mers Sursa: SHUTTERSTOCK LOVITURI oferii auto-moto promit s incendieze benzinriile i autocisternele, din mers Sursa: SHUTTERSTOCK O scrisoare anonim, expediat mai nti ambasadei de la Bucureti a Republicii Kazahstan, vorbete despre un plan de incendiere a ctorva rafinrii i a nenumrate benzinrii, autocisterne, conducte, trenuri i vase de transport petrolier din toat ara. Scrisoarea este redactat, conspirativ, n numele oferilor auto-moto din Romnia i amenin cu punerea n practic a atacurilor de mai sus n cazul n care, pn pe 24 ianuarie (lunea trecut), preurile benzinei i motorinei nu vor fi plafonate la 1 euro, iar preul energiei electrice i cel al gazelor nu vor fi oprite din cretere pn la alegerile parlamentare din 2012. Sintetizndu-i preteniile, autorii scrisorii explic: Practic, din 24 ianuarie 2011, dac vor fi ngheate timp de doi ani preurile la benzin, motorin, energia electric i gaze, va fi linite i pace. Ultimatumul dat de semnatarii anonimi ai acestei ameninri se ncheie cu o formul consacrat, pe jumtate, de Traian Bsescu: S trii bine i s reflectai bine. La ambasadele Germaniei, Austriei, la OMV i Rompetrol Dup ce a ajuns n cutia potal a Ambasadei Kazahstanului, scrisoarea a sosit i pe adresele Preediniei, guvernului, misiunilor diplomatice ale SUA, Germaniei i Austriei, precum i pe adresele rafinriilor Rompetrol, OMV ori a societii E-ON Gaz Trgu-Mure. Alegerea Ambasadei Kazahstanului ca prim destinatar al scrisorii ar putea avea drept justificare naionalitatea actualilor proprietari ai

Rompetrol compania kazah KazMunaiGaz deinut de guvernul de la Astana. Revoluia n flcri Piromanii nu au omis, n aceeai scrisoare, s fac o succint trecere n revist a posibilelor efecte sociale pe care aciunile lor le-ar putea genera. Problema cea mai grav este ce se va ntmpla dac lucrurile scap de sub control i va iei toat populaia n strad, pentru c lumea are deja cuitul ajuns la os i nu mai suport omajul, mizeria i srcia. S-a ntins coarda prea tare, e mai ru ca n 1989. Atmosfera n ar este de mult una exploziv, se ateapt doar o scnteie. Misterioasa coresponden a intrat, nc de pe 21 ianuarie, nu doar n atenia serviciilor secrete, ci i n vizorul Internelor i al instituiilor subordonate: Jandarmeria, Poliia Romn i Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen. O lun de proteste Scrisoarea de ameninare a fost precedat, pe parcursul lunii ianuarie, de nenumrate proteste ale oferilor fa de creterea preului la carburani. Manifestrile au variat de la achitarea plinului cu monede de 50 de bani, cumprarea unor cantiti infinitezimale de carburani ori conducerea unor maini trase de cai. Protestele au debutat dup ce litrul de benzin a atins preul de 5 lei. Va fi o nou revoluie cu mare vrsare de snge, cu pierderi materiale i umane enorm de mari () i toat lumea va cuta s se rzbune pe cei vinovai s trii bine i s reflectai bine, SCRISOARE DE AMENINARE, oferii auto-moto din Romnia

ALERT. eful Jandarmeriei i-a anunat superiorii i colegii despre planurile anonime de a transforma rafinriile n torte ianuarie 31, 2011 GUVERNUL BOC: ROMANI,VA E FOAME ? VINDETI TOT DIN CASA ! Persoanele care dein o main, un aparat de filmat sau un tablou nu vor mai beneficia de venitul minim garantat Persoanele care dein o main, un aparat de filmat sau un tablou nu vor mai beneficia de venitul minim garantat. Guvernul Boc ncerc s limiteze ct mai mult numrul romnilor care vor primi acest ajutor social. Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii privind venitul minim garantat prevd bunurile care nu sunt considerate de stict necesitate pentru nevoile familiale. Pe list figureaz i obiecte pe care le poi cumpra cu civa lei din talcioc sau de la mica publicitate. Concret, dac ai acas un aparat de filmat vechi de 20 de ani sau o combin audio adus imediat dup Revoluie din Turcia, nu vei mai fi considerat srac. De asemenea, i poi lua adio de la venitul minim garantat dac ai n cas, pe perete, o icoan aurit sau un tablou motenit de la bunici. Actul normativ le mai interzice sracilor s dein o main, indiferent de vechime, sau mcar un scuter. Mai mult, dac stai n delt nu poi avea o

barc motorizat, iar dac ai o gospodrie, nu poi crete mai mult de 5 porci, 20 de oi sau 15 familii de albine. Proiectul de hotrre este n dezbatere public, pn pe 16 ianuarie, pe site-ul Ministerului Muncii. ianuarie 8, 2011 DE CE ROMANIA NU SE PRONUNTA IN LEGATURA CU DIOXINA SERVITA DE GERMANII ANTI ROMANI? NU MAI CUMPARATI CARNE DE PORC, PASARE SI OUA DACA NU CUNOASTETI PROVENIENTA ACESTORA. DE CE ROMANIA NU A LUAT NICI UN FEL DE ATITUNINE IMPOTRIVA IMPORTURILOR DE CARNE SI OUA DIN GERMANIA? NU CUMPARATI OTRAVA MARCA : SCHENGEN NU CUMPARATI PRODUSE GERMANE NU CUMPARATI PRODUSE FRANTUZESTI Coreea de Sud, Rusia i Slovacia au anunat smbt primele msuri de precauie legate de importurile de carne din Germania. Mii de cresctorii nemeti de psri i porci au fost nchise, ca urmare a contaminrii hranei pentru animale cu dioxin. Slovacia a anunat suspendarea temporar a comercializrii de ou i carne de pasre importate din Germania i a anunat controale n magazine i depozite, informeaz Mediafax. Coreea de Sud a anunat smbt suspendarea importurilor de carne de porc din Germania, msur pe care purttorul de cuvnt al comisarului european pentru Sntate John Dalli a apreciat-o drept disproporionat. Coreea de Sud ne-a transmis c suspend importurile de carne de porc de provenien german, fiind, din cte tim, singura ar ter care ia o astfel de msur, a afirmat Frederic Vincent. Agenia rus pentru supravegherea agriculturii a anunat c va intensifica msurile de control asupra produselor din carne importate din Germania i din alte ri europene, fr a preciza ns care sunt acestea. n Germania, anchetatorii ncearc n continuare s stabileasc sursa de contaminare, suspiciunile ndreptndu-se ctre o firm din nordul rii, productoare de hran pentru animale. Comisia European consider c nu este necesar interzicerea exporturilor de carne provenit din Germania, deoarece fermele sunt blocate, iar produsele livrate deja sunt blocate n ateptarea rezultatelor analizelor, a precizat Vincent. Cu toate c, pn n prezent, au fost depistate niveluri ridicate de dioxin numai n ou, anunurile fcute smbt ar putea duce la extinderea crizei i pe piaa crnii de porc i pasre. Singurele produse suspectate de contaminare cu dioxin sunt oule exportate n Olanda i Marea Britanie. Autoritile olandeze efectueaz teste pe unele dintre loturile importate din Germania, n timp ce autoritile sanitare britanice au anunat c alimentele deja preparate din ou contaminate nu prezint nici un risc pentru sntatea consumatorilor. Peste 4.700 de exploatri agricole din Germania au fost nchise vineri, n principal cresctorii de porci, dar i uniti productoare de lactate. Scandalul alimentelor contaminate cu dioxin din Germania se extinde n Marea Britanie i Olanda

Scandalul produselor alimentare contaminate cu dioxin a depit teritoriul Germaniei. Comisia European a anunat c astfel de alimente suspecte au fost exportate n Marea Britanie i n Olanda. n Germania, n schimb, se iau msuri dure. Livrarea produselor de la peste 1.000 de cresctoriii din ar a fost suspendat. Oficialii Comisiei Europene spun c 136.000 de ou contaminate cu dioxin, n Germania, au provocat probleme n Olanda i n Marea Britanie. Iniial, au fost exportate n Olanda. Aici, au fost folosite la prepararea unor produse alimentare, iar o parte dintre acestea au ajuns i n Marea Britanie. Autoritile din Regat depun eforturi acum pentru a scoate din vnzare lotul suspect, n ciuda mesajelor linititoare de la Berlin. Potrivit autoritilor germane, nivelul de dioxin depistat n produse nu reprezint un pericol pentru sntate. Trebuie s consumi multe ou sau multe alimente preparate din ou pentru a fi pericol, a declarat Frederic Vincent, purttor de cuvnt CE. n Germania ns, situaia este extrem de serioas. Peste o mie de ferme sunt afectate de scandalul dioxinei. Contaminarea provine de la grsimile alimentare, folosite pe post de nutre. Anchetatorii au descoperit deja fabricantul care a livrat peste 3.000 de tone de hran toxic. Vd cazul ca unul extrem de grav, unul care nu trebuie s se repete n viitor, a declarat Ilse Aigner, ministrul german pentru problemele consumatorilor. Se presupune c productorul respectiv se ocup att de transportul furajelor, ct i de cel al combustibililor ecologici. i, n depozitele sale, substanele au ajuns s fie amestecate. Anchetatorii germani spun c productorul va rspunde n faa legii. ianuarie 8, 2011 ACEST ANALIST DE RAHAT, C.T.POPESCU LATRA NECONTENIT, SUSTINAND IDEILE UNOR MOGULI SI CAPUSE MILIARDARE CARE AU JEFUIT ROMANIA 21 DE ANI. Problema Schengen : Acest personaj, platit din toate directiile cu mii de euro de catre asasinii economici ai Romaniei, in incercarea de a mentine adormirea acestui popor in cea mai adanca prostie, sfideaza la maxim . Acest om, prin afirmatiile care le face, se afla in flagrant delict cu evidenta .Daca dumneata crezi ca poti sa ne consideri diste dobitoci, atunci vei fi tratat ca atare.Deci, dobitocul analist nu realizeaza ca noi am trait in comunism, am trait perioada de tranzitie adica perioada de exterminare si hotie a Romaniei si traim in prezent. Prezentul care il traim astazi, ne da posibilitatea de a face comparatia cu trairea anilor din comunism. Analistul : Atitudinea actual a Puterii de la Bucureti este similar cu cea a regimului Ceauescu din anii 80. n condiiile falimentului n politica intern, se trece la o atitudine fnoas fa de toat lumea. Aa se ntmpla i atunci. Ceauescu era n rzboi cu Uniunea Sovietic, cu rile din lagrul socialist i cu Occidentul pentru a-i acoperi catastrofala politic intern. 1) Domnule analist, ori esti dureros de prost ori esti dureros de prost , din doua una. Actuala politica interna este de sute de ori mai catastrofala ca politica lui Ceausescu . 2) Baiii gagauta, Ceausescu a fot un barbat adevarat, a avut sange in cuc, nu a pupat in cur nici Occidentul care aproape ca l-a exterminat cu FMI si BM, care nu aveau nici un interes ca Ceausescu sa achite datoriile externe.Trebuia sa fim vesnic datori , sa platim doar dobanzile. Invata de aici nene analist. 3) Nu a avut obiceiul tau de a pupa in cur in stanga si in dreapta, si pentru asta Gorbaciov a fost

dezamagit. Iar Gorbaciov,tradand URSS in cardasie cu Occidentul tau corupt, l-au asasinat si pe Ceausescu. Analistul : Dup prerea mea, ar trebui s nu uitm, noi cu toii, romnii, faptul c dorim s fim noi n Occident, i nu Occidentul n noi. Noi vrem s fim acolo. Domnule, a trecut febra, oamenii care gandesc corect stiu ca UE nu ne aduce noua nimic bun.In afara ca ne-au distrus economia, ne-au tranformat in piata lor de desfacere si ne iau tot ce mai avem in tara, nu am avut nici un avantaj. Au distrus toata economia tarii si au obligat mii de oameni sa munceasca la eiasta e un avantaj? Esti ziaristul si analistul lui peste. ai citit vre-o data in intregine pachetele de legi, impuse de UE in perioada de pre-aderare a Romaniei? Stii ce porunci si cat genocid economic contineau acele impuneri asa zise obiective de realizat impuse de aceste Elite mondiale? Dute unde vezi cu ochii si nu mai manca rahat pe la televizor , fecala putrezita ce esti. Prin ceea ce faci esti partas la CRIMA SI GENOCID. Suntem dispretuiti, facuti tigani vazuti ca sclavi ce ne trebuie noua UE? Avem o tara frumoasa CE NE ADUCE NOUA ROMANILOR INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA.? Doar cateva aspecte : # Romnia nu va avea putere de decizie real n cadrul UE ci va primi doar portofolii de umplutur, cum este cel de Traduceri i multilingvism. # Legislatia UE va avea ntietate n faa legislaiei romneti, adic nici o decizie major nu va mai putea fi luat fr aprobarea structurilor birocratice de la Bruxelles i Strassbourg. # Aderarea va aduce creterea preurilor i omajului. # n agricultur, vor fi impuse standarde imposibil de atins pentru rani, iar produsele autohtone naturale i competitive vor fi sabotate de marile concerne alimentare sub pretexte de siguran alimentar, mergndu-se pn la interzicerea produciei care depete cotele maximale alocate de UE. ranii vor fi nevoii s-i vnd pmntul i vor deveni proletari agricoli pentru noii latifundiari. # Romnia va fi golit de specialiti i invadat de imigrani din Asia i Africa. # Va fi impus dictatura minoritilor, iar valorile naionale vor fi considerate generatoare de ur i vor fi distruse. Se va rescrie istoria Romniei, astfel nct romnii s fie incriminai pentru suferine pe care le-ar fi cauzat altora de-a lungul veacurilor i pentru care vor trebui pltite despgubiri. n loc de mndrie naional i patriotism, colile vor inocula copiilor simmntul vinoviei i ruinii fa de faptele strmoilor lor. # Presa, radioul, televiziunea i internetul vor fi cenzurate, convorbirile telefonice i corespondena monitorizate i opiniile contrare vor fi interzise, pretextndu-se cu lupta antiterorist. Va fi prea tarziu cand vei vedea adevarata fata a UE si scopurile acesteia, analist de rahat . ANALIST PARAT CE ESTI,STII DE CE L-AU IMPUSCAT PE CEAUSESCU, SUB CE ACUZATIE? UITE AICI :

Pentru genocid si subminarea economiei de stat . Pai e tocmai invers cu ce se intampla azi .Asta faceti voi azi pe cand el atunci construia . Construia ceea ce vindeti si jefuiti de 21 de ani . VISUL DE RAZBUNARE AL POPORULUI ROMAN Si uite asa, in somnul cel fara de sfarsit al poporului roman, romanul visa : Se facu ca intru razbunarea sa, poporul roman a arestat toata clasa politica din `89 si pana azi.Si se facu ca poporul roman, cu mic cu mare, intr-un loc retras si bine ales, cu sarma inghimpata si toate cele trebuincioase constuira Locasul Demonilor Vii. Ei bine, in aceasta zona bine delimitata traiu politicienii nostri in baraci familiale, cu program de lucru de 10 ore, si cu salariu de 600 lei. Insa la sfarsit de luna trebuiau sa-si achite facturile la electricitate, la G kalorie, la gaz metan etc. Cei bolnavi erau tratati intr-un spital fara paturi, cu aparatura ruginita, fara nici un fel de medicamente fiind obligati sa-si cumpere singuri medicamentele din salariul consistent de 600 lei. In mijlocul acestui paradis se inalta falnic un euromarket , de unde alesii isi cumparau alimentele .Alimente care nu aveau nimic in comun cu alimentatia sanatoasa si naturala.De aici, alesii puteau manca E-uri pe paine, fiind sanatosi tun, de la kilogramele de initum, aspartam, sare iodata, monoglutamat de sodiu si alte sute de otravuri binefacatoare consumate lunar . Tot aici in acest euromarket se afla si o banca, unde alesii pot sa faca credite la super oferta cu contracte incetosate si anexe ascunse .Aveau chiar si benzinarii, unde litrul de benzina era la pretul infim de 7 lei, si puteau alesii sa se plimbe cu masina necontenit de la munte la mare de la serviciu spre acasa etc. Erau atat de grasi si frumosi, de plesnea pielea roza de pe ei, multumindu-ne calduros pentru grija si organizarea pe care poporul roman o are fata de ei. Luati aminteuneori visele se pot implini ! ianuarie 5, 2011 URATURA PENTRU POPORUL ROMAN Ahoo,ahoo, popor roman Dormi in cur ca ursu` brun Si astepti nevoie mare Sa-ti de-a dracu` de mancare. Puneti mana pe topoare Ca sa-i ungem pe spinare Pe toti astia care voua, V-au condus din `89. Boi, bourei parlamentu-i plin de ei Manati maaii haaaiii haaaiii ! Ca s-a sculat maian, Basescu Traian Si-a `ncalecat pe-un Logan cu tabla de aur Cu volanul de matase cum ii place lui Nastase Si pe cupola s-a urcat, sa traga aer curat Cu miros de aderare care pute a picioare Boi bourei parlamentu-i plin de ei Manati maaii, haaiii haaiii ! Pe autostrada am plecat care inca nu e gata

Sta baiatul cu lopata care asteapta ca si tata Sa-i fure vre-o un` lopata Ziua toata accelerati, benzina nu mai consumati Loganul merge cu apa, trage la izvor si-adapa Loganul s-a innecat, la REMAT a fost donat Si cu banii de donare sa-mi cumpar o incaltare Boi bourei parlamentu-i plin de ei Manati maaii haiii haiii Traian nervos s-a intors si pe loc din stand a scos Noua Logan dar mai mare si ca pret si ca dotare Si pe ele `ncaleca, padala la fund impingea Ca sa faca zgomot mare cum ii place si mai tare El cu stanga apuca si cu dreapta el schimba Din a doua nu iesea, ca e dusa`n pana mea Luati aminte ce cantati , Logan nu va cumparati Ca nu iese din viteza si te baga in proteza. Traian mult se bucura , in UE cu el pleca Cu picioarele `nainte cum ii place lu` melinte Boi bourei , parlamentu-i plin de ei Manaati maaii haaiii haaiii Cum a dat Dumnezeu an , la anu` far` nici un ban Asa se le de-a Dumnezeu si lor Sa ma cac in el popor Sa va fie casa ,casa.. sa va fie masa`n casa si pe masa alta masa Si la an sa va gasim, obositi si oropsiti Cum le place la romani, de-atunci din vechi strabuni Boi bourei, parlamentu-i plin de ei Manati maii haaiii haaiii Si uite-asa ca un dement, din balcon la parlament Mie `n vine sa m-arunc ca n-am paine pentru prunc Romania -i ca o boarfa , tare-i place sa stea capra Si uite-asa ca dintr-o doara , sa-mi bag p..-n ea de tara Boi bourei,parlamentu-i plin de ei Ia mai sariti si pe ei maiii haiii haaiii. LA ANUL SI DACA MAI APUCATI.! decembrie 28, 2010 ROMANI, TREBUIE SA ARATAM EVREILOR UNDE LE ESTE LOCUL. ROMANIA NU E GAZA..! 17 Decembrie 2010 FOSTII DETINUTI POLITICI CONDAMNA ATENTATUL LA LIBERTATEA DE EXPRESIE COMIS DE CNA ! (sursa: fgmanu.ro/sentinela)

COMUNICAT DE PRESA

Federaia Romn a Fotilor Deinui Politici Lupttori Anticomuniti i exprim deopotriv indignarea i ngrijorarea cu privire la sanciunea acordat de CNA la adresa TVR1 i a realizatoarei emisiunii Profesionitii, d-na Eugenia Vod, n legtur cu afirmaiile d-lui Ion Cristoiu referitoare la Corneliu Zelea Codreanu. Un astfel de act, pe care noi l considerm neprocedural i abuziv, este cu neputin de imaginat la 21 de ani de la Revoluia din Decembrie 1989, cnd, cu preul sngelui vrsat de tineretul su, poporul romn i-a ctigat Libertatea, concept care include i libertatea de expresie. Dup cum, de neconceput considerm c este ndrzneala cu care, semnatarii scrisorii de protest, care se erijeaz n aprtori ai intereselor etniei evreieti din Romnia, neleg s-i manifeste public comportamentul abuziv, purttor al unor reminiscene de natur totalitar. Aceti domni trebuie s tie c, prin sacrificiile fcute n nchisorile i lagrele comuniste, n rezistena armat anticomunist, precum i n timpul Revoluiei din decembrie 1989, neamul romnesc i-a ctigat Libertatea, iar principiile pluralismului, libertii de expresie i statului de drept, sunt cuceriri la care nu are dreptul s atenteze nimeni, indiferent cine ar fi. Noi, fotii lupttori n Rezistena Naional Anticomunist, cei care am dus greul acestei lupte, pltind cu ani grei de detenie politic, ne rezervm dreptul moral de a condamna cu fermitate acest atentat la Libertatea ctigat de poporul romn cu att de multe sacrificii. Dar cel mai ngrijortor ni se pare faptul c o instituie precum CNA, n mod inadmisibil i contrar deontologiei profesionale, nelege s cedeze la presiunile morale i politice exercitate de semnatarii scrisorii de protest. Pe aceast cale, noi, fotii deinui politici, lupttori n Rezistena Naional Anticomunist, condamnm sanciunea acordat postului TVR1 i emisiunii realizate la standarde de excelen de profesionista Eugenia Vod, i cerem n mod imperativ acestei instituii s revin asupra deciziei luate. CNA nu are voie s uite c este o instituie a Statului de Drept i c are datoria de a apra deontologia profesional, neavnd voie s abdice de la aceast menire n urma lobby-ului desfurat de tere persoane, indiferent ct de influente ar fi acestea pe plan intern sau internaional. Federaia Romn a Fotilor Deinui Politici Lupttori Anticomuniti Tel. 0745039625 // e-mail: frfdpla@gmail.com Preedinte, dr. Constantin Iulian, fost deinut politic Secretar, Gheorghe Jijie, fost deinut politic decembrie 18, 2010

IN ATENTIA SINDICATELOR, POPORULUI SUFERIND, SI A CELOR CARE VOR SA SCHIMBE GUVERNUL ACTUAL,TRADATOR DE TARA: Nu este nevoie de blocarea strzilor, nu este nevoie de fabricarea niciunei pancarde (n cazuri radicale, a niciunui cocktail Molotov) nu este nevoie de nclcare niciunei legi. Se constat cu tristee c atunci cnd sute de mii de oameni ies n strad pentru a-i susine revendicrile sociale nu se ntmpl nimic. Si atunci tactica trebuie schimbat: coloanele de mar trebuie schimbate n cozi la ghieele bncilor pentru golirea conturilor. Dac ne golim conturile, INEVITABIL sistemul poate s cad. iar guvernele, continum noi, sunt sensibile la problemele bncilor att de sensibile nct au fost dispuse pn acum s injecteze miliarde de euro sau dolari n cei pe care i-au considerat too big to fail. Datoriile publice au crescut ns i acest lucru este acum mai greu de realizat. Puse n faa unor goliri n mas de conturi, bncile vor bate imediat la ua guverneler i le vor cere s gseasc o cale de dialog cu cei nemulumii. Ce pot face guvernele n aceast situaienimic. Guvernele pot interzice multe drepturi i pot recurge la multe abuzuri. Pot interzice dreptul la grev (distopic, dar teoretic posibil), pot interzice reuniunile publice i manifestaiile, pot pune furtunul pe cei care blocheaz strzile sau chiar deschide focul mpotriva lordar nu pot face nimic mpotriva celor care vor s i scoat banii din banc. Este dreptul fiecruia s fac cu banii lui ce vreas i in n banca X sau Y, iar dac nu este mulumit de dobnzi i servicii s i duc n banca Z, sau s i in acas. Ba chiar exist legi care garanteaz chiar i depozitele minime. Un astfel de atac ar veni dintr-un unghi din care guvernele nu prea ar avea prea multe de fcut. Acum ceva vreme cineva lansa ideea grevei fiscale uitnd s le spun naivilor care i-ar fi urmat ndemnul ce pedeaps penal ar fi riscat de ce nu am recurge la golirea n mas a conturilor? Golirea n mas a conturilor ar fi o bun arm de lupt a IMM-urilor aceti mici ntreprinztori care constituie baza oricrei economii sntoase, care formeaz clasa de mijloc i dau echilibru societii i politicii sunt cei mai ignorai dintre cetenii acestei ri - pn i profesorii cnd amenin c vor sabota Bac-ul i watmanii cnd amenin c nu mai scot tramvaiele pe traseu sunt mai ascultai dect ei. Ori ei, sigur dein n conturi (deschise n Romnia) sume de ordinul miilor, poate zecilor de mii sau chiar sutelor de mii de euro. Dac se mobilizeaz mcar parial s i goleasc depozitele cam n acelai timp, ei pot crea probleme bncilor. Probleme care i pot face n sfrit luai n seam De altfel, n cazul ntrepriztorilor metoda lui Cantona este i mai eficient ntreprinztorii au mai muli bani n cont deci pentru a crea probleme bncilor se pot mobiliza ntr-un numr mai mic dect angajaii care cer reducerea vrstei de pensionare. Nu ar fi prima arm brevetat de stnga i adoptat de dreapta. Aceasta hotarare in masa, poate fi pusa in practica in aceasta situatie disperata in care se afla Romania acum datorita guernului Boc Tradatorul. i ce situaie poate fi mai disperat dect cea n care guvernul i pune mnile la urechi pentru a nu auzi vocea celor care care mor pe strazi, prin spitalele fantoma, prin ruinele unde odata au muncit, la

cozile formate pentru a putea cumpara o paine pe datorie? Vom pune bancile perverse si profitoare la zidul condamnatului, in cel mai legal termen. decembrie 4, 2010 DOMNULUI MUGUR ISARESCU, MASON, SLUGA SI EXECUTANT AL ELITELOR :

In nemernicia, nesimtirea si sfidarea fara margini fata de poporul roman, Isarescu declara: Romnii sunt cei care au ndatorat Romnia i nu bncile comerciale care au atras resurse din exterior pentru a acoperi cererea de finanare, a declarat, miercuri, guvernatorul Bncii Naionale a Romniei, Mugur Isrescu. Domnule cu mult tupeu, cred ca uitati sa faceti referire la faptul ca dumneavoastra si clasa politica ati ruinat , sabotat, tradat si vandut tara unor interese straine organizate in structuri mafiote oculte , teroristi economici si criminali . Politica dumneavoastra pe care o dictati Romaniei, prin intermediul intrusilor politici, coruptilor si a altor persoane cu caracter malefic, a adus Romania in situatia in care ne aflam.Toata haita de hiene pe care o cunoasteti atat din interiorul tarii cat si din exterior au sfasiat Romania timp de 20 de ani, si inca o vor sfasia mult timp de acum in colo. Efectul se vede : distrugerea totata a productiei din Romania pe toate ramurile ei .Aceasta inseamna SARACIE. Ei bine domnule Isarescu, voi sunteti vinovati ca ati adus acest popor sa traiasca la limita subzistentei cu un salariu criminal, as putea spune. Da, in Romania exista salariu ASASIN. De aceea, romanul nu are aragaz, nu are frigider, nu are ce pune pe masa si se imprumuta la banca pentru a avea ceva pe masa de Craciun. Romanii nu au asaltat bancile de bine, domnule Isarescu. Bancile perfide , sunt cele care au ademenit poporul roman cu tot felul de oferte generoase, tertipuri si masinatii ascunse, stipulate in contracte alcatuite cu anexe la fel de bine ascunse si nestiute de omul de rand. Ati facut un calcul, de unde miile de miliarde de euro si dolari pe care le-a imprumutat FMI si BM tuturor tarilor de pe glob? V-ati intrebat vre-o data de unde atatia bani? Probabil cunoasteti raspunsul.e normal. Oricum MATRITA de facut bani e la ei, si au tiparit atat de multi pentru a ne putea indatora, incat banii nu mai au nici un fel de acoperire , de aici si asa zisa criza . Deci cu niste hartii fara valoare cei ca tine au indatorat intreaga Europa si nu numai.ce urmeaza?

Asa ca, domnule Isarescu, ori stii toate astea si esti complice , ori esti fabulos de prost ca sa nu-ti dai seama de ceea ce se intampla. Catalin Nadabaica. noiembrie 25, 2010 CULMEA ADEVARULUI. ASASINII ROMANIEI DEZVALUIE CUM SE CONDUCE ROMANIA IN STIL MAFIOT,CU TOATE STRUCTURILE STATULUI LA PICIOARELE ACESTORA Alegerea judecatorilor pe criterii politice este un atentat la siguranta nationala.Deci, cand o judecata (VERDICT) nu este in interesul mafiotilor, cand cineva o data la 10 ani este rational, cinstit si respecta legea , verdictul acestuia se cheama TRADARE. OMUL -PDL-ului, PSD-ului etc = trafic de influienta. Si nu oriunde, la Curtea Constitutionala, ce pretentii sa mai ai la un tribunal de cartier? Deci, sa intelegem ca in justitie exista OMUL fiecarui grup cu influienta, fiecarui om de afaceri cu greutate, fiecarui partid puternic din Romania. Acum ma intreb cum naiba finctioneaza aceasta justitie cu atatia OAMENI , care impart dreptatea tocmai in directia opusa? Raspunsul e foarte simplu : aceasta justitie NU FUNCTIONEAZA, nu exista , aceasta justitie se cheama MAFIE care dupa cum foarte multi dintre dumneavoastra stiti bine, nu face altceva decat sa infunde niste nenorociti , pentru niste fapte aproape nedemne de luat in seama. Insa inchide ochii slugarnic si mituita in fata mafiei si a interlopilor. Poate vedea orice tampit din tara asta, perversitatea acestor UDMR-isti, care activeaza in acest guvern, numai la santaj (in baza voturilor) in scopul strict intereselor personale si in paralel ataca suveranitatea Romaniei in mod fatis, tanjind la o buna parte a teritoriului acesteia . Vina suprema esta a lui Basescu , a PDL-ului si a PSD-ului, nefiind capabili sa ajunga la un consens de guvernare asa mediocra cum ar fi, numai sa alunge aceste hiene care se trag din neamul lui Athila si care sfideaza poporul romansi originile sale secunda de secunda . Revenind la mizeriile ordinare, la tertipurile ticaloase si malefice, care au ca tinta doar jefuirea si distrugerea a ceea ce a mai ramas din Romania, atrag atentia poporului roman ca nisipul din clepsidra s-a terminat . Daca poporul roman nu ia atitudine ACUM impotriva a tot ce inseamna clasa politica din `89 si pana azi, atunci nu vom mai avea niciodata sansa de a intoarce clepsidra iar nisipul acesteia sa curga si in favoarea si bunastarea poporului. Frunda: Nu vd de ce am continua la guvernare. Unul din judectorii de la CCR ai PDL a trdat Dup prerea mea decizia Curii este constituionalizat, asumarea a constituional. Motivul pentru care s-a admis excepia anterioar a fost nedezbaterea public, or acum acest proiect a fost dezbtut un an. Decizia Curii este greit, dar ea trebuie respectat. A fost pentru prima dat de la nfiinarea CCR cnd un singur partid au fost numii de PDL, sunt patru n total, iar peste trei ani, preedintele va mai numi unul, iar PDL va avea cinci judectori din nou. Dac sunt patru judectori de la PDL i unul de la UDMR, iar patru de la PSD-PNL, deducia este c unul din cei ai PDL a votat c asumarea este neconstituional. Eu sunt cu un gust amar, sunt decepionat politic pentru c Curtea a luat o decizie pur politic. Nu vd de ce am continua o guvernare n care nu am fcut dect s adunm oprobiul majoritii i n primul rnd al comunitii maghiare, a declarat senatorul UDMR la Realitatea TV. Deci cum puteti vedea si dumneavoastra , verdictele din tara asta se dau de catre judecatorii PDL-PSDPNL-UDMR, LA COMANDA, SANTAJUL, MITA SAU DIN OBLIGATIE CATRE ACESTIA. JUDECATORII NU SUNT AI POPORULUI, AI ROMANIEI, EI REPREZITA FORMATIUNILE POLITICE SI INTERESELE PERSONALE ALE ACESTORA.

CA SA POTI TOLERA TOT CE SA PETRECUT IN ROMANIA IN ACESTI 20 DE ANI ,TREBUIE SA FII NESIMTIT DE PROST. noiembrie 4, 2010 HOUL DNA, OGLIND NTRUCHIPAT A CINSTEI N ROMANIA (v-ati prins?) Aproape jumtate din suma folosit de procurorii Direciei Naionale Anticorupie pentru prinderea n flagrant a judectorilor pgari din Dolj 21.000 de euro marcai cu cuvntul mit este de negsit. Anchetatorii au folosit la flagrant suma de 45.000 de euro, din fondul special pus la dispoziia procurorului-ef al DNA, Daniel Morar, dar au mai gsit doar 24.000 de euro. Decizia de prelungire a mandatelor Judectorii doljeni Laureniu Anghel i Bogdan Diaconescu, arestai pentru luare de mit, ceruser zeci de mii de euro pentru eliberarea a trei deinui, iar DNA a pus la dispoziia denuntorului suma de 45.000 de euro. Pentru recuperarea banilor din fondul special, procurorii anticorupie au pus sechestru pe 16.000 de euro gsii ntr-un apartament de pe strada Nicolae Iorga din Craiova, locul unde judectorul de la Tribunalul Dolj Laureniu Anghel se ntlnea cu amanta sa. DNA a mai pus sechestru i pe dou maini de lux un BMW X5, proprietatea judectorului Bogdan Diaconescu, fost ef al Seciei Penale de la Tribunalul Dolj, i un Volkswagen Passat. Mita s-a dat chiar la tribunal Cei 45.000 de euro au trecut pe la mai multe persoane,unul dintre pgari a ncercat s-i pcleasc pe ceilali trei. O parte din bani au fost dai n plic chiar n birourile Tribunalului Dolj. Dosarul de corupie al judectorilor doljeni, aflat pe rolul Curii de Apel Craiova, conine acuzaii extrem de grave: judectorul Bogdan Diaconescu luare de mit, judectorul Laureniu Anghel- trafic de influen i complicitate la luare de mit, i avocaii Octavian Ciuc i Ion Militaru trafic de influen. Potrivit rechizitoriului, Militaru le-a promis celor trei clieni ai si Sergiu Stngoi, Marian Ciuc i Constantin Drmboi-, arestai preventiv pentru nelciune, c-i va elibera din nchisoare i vor primi o pedeaps redus. n schimbul influenei sale, n rndul magistrailor, el le-a cerut iniial 3.000 de euro pentru el i 18.000 de euro pentru magistraii de la Tribunalul Dolj i de la Curtea de Apel Craiova. De la influen la antaj La 18 martie 2010, avocatul Ciuc a fost la Penitenciarul Craiova i a avut vorbitor cu Stngoi i cu Drmboi. Mesajul transmis: judectorul vrea cte 15.000 de euro pentru eliberarea fiecruia arestat. Negocierile cu judectorul Diaconescu le-ar fi fcut colegul lui Militaru, avocatul Marian Ciuc, prin intermediul judectorului Anghel. Iniial, planul era ca paga s fie mprit astfel 5.000 de euro avocaii i 40.000 de euro judectorii. La 3 mai 2010, Militaru l-a ameninat pe Adi Drmboi, fratele lui Constantin Drmboi, c, dac nu va aduce 45.000 de euro, judectorul Diaconescu i va condamna pe cei trei la 10 ani de nchsioare. Aciune ca n filme Adi Drmboi s-a ntlnit cu Militaru, la 5 mai 2010, n apropierea Tribunalului Dolj i i-a pus n portbagajul mainii o pung cu 45.000 de euro. Militaru a scos punga de plastic din portbagaj i a urcat n maina lui Ciuc, care, atent, a urmrit tranzacia de mai departe i a parcat alturi dup ce Adi Drmboi a plecat. Cei doi avocai au plecat la Complexul Brazda lui Novac, unde Ciuc s-a ntlnit cu judectorul Anghel i au discutat, cteva minute, despre cum vor fi mprii banii. Ulterior, Militaru i Ciuc au ajuns la sediul biroului de avocatur, iar cnd Ciuc nu a fost atent, Militaru, nemulumit c partea sa era prea mic, a

sustras 10.000 de euro. Un magistrat, martor la tranzacie Oamenii legii nu puneau niciodat mna pe bani. i-i aruncau din main n main. De la biroul de avocatur, Militaru s-a deplasat pe strada Humuleti, a oprit maina n mijlocul strzii, a cobort geamul i i-a aruncat n autoturism judectorului Anghel suma de 20.000 de euro. La rndul su, Laureniu Anghel s-a dus la un apartament nchiriat, unde se ntlnea cu amanta sa, i a lsat 5.000 de euro. Anghel s-a ntors la Tribunal i i-a dat colegului su Bogdan Diaconescu, de fa cu judectorea Amalia Cecilia Cristel, un plic n care erau 15.000 de euro. Atunci, judectorul a micorat cu past corectoare pedepsele celor trei inculpai, de la cinci ani la patru ani de nchisoare. Potrivit nelegerii, Anghel i-a pstrat pentru el 5.000 de euro, iar Ciuc urma s-i mai dea ali 10.000 de euro. Percheziii Din cei 13.000 de euro care i-au parvenit lui Militaru, s-au gsit n momentul percheziiei doar 7.000 de euro. n urma cercetrilor, procurorii au descoperit c avocatul a achitat contravaloarea unor materiale de construcii- 4.500 de euro i i-a pltit o datorie mai veche, n valoare de 500 de euro. Cu prilejul percheziiei, la cellalt avocat s-au gsit 12.000 de euro. Ct costa punerea n libertate Magistratul Bogdan Diaconescu lua paga chiar n sediul Tribunalului Dolj Avocatul Ion Militaru a discutat cu Sergiu Stngoi i cu Constantin Drmboi, la Penitenciarul Craiova, despre suma de 15.000 de euro, bani cerui de un judector pentru eliberare. 18 martie 2010 Ion Militaru: E nasoal treaba, adic nasoal nu e, de rezolvat colegul acela rezolv, dar e scrb i vrea cte 15.000 de fiecare. Sergiu Stngoi: 15.000 de euro? Constantin Drmboi: Da, de fiecare. Cnd vei fi pui n libertate, v vei ntlni cu el, vei face contractul de angajament i onorariul l vei achita personal. Ion Militaru: Banii i dai direct judectorului dup ce v pune n libertate a treia zi. Ion Militaru: S mi dai ok-ul pe 31, adic mai devereme, nelegei, s avem timp s vedem dosarul, adic s vad i colegul acesta al meu dosarul, s-mi dai ok-ul, da, m, uite, sunt de acord s pltesc onorariul de ct ai cerut tu, da? Ion Militaru: E vorba de judector, judectorul vrea banii tia! Suprarea judectorului Judectorul Laureniu Anghel l-a sunat, de pe telefonul amantei sale, pe avocatul Octavian Ciuc, nemulumit c nu au primit nc banii. 4 mai 2010 Laureniu Anghel: M, ce dracu m, ce cu Octavian Ciuc: N-am m ce s fac. Ziser c vin la patruCam aa, m. L.A.: Mie mi se pare c iar umbl cu cioara vopsit. O.C.: Ce s zic eu? De ce? Crezi c e problem la prima? Eu le ddui telefon acum i le zisei c la opt jumtate s m ntlnesc cu el.

L.A.: Ce dracu, m fac ei n noaptea asta? Se mai gndesc sau ce? O.C.: Eu tiu ce dracu fac?! Ei ziser c au tot, trebuiau s na, s fi luat eu de mult in fine. L.A.: Deci mie nu-mi sun bine toate astea, i spun, ne bgam ca dracu! Mine eu am de treab, intru n ut. mprirea mitei Avocaii Ion Militaru i Octavian Ciuc au discutat depre cum s mpart paga ntre ei i care este partea judectorilor. 5 mai 2010 Octavian Ciuc: Cineva?DrnboiDlmboi! Ion Militaru: B, mi-ai trimisaia O.C.: Acesta e al meu. Ia-i tu pe-ai ti. Bag-i i tu n partea asta. S nu m vad, tii. I.M.: Pi, numr-i nc o dat! S vedem O.C.: i aici ct sunt? I.M.: Pi, ne rmasr 30. Da numr-i ca lumea. O.C.: Dar nu. Ia ca mine. I.M.: Ne rmasr 30. Fur 35. O.C.: Aa. i? I.M.: i mai e nc o mie, s ? O.C.: Pi da. I.M.: S fie patru jumtate? O.C.: Pi nu. Stai puin. I.M.: 35 fur O.C.: Aa. I.M.: Zisei stuia c dai 28. Da? i mai rmn ct mai rmn. O.T.C.: 35. 28 I.M.: Cu apte i cuDa nu, nu. C zise trei jumtate. Nu patru. O.C.: Nu mai pun mna pe ei. mi bag p n ei! Intrebare : Chiar s-au perdut acesti bani, sau au fost ajutati sa se rataceasca? noiembrie 1, 2010 ANTICRISTII VA UREAZA SFIDANDU-VA: MOARTE RAPIDA .TOCMAI PENTRU CA STAM PASIVI SI NU LUAM ATITUDINE ACUM CAT SE MAI POATE ASA CUM SPUNEAM IN ATICOLUL http://salvatiromania.wordpress.com/otravurile-din-farfurie/ CARE TREBUIE CITIT NEAPARAT PENTRU A INTELEGE IN TOTALITATE DESPRE CE ESTE VORBA. SE ADEVERESTE ASTFEL,DIN PACATE, DORINTA ANTICRISTIROL DE A TRIMITE LA MOARTE CAT MAI MULTA OMENIRE SI DE A LE OPTURA TOATE POSIBILITATILE DE A SE TRATA SINGURI, AUTENTIC PE CALE NATURISTA . SA NU VA FIE FRICA,CULTIVATI SI FOLOSITI IN CONTINUARE ACESTE PLANTE MEDICINALE TOTI.NU VOR PUTEA SA ARESTEZE UN POPOR INTREG.ASTA DACA ACEST POPOR VA FI UNIT. IATA SI ARTICOLUL:

Adio medicina naturista: UE va interzice medicamentele homeopate Desi nu este foarte mediatizat, targul e ca si facut. Suntem pe cale de a vedea cum toate medicamentele naturiste vor disparea, iar medicilor le va fi interzis sa le mai prescrie. Big Pharma, organizatia din care fac parte cele mai mari companii farmaceutice, este aproape de finalul bataliei impotriva medicamentelor homeopate. Astfel ca, din 1 Aprilie 2011 toate medicamentele bazate pe plante ar putea fi interzise in Uniunea Europeana, informeaza site-ul gaia-health.com. Si in Statele Unite, abordarea este putin diferinta, insa cu aceleasi efecte devastatoare. Potrivit site-ului, Big Pharma si Agribusiness au ajus aproape de finalul planului de a detine monopolul pe intreagul domeniu al sanatatii, de la ceea ce mancam, pana la felul in care ne tratam cand suntem bolnavi. Sa nu aveti dubii, aceasta <preluare> ne va fura si putina sanatate care ne-a mai ramas, scriu jurnalistii gaia-health. Mai exact, Directiva Europeana privind Medicamentele Traditionale din Plante (THMPD) a stabilit cateva reguli privind modul de folosire a produselor din plante, care pana acum au fost comercializate in mod liber. Potrivit acestei directive, toate produsele naturiste vor trebui sa treaca prin aceleasi proceduri ca si cele farmaceutice, fara sa tina cont daca o anumita planta sau preparat din plante s-a folosit fara probleme de sute de ani. Costurile acestor proceduri, estimate intre 80.000 si 120.000 de lire sterline pentru fiecare planta, sunt prea mari pentru ca micii producatori, in afara de companiile Big Pharma, sa le poata suporta. Nu va conta ca o planta a fost folosita cu succes si in siguranta de sute de ani, potrivit noii legi, aceasta va fi tratata ca si cum ar fi un drog, fiindca este folosita in forma naturala si nu este purificata ceea ce ar schimba complet natura plantei si efectele pe care acesta le-ar avea. CITESTE SI : CUM NE PACALESC COMPANIILE FARMACEUTICE . SE VEDE CLAR CA LEGEA NU POATE AJUNGE LA EI .EI SUNT LEGEA.LEGEA EXISTOA DOAR PENTRU A STAPANI SI SUBJUGA MASELE .octombrie 29, 2010 CUM SUNT DRESATE JAVRELE FMI-ULUI SA APLICE NECONDITIONAT MASURILE DE ASASINARE A ROMANIEI . Se pare ca unii se mai trezesc, insa e prea tarziu, se adevereste ce spuneam in articolul http://salvatiromania.wordpress.com/2009/03/10/fmi-a-pus-mana-pe-cazmaua-cu-care-va-sapagroapa-romaniei de pe data de 3 martie 2009. Inainte de a fi asasinat Ceausescu stia ce zice, dar prostimea orbita de ura si pacalita de o falsa democratie cu un nivel de trai mai bun, s-a lasat antrenata in intrigile marsave si ticaloase ale Ocidentului . Iata ce spunea acesta la inceputul ultimului discurs al sau: http://salvatiromania.wordpress.com/congresul-al-xv-lea-al-partidului-comunist-roman-romania-inagonie Fiasco la ntlnirea dintre liderii Coaliiei de guvernmnt i reprezentanii Fondului Monetar n Romnia, venii s ia pulsul economiei romneti i s bat palma pe un viitor acord. Politicienii romni s-au lovit de inflexibilitatea oficialilor FMI, fapt ce a condus la o iritare colectiv. Am avut senzaia c discut cu peretele acesta din fa. Indiferent de ce spuneam. Da, ddeau din cap afirmativ n timp ce

vorbeam, dup care i spuneau poezia. i este ngrozitor s ai senzaia c tu comunici cu cineva care nelege ce-i spui, dup care el spune acelai lucru, a povestit, pentru gndul, liderul minoritilor naionale din Parlament, Varujan Pambuccian. Concluzia general: Astzi s-au enervat toi. Pentru c nu poi gndi dezvoltarea unei ri, prin sigurana rambursrii unui mprumut la o banc. ntlnirea de 2 ore i jumtate, pe scurt: -De crescut, probabil c vom recupera consistent din tierea cu 25%, undeva la 14% o s fie majorarea i am fi putut s ajungem undeva la 18% cu scderea cotei unice i s avem sperana c, n felul n care reacioneaz economia, ca la sfritul anului viitor chiar s revenim la salariile dinainte de tiere -Le-a prezentat Adi Videanu foarte corect efectul pe care l-a avut cota unic fa de efectul pe care l prognozaser ei. i aceasta a condus la o cretere a veniturilor bugetare, n condiiile n care FMI-ulcnd am fcut lucrul. sta prognoza o scdere dramatic a veniturilor bugetare. Chiar n faa unor lucruri care au dat rezultate n Romnia oamenii tia prefer o poziie foarte prudent, de bancher, dar nu putem gndi ca bancherii Ce plan pentru resuscitarea economiei a propus Coaliia Creterea salariului minim de la 600 la 700 de lei. Este un mre plan al Coaliiei, care este un plan ok, moderat dup prerea mea, dar cu anse reale de a avea efecte n economie. Planul are trei componente corelate ntre ele i anume: o cretere a salariului minim (la peste 700 de lei- n.r.) care este n dezavantajul angatorului. tim c majoritatea angajatorilor i pun salariul minim i pltesc dup aceea diferena n mn pentru c n Romnia costurile locurilor de munc sunt foarte ridicate. Dar fcnd lucrul acesta reuim o parte din banii acetia care n momentul de fa sunt pltii la negru s-i aducem n zona alb, a explicat deputatul. - Scderea contribuiilor sociale de la 44% la 41%. Pentru a compensa aceast dificultate pe care i-o dm angajatorului scdem CAS-urile, fcnd pentru angajatorii care nu procedeaz n felul acesta locul de munc mai ieftin i Romnia mai atractiv, mai ales pentru corporaiile strine n care nu se procedeaz n felul acesta. Deci, pe de o parte mrim baza de impozitare fr s crem dificulti ntreprinderilor care procedeaz aa, iar ntreprinderilor care nu procedeaz aa le crem o facilitate eu zic rezonabil, susine Varujan Pambuccian. Scderea cotei unice de la 16% la 12%. Ceea ce pe de o parte pune 4% n buzunarul angajatului. () Din cei 25% (tiai de la 1 iulie- n.r.) se recupereaz numai din msura asta de scdere a cotei unice. Eu o privesc ca o prim treapt ctre o scdere mai semnificativ a cotei unice care s ne pun i ntr-o situaie de competiie direct mcar cu rile din jur. () Nu putem s rmnem pasivi i s vedem cum alte state iau din taxele i impozitele pe care ar trebui s le ia statul romn, doar pentru c la noi taxele noastre sunt mai ridicate , ne-a creionat planul de btaie al Coaliiei liderul minoritilor naionale. Creterea salariului minim convine i sindicatelor, nu convine neaprat tuturor angajatorilor, compensm aceast cretere cu scderea CAS-urilor de la 44% la 41% i mai aducem o facilitate suplimentar cu scderea cotei unice care ct de ct ne mai apropie de situaia din rile vecine,unde cota unic este de 10%, pluseaz acesta. Cum a reacionat FMI? FMI a reacionat cu lozinci, cu lozinci clasice, n care soluiile erau: o absorbie mai mare a fondurilor europene, combaterea corupiei, combaterea evaziunii fiscale. () Lucrurile acestea de care vorbete

FMI-ul au efecte, n cel mai bun caz, pe termen mediu. Lucrurile de care vorbim noi au efect imediat. E o foarte mare diferen. Dac noi vrem la anul ca o nedreptate pe care am fcut-o bugetarilor: le-a tiat din salariu pentru c trebuie s susinem leul () trebuie s facem ceva ca aceste salarii s poat reveni la normal. i FMI i UE consider c resursele din care economia romneasc i poate reveni nu le vd ca resurse i nu le vd viabile i operaionale, ntr-un orizont de timp rezonabil, a detaliat Pambuccian. De ce se opun cei de la FMI Ei consider creterea salariului minim ca o pierdere pentru buget, pentru c n momentul acela salariul minim dat bugetarilor este mai mare i e o pierdere, cnd n realitatea este un ctig pentru c scoate banii din zona neagr. Nu poi lucrurile astea s le gndeti fr s ii cont de realitate, pru i simplu fcnd nite adunri, scderi, nmuliri, mpriri. Economia nu nseamn adunri, scderi, nmuliri, mpriri. Ce se ntmpl cu riscurile politice Noi le-am vorbit inclusiv de riscurile politice pe care le implic acest mod de a gndi, pentru c la un moment dat oamenii or s se sature, o s cread toate balivernele pe care pe vor auzi i vor gira un partid sau altul populist care le va promite marea cu sarea i care va constata, odat ajuns la putere,c cel mai ieftin este s bagi banii n poliie, armat i servicii i n momentul acela s-a ncheiat totul. Lucrul acesta, dup prerea mea, se va ntmpla n multe ri europene n urmtorii 5 ani, eu nu a vrea s se ntmple i n Romnia - Ei au spus un singur lucru, tot n categoria lozinci, c singurul lucru de care are nevoie Romnia n momentul de fa este stabilitatea politic, direcie predictibil politic. Dar cum s ai stabilitate, cnd le creezi un inconvenient major oamenilor. Oamenii triesc n ara asta -Reprezentaii Fondului au venit cu chestia clasic: Bravo, v mngiem pe cretet, suntei extraordinari, ai fcut lucruri eroice. So what? (i ce?- n.r.). -Eu tiu un singur lucru: indiferent de ce se va ntmpla n Romnia, n Europa lucrurile vor merge n aceeai direcie, adic vor merge n direcia sfritului urt, n convulsii sociale majore, a statului social, care nu mai poate rezista, pentru c el cheltuiete mult mai mult dect ncaseaz, din ce n ce mai mult. ansa Romniei este s profite de pe urma nenorocirii globale n momentul de fa. Dar ca s ai ansa asta, trebuie s ai libertatea de a o face, ori noi ne-am pierdut aceast libertate acum doi ani. Vreau s o rectigm, ncep s gndesc n termenii tia. Despre disponibilizri -Despre disponibilizri nu au mai pomenit nimic i cred c era i foarte greu n atmosfera care era acolo s pomeneasc despre aa ceva. -Ei (cei de la FMI- n.r.) au nite ipoteze pe care le folosesc, indiferent de ar, la fel. Noi trim n realitatea asta i poate c ipotezele noastre sunt ceva mai apropiate de lumea n care trim. Trebuie s i neleag: cnd lucrezi ntr-o mare corporaie, i FMI este o mare corporaie, trebuie s funcionezi dup regulile corporaiei, care sunt non-discriminatorii i care se aplic otova, indiferent de locul n care se aplic, lsnd o marj foarte mic, dac are o reprezentan local corporaia, de a adapta criteriile corporaiei la realitatea local. Aa e i acum. O banc global, care gndete global i care nu se ncurc n criterii flexibile, care difer de la o ar la alta.

-Din punctul de vedere al acelei bnci, ea i-a recuperat mprumuturile fcute, la dobnda la care le-a fcut. Din punctul lor de vedere, toate povetile au fost de succes. i-au luat banii napoi, cu dobnda aferent. Din punctul de vedere al rilor i al popoarelor respective, toate au fost poveti de eec. Depinde pe ce scaun te aezi! Eu, pn una alta, sunt pe acest scaun din Romnia, nu sunt pe scaunului celui de la BM, c s m gndesc la un singur lucru: am fcut un mprumut i nu vreau s risc n nici un fel recuperarea lui cu dobnda aferent. i neleg i pe ei, dar obligaia mea este s neleg ce se ntmpl aici i s-ar putea ca diferena dintre cele dou nelegeri s devin att de mare nct s nu m mai intereseze s-i neleg pe ei. - Exist o fric a politicului de a lua msuri de genul acesta ( de a concedia- n.r.), pentru c, pe de-o partea, exist obinuina de a lua voturi oferi de ceva bani n plus, care a mers cnd economia era n cretere, dar care n-are cum s mearg cnd economia este n cdere i probabil c minimul acestei depresii n care ne aflm o s fie undeva ntre 2015-2016. Coaliia ine cu dinii de plan -Noi nu avem de gnd s cedm, indiferent de presiunile care se fac din multe zone i din zone romneti. BNR i atinge toate obiectivele pe mecanismul acesta i eu pot s neleg Banca Naional, dac a fi acolo probabil c a gndi la fel. Eu stau pe alt scaun i eu trebuie s privesc lucrurile din alt perspectiv. Nu putem s gndim lucrurile fr nici un fel de risc, stnd ca broasca aia care nu risc nimic n secund aurmtoare, dar peste or e moart - Eu nu cred c se va lua o decizie sptmna asta. Pn la urm cred c se vor ntoarce sub iminena dorinei noastre de a lua msurile astea. - Eu tiu foarte sigur c mai mult dect s-a tiat nu se mai poate tia, pentru c societatea nu are de unde s suporte lucrul acesta, ba mai mult, c va trebui anul viitor s punem la loc ceva, dac nu chiar tot. i eu tiu foarte sigur c pt a pstra ce exist acum i a mai pune la loc trebuie s faci economia s funcioneze ca s poi lua de pe urma ei taxe i impozite. Toate msurile de tiat cheltuieli operaionale sunt epuizate, tot ce se mai poate face este s vii cu msuri care s creasc economia. Vineri, o nou ntlnire -Am convenit c discuiile vom urma. Din fericire, exist oamenii n Coaliie cu mult mai mult sim diplomatic dect mine. Eu am fcut urt, recunosc. Nu m simt foarte confortabil s fiu n postura celui care voie ca s fac un lucru bun, dar asta e. Nu avem ncotro. Ne-am nhmat la lucrul sta i acum suntem n tunel. -Vineri o s aib loc o discuie tehnic cu cei care au fcut simulri i eu sper s-i conving, cu toate c, repet, ei, n 2005, au avut o evaluare aberant de ce s-a dovedit a fi real i de evaluarea pe care a fcut-o Romnia i care s-a dovedit extrem de apropiat de ce s-a dovedit a fi n mod realoctombrie 27, 2010 POPORUL ROMAN: DAPA-I M-AM "INVELIT" CU PROSTIA SI M-AM PUS SA DORM NITEL.DA` OARE CINE MA MAI TREZESTE CA TRE` SA HRANESC COPII? n primvara lui 1989, Nicolae Ceauescu a anunat c Romnia i-a ncheiat plata datoriei i nu mai este nimnui datoare. Mai mult, Ceauescu a fcut s se voteze o lege prin care i se interzicea guvernului romn s mai apeleze la credite strine, s se ndatoreze, aadar. Totul avnd drept scop s fereasc ara, n viitor, de riscurile pe care cu attea sacrificii le-a nfruntat n anii 80, anii att de

cumplii pentru noi toi, cnd Ceauescu, somat de creditori, a angajat societatea romneasc n cursa contra-cronometru de plat a datoriilor. Mi-aduc bine aminte de tonul cu care Europa liber a comentat, la nceput, aceast situaie: ni se prevedea un faliment total, falimentul unor neputincioi, al unor prpdii care au contractat, cu incontien, datorii peste puterile lor de a le returna! Iar faptul c paralel cu plata datoriilor se continuau giganticele investiii canale de navigaie, central atomic, metrou, noul centru civic, hidrocentrale, etc. prea dovada cert a nebuniei megalomane a lui Ceauescu i a laitii noastre c l suportm! Prin anii 87 88, tonul Europei Libere a devenit altul: i se reproa acum lui Ceauescu nu incapacitatea economiei romneti de a-i plti cheltuielile, ci i se reproa nsui faptul c ne pltim datoriile, cci aceasta ar fi fost o mare prostie, zicea alde d-l Orscu, doar toate celelalte ri triesc bine mersi fr s-i achite creditele primite, ci numai dobnzile. Am constatat astfel, cu mare uimire, c, n loc s fie apreciat ca un act de corectitudine, plata datoriilor nfuria anumite persoane sau instituii, strnea comentariile cele mai nveninate. Ca persoan care am fost crescut n teama de a nu rmne cuiva dator, n-am prea neles, la nceput, aceast ciudat atitudine. Mai apoi, cugetnd oareict, am neles un adevr simplu despre cei care triesc din a-i mprumuta pe alii, despre cei care triesc din ctigul astfel realizat, adic cmtarii: bancherii te mprumut nu ca s le restitui ct mai repede banii, ci ca s le rmi la nesfrit dator, pltindu-le cu regularitate numai dobnzile. Drept care m ntreb cu maxim ingenuitate: ce s-ar ntmpla cu finana mondial dac toate rile ar proceda cum a procedat Romnia n primvara anului 1989? S ne imaginm c toi datornicii i-ar plti datoriile i ar hotr, prin lege, s nu mai fac alte datorii! n ce s-ar transforma sumele imense ce s-ar aduna astfel n depozitele bncilor dac nimeni nu va mai apela la bnci, s se mprumute! n ce altceva dect n mari grmezi de hrtie inutil?! Cu alte cuvinte, Romnia devenise, n primvara anului 1989, o mare primejdie pentru finana mondial, pentru cei dedulcii la traiul din camt, trai nemuncit! Primejdia constnd n puterea exemplului, a forei de contagiune pe care ar fi putut-o avea modelul romnesc! Mi-am dat seama de asta i din nverunarea deplasat cu care Europa liber a comentat momentul eliberrii Romniei de povara datoriilor externe. Nimeni, n Occident nu s-a grbit s ne felicite. Dimpotriv! Iar cnd Ceauescu i-a exprimat dorina, dar i putina ca Romnia s ias pe piaa de credite, acordnd mprumuturi cu o dobnd mult mai mic dect cea ndeobte practicat, pentru a dovedi astfel umanismul societii pe care o reprezenta, mi-am dat seama, cutremurat, c Nicolae Ceauescu, sracu, i-a semnat sentina de condamnare la moarte! Cred c acest gest, de sfidare i de demascare a marii finane mondiale, a dus cel mai mult la acea concertare de fore care au reuit, profitnd de generozitatea i puterea de sacrificiu a tineretului romn, nu numai s-1 dea jos pe Ceauescu de la putere, dar s-1 i pedepseasc personal, fizic, pentru insolena sa. Cu consecina, fireasc, a revenirii Romniei, cuminit, n rndurile rilor ndatorate pn la gt marii finane, dnd astfel putere de contagiune altui exemplu: cine va mai ncerca vreodat, n Europa de Est sau n Africa, n America Latin sau n Asia s procedeze ca Nicolae Ceauescu, ca el s-o peasc! Tare a fi curios s tiu ct a costat aceast debarcare a lui Ceauescu! KGB-ul, la ale crui servicii a apelat marea finana mondial, este o instituie serioas, care ine la pre! La fel i celelalte. Mai puin securitatea romn, care, bucit cum era cu imbecili la toate nivelurile sale, nu este exclus s-i fi dat concursul pe gratis, din patriotism, convins c se pune n slujba poporului romn!

De pltit, firete, noi vom plti costul nlturrii lui Ceauescu i-1 vom plti nzecit, nsutit, nmiit, poate. Aa nerod i troglodit cum ne plcea nou s-1 credem pe Ceauescu, acesta a neles totui un lucru pe care noi, mult mai detepi cum ne-a fcut revoluia, ezitm s-1 recunoatem, ca s nu ne facem de rsul lumii. Adic ezitm s-i recunoatem lui Ceauescu vreun merit, ct de nensemnat. Eu unul ia recunoate deci lui Ceauescu i unele merite, mcar pe acela de a fi neles relaia strns, n lumea de azi i de mine, ntre suveranitatea naional i mrimea datoriei externe a unui stat. M-am dumirit de aceasta deunzi, cnd Parlamentul nostru a aprobat s ne mprumutm cu vreo 300 de milioane de dolari i nu a tresrit aflnd c Fondul Monetar Internaional ne va acorda acel mprumut numai dac vom respecta nite indicaii superioare. Am scpat de dracu, i am dat peste ta-su! Aa se face c am scos i o Constituie n care se afirm principiul sacrosanct al suveranitii naionale, dar am legat aceast suveranitate numai de inviolabilitatea hotarelor, care interzice armatelor strine s calce pmntul sfnt al Patriei. Chiar nu au neles parlamentarii notri din Constituant c agresiunea militar a ncetat s mai fie la mod? C este un procedeu tot mai primitiv pentru sensibilitatea omului modern, tot mai desuet i mai ineficient? Mult mai curat se dovedete a fi agresiunea financiar, arma cea mai subtil i mai productiv la acest sfrit de mileniu! Lumea s-a deteptat, s-a sturat de violen, de snge! De generali i colonei! Drept care, n locul acestora i n acelai scop, pmntul este bntuit n lung i n lat de experii financiari ai Fondului Monetar Internaional, ai Bncii Mondiale pentru, sanchi! Dezvoltare, i alte agenturi! Asta, firete, dup ce prin diverse mijloace, inclusiv propulsarea de ageni ai marii Finane n fotolii ministeriale ori prezideniale, ara vizat este adus n situaia de a cere ea nsi, cu cciula n mn, mprumuturi i investitori. (La drept vorbind, ce este investiia strin altceva dect un mprumut pe care te obligi s nu-l mai returnezi, ci doar s-i plteti creditorului dobnzile?) Astfel c suveranitatea noastr naional, de care se umfl-n pept Constituia romn nc de la primele rnduri, n curnd va fi, cu concursul senin al Parlamentului Romniei, numai vorbe n vnt! Va fi cel mai trist neadevr din cte neadevruri cuprinde Constituia Romniei, sraca! Cci s-a ajuns la o situaie paradoxal i extrem de primejdioas pentru un viitor romnesc al copiilor notri: dei noi, n Romnia, ne ndreptm spre o economie de pia, dei ne privatizm care mai de care, grbindu-ne s lichidm proprietatea i economia de stat, datoria extern care se acumuleaz n aceast perioad de privatizare nu are i ea un caracter privat, ci este o datorie de stat, a rii, a poporului romn! Cum i cnd se va achita de aceste datorii statul romn, de vreme ce rolul i puterea sa n economia noastr urmeaz s se diminueze n mod sistematic i programat? Cine a programat aceast cacealma a privatizrii n folosul oricui, numai n folosul rii nu?! Sigur, vor sri civa detepi s ne aduc aminte c i guvernul S.U.A., statul american, deci poporul american, are cteva sute de miliarde de dolari datorii fa de aceeai finan mondial, fa de aceleai bnci la care suntem i noi, din nou, datori! Dar, vor uita acei detepi s ne precizeze, netiutori cum suntem, c acele bnci sunt bnci americane, occidentale, interesele lor ale bncilor i ale statului american fiind foarte coincidente! Nu am nimic mpotriv s se ndatoreze statul romn la Banca Naional a Romniei sau la Banca Dacia Felix! S se ndatoreze la mine i s-i pun eu condiiile n care accept s-l creditez!

Firete, Ceauescu trebuia dat jos! i nc cu mult nainte de decembrie 1989! i cel mai bine era dac s-ar fi dat singur la o parte! Din pcate, aa cum s-au petrecut lucrurile, de dispariia lui Ceauescu nu a ajuns s profite poporul romn, aa cum era firesc, adic s profite cei ce au suferit de pe urma lui Ceauescu, ci au ajuns s profite dumanii neamului romnesc, aceiai care profitaser i n anii grei cnd, prin corvoad naional, le-am pltit ndoit i ntreit creditele cu care ne-au momit i ne-au pricopsit n anii 70! Acum, cnd, scpai de datorii, se cuvenea s trim i noi ca oamenii, ne-am trezit iar cu ei pe cap, cu aceiai binevoitori, venii s ne dicteze cum s se fac reforma! Aceast turnur tragic a lucrurilor de dup 22 decembrie 1989, ora 12, a fost posibil prin aciunea criminal, repet: aciunea criminal a unor persoane ce pot fi nominal identificate! Scopul principal al acestora a fost, n modul cel mai clar, s aduc din nou Romnia n rndurile rilor ndatorate la finana mondial. Adic scopul urmrit i, n parte, deja atins, a fost pierderea suveranitii naionale romneti. Au azmuit asupra noastr o mn de exaltai maghiari sau secui i noi am crezut c acetia sunt cei ce atenteaz la suveranitatea naional a romnilor. Din nefericire savanii care au gndit Constituia Romniei nu au fost nici ei mai detepi, astfel c nu i-au pus problema suveranitii naionale dect n termenii constituiilor din secolul al XIX-lea, fcnd din Constituia noastr un corect compendiu al acestor texte. Nici un semn din partea acestor autori c ar fi neles adevratele primejdii, de azi i de mine cu care se confrunt ara. Acesta fiind unul din motivele pentru care am votat mpotriva acestei constituii. Conchid: merit sprijinite numai acele fore (partide) politice care i propun s fereasc ara i poporul nostru de povara i primejdiile ascunse n teancul de dolari al ndatorrii la alii. Exist aceste fore? Nota bene: Textul de mai sus a fost scris n cursul sptmnii patimilor i va ajunge la cititori n zilele sptmnii luminate. Cretinete a fost scris, cretinete s fie citit, iertnd greiilor notri aa cum iertare ateptm i pentru greelile noastre. nvierea Domnului nostru Iisus este i nvierea adevrului, chiar dac n Sfnta i Minunata Poveste a Celui Ce a nviat din mori lipsete un singur rspuns. Rspunsul la ntrebarea Ce este adevrul? Dar st n puterea noastr s-l cutm sine ira et studio, adic senini i iubitori de aproapele nostru. La muli ani!* CUM SUNT ''LUCRATI '' ROMANII, CU PRESA ''LIBERA''. Noi interceptri din dosarul Vntu: Discuii cu Sorin Enache, Sergiu Toader, Corina Dragotescu i Stelian Tnase Sorin Enache, directorul general al trustului Realitatea TV, este un alt personaj care apare n stenogramele anexate la dosarul n care omul de afaceri Sorin Ovidiu Vntu este acuzat de favorizarea infractorului. STENOGRAME Vntu ctre Geoan n decembrie 2009: Felicitri, domnule preedinte al Romniei! STENOGRAME S. O. Vntu ctre Relu Fenechiu: M-am trezit pe la 11 fr ceva i am vzut rezultatele i nu mi-a venit s cred STENOGRAME Vntu ctre Gu: Nu se poate ctiga la Curtea Constituional. Acolo toi sunt vndui, cu dosare

STENOGRAME Discuii ntre Vntu i Nistorescu: Caseta este de dou zile la Realitatea, cu lucruri mult mai complicate STENOGRAME Vntu i Popa despre prezidenialele din 2009: Mi-am scos otile, nici mcar pe scandalul FNI nu mi-am scos armata regulat STENOGRAME Vntu ctre preedintele trustului Realitatea: Rzboiul real a nceput cu Bsescu cnd am nceput s ne lum de Ioana Bsescu, s o f pe aia n gur STENOGRAME Vntu i redactorul ef al revistei Academia Caavencu n martie 2010: Vntu spune c nu va mai exista independen editorial i toat lumea care lucreaz la revist trebuie s execute ordinele sale, iar cui nu i convine, s plece. STENOGRAME SOV : N-am de gnd s fac nimic nici cu Zoso, nici cu Bobby Voicu, pot s le dau o pag, i cu asta, basta

Ce zic analitii: Stenogramele nu au relevan n dosar, dar au n confruntarea politic actual octombrie 20, 2010 ROMANIA PIONUL UNEI MARI INTRIGI SAU STAPANA UNEI ARME GEOFIZICE SECRETE? Pe litoralul Mrii Negre, lang plaja Corbu, a fost montat un sistem ciudat de antene care, conform unor teorii vehiculate pe Internet, ar reprezenta un tip de arm care poate modifica clima, poate genera seisme in scopuri militare sau poate bruia de la distan psihicul uman. Libertatea v prezint azi, n premier, imaginea noului complex de antene, despre care se presupune c e o arm geofizic. Ansamblul ciudat de antene militare de la Corbu, judeul Constana, nu seamn cu nimic din ceea ce a folosit armata romn pn acum. Terenul unde a fost amplasat, recent, instalaia se afl n vecintatea poligonului militar Capul Midia. E un sistem format din aproximativ 40 de antene dispuse pe dou rnduri. n apropiere sunt cteva containere militare adic centrul de comand al instalaiei. Acest complex este amplasat n vecintatea celebrei plaje slbatice de la Corbu. Conform informaiilor aprute pe internet sub titlul Antenele din Dobrogea sunt capabile de atacuri psihotronice, aceast instalaie ar fi o arm geofizic. Din cte se tie, n lume exist patru ri care dispun de asemenea arme: Statele Unite, Rusia, China i Norvegia. Romnia ar fi a cincea Cea mai mediatizat arm geofizic este instalaia american denumit HAARP, din Gakona, n Alaska, care a nscut mai multe dispute internaionale, majoritatea din partea Rusiei, dar nu numai Conform informaiilor vehiculate pe internet n luna august, instalaia romneasc are rostul de a le face, oarecum, n ciud ruilor. Din pcate, dei Libertatea a solicitat nc de acum o lun un rspuns oficial despre aceast instalaie, Ministerul Aprrii nu a comentat n nici un fel existena acesteia. Scandalul de la Moscova s-a declanat dup ce s-a aflat de antene Contextul n care a aprut, n luna august, tirea despre antenele de la Corbu e demn de remarcat:

6 august 2010 Pe internet a nceput s circule informaia despre antenele de tip HAARP instalate n Dobrogea

16 august 2010 Diplomatul romn Gabriel Grecu a fost arestat, cu mult tam-tam, la Moscova, sub acuzaia de spionaj 18 august 2010 Un diplomat rus a fost expulzat din Romnia, caz care a fcut i el vlv n pres.

Poate produce i uragane HAARP, instalaia american din Gakona, Alaska, e un sistem complex care poate provoca schimbarea vremii, poate produce catastrofe naturale, ploi toreniale, cutremure, inundaii i uragane. Oamenii de tiin au subliniat ns c, la nivel global, aceste intervenii pot scpa de sub control i pot cauza nenorociri chiar mpotriva celor care le folosesc. De exemplu, produci ploaie n Filipine i te trezeti cu uragan n Caucaz. PREREA SPECIALISTULUI: Nu seamn cu nimic din ceea ce se tie Este greu de spus ce e acest sistem de antene de lng plaja Corbu. Arat altfel dect celebrul HAARP. E ceva absolut nou, care nu seamn cu nimic din ceea ce se tie. Ar putea face parte din SCOMAR, sistemul inteligent de monitorizare a Mrii Negre, pus n funciune recent, dar i acela ar trebui s aib altfel de antene, ne-a spus general dr. Emil Strinu (foto), doctor n domeniul armelor geofizice. octombrie 10, 2010 DE 8 ANI GUVERNELE NE OTRAVESC CU CIANURI S-au implinit deja opt ani de la celebra directiva a Guvernului Nastase in 2002 privind introducerea sarii de bucatarie iodate. O masura care in loc sa amelioreze starea de sanatate a romanilor mai mult a inrautatit-o. De cand a fost introdusa numarul celor cu hiper sau hipotiroidie a crescut. Iodul in exces a condus la alte boli, la dereglari de hormoni etc. In principiu, la momentul introducerii ordonantei Danielei Bartos aproximativ 8.000 de cetateni aveau nevoie de suplimentare de iod. Iar acestia locuiau in zone sarace in culturi ce contin iod, sau aveau o alimentatie bazata pe multa varza si conopida, alimente care produc dereglari ale iodului din glanda tiroida. In general, aceste persoane puteau fi tratate in proportie de peste 80% administradu-li-se cate o doza lunara de 50 mg de iod timp de 3-4 luni. Glanda tiroida contine cam 35 mg de iod, o cantitate mai mare determinand hipertiroidia, iar una mai scazuta hipotiroidia. Iodul ajuta la eliberarea unor hormoni ai tiroidiei T3 si T4 care sunt necesari in organism. Pentru acesti 8.000 de cetateni deficitari in iod au inceput sa suporte consecintele alte 22 de milioane de persoane. Iodul a ajuns practic peste tot: in paine, in mezeluri, in branzeturi, in lapte (pana si vacilor li se da sa linga sare iodata iarna), in tot felul de produse de patiserie, alte alimente si asta datorita sarii iodate. Iodul din sare este instabil in mod natural asa ca se stabilizeaza prin iodura de potasiu si prin iradiere. Pentru ca sarea fina iodata sa nu se aglomereze la umiditate se pun antiaglomeranti ca E535 si E536. Acestia sunt cianhidre (ferocianuri) care la temperaturi de 80-90 de grade Celsius (cand se prepara mancarea) se descompun, iar impreuna cu potasiul eliberat se transforma in cianhidra de potasiu, sau altfel cunoscuta ca cianura. Un component extrem de toxic, o otrava. Sarea iodata este toxica In anul 2002, Guvernul Romaniei a emis HG 568, o ordonanta care impunea ca toata sarea din comert sa

fie iodata. Se afirma ca, in acest fel, vor fi combatute afectiunile tiroidiene produse de deficientele de iod. Numerosi cercetatori si medici, din Romania si din strainatate, familiarizati cu aceasta problema, afirma insa cu totul altceva decat aceasta versiune oficiala. Studii minutioase in acest sens au revelat ca un consum sporit de compusi sintetici ai iodului creste incidenta unor afectiuni tiroidiene autoimune, favorizeaza supradezvoltarea si chiar aparitia unor procese inflamatorii la nivelul glandei tiroide. Consumul de compusi sintetici ai iodului (ioduri si iodati) produce alergie si mareste intoleranta la substantele care contin acest element (de exemplu, cele folosite in radiologie). Din experienta altor tari, precum Anglia, Zair, Argentina, Australia, unde s-a practicat iodarea partiala a sarii, in unele orase sau comunitati, s-a demonstrat ca procedeul trebuie intrerupt imediat, deoarece a crescut ingrijorator numarul cazurilor de hipotiroidie, hipertiroidie (inclusiv Basedow), cancer tiroidian, precum si numarul cazurilor de alergie la iod. Unele boli enumerate, precum cancerul tiroidian si unele reactii anafilactice la iod (pot fi socuri anafilactice) sunt mortale. In Tasmania, tara care a beneficiat de iodarea obligatorie a sarii si a altor alimente, s-a remarcat faptul ca rata cancerului tiroidian a crescut de trei ori. In anul 2001, au existat in Romania 12.417 cazuri de hipotiroidie; in 2000 fusesera 11.541, iar din 1994 pana in 1999 au fost inregistrate intre 4713 si 7359 cazuri de hipotiroidie. In plus, tratatul lui Harrison, dupa care se pregatesc medicii americani, afirma, la pagina 2143, ca din cele 18 cazuri posibile de hipotiroidie, unul singur se datoreaza deficitului de iod Ca urmare, cercetatorii din celelalte tari care au experimentat, cu rezultate negative, de altfel, iodarea partiala a sarii, au observat ca, daca dai iod (compusi sintetici cu iod) unei populatii oarecare, unii fac hipotiroidie, altii fac hipertiroidie, unii fac cancere de tiroida, altii fac reactii alergice. Din moment ce mai mult de 99% din locuitorii Romaniei sunt eutiroidieni, adica normali din punct de vedere tiroidian, nu se justifica deloc administrarea pe trei cai a iodului S-a constatat ca dupa introducerea ordonantei bartos, in cei opt ani de aplicare, numarul celor cu hipotiroidie a crescut cu 13%, iar cel al celor cu hipertiroidie cu 27%. Timp in care maladiile neurologice carora ii era adresata iodarea nu au scazut ci dimpotriva au crescut si acestea cu 3-7%, in fiecare an. Adeptii teoriei conspiratiei considera ca masura iodarii sarii, care este la nivel mondial, in India chiar se pedepseste cu inchisoarea daca nu e consumata, e menita sa imbolnaveasca si sa reduca populatia planetei, alaturi de alte masuri care sunt introduse, sau cele care vor fi introduse prin celebrul Codex Alimentarius. Deja in cabinetele medicale, numerosi specialisti recomanda folosirea sarii normale, marine sau a celei GEMA, extrasa de la mari adancimi, a sarii naturale, care pe langa sodiu si clor contine numeroase alte minerale, aproximativ 80 la numar, ca si oligoelemente ce ajuta la sanatate. octombrie 10, 2010 INCERCARE NESIMTITA DE A PACALI POPULATIA REALITATEA TV :Economia Romniei ar putea fi salvat, spun investitorii strini care au gsit i soluii pentru redresarea economic a rii. Diminuarea evaziunii fiscale, mai multe locuri de munc i scderea inflaiei ar putea fi doar cteva dintre rezultatele unui plan pe termen ndelungat. n primul rnd, pornirea programului Prima Cas 3 ar putea fi o important surs de venit. Mai exact, prin generarea acestui proiect s-ar crea 12.000 de locuri de munc, iar creterea estimat la bugetul de stat ar fi de 0,5 la sut.

O alt soluie ar fi listarea la bursa local i internaional a fondului Proprietatea. Statul ar putea obine din aceast afacere 12 miliarde de euro, bani care ar putea fi investii n infrastructur. Investitorii spun c statul romn ar putea face bani frumoi din fotbal. Romnia i-ar putea depune, mpreun cu Ungaria i Bulgaria, candidatura la Campionatul European de Fotbal din 2020. Venitul: 10 miliarde de euro. i atragerea de fonduri europene n agricultur, n jur de 150 de milioane de euro anual, ar ajuta la salvarea economiei. Alte soluii ar fi flexibilizarea legislaiei muncii, nfiinarea unui Consiliu pentru Dezvoltare Economic sau implementarea conceptului e-guvernare. Oamenii de afaceri au fcut i calculele pentru noi. Toate aceste msuri ar avea ca efect o cretere cumulativ a PIB-ului de pn la 11,6% n urmtorii cinci ani, 250.000 de noi locuri de munc pe termen mediu i o cretere suplimentar a veniturilor la buget de aproximativ 8,5% pe termen mediu. INTRUS : In primul rand este vorba de salvarea economica a investitorilor si a bancilor, nici-decum a economiei romanesti. Diminuarea evaziunii fiscale nici vorba . Programul Prima Casa 3 , nu va face altceva, decat sa impovareze si mai mult populatia cu datorii la banci , cu dobanzi si comisioane ilegale si nesimtit de mari . Da, se vor creea cateva locuri de munca pe termen scurt, platite MIZERABIL, iar cresterea bugetului va fi aproape zero, datorita privilegiilor de care se bucura marile companii . Listarea la o bursa locala si internationala a fondului Proprietatea nu va face altecva decat sa subevalueze din activele statului si vinderea, instrainarea a tot ce mai are aceasta tara de valoare. Sabotajul la el acasa. Auzi, romanii sa joace fotbal, banuiesc ca trebuie sa contribuie cu o suma frumusica pentru inscrierea la CM. Nu aud nimic de refacerea efectiva a agriculturii, de subventii pentru ea, de industrie, de autostrazi, repunerea in functie a unor combinate si demersuri pentru a deschide noi piete de desfacere.Nu aud nimic de productivitate , de cresterea exporturilor Se vorbeste doar de atragerea fondurilor europene pentru agricultura, fara a se face ceva concret cu acesti bani, destinatia lor nu este decat o risipa, care atesta incompetenta sau reaua vointa guvernantilor. Legislatia muncii este doar in favoarea angajatorului, iar angajatii vor fi privati de foarte multe drepturi din contractul colectiv de munca. Cat despre restul cifrelor si previziunilor economice sunt doar impuritati in ochii dumneavoastra, pentru a mentine o linie eronata si incetosata a adevarului economic al Romaniei. octombrie 8, 2010 BASESCU LINGE CUR ,bate toba rzboiului cu Iranul n faa lui Shimon Peres . Preedintele Traian Bsescu a declarat, joi, ntrebat dac, n cazul unui conflict cu Iranul, Romnia va pune la dispoziie Israelului spaiul su aerian, c ara noastr va fi un partener loial al NATO, din care face parte, i un partener loial al Israelului, relateaz Mediafax. Cred c nu este momentul s vorbim despre conflict. Noi sperm ca sanciunile impuse de Consiliul de Securitate al ONU s creeze la Teheran soluia corect nu aceea a sprii de gropi pentru militarii americani, ci aceea a deschiderii negocierilor transparente. Iar, dac va fi cazul, Romnia va fi un partener loial al alianei NATO din care face parte i un partener loial al Israelului, a spus Traian Bsescu. Gardienii Revoluiei Islamice, braul armat al regimului de la Teheran, au anunat, n mod simbolic, c vor ncepe s sape gropi pentru militarii americani, ca msur de pregtire pentru un eventual conflict.

Preedintele a inut s sublinieze c apreciaz drept esenial ca stadiul actual al situaiei s evolueze ntrun sens favorabil prin negocieri. Diplomaia este cea care trebuie, n opinia noastr, s soluioneze diferendul Iranului cu lumea, cu democraia, a spus eful statului. Nu este pentru prima dat cnd Traian Bsescu face aluzie la un atac NATO mpotriva Iranului. ntr-un interviu acordat n timpul vizitei sale n Japonia, preedintele Romniei arta c, dac SUA ar ataca Iranul, Romnia ar aciona alturi de aliaii sai, pentru c este membra UE i NATO, cu toate c o operaiune militar a SUA nu implica i una a NATO, rzboiul din Irak fiind un exemplu n acest sens. Cu att mai puin se poate vorbi despre implicarea UE ntr-o aciune militar. Preedimtele israelian a sosit miercuri n Romnia, unde, pe lng ntlnirea cu eful statului romn, va avea o ntlnire cu premierul Emil Boc i va participa la o ceremonie de comemorare a militarilor israelieni mori n accidentul de elicopter din luna iulie. Vineri, Shimon Peres va vizita Memorialul Holocaustului din Bucureti. Pe agenda ntlnirilor cu oficialii romni figureaz procesul de pace israeliano-palestinian, programul nuclear iranian i relaiile economice bilaterale. Preedintele Autoritii Palestiniene, Mahmoud Abbas, a vizitat Romnia n urm cu o luna.august 12, 2010 COLAJ DE STIRI : n Romnia se antreneaz militari de comando israelieni pentru o lovitur n Iran! Piloii israelieni se antreneaz pentru misiuni la mare distan Romnia, spaiu de pregtire pentru o posibil lovitur n Iran Exerciiile din Romnia la care au participat elicopterele Forelor Aeriene Israeliene (IAF) erau menite antrenrii piloilor n regiuni muntoase mpdurite foarte extinse, pentru operaiuni n asemenea zone n rzboaiele care vor veni pe termen scurt i lung, a precizat, sub protecia anonimatului, un oficial militar israelian. Oficialii israelieni nu comenteaz atunci cnd sunt ntrebai dac antrenamentele din Romnia au fost fcute n vederea unei operaiuni n Iran. n mai 2010, cinci avioane F-15 i cinci F-16 ale armatei israeliene au participat la un exerciiu n spaiul aerian grec. A participat i un avion de realimentare, pentru antrenamente n vederea unor misiuni la mare distan. n trecut, Forele Aeriene s-au antrenat n spaiul aerian grec pentru pregtirea unui atac asupra Iranului, a declarat atunci Ahron Bergman, analist la London Royal College of Defence Studies. Romnia este un alt candidat puternic pentru Israel, pentru c Forele Aeriene au mai fost trimise aici, iar regulile jocului sunt foarte clare de ambele pri. Spaiul este suficient de mare pentru a permite pregtirea pentru misiuni la mare distan, a mai spus Bergman. n mai 2009, presa francez a scris c forele aeriene israeliene s-au antrenat n Gibraltar, la 4.000 de kilometri deprtare de Israel. Ministerul israelian al Aprrii ncearc s continue un acord semnat n 2006, care permite avioanelor de lupt israeliene s se antreneze n spaiul aerian al Romniei. IAF au trimis n Romnia avioane pentru antrenament, n 2007. n martie anul acesta, dou avioane de recunoatere israeliene au survolat Romnia. Dup ce a cedat peninsula Sinai Egiptului, n 1979, armata israelian s-a orientat ctre Gibraltar, Grecia, Germania, Italia i Statele Unite, ri care le permit piloilor s zboare timp ndelungat deasupra unor regiuni total necunoscute, pentru a se pregti pentru o posibil lovitur asupra facilitilor nucleare iraniene, scrie Jerusalem Post. Potrivit acestei publicaii, destinaia predilect era Turcia, ns, dup operaiunea Plumb Topit din Fia Gaza, n 2009, autoritile de la Ankara nu au mai permis zborurile de antrenament. Aceeai publicaie relateaz c este posibil ca intrarea a dou avioane

de recunoatere israeliene Gulfstream n spaiul aerian al Ungariei i Romniei, n martie, s fi fcut parte tot dintr-un exerciiu de antrenament. Prezena avioanelor a condus la un scandal politic soldat cu demiterea directorului departamentului de trafic aerian din Ministerul Transporturilor de la Budapesta. n Romnia, Ministerul Aprrii a precizat c survolarea spaiului aerian s-a fcut cu toate autorizrile necesare. n urm cu patru zile, o treime dintre membrii Camerei Reprezentanilor de la Washington au introdus n dezbatere o rezoluie care exprim sprijinul SUA pentru dreptul statului Israel de a-i apra suveranitatea, de a proteja vieile i sigurana poporului israelian i de a folosi toate mijloacele necesare pentru a combate i elimina ameninarea nuclear din partea Republicii Islamice Iran, inclusiv prin fora militar, dac o soluie panic nu poate fi gsit ntr-o perioad rezonabil. Pe 25 iulie, fostul director CIA, Michael Hayden, declara pentru CNN c, indiferent de aciunile diplomatice ale SUA, un rzboi mpotriva Iranului este de neevitat. Militarii israelieni care au murit in Bucegi faceau parte din trupe commando Cei sase militari israelieni care au murit in Bucegi luni faceau parte din trupe de comando care se antrenau in Romania. Potrivit comandorului Cristian Gherghe, israelienii ar fi ales sa se antreneze in muntii Bucegi deoarece conditiile sunt extrem de dificile, asemanatoare cu cele din teatrele de raboi ale Israelului, informeaza Romania Libera. Se pare ca romanul care participa la exercitiul militar avea rolul de navigator al elicopterului si ii ajuta sa citeasca hartile. Israelienii decideau insa cat de mult se apropiau de versanti. La munte, curentii de aer au directii foarte schimbatoare: pe un versant e soare, iar vantul are o anumita directie, care se poate schimba brusc pe celalalt versant, unde poate fi o ceata extrem de densa, iar directia vantului te poate arunca direct in munte, fara sa poti stapani elicopterul, a spus Cristian Gherghe. Un elicopter militar israelian s-a prabusit, luni dupa-amiaza, langa Fundata, in Brasov. Toti cei sapte militari care se aflau la bordul aparatului sase israelieni si un roman au murit. Militarii participau la exercitiul comun aerian romano-israelian BLUE SKY 2010, care se desfasoara, potrivit MApN, conform unui acord semnat de ministerele Apararii din Israel si Romania. Exercitiile au ca scop antrenarea in comun a echipajelor aeronavelor in zbor la joasa altitudine, in misiuni de cautare-salvare si evacuare medicala (tip MEDEVAC), fara executarea de trageri sau utilizarea munitiei reale. Probabil ca a fost ceata si s-au apropiat prea mult de versanti, iar curentii de aer i-au izbit de stanci, sustine comandorul inginer de aviatie in rezerva Gherghe. Elicopter prabusit la Fundata: Sotia insarcinata a romanului mort, internata in stare de soc Sotia capitanului Stefan Claudiu Dragnea, militarul aflat in elicopterul prabusit luni in judetul Brasov, a suferit un soc la aflarea vestii. Femeia este insarcinata in cinci luni, iar in prezent este internata in Spitalul Elias din Bucuresti. Surse medicale au declarat pentru Mediafax ca femeia a fost internata luni seara dupa ce a aflat despre tragedia petrecuta. Aceasta a fost consultata, medicii stabilind ca sarcina este bine, insa pentru ca este foarte trista si plange intruna va fi probabil consiliata de un psiholog. Pe noi ne-a anuntat un verisor, pilot si el la Bucuresti, despre accidentul din Brasov. Acum doua saptamani a fost ultima data acasa. Nu ne-a anuntat nimeni oficial nimic. Speram intr-o minune si sa fie

gasit in viata. El a facut scoala de aviatie la Brasov, ca acum sa se intample aceasta nenorocire acolo () Am incercat sa dam si de nora noastra, dar ea a suferit un soc. Este gravida in cinci luni si acum este internata la Spitalul Elias din Bucuresti, a declarat Ion Dragnea, tatal militarului aflat in elicopterul care s-a prabusit in Brasov. Elicopter prabusit la Fundata: Israelul multumeste autoritatilor romane pentru sprijin Ambasada Israelului la Bucuresti este alaturi de familiile celor sase militari israelieni si a celei a militarului roman care se aflau la bordul elicopterului israelian prabusit luni si multumeste autoritatilor romane,inclusiv presedintelui Basescu, pentru sprijinul acordat in urma acestui accident. Intr-o declaratie de presa transmisa agentiei NewsIn, Ambasada multumeste si isi exprima aprecierile pentru inaltul profesionalism dovedit de armata romana, echipele de salvamontisti, jandarmi montani, vanatori de munte, echipele SMURD, al tuturor celor prezenti, in efortul de a localiza epava elicopterului, cat si militarii disparuti. Ambasada Israelului foloseste acest prilej pentru a multumi Presedintelui Romaniei, Domnul Traian Basescu, si autoritatilor militare si civile din Romania pentru sprijinul acordat pe parcursul intregii operatiuni, se mai spune in declaratie. In zona in care a avut loc accidentul aviatic se afla deja oficiali ai Ambasadei Israelului la Bucuresti, respectiv ambasadorul David Oren, consulul Israelului, atasatul militar, precum si alti functionari din israelieni. Cu acest prilej, Ambasadorul Oren David a multumit, la randul sau, tuturor autoritatilor romane pentru felul prompt si eficient in care s-a actionat si a adaugat: Doresc sa-mi exprim recunostinta pentru solidaritatea de care au dat dovada autoritatile romane in aceste momente tragice pentru cele doua tari, a declarat ambasadorul Oren David. Un elicopter israelian de tip CH-53, in care se aflau sase militari israelieni si unul roman, s-a prabusit luni in zona Fundata-Zarnesti, in masivul Bucegi, in timpul unui exercitiu comun de antrenament. Elicopter prabusit la Fundata: Vezi ce scrie presa israeliana Cei sase militari israelieni 4 piloti si 2 mecanici de zbor care se aflau la bordul elicopterului prabusit in Romania, urmeaza sa fie identificati de o echipa medicala de la baza militara israeliana Tel-Nof. Echipa de specialisti a ajuns in Romania marti dimineata si urmeaza sa ajunga la locul accidentului cat mai repede posibil. Jerusalem Post subliniaza ca, din cauza terenului accidentat din zona producerii catastrofei, accesul militarilor israelieni este ingreunat. La randul sau, cotidianul Yedioth Ahronoth scrie ca, potrivit unor surse militare israeliene, familiile celor 6 militari au fost informate ca acestia sunt disparuti in misiune, nu morti. Potrivit sursei citate, Fortele Aeriene Israeliene au decis, marti dimineata, sa anuleze exercitiul comun cu fortele aeriene romane, soldatii israelieni urmand sa se intoarca in Israel miercuri dimineata. Haaretz subliniaza ca elicopterul nu s-a prabusit in urma unor probleme tehnice. Cotidianul publica numele israelienilor care au murit in accidentul de la Fundata: Lt. Col (Res.) Avner Goldman (48 de ani), Lt. Col. Daniel Shipenbauer (43 de ani), Maj. Yahel Keshet (33 de ani), Maj. Lior Shai (28 de ani), Lt. Nir Lakrif (25 de ani), sergentul Oren Cohen (24 de ani). iulie 28, 2010 Romania violata ,romanii din nou ''capra'' . Oameni buni ,ieri a avut loc cea mai mare pacaleala a pensionarilor. Sa vedem :

Pensionarii sunt multumiti sa li s-au facut dreptate , nu au scazut pensiile cu 15% .Insa realitatea este alta de fapt au scazut cu cca 28 % .Daca fiecare dintre dumneavoastra isi va calcula cheltuielile de luna trecuta cu facturile vechi in fata doar ca de data asta la un TVA de 24% veti constata cu usurinta diferenta de bani in plus care va trebui platita .Acea diferenta e mult mai dureroasa decat daca se taiau pensiile cu 15% . Acum trebuie doar sa va ganditi la preturile care vor exploda atat datorita cresterii TVA cat si abuziv, datorita profitorilor de comercianti care vor avea o scuza . Paine, faina, zahar, ulei, fructe, legume, alte alimente , medicamente, apa rece-calda, electricitate, gaze naturale, caldura care fara subventii creste automat cu 200% plus TVA24% ajunge la 250% si multe altele.Ei bine, asta nu e tot , la toate mai adaugati si iarna care vine cand necesitatile de energie electrica , caldura si hrana se vor dubla , fata de nevoile de pe timpul verii. Nu-i asa ca la CCR vi s-a facut dreptate si nu au scazut pensiile? Nu domnilor, dreptate si-au facut lor , lor magistratilor cu pensii si salarii enorme care nu pot fi afectate vizibil de cresterea TVA-ului . Cat despre impozitarea cu 50% a pensiilor dumnealor, ramane de vazut.. ..Va asigur , vor fi pensii exorbitante de care nu se vor atinge. http://salvatiromania.wordpress.com va ureaza : SA TRAITI BINE ! iunie 26, 2010 MANIPULAREA UNUI POPOR DE FRAIERI : POPORUL ROMAN V-ai ntrebat vreodat de ce nu v ajung banii, de ce copiii dumneavoastr par de necontrolat, de ce pltii rate insuportabile la banc, de ce nu v mai place nimic din ce avei n cas, de ce v vine mereu s v certai cu toat lumea, de ce v simii neglijat, ignorat, umilit, strivit de cei care ar trebui s v serveasc, de ce nu suntei fericit i nici mcar mulumit, sau pur i simplu de ce fetele poart de aproape 2 ani cizme n miezul verii? Sunt convins c v-ai ntrebat. Dar v-ai ntrebat de ce nu facei nimic pentru ca aceste nemernicii s nu mai continue? n cele ce urmeaz voi ncerca s v ofer 5 motive pentru care rspunsul la aceast ultim ntrebare este, de obicei, Nu pot. Le-am numit Metode pentru Tmpirea Populaiei pe scurt MTP-uri. Precizez c n cele ce urmeaz cuvintele citititor , telespectator i cetean romn au fost nlocuite cu bizon i/sau fraier MTP 1 n fiecare zi pe toate canalele media ofer-i fraierului un exemplu de personaj realizat d.p.d.v. financiar i insist pe ci de muli bani are respectivul, cte chestii mito i cumpr n fiecare zi, cu ce femei sau brbai bine umbl, n ce cas luxoas triete i ct de simpatic e n discuiile cu presa. n acest fel, puin cte puin, fraierul ajunge s fie, n mod real, interesat de viaa acestui personaj. Apoi ofer-i informaii despre situaii conflictuale din viaa acestui personaj realizat, de genul: divor cu scntei sau desprire violent, dispute pe moteniri, corupie, exprimri colorate. Nu la fel de bine dar destul de eficiente sunt i informaiile despre aspecte pozitive: cstorie, o nou cucerire, un act caritabil. Toate aceste situaii au menirea de a fi comentate de ctre fraier mpreun cu ceilali fraieri in lumea lui. Astfel bizonul se regsete n acele situaii, iar distana ntre el i acel personaj i se pare insignifiant, dei duhoarea de la ghen i ia nasul, rahaii de cini din faa blocului i se lipesc de tlpi, se sufoc n autobuz, eful url la el ca la un animal, iar la cumprturi face calcule mai abitir dect Gheba.

MTP 2 n fiecare zi pe toate canalele media explic-i bizonului de unde s i ia cel mai avantajos credit, care sunt bancile care au comisioane ascunse i, prin excludere, care sunt cele mai sigure i unde trebuie s dea fuga s ia bani. Apoi, spune-i ce lucruri rele i se pot ntmpla dac nu i pltete ratele. Dup ce te-ai asigurat c a neles toate astea combin totul cu MTP 1 astfel: Dan Bitman, personaj de succes, consilier al Ministerului de Finane este garania pentru creditul tau imobiliar (dei n reclama TV, el cnt i se sclmbie mpreun cu o bab sclerozat i cu nite splai pe creier), doctoria lu pete este cea care te sftuiete s cumperi medicamentul de cap chiar dac nu te doare att de tare nct s te ndopi cu antinevralgice, Anna Lesko, cntreaa de succes (dei o parvenit, complet lipsit de talent artistic) sau marele baschetbalist Gic Murean(un semianalfabet care abia zice dou vorbe) i arat de ce trebuie s vorbeti aiurea de sute de euro pe lun la mobil. Apoi nu uita s mnnci margarin de care Nadia Comneci nu s-ar atinge n veci, dar pe care i-o recomand cu cldur. Dup asta ia-i haine ca piipoanca cu fruntea ngust i e mari la preuri de trei ori mai mari dect n orice ar din occident, dar produse sub franciz la noi. MTP 3 n fiecare zi pe toate canalele media dezvluie-i bizonului prin tiri repetitive sau talk-show-uri interminabile ce ruti fac autoritile, ct de mult i prin ce metode ingenioase fur banul public. Dup ce i ntipreti asta n minte uimete-l : f un spectacol din orice realizare a ministrului sau primarului prezentat drept ho n zeci de rnduri. Arat-i de o sut de mii de ori ce bine se circul pe podul sau oseaua abia inaugurate, ce sisteme de siguran super-performante pentru sigurana bizonului a cumprat, ce evenimente artistice de nalt inut i popularitate va organiza. n acest mod, fraierul, dei ndrcit de zecile de nereguli prezentate n legtur cu acel politician, nu va simi c e totul pierdut, ci dimpotriv, c acolo sus, cineva lucreaz i pentru el. Totul se poate rezuma prin fraza cretinoid: A furat el dar i face! Prin aceast metod, se legitimeaz deturnarea sistematic a banilor publici n buzunarele unora, prezent n toate structurile de stat de la noi. Apoi, ca toate lucrurile s aib un pic de sare i piper arat-i fraierului civa barosani nctuai, dar uit subiectul sau trateaz-l cu superficialitate cnd acetia sunt achitai de justiie sau primesc pedepse cu suspendare. MTP 4 n fiecare zi pe toate canalele media arat-i fraierului informaii ultra-detaliate despre clanuri de cmtari, tlhari, btui, sprgtori de banci, elevi btui de ali elevi sau de profesori, pietoni omori de oferi recalcitrani. Arat-i bizonului c nu mai este n siguran nicieri i c nu mai trebuie s i lase copilul n faa blocului. Dup aceea combin aceast metod cu MTP 2 i MTP 3. Vei obine un mesaj beton prin care fraierul va ntreprinde treptat urmtoarele aciuni: i va cumpra o u metalic, va face contract de monitorizare cu o firm de paz, i va lua pistol cu bile, i va asigura casa, maina, partenerul de via, copilul i pe sine. Apoi, acesta aparent linitit se va uita cu aviditate la cum i explic Ciocan despre eficiena oamenilor legii atunci cnd au descins n casa

traficanilor din Ferentari i au confiscat uriaa cantitate de 200 de grame de cocain (dei anual la noi se traficheaz tone) MTP 5 n fiecare zi pe toate canalele media convinge fraierul c toat lumea este ngrijorat de soarta educaiei. Apoi arat-i prin mii de alte exemple de ce n Romnia nu are rost s faci coal. Combin cu MTP 1 i prezint-i vedeta (o femeie independent care ine la principii) care are de toate pentru c a fost sponsorizat de iubi cel potent financiar, btrn dar generos. Arat-i profesoare de romn care danseaz la bairamuri organizate de Vanghelie, sau care fac striptease la webcam. Apoi, ndrum fraierul s se culturalizeze cu un roman imbecil de-al divei Mihaela Rdulescu i s citeasc cri despre: cum s ajungi bogat, vedet sau fotomodel cnd el e de fapt un srntoc, un nimeni i un urt. Aceste lucruri consider c descriu cel mai bine parteneriatul stat + privat + media care acioneaz, de ani buni, pentru indobitocirea indivizilor din aceast ar. Lista de MTP-uri poate continua aproape la nesfrit dar sper c prin acestea am surprins o parte din esenial. A dori s precizez c nu a avea arogana s pretind c eu nu m ncadrez n aceast categorie a fraierilor. Ce mi place s cred este ns c aceste metode nu m-au prins n totalitate. Mulumesc pe aceast cale propriei mele contiine care m-a ajutat s fiu mcar un fraier contient. Dac nu v-am plictisit deja, voi reveni pe viitor i cu alte Metode pentru Tmpirea Populaiei i v invit i pe dumneavoastr s povestii n ce mod v-ai simit fraierii. Unii vor spune c nu ajut la nimic s ne dm seama. Eu zic c ajut, i ajut chiar unde doare mai mult: la cap i la buzunar. SURSA: http://www.angel.org.ro iunie 24, 2010 Campaniile de pres ce denigreaz instituiile statului amenin sigurana Romniei, susine CSAT VEZI DOCUMENTUL n Strategia Naional de Aprare naintat de eful statului Parlamentului , fenomenul campaniilor de pres la comand cu scopul de a denigra instituii ale statului, prin rspndirea de informaii false despre activitatea acestora este considerat una dintre vulnerabilitile Romaniei. n zona aprrii i securitii naionale, riscul este definit drept probabilitatea de a se produce o pagub semnificativ la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor naionale de securitate. Intrus : Din 1989 si pana azi ,interesele ,valorile si obiectivele nationale au fost : - Interesul propriu al politicianului roman - Sabotajul Romaniei - Demolarea efectiva a industriei si agriculturii romanesti - Instrainarea bogatiilor naturale ,ape minerale ,paduri ,fabrici si uzine ,teritorii maritime etc. - Ocrotirea si acoperirea securistilor,activistilor de partid si a criminalilor comunisti ,cat si a celor care au urmat imediat dupa lovitura de stat . n contextul acestei strategii, ameninrile sunt factori cu origine extern prin care sunt afectate grav interesele, valorile i obiectivele naionale de securitate. Factorii din interiorul societii care potenteaz aciunea ameninrilor sunt denumite vulnerabiliti. Intrus :

Amenintarile din interiorul societatii de care noi ne temem , sunt ca poporul , la capatul rabdarilor se poate rascula impotiva noasta ,a hotilor legitimi, asa numita clasa politica a celor 20 de ani de sabotaj economic si genocid . Scopul Strategiei naionale de aprare este de a asigura un management modern i eficent al riscurilor, ameninrilor i vulnerabilitiilor, urmrind, ntr-o prim faz, inventarierea, prevenirea sau reducerea lor i, ulterior, combaterea acestora, se arat n textul Strategiei Naionale de Aprare a rii, discutat mari n CSAT i naintat Legislativului. Intrus: Vedem si traim aceste strategii nationale si asigurarea managementului modern si eficient ,prevenire , combarerea , , deja imi vine sa vomit de la atata sfidare la adresa poporului .Nu va e rusine sa folositi astfel de termeni ,dobitoci incompetenti care nu stiti nici macar cate urechi aveti? CSAT identific, n document, principalele vulnerabiliti ale Romniei, printre acestea regsindu-se i fenomenul campaniilor de pres la comand cu scopul de a denigra instituii ale statului, prin rspndirea de informaii false despre activitatea acestora, dar i presiunile exercitate de trusturi de pres asupra deciziei politice n vederea obinerii de avantaje de natur economic sau n relaia cu instituii ale statului. Crima organizat, presiunile i influena pe care aceasta ncearc s le exercite asupra instituilor statului, asupra mass media i asupra unor reprezentani ai clasei politice este, de asemenea, un punct care poate afecta securitatea statului romn. Intrus : Or fi ele si campanii de presa la comanda ,insa suntem bucurosi ca exista caci astfel relatarea adevarului in presa il putem anihila prin sustinerea intocmai a acestor campanii de presa la comanda .Ce nu ne comvine e facut la comanda.. Documentul mai noteaz, ca puncte vulnerabile ale rii noastre i diminuarea capacitii de aplicare a legii de ctre unele instituii ale statului, capacitatea administrativ redus la nivel central i local, politizarea excesiv a unor instituii, att la nivel local ct i naional, corupia, cu implicaii asupra funcionrii instituiilor statului i cu efecte negative asupra vieii ceteanului, evaziunea fiscal, contrabanda i practicile specifice economiei subterane. Strategia de Aprare Naional denun i lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoz, programare, planificare, execuie i control pe care s susin conducerea bugetar n sistem multianual i pe baza de rezultate i dezechilibrele bugetare generate de decizii politice greite. Calitatea slab a serviciilor publice de sntate, decalajul de dezvoltare ntre regiunile Romniei, tendinele demografice negative i procesul de mbtrnire a populaiei, calitatea sczut a sistemului de educaie prin degradarea actului educaional, cu efecte directe asupra evoluiei societii romneti prin deprofesionalizarea acesteia, degradarea coeziunii familiilor ca urmare a fenomenului de migrare, cu consecine puternic negative asupra copiilor i tinerilor, deficienele n protectia i funcionarea infrastructurii critice sunt alte puncte vulnerabile, enumerate n Strategia supus ateniei parlamentarilor. Aprarea Romniei reprezint totalitatea aciunilor intreprinse, a mijloacelor i metodelor specifice necesare pentru a proteja interesele, valorile i obiectivele naionale de securitate de riscurile i ameninrile la care pot fi supuse. Succesul aprrii duce la obtinerea securitii, o stare care, n condiia sa ideala, ar fi caractetizat prin absenta riscurilor i a ameninrilor, mai arat documentul citat. Statul romn dispune de dou modaliti prin intermediul crora combate riscurile, ameninrile i vulnerabilitile identificate n acest document: pe de-o parte, concentrnd resursele proprii, naionale, i pe de alta parte coopernd cu aliaii i partenerii internaionali.

Intrus : Deja greata imi intrece aproape orice stare .Ce-a mai buna varianta : OTV , prin legea Cojocaru si alte emissiuni care reflectau realitatea au pus autoritatile pe ganduri iar frica incepe sa se instaleze printre maduva oaselor .Atunci instinctul de conservare a decis sa-l aresteze pe Dan Diaconescu .Josnic a fost cand unele trusturi si unii ziaristi ca si CTP s-au bucurat si au aruncat cu noroi atat in postul OTV cat si in persoana lui Dan Diaconescu . Insa acum in urma acestui anunt al CSAT , chiar acum la tv se dezbate cu ingrijorare LIBERTATEA PRESEI . Sunt foarte nerabdator sa-l aud acum pe papagalul de Cristian Tudor Popescu despre libertatea dumnealui de a-si mai continua cinstita si inalta lui profesie care sa nu fie pe placul puterii . ROMANII TREBUIE SA IMPUSTE 99% DIN CLASA POLITICA CE A URMAT IMEDIAT DUPA LOVITURA DE STAT DIN 89. ROMANII TREBUIE SA IMPUSTE PE TOTI CEI CARE AU FACUT AFACERI CU STATUL SI AU SUPRAEVALUAT LUCRARILE LICITATE. ROMANII TREBUIE SA-I IMPUSTE PE TOTI CEI CARE AU DECIS IMPORIVA INTERESULUI NATIONAL. ROMANII TREBUIE SA-I IMPUSTE PE TOTI CEI CARE AU VANDUT DIN AVUTUL TARII PE MAI NIMICA ,ORI PE COMISIOANE PENTRU PROPRIUL PROFIT ,TOTI SABOTORII TREBUIESC IMPUSCATI. ROMANII TREBUIE SA-I IMPUSTE PE TOTI CORUPTII DIN APARATUL DE JUSTITIE ,MAGISTRATURA , POLITIE , FINANTE ETC. iunie 23, 2010 ROMANI,DATI BANI LA STAT CACI NOI NU NE PUTEM ARESTA INTRE NOI SI NICI NU NE PUTEM CEDA AVERILE PE CARE LE- AM FURAT CU MULTA ''TRUDA'' IN ACESTI 20 DE ANI ROMANII TREBUIE SA IMPUSTE 99% DIN CLASA POLITICA CE A URMAT IMEDIAT DUPA LOVITURA DE STAT DIN 89. ROMANII TREBUIE SA IMPUSTE PE TOTI CEI CARE AU FACUT AFACERI CU STATUL SI AU SUPRAEVALUAT LUCRARILE LICITATE. ROMANII TREBUIE SA-I IMPUSTE PE TOTI CEI CARE AU DECIS IMPORIVA INTERESULUI NATIONAL. ROMANII TREBUIE SA-I IMPUSTE PE TOTI CEI CARE AU VANDUT DIN AVUTUL TARII PE MAI NIMICA ,ORI PE COMISIOANE PENTRU PROPRIUL PROFIT ,TOTI SABOTORII TREBUIESC IMPUSCATI. ROMANII TREBUIE SA-I IMPUSTE PE TOTI CORUPTII DIN APARATUL DE JUSTITIE ,MAGISTRATURA , POLITIE , FINANTE ETC. INSA FITI ATENTI CE VOR JIGODIILE : Dup ce le-a tiat salariile i pensiile, Guvernul le cere acum ajutorul pentru a scoate ara din criz. Mai exact, guvernanii i roag pe romni s doneze statului bani pentru a sprijini economia naional. Guvernul a publicat n Monitorul Oficial modalitile prin care romnii pot dona bani ntr-un cont special pentru a ajuta ara s ias din criz. Practic, oricine poate depune bani, n contul 20.37.01.02, deschis la Trezoreria statului. Numai c, dup ce au aflat c le vor fi tiate pensiile i salariile, puini vor s dea ceva statului. S doneze statul, statul care a furat, spune un romn. ara au adus-o n situaia asta politicienii i, ca atare, s doneze ei, spune un altul. Sunt totui i romni care spun, mai n glum, mai n serios c ar dona ceva bani pentru a ajuta economia. Eu a fi dispus, dar n-am, spune o bucureteanc.

Oamenii de faceri, cei care ar avea de unde s fac gesturi de solidaritate pentru stat, spun c msura nu va avea niciun efect economic. Ni s-ar prea mult mai interesant ca Guvernul s nu se concentreze pe un fond de poman, ci pe un fond care s duc la dezvoltare economic. Un fond de investiii strategic, dup modelul pe care l-a adoptat Frana, a declarat secretarul de stat al Asociaiei Oamenilor de Afaceri din Romnia, Cristian Prvan. Nici sindicalitii nu vd cu ochi buni ideea autoritilor de a strnge bani la buget din donaii. Mi se pare chiar o aberaie, o joac politic de imagine, pe care o fac cei care ne conduc astzi, a spus Dumitru Costin. Preedintele Traian Bsescu i-a virat, la nceputul lui iunie, salariul aferent lunii mai n Fondul de Solidaritate, deschis la Trezoreria municipiului Bucureti. Suma donat este de 6.702 lei. i angajaii companiilor de stat vor fi obligai s doneze bani n acest Fond. Guvernul a decis, miercuri, ca ca acetia s doneze n Fondul de Solidaritate 90% din venitul salarial ce depete 8.000 de lei, n urmtoarele cinci luni, iar indemnizaiile de edin ale reprezentanilor statului n CA i AGA s fie de asemenea donate. iunie 18, 2010 ASASINAREA POLONIEI PE AGENDA ELITELOR DUPA ''SUCCESUL '' LECK KACZYNKI Lech-Kaczynski a murit pentru ca sa opus eroic planurilor de distrugere a Poloniei Acum insa Polonia a ramas fara tata ,mai marii din conducere sunt aserviti Elitelor care au interesul de a devora suveranitatea Poloniei: Polonia a cerut sa beneficieze din nou de linia de credit de tip preventiv in valoare de 20 de miliarde de dolari care i se acordase deja de Fondul Monetar International (FMI), a precizat marti institutia, transmite Reuters. Salut interesul autoritatilor poloneze pentru un nou dispozitiv preventiv de un an in cadrul liniei de credit flexibile cu FMI, a precizat intr-un comunicat directorul general adjunct al Fondului, John Lipsky. Aceasta solicitare pune capat incertitudinilor in ceea ce priveste reinnoirea acestui credit care a expirat in luna mai. Linia de credit urmeaza sa fie aprobata de consiliul de administratie al FMI la inceputul lunii iulie, a precizat Lipsky. La 29 martie, in contextul unei vizite a directorului general al FMI Dominique Strauss-Kahn la Varsovia, banca centrala a precizat ca tara nu mai avea nevoie de acest lucru, iar Ministerul de Finante a transmis ca ar fi mai bine de a pastra aceste rezerve. Date fiind incertitudinile persistente care influenteaza perspectivele mondiale si opinia investitorilor, eu impartasesc punctul de vedere al autoritatilor conform caruia o noua linie de credit, la valoarea propusa, va reprezenta o asigurare utila impotriva riscurilor din exterior, a subliniat Lipsky. Linia de credit flexibila este un tip de imprumut rezervat tarilor considerate de Fond ca fiind bine administrate. Cat crede-ti ca va mai supravietui Polonia pana va avea soarta tuturor tarilor indatorate la FMI ? TARTORII NOII ORDINI MONDIALE L-AU ASASINAT PE CEAUSESCU n politic, nimic nu se ntmpl accidental. Dac se ntmpl, putei paria ca a fost planificat sa aiba loc n acest fel. Franklin Roosevelt. Intrebarea unui cititor: Deci, ce spui atunci cnd o bun parte a unui guvern european este tearsa ntr-un singur accident de avion? Eliminat de Trilaterala Stelian Octavian Andronic, ofiterul DSS care a supravegheat activitatea societatilor secrete

internationale, ne-a oferit, anul trecut, in exclusivitate, o informatie bomba: Bilderberg a incercat recrutarea lui Ceausescu inca din 1971. In 1971, inainte de constituirea Trilateralei, in 1973, cineva care facea parte si din serviciile secrete, si membru al Grupului Bilderberg, a incercat sa-l racoleze pe Ceausescu. Nu pot sa dezvalui identitatea acestuia, dar este o persoana foarte cunoscuta pe plan mondial, ne spune fostul spion. Reactia lui Ceausescu a fost categoric impotriva. Daca ar fi fost de acord soarta lui si a Romaniei, poate, ar fi fost cu totul alta. El a fost lichidat, exclus de pe scena istoriei, chiar de catre Trilaterala. Informatiile noastre au fost clare: in ianuarie 1989, reprezentantii Trilateralei, America Henry Kissinger, Europa Valery Giscard dEstaing, si Asia Yasuhiro Nakasone, s-au intalnit la Moscova cu Mihail Gorbaciov. Dupa care Gorbaciov, la ultima intanire cu Ceausescu, i-a spus: ne vedem in decembrie daca ne mai vedem! Informatia a fost publicata anul trecut in Ziua (care acum are Arhiva stearsa de pe net) si pe acest blog, sub titlul: CEAUSESCU a refuzat Grupul Bilderberg. Altii sau asezat cuminti in anticamerele lui, Trilaterala, Clubul de la Roma, ARCOR, etc Jurnalista Miruna Munteanu a intregit aceasta informatie intr-o sinteza publicata in suplimentul Jurnalului National 1989. Soarta lui Ceausescu, pe care acum, Gorbaciov, il plange cu lacrimi de crocodil la Bucuresti, s-a decis de catre Trilaterala, la Moscova, in ianuarie 1989 si a fost parafata de Gorgaciov si Bush tatal in decembrie 1989, la Malta. Oare opozantul noii ordini mondiale, Lech Kaczynski, sa fi avut aceeasi soarta? ntlnirea de tain ntre Gorbaciov i reprezentanii Noii Ordini Mondiale n ziua de 17 ianuarie 1989, soseau discret la Moscova trei personaje politice de prim mrime: fostul secretar de stat american Henry Kissinger, fostul preedinte francez Valery Giscard dEstaing i fostul premier nipon Yasuhiro Nakasone. de Miruna Munteanu Cei trei veneau s discute cu Mihail Gorbaciov n numele Comisiei Trilaterale, una dintre cele mai influente (i controversate) organizaii globaliste. Detaliile acestei ntlniri, mult vreme secrete, au generat numeroase teze conspiraioniste. Celebrul disident sovietic Vladimir Bukovski, care a avut acces la documente secrete din arhivele Kremlinului nc din 1992, crede c a gsit aici dovada unui vast complot viznd instaurarea unei Noi Ordini Mondiale. Nu exist (cel puin nu n spaiul public) vreo stenogram a discuiilor purtate, n ianuarie 1989, ntre Mihail Gorbaciov i delegaia Trilateralei. Exist ns raportul liderului sovietic, prezentat n faa Biroului Politic al PCUS la doar patru zile de la aceast ntrevedere. nfiinat n 1973, Comisia Trilateral este o organizaie nonguvernamental care reunete cei mai de seam reprezentani ai elitelor politice i economice din America de Nord, Europa i Japonia. Potrivit lui Gorbaciov, oaspeii si voiau s tie, n primul rnd, cum se va integra Uniunea Sovietic n economia mondial. Aceast integrare avea s fie extrem de dificil att pentru URSS, ct i pentru Occident i trebuia pregtit din vreme, a avertizat Valery Giscard dEstaing. O alt remarc a fostului preedinte francez a inflamat, mai trziu, imaginaia conspiraionitilor: n 1020 de ani, va exista o federaie de state numit Europa. Aceast premoniie i s-a prut foarte suspect lui Vladimir Bukovski. Fostul disident a avut probabil acces i la alte documente, pentru c el ofer o relatare mai ampl cu privire la intervenia lui Giscard dEstaing dect cea furnizat de stenograma edinei Biroului Politic de la 21 ianuarie 1989. Potrivit lui Bukovski, cuvintele lui dEstaing ar fi fost: Domnule preedinte, nu v pot spune exact cnd se va ntmpla, probabil n 15 ani, dar Europa va fi un stat federal i trebuie s v pregtii pentru asta. Trebuie s lucrai cu noi i cu liderii europeni (s stabilii)

cum vei reaciona, cum le vei permite celorlalte state est-europene s interacioneze cu ea (cu Europa unit n.r.) sau cum s devenii o parte a ei; trebuie s fii pregtii. Vladimir Bukosvki subliniaz: Asta se ntmpla n ianuarie 1989, ntr-o vreme n care Tratatul de la Maastricht nu exista nici mcar n proiect. Cum naiba tia Giscard dEstaing ce se va ntmpla peste 15 ani? i, surpriz, surpriz, cum de a devenit tocmai el autorul Constituiei Europene, n 2002? (The Brussels Journal, 27.02.2006). Evident, ceea ce unii privesc drept dovada unei conspiraii globaliste, alii consider doar proba unui spirit vizionar. Dar, chiar citit ntr-o cheie mult mai puin senzaionalist, ntrevederea dintre Mihail Gorbaciov i delegaia Trilateralei rmne extrem de interesant. Unitate socialist n diversitate european Cum vei reaciona dac Europa de Est dorete s se alture Comunitii Europene?, l-a ntrebat Henry Kissinger pe Gorbaciov. Relatnd episodul n faa Biroului Politic, liderul sovietic comenta patru zile mai trziu: ntrebarea nu a fost ntmpltoare. Ei tiu c prietenii notri le bat deja la u. i noi ar trebui s fim, la rndul nostru, ateni la ce procese economice i politice se petrec acum acolo i spre ce alunec. Explicaiile oferite de Gorbaciov sunt extrem de gritoare pentru viziunea liderului de la Kremlin cu privire la transformrile din blocul sovietic: Ce se ntmpl, de exemplu, n Ungaria? Acolo a aprut un partid de opoziie, condus de (Miklos) Nemeth. Ungaria se afl n pragul unei alegeri importante. Desigur, va fi diferit. i cred c fiecare ar trebuie s aib, i are, propriul ei chip. Vom continua s fim prieteni, fiindc baza socialist va fi pstrat n toate (aceste ri). Cile dezvoltrii noastre vor fi foarte diferite, dar ne vom pstra numitorul comun. Avem nevoie de un mecanism care s asigure nelegerea mutual i interaciunile reciproce. Se vor ridica multe ntrebri de natur politic, economic i militar. Paradoxal, Gorbaciov credea c, oferind o libertate fr precedent sateliilor sovietici din Europa de Est, va reui s pstreze aceste ri n sfera de influen a Moscovei: Fiindc noi nu le putem oferi mai mult dect le dm deja. i ele au nevoie de tehnologii noi. Dac nu vor rezolva aceast problem, se va produce o ruptur i vor fugi de noi. Mihail Gorbaciov era ferm convins c raporturile dintre URSS i celelalte state ale Pactului de la Varovia nu mai puteau funciona la fel ca n trecut. Schimbarea era inevitabil, chiar dac semnalele lansate de Kremlin erau nc privite cu nencredere. Nencredere de care Gorbaciov era perfect contient: Popoarele acestor ri se vor ntreba: ce va face PCUS? Ce fel de les va folosi pentru a ne ine nuntru? Ele pur i simplu nu tiu c, dac s-ar opinti mai tare, aceast les s-ar rupe. Mesajul lui Kissinger i scrisoarea lui Bush Mihail Gorbaciov le-a mai spus membrilor Biroului Politic c a avut impresia c Henry Kissinger i-a btut apropouri cu privire la posibilitatea unui nou pact SUA-URSS n Europa: A sugerat c Japonia, Germania, Spania i Coreea de Sud sunt n ascensiune, aa c s facem noi o nelegere ca europenii s nu-i ia nasul la purtare. Liderul sovietic s-a artat prudent fa de propunerea fostului secretar de stat american: Ar trebui s ne ocupm i de aceste chestiuni, dar astfel nct s nu se afle, fiindc n Europa se tem cel mai tare de ceea ce cred ei c nseamn summit-ul de la Reykjavik. Aa cum v amintii, n Reykjavik ei au vzut semnele unei conspiraii ntre URSS i SUA ndreptat asupra Europei.

nelesese, oare, corect Gorbaciov mesajul lui Kissinger? Sau citise printre rnduri mai mult dect intenionase s spun interlocutorul su american? n numele cui vorbea fostul secretar de stat atunci cnd lansa propuneri att de ndrznee? n SUA, Administraia Reagan i tria ultimele ore. Preedintele ales George H.W. Bush se pregtea s-i preia, oficial, mandatul. Ceremonia de depunere a jurmntului era programat pentru 20 ianuarie. Henry Kissinger i adusese lui Gorbaciov o scrisoare personal din partea lui Bush. Aceasta nu coninea ns dect un apel la rbdare. Noul preedinte american explica, la 17 ianuarie 1989, c are nevoie de timp pentru a analiza ntreaga problematic a relaiilor bilaterale i pentru a formula o poziie proprie. Nu este vorba s ncetinim sau s inversm procesul pozitiv care a marcat ultimii doi ani, l asigura George H.W. Bush pe Mihail Gorbaciov. Totui, noul locatar de la Casa Alb nu era dispus s se lase zorit de iniiativele Moscovei. Imediat dup instalare, preedintele Bush avea s cear CIA o evaluare detaliat a situaiei din URSS. Avea, de asemenea, s renune la serviciile lui Kissinger ca emisar secret pe lng Kremlin. Vezi si New York Times din 24 decembrie 1989: Cnd echipa televiziunii sovietice a anunat o mulime numeroas din Bucureti c va aprea la televiziunea sovietic, mulimea a urlat bucuroas: Perestroica! mai 31, 2010 JAF LA BUZUNARELE NOASTRE-SFIDAREA CONTINUA Cel puin 30 dintre angajaii Romgaz ctig peste 16.000 de lei lunar, adic aproape 4.000 de euro, susine Monitorul de Sibiu. Cea mai frumoas sum o ctig o doamn: circa 33.000 de lei. Nu doar la Transgaz se ctig bine. Vecinii de la Romgaz o duc i ei la fel, arat Monitorul de Sibiu. i o parte dintre angajai ajung s ctige chiar i de patru ori mai mult dect preedintele Traian Bsescu. Adic peste 300 de milioane de lei vechi lunar. Salarii fr sporuri. Top 5 salarii Romgaz : 1.Elekes Maria 32.630 lei/lun 2.Radu Gheorghe 28.131 lei/lun 3.Kramer Alpar 22.032 lei/lun 4.Toth Francisc 21.976 lei/lun 5. Antal Francisc 21.976 lei/lun Mai multe, n Monitorul de Sibiu. Salariu de consilier al unui rector de universitate de stat: 400 de milioane lunar Primii cinci profesori n topul salariilor Universitii Lucian Blaga din Sibiu au ctigat fiecare n luna martie cte 30.000 de lei, dezvluie Monitorul de Sibiu.Ai carte, ai parte. Un proverb care dac nu se aplic n cazul tuturor nvtorilor i profesorilor, se face destul de bine auzit atunci cnd e vorba de unii profesori universitari din cadrul Universitii Lucian Blaga din Sibiu. Unii dintre acetia ajung la aproape 400 de milioane de lei vechi pe lun, dezvluie Monitorul de Sibiu. Nimeni din prima sut nu coboar sub 10.000 de lei lunar. Top 5 salarii ULBS 1. Muscalu Emanoil, prof. univ. dr., consilier al rectorului ULBS 36.921 lei/lun 2. Oprean Constantin, rectorul ULBS 33.353 lei/lun

3. Bacaci Alexandru, prorector ULBS 31.167 lei/lun 4. Danciu Ioan, decan Facultatea de tiine Agricole 30.752 lei/lun 5. Novetschi Iulian - 29.679 lei/lun Top 100 al salariilor profesorilor sibieni, n Monitorul de Sibiu. Senatorul Ion Ariton admite ca este anormal ca unii bugetari sa beneficieze de asemenea privilegii financiare, in timp ce altii se lupta zilnic la limita subzistentei. Acesti bugetari de lux trebuie adusi cu picioarele pe pamant. Vorbim in aceste zile de pensionari si de bugetari de lux. Nu se poate trai in alta lume. Romania este numai una, nu doua cum a zis Nastase, nu trei cum a zis un sindicalist astazi (n.r. ieri). Foarte bine ca publicati aceste salarii de lux, a spus senatorul Ion Ariton. Top 100 salarii de lux la ULBS 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. Muscalu Emanoil 36.921 lei/luna Oprean Constantin 33.353 lei/luna Bacaci Alexandru 31.167 lei/luna Danciu Ioan 30.752 lei/luna Novetschi Iulian 29.679 lei/luna Les Ioan 28.264 lei/luna Crisan Silviu 26.426 lei/luna Dumitrescu Luigi Nicolae 25.355 lei/luna Comaniciu Carmen 25.133 lei/luna Popescu Dan 24.134 lei/luna Marchian Sanda 24.091 lei/luna Ungureanu Ovidiu 23.230 lei/luna Duse Dan Maniu 22.354 lei/luna Huditean Alexandru 22.119 lei/luna Mihalache Manuela 22.013 lei/luna Caraganciu Anatolie Vladimir 21.965 lei/luna Tita Ovidiu 21.637 lei/luna Cioca Lucian Ionel 21.310 lei/luna Borza Sorin Ioan 20.992 lei/luna

20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44.

Batar Dumitru 20.991 lei/luna Jugastru Calina Felicia 20.893 lei/luna Duse Carmen Sonia 20.867 lei/luna Ilie Livia Puia 20.799 lei/luna Rotaru Ilie 20.354 lei/luna Burnete Sorin 20.276 lei/luna Bandrea Ioan 20.055 lei/luna Titu Aurel Mihail 18.937 lei/luna Geamanu Radu Gheorghe 18.937 lei/luna Baltes Nicolae 18.667 lei/luna Grajdan Vasile 18.257 lei/luna Dumitrascu Danut D-tru 18.082 lei/luna Streza Liviu 17.938 lei/luna Cosmescu Ioan 17.509 lei/luna Morar Silviu 17.476 lei/luna Badila Mircea Sandu 17.073 lei/luna Rosca Liviu Ion 16.927 lei/luna Simion Doina Maria 16.720 lei/luna Oprean Letitia 16.661 lei/luna Mihaescu Liviu Nicolae 16.436 lei/luna Acu Dumitru 16.267 lei/luna Stoicescu Gheorghe Dorin 16.190 lei/luna Esanu Nicolae 16.159 lei/luna Gutan Bianca Andrada 16.076 lei/luna Vesmas Diana Maura 15.966 lei/luna

45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69.

Nicola Iordan 15.758 lei/luna Sanislav Mihai 15.716 lei/luna Dur Ion 15.695 lei/luna Cioaca Lucian Ionel 15.680 lei/luna Oprean Camelia 15.463 lei/luna Neamtu Leonida Mihai 15.404 lei/luna Turcu Dionisie Marian 15.336 lei/luna Darie Neli Pusa 15.296 lei/luna Volovici Daniel 15.290 lei/luna Brindasu Paul Dan 15.233 lei/luna Ciocoi Pop Dumitru 15.230 lei/luna Grozea Lucian 15161 lei/luna Duse Dan Maniu 14.928 lei/luna Sas Maria 14.898 lei/luna Sava Raluca 14.825 lei/luna Rusu Marcel Ion 14.795 lei/luna Secelean Nicolae Adrian 14.496 lei/luna Stoicesu Lucia 14.440 lei/luna Tanasescu Cristina Roxana 14.275 lei/luna Simion Carmen Mihaela 14.226 lei/luna Cioca Marius 14.214 lei/luna Nicolescu Catalin Vasile 14.140 lei/luna Onet Cristina 13.664 lei/luna Gutan Manuel 13.592 lei/luna Duse Dan Maniu 13.328 lei/luna

70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94.

Mihu Z. Ioan 13.23 lei/luna Nicula Virgil 13.303 lei/luna Ciortea Gligor 13.237 lei/luna Ogrean Claudia 13.113 lei/luna Marginean Silvia Cristina 13.079 lei/luna Reff Radu 13.053 lei/luna Bratu Iuliana 12.956 lei/luna Jucan Cornel Nicolae 12.830 lei/luna Cristescu Marian Pompiliu 12.809 lei/luna Domnariu Carmen 12.805 lei/luna Serb Stancu 12.800 lei/luna Pavelescu Lucia Marilena 12.799 lei/luna Gheorghe Monica 12.780 lei/luna Tileaga Cosmin Virgil 12.705 lei/luna Spinei Sebastian Constantin 12.641 lei/luna Bratu Iuliana 12.544 lei/luna Orastean Ramona 12.543 lei/luna Denes Calin Ionel 12.483 lei/luna Vintean Adriana 12.427 lei/luna Petica Roman Corina 12.413 lei/luna Moga Ilie 12.240 lei/luna Moldovan Iosif 12.061 lei/luna Bercan Nicolae 12.037 lei/luna Simian Dana 12.011 lei/luna Marza Stefan Ghe. Bogdan 11.933 lei/luna

95. 96. 97. 98. 99. 100.

Popa C. Emil 11.918 lei/luna Kifor Vasile Claudiu 11.898 lei/luna Bogdan Laurean 11.873 lei/luna Butiuc Constantin 11.816 lei/luna Ica Ioan 11.601 lei/luna Herciu Mihaela -Ileana 11.445 lei/luna

mai 24, 2010 MOARTEA ROMANIEI SI EXTERMINAREA POPORULUI ROMAN La ultima sa conferin de pres, din seara zilei de 13 mai 2010, preedintele Romniei, realesul Traian Bsescu, i-a ntiinat pe romni c, dup 20 de ani de la lovitura de stat din decembrie 1989, a constatat i recunoate urmtoarele: avem un Stat bolnav; Statul Romn este clientelar; Statul nu are bani; sistemul de pensii duce lips de fonduri, respectiv i lipsesc 500 milioane euro; ajutoarele sociale s-au dat cu scop clientelar i electoral; aparatul bugetar este extrem de ineficient. Despre cauzele acestor realiti cunoscute de ctre ceteni i subliniate, n mod repetat, i de muli ani de ctre Partidul Romnia Mare, precum i despre fraudarea alegerilor locale, parlamentare i prezideniale, preedintele Bsescu nu a suflat o vorb. Cine sunt vinovaii din clasa politic? Aceast ntrebare a fost ocolit cu profesionalism de ctre unul dintre cei vinovai. Cnd Romnia a fost adus premeditat i programat, ntr-o situaie disperat, fr precedent n istoria ei multimilenar, cnd politica mpotriva Poporului Romn dus de ciuma portocalie mpreun cu UDMR, o organizaie extremist i antiromneasc, a dus la numeroase nemulumiri n rndurile a peste 20 milioane de ceteni romni, cnd zilnic au loc aciuni de protest n Bucureti i n multe judee, cnd se anun c va fi declanat greva general n ultima decad din luna mai a.c., preedintele Bsescu a ncercat, din nou, s-i pcleasc pe telespectatori i radioasculttori oferindu-le alte gogoi pe teme colaterale. Fondul problemei este urmtorul: cei care au pus la cale i au susinut regimul comunist au provocat n anul 1989 prbuirea lagrului socialist i ntoarcerea la capitalism. n condiii de democraie, Poporul Romn nu a fost consultat prin Referendum Naional i nu s-a pronunat pentru ntoarcerea de la socialism la capitalism. Pentru Romnia i mpotriva Poporului Romn, urmaul Poporului Primordial pe Pmnt, care triete fr ntrerupere, de peste 8.000 ani, n Grdina Maicii Domnului, pe teritoriul Daciei Edenice, a fost pregtit un program diabolic i extrem de periculos, cu un final incredibil.Dup falsificarea adevratei istorii a Poporului Romn i dup tentativele nereuite de pn acum, de data aceasta programul pregtit mpotriva romnilor este mult mai perfid i diversificat. Scenariul derulat n Romnia (copiat dup cel aplicat n Rusia n anul 1917 i n ara noastr din 1945) a vizat ca, ncepnd cu 22 decembrie 1989, n funciile de preedinte al Romniei, n conducerea Parlamentului, n Guvern i n fruntea principalelor instituii ale Statului Romn s fie promovai i susinui ct mai muli alogeni care execut ordinele primite din strintate.

Romnii nc nu tiu c, n ultimii 20 de ani, nu au avut un preedinte romn al Romniei, ci numai alogeni, care pstreaz secretul asupra etniei din care fac parte. n mod deloc ntmpltor, romnii sunt informai i tiu multe n cele mai diverse domenii, dar nu tiu nimic despre etnia conductorilor la nivel central, respectiv despre etnia celor care au ajuns preedini ai Senatului i Camerei Deputailor, membrii Birourilor Permanente ale celor dou Camere, preedini de Comisii parlamentare permanente, senatori i deputai, prim-minitri, viceprimi-minitri, minitri de stat, minitri, minitri delegai, secretari generali ai guvernului,consilieri prezideniali, secretari de stat, directori ai serviciilor secrete, conductori ai Televiziunii i Radioului public, conductori ai instituiilor centrale i ai ageniilor naionale, cei din consiliile de administraie de la Banca Naional a Romniei i de la celelalte bnci de stat, pn la lichidarea lor,cei din Comisiile prezideniale. Romnii au dreptul s afle cine a guvernat Romnia n ultimii 20 de ani! Unii dintre ei au dubl cetenie, alii sunt copii sau nepoii celor care au adus comunismul din U.R.S.S., dar cu toii au nume i prenume neao romneti. Cnd vor afla adevrul despre etnia conductorilor din ultimele dou decenii romnii se vor detepta foarte repede i vor nelege de ce, prin viclene uneltiri, ara a fost adus n pragul falimentului i Poporul Romn la sap de lemn. O band de hoi, bine organizat, a pus mna pe Romnia, pe bogiile ei i a prins n jug Poporul Romn! La sfritul anului 1989 romnii au scpat de tirani i au dat peste hoi. Conductorii Romniei au patima hoiei! Ei ntrein discordia, ei au lichidat peste 5 milioane locuri de munc,ei au alungat din ar peste 4 milioane de romni, n special tineri, ei au introdus nesigurana zilei de mine i recurg la nfometarea populaiei. Pe bun dreptate cetenii nemulumii strig ntruna: hoii, hoii, hoii ! Cum s se solidarizeze romnii cinstii cu cei care i-au furat i srcit? Generaia noastr trebuie s acioneze ferm pentru ca istoria aciunilor mpotriva Neamului Romnesc i a Romniei s nu se mai repete, s fie oprit genocidul mpotriva Poporului Romn i hoii din fruntea rii s ajung n Pucaria Mafioilor, iar averile lor s fie confiscate! Nimic nu a fost ntmpltor pn acum, totul a fost planificat, bine coordonat de stpnii din afara Romniei i aplicat, cu mici greeli, de ctre actorii i cameleonii politici autohtoni. Pe baza unui plan a fost subminat i jefuit economia naional, au fost date la strini bogiile naturale ale Poporului Romn, s-a lovit i se lovete n Biseric, Armat, Familie, coal i n Sntatea Poporului Romn, se deruleaz un genocid mpotriva cetenilor romni i a fost amanetat viitorul rii i al romnilor. Fr tiina i aprobarea Poporului Romn, conductorii alogeni ai Romniei, mpreun cu guvernatorul alogen al B.N.R., Mugurel Constantin Isrescu, au luat, an de an, tot mai multe mprumuturi externe, ajungndu-se acum, la peste 120 miliarde euro. Niciodat Poporul Romn nu a fost, mcar, informat asupra cheltuirii acestor uriae mprumuturi, inclusiv cu privire la rambursrile de pn acum din datoria extern. Cu excepia PRM, n campaniile electorale pentru alegerile prezideniale i parlamentare, dirijorul extern le-a interzis candidailor PDL, PSD, PNL i UDMR s abordeze problema mprumuturilor externe i destinaia lor, precum i a privatizrilor. Preedintrele Bsescu i guvernatorul BNR au aranjat obinerea, la nceputul anului 2009, a unei centuri de siguran, un mprumut de 20 miliarde euro, de la FMI, Banca Mondial i Uniunea European. Atunci, cei doi au susinut c Romnia nu avea nevoie de acel mprumut (dar l-au luat) i au pstrat secretul asupra clauzelor acordului nrobitor cu FMI, Banca Mondial i Uniunea European. Ei nu spun ce au fcut cu aceste zeci de miliarde euro. Doar, cteva milioane euro s-au dat pentru salarii i pensii! Miliardele de euro s-au dat la bncile strine! Cei

doi, mpreun cu stpnii lor din afara Romniei, au pregtit ca s ia un nou mprumut de 30-40 miliarde euro, n toamna anului 2010. Aceast perspectiv sigur a fost confirmat public de ctre guvernatorul B.N.R. n ziua de 18 mai a.c., cnd a declarat c guvernul poate asigura plata salariilor, pensiilor,ajutoarelor, indemnizaiilor i burselor numai pentru 20 de zile din luna. Pentru atingerea acestui obiectiv, s-a pus la cale i se deruleaz scenariul ce a nceput n seara zilei de 6 mai a.c., cnd nclcnd Constituia i fr a avea niciun temei legal, preedintele Bsescu a anunat c de la 1 iunie a.c.: se taie 25% din veniturile bugetarilor; 15% din pensii i ajutoare de omaj; Scad ajutoarele sociale; Se taie subveniile la nclzire i ap cald i vor crete impozitele. Peste cteva zile, premierul Boc a scos coasa i a anunat c taie: din indemnizaiile veteranilor i vduvelor de rzboi; Din cele cuvenite deinuilor politici; Din cele ale persoanelor cu handicap i mamelor aflate n concediu de maternitate; Din bursele studenilor; Din dobnzile bancare; Din alocaiile copiilor, precum i bonurile de mas. Asemenea tieri din drepturile bneti nu au fost aplicate n nicio ar din lume, de ctre preedinte i Guvern mpotriva propriului popor, indiferent de gradul ei de ndatorare extern. La toate aceste tieri se adaug creterea continu, necontrolat i nejustificat a preului carburanilor. Avizul Consiliului Economic i Social (C.E.S.) este o alt diversiune. Avizul consultativ al CES este solicitat de ctre preedintele Bsescu dup ce a luat decizia cu privire la tieri din drepturile bneti ale romnilor, pentru a plti datoriile fcute la bncile strine. Subliniem c C.E.S. a dat aviz negativ la proiectul Legii Bugetului de Stat pe anul 2010. Culmea prostiei ar fi ca, dup tierea din drepturile bneti cuvenite cetenilor romni, C.E.S. s dea aviz pozitiv. Dac va da un asemenea aviz pozitiv, C.E.S. trebuie desfinat, iar membri si vor pierde indemnizaia lunar egal cu a unui secretar de stat. ntre timp, presa dezvluie zilnic numeroase cazuri de risip a milioane de euro fcute n anul 2009 i n primele patru luni din acest an. Totodat, Guvernele Triceanu i Boc nu au atras peste 10 miliarde euro de la Uniunea European, dar tributul a fost pltit integral, n fiecare an. Pe fondul crizei sociale, preedintele Bsescu i Guvernul Boc IV se grbesc s privatizeze ce a mai rmas de furat pentru clientela lor politic. Preedintele Bsescu i Guvernul Boc IV ncearc s-i pcleasc, din nou, pe cetenii romni susinnd c este singura soluie, cea de reducere dramatic de 15% 90% din salarii, pensii i diverse ajutoare i disponibilizarea a 250.000 de bugetari pentru ca s se poat obine de la FMI o tran de 900 milioane de euro, spre a plti o mic parte din datoria scadent n acest an, la mprumuturile externe, de peste 12 miliarde euro. Pentru deteptarea romnilor, n special a liderilor de sindicate i patronate, precum i a celor care particip la pichetri i greve, trebuie reinute urmtoarele: 1. n fiecare lun a mandatului Guvernelor Boc I-IV s-au luat mprumuturi de peste 1 miliard euro i la dobnzi foarte mari, de la bncile strine cu sucursale n Romnia, adic peste 15 miliarde euro fr s tie contribuabilii romni i fr s se taie din salarii, pensii, ajutoare, subvenii i indemnizaii. Logic apare ntrebarea: de ce pentru o tran de numai 900 milioane euro din mprumutul de la FMI trebuie tiate salariile, pensiile, ajutoarele etc., iar pentru mprumuturi de peste 15 miliarde euro nu au recurs diavolii portocalii la genocid mpotriva Poporului Romn? Subliniez c aceste mprumuturi lunare, de peste 1 miliard euro, sunt separate de mprumutul de 20 de miliarde euro de la FMI, Banca Mondial i Uniunea European, mprumut care nu are aprobarea Parlamentului Romniei! 2. Toate drepturile bneti pe care vrea s le taie ciuma portocalie, mpreun cu U.D.M.R i U.N.P.R., sunt prevzute i asigurate prin Legea Bugetului de Stat i Legea Bugetului Asigurrilor Sociale de Stat, pe anul 2010, legi care nu au fost rectificate. Proiectele acestor legi au fost avizate de funcionarii de la

F.M.I., inclusiv de ctre eful echipei de negociatori, cel care tie bine limba romn de la prinii i bunicii lui, plecai din Romnia. Ca urmare, rezult foarte clar c toate tierile anunate de cre cioclii portocalii nu au temei legal i ca atare nu se pot aplica de la 1 iunie a.c. Constituia interzice guvernului s dea ordonane de urgen pe tema drepturilor bneti cuvenite cetenilor. Rmne soluia, probabil, a asumrii rspunderii Guvernului Boc IV (P.D.L., U.D.M.R, U.N.P.R.) n faa Parlamentului. Pentru a-i informa corect despre situaia real i starea de spirit a cetenilor din circumscripiile electorale ar trebui s fie organizate urgent ntlniri ale alegtorilor cu senatorii i deputaii din fiecare colegiu electoral. n cazul n care parlamentarii refuz s afle opinia cetenilor merit s fie vizitai acas. Oamenii sraci i disperai vor avea ocazia s vad palatele majoritii demnitarilor, n special ale liderilor P.D.L. Alegtorii trebuie s le cear parlamentarilor ca, n faa lor sau la studiourile centrale i locale de televiziune, s jure cu mna pe Biblie cum vor vota n Parlament, respectiv pentru tierile anunate de echipa Bsescu-Isrescu-Boc sau mpotriva lor. 3. Ca urmare a efectelor bombei sociale, pregtit i declanat de echipa Bsescu-Isrescu-Boc, se va renuna la o mic parte din tierile anunate n perioara 6-13 mai a.c. i se va mri T.V.A. i cota unic, vor continua disponibilizrile i se va lua nc un mprumut de la F.M.I., Banca Mondial i Uniunea European, de 30-40 miliarde euro, astfel nct Romnia s fie adus n situaia de a nu-i putea plti datoria extern. Spre sfritul anului 2010 datoria extern a Romniei risc s se apropie de 200 miliarde euro, ca urmare a angajamentului preedintelui Bsescu de a plti Israelului datoria de 20 miliarde dolari pentru cei 400.000 evrei disprui n holocaust, cifr recunoscut numai de preedintele Ion Iliescu. Ce va urma? Bncile strine vor solicita, n contul datoriei externe, o parte din teritoriul Romniei, adic numai Ardealul, unde a existat cea mai veche civilizaie din lume! 4. Guvernanii au permis evaziunea fiscal (estimat anual la peste 30 miliarde euro), contrabanda i traficul de droguri, au generalizat corupia i au risipit banii publici ctre clientela politic. Abia dup un an i jumtate, premierul Boc a nfiinat un comitet interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale i a anunat c n cteva zile va fi modificat i completat cadrul legal. Dar pn acum de ce nu a acionat pe aceast tem? Pentru c nu i-au respectat jurmntul cei din Guvernele Boc I-IV (P.D.L., P.S.D., U.D.M.R. i U.N.P.R.), preedintele Bsescu cere ca nota de plat s fie achitat nu de ctre cei vinovai, ci de ctre pensionari, salariaii bugetari, omeri, cetenii foarte sraci, persoanele cu handicap, veteranii de rzboi i fotii deinui politici, mmicile i sugarii, studenii i elevii. Preedintele Bsescu nu vrea s accepte demisia primit de la premierul Boc i nici nu cere confiscarea averilor membrilor Guvernelor Boc I-IV i a membrilor din Consiliul de administraie al Bncii Naionale a Romniei i a guvernatorului B.N.R., Mugurel Constantin Isrescu, principalii vinovai de dezestrul din Romnia. De altfel, scrisoarea de intenie ctre F.M.I. este semnat de doi alogeni, Isrescu i Vldescu, ministrul Finanelor. Cnd ara arde, cei de la P.D.-L. se pregtesc de congres, i mpart funciile i vor s decid urmtoarele: s taie liniua de la iniialele partidului; S schimbe denumirea partidului n A.P.D.L. (adic Apocalipsa dup P.D.L.) i sigla, nlocuind trandafirul, care s-a scuturat, cu ngheata i porumbelul, cu semnificaia c cine nu linge zboar din partid i din funcie. 5. Cei care le iau pensionarilor mncarea din farfurie i le reduc sperana de via datorit lipsei medicamentelor, cei care le iau veteranilor de rzboi i deinuilor politici din indemnizaia de mizerie, cei care le fur celor mici copilria, tinerilor coala i studenia, iar adulilor locurile de munc, cei care

sugrum milioane de romni sraci, sunt nite criminali, nite bestii cu capete ce se cred preioase, dar care au fcut averi fabuloase prin jefuirea Poporului Romn. Cei care au declanat genocidul mpotriva Poporului Romn, aceti criminali prezint un pericol social deosebit i ca urmare, D.N.A. i Parchetul ar trebui s-i cerceteze n stare de arest. Complicii lor, cei de la P.S.D. i P.N.L., nu pot s cear arestarea celor vinovai de dezastrul Romniei i a autorilor genocidului mpotriva romnilor deorece au guvernat mpreun. 6. Pentru Poporul Romn, care va plti muli ani sume uriae, reprezentnd ratele scadente la creditele externe de peste 120 miliarde euro, plus peste 10 miliarde euro dobnzi, este un subiect tabu pe ce s-a cheltuit aceast sum uria. De asemenea, se pstreaz la mare secret informaiile privind soarta bogiilor naturale ale Poporului Romn, cele privind privatizrile i destinaia sumelor obinute, precum i milioanele de hectare de sfnt pmnt romnesc cumprate de ctre strini n ultimii 15 ani. n anul 2009, bncile strine din Romnia au avut cele mai mari profituri, comparativ cu celelate bnci din Europa, evident cu concursul Guvernelor Boc I-IV i pe spinarea Poporului Romn. Aceast realitate a omis s o abordeze tripleta Bsescu-Isrescu-Boc. Fr a avea mandat, echipa Bsescu-Isrescu-Boc a negociat cu F.M.I. viitorul Poporului Romn i al Romniei n urmtorii 20 de ani! Cei care s-au aflat la conducerea Romniei, n ultimii 20, de ani nu au inut seama de ce a zis Iisus Hristos : Toat mpria ce se mperecheaz ntru sine se pustiete. n ziarul Timpul din 5 februarie 1882, genialul Mihai Eminescu scria: Istoria i are logica ei proprie: nici un neam nu e condamnat de a suporta, n veci, un regim vitreg, corupt i mincinos. Imnul naional al Romniei trebuie citit i recitit. Deteapt-te romne, din somnul cel de moarte, n care te-adncir barbarii de tirani! Dr. Gheorghe Funar Secretar general al P.R.M. Preedintele Filialei PRM Cluj Cluj-Napoca 19 mai 2010 PETIIE ONLINE: S tiem i din banii parlamentarilor! SEMNEAZ AICI Pentru taierea salariilor si cheltuielilor nesimtite ale parlamentarilor,semneaza AICI mai 13, 2010 "SEMI DIAVOLUL " JEFFREY FRANKS ATACA ROMANIA -RESPECTAREA PLANULUI DIABOLIC AL UE SI FMI Guvernul s-a angajat n faa FMI i CE s continue procedurile de sabotaj si nchidere pentru Termoelectrica i s vnd pachetul majoritar de aciuni la CFR Marf, potrivit Memoramdumului suplimentar de nelegere convenit de Romnia cu FMI i UE.Cele dou companii fac parte din lista de zece societi la care statul deine pachetul majoritar aflate sub monitorizare, informeaz Mediafax. Ministrul Economiei, Adrian Videanu, a declarat, c cele trei companii aflate n portofoliu su, respecitv Compania Naional a Huilei, Termoelectrica i Elcen Bucureti s-au ncadrat n criteriile de performan negociate pentru primul trimestru al acestui an. n cazul CFR Marf, Executivul a aplicat deja un program de reducere a personalului, cu 10.300 de angajai, din care primii 4.000 de salariai au fost disponibilizai la nceputul lunii martie. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a anunat c procedurile de privatizare vor ncepe n acest an.

O misiune FMI s-a aflat n ultimele dou sptmni la Bucureti pentru cea de-a patra evaluare a derulrii programului economic care condiioneaz mprumuturile. n urma acestei revizuiri consiliul director al FMI va decide n a doua parte a lunii iunie dac se va elibera cea de-a cincea tran din acord, n sum de 850 milioane euro. Romnia are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanare extern, de la Fond, Uniunea European, BM i BERD, urmnd s ajung la 19,95 miliarde euro. Romnia a atras deja mprumuturi de aproximativ 11,5 miliarde euro. GUVERNUL APROBA ASASINAREA PENSIONARILOR SI A CELOR DE PE PATUL DE SPITAL CARE SUNT DEJA CU UN PICIOR IN GROAPA Aproximativ 200 de spitale din ar urmeaz s fie nchise n ar, decizia fiind luat n urma discuiilor cu FMI. Personalul medical ar fi redistribuit n alte uniti sanitare sau chiar n azilele de btrni, potrivit NewsIn.Guvernul urmeaz s nchid 150-200 de spitale din cele aproximativ 450 existente n ntreaga ar, iar personalul din unitile medicale va fi redistribuit n funcie de nevoi, decizia fiind luat n urma discuiilor cu FMI, potrivit unor surse oficiale citate de NewsIn i preluate de realitatea.net. Numrul spitalelor care ar trebui nchise a fost prezentat chiar de preedintele Traian Bsescu, la ntlnirea cu parlamentarii puterii. Potrivit unor surse participante la discuii, angajaii celor 150, maximum 200 de spitale, ar urma s fie redistribuii n alte uniti sanitare, chiar n cele de asisten social, cum ar fi azilele de btrni. Parlamentarii i-au cerut ns preedintelui ca msura convenit cu FMI s fie pus n practic doar dup descentralizarea sistemului sanitar, astfel nct autoritile locale s fac selecia, n funcie de eficiena unitilor. De altfel, potrivit memorandumului suplimentar de nelegere cu CE Romnia se angajeaz s raionalizeze numrul de spitale i coli. mai 10, 2010 INCEPUTUL SFARSITULUI-ANALIZA Asa cum spuneam cu ceva vreme in urma intr-un articol FMI-a-pus-mana-pe-cazmaua-cu-care-vasapa-groapa-Romaniei , toate previziunile incep sa se contureze. ADERAREA ROMANIEI LA UE,CONTINUAREA GENOCIDULUI IN ROMANIA Tartorii de la Bruxelles au tanjit enorm ca Romania sa fie incorporata in spatiul Uniunii Europene ,insa scenariul a fost foarte bine pus la punct ,incat sa nu se lase de inteles acest lucru. Daca analizati cu atentie toate pachetele de legi oferite de UE Romaniei in perioada de pre-aderare, veti constata cu usurinta , ca aceste pachete nu contineu altceva decat distrugerea a tot ce mai era productiv in Romania si scapase de jaful national ale guvernelor de dupa 89. CE NE ADUCE NOUA ROMANILOR INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA.? Doar cateva aspecte : # Romnia nu va avea putere de decizie real n cadrul UE ci va primi doar portofolii de umplutur, cum este cel de Traduceri i multilingvism. # Legislatia UE va avea ntietate n faa legislaiei romneti, adic nici o decizie major nu va mai putea fi luat fr aprobarea structurilor birocratice de la Bruxelles i Strassbourg. # Aderarea va aduce creterea preurilor i omajului. # n agricultur, vor fi impuse standarde imposibil de atins pentru rani, iar produsele autohtone naturale i competitive vor fi sabotate de marile concerne alimentare sub pretexte de siguran

alimentar, mergndu-se pn la interzicerea produciei care depete cotele maximale alocate de UE. ranii vor fi nevoii s-i vnd pmntul i vor deveni proletari agricoli pentru noii latifundiari. # Romnia va fi golit de specialiti i invadat de imigrani din Asia i Africa. # Va fi impus dictatura minoritilor, iar valorile naionale vor fi considerate generatoare de ur i vor fi distruse. Se va rescrie istoria Romniei, astfel nct romnii s fie incriminai pentru suferine pe care le-ar fi cauzat altora de-a lungul veacurilor i pentru care vor trebui pltite despgubiri. n loc de mndrie naional i patriotism, colile vor inocula copiilor simmntul vinoviei i ruinii fa de faptele strmoilor lor. # Presa, radioul, televiziunea i internetul vor fi cenzurate, convorbirile telefonice i corespondena monitorizate i opiniile contrare vor fi interzise, pretextndu-se cu lupta antiterorist. Revenind insa la guvernele Romaniei care s-au perindat imediat dupa 89, tin sa reamintesc poporului roman ca tot ce contine aceasta lista nu mai exista astazi: AICI ESTE ADEVARATA DOVADA A SUBMINARII ECONOMIEI ROMANESTI DE CATRE CELE MAI MALEFICE FORMATIUNI POLITICE PE CARE LE-A AVUT ROMANIA VRE-O DATA . PARCURGETI TOT VA ROG PANA LA CAPAT 1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges 2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau 3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor 4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila 5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj 6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta 7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj 8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati 9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj 10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj 11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara 12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti 13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures 14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt 15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova 16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea 17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti 18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti 19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti 20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges 21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau 22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov 23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj 24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta

25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj 26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati 27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara 28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi 29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti 30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures 31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures 32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova 33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu 34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava 35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis 36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti 37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti 38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti 39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti 40 Centrala miniera Valea Jiului- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Deva Hunedoara 41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin 42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara 43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara 44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara 45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara 46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara 47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara 48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara 49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara 50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara 51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara 52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara 53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara 54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara 55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj 56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj 57 Intreprinderea miniera Motru Gorj 58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj 59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj 60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova 61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges 62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor 63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna

64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj 65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures 66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba 67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures 68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures 69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu 70 Combinatul minier Suceava Suceava 71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara 72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba 73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor 74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin 75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin 76 Intreprinderea miniera Balan Harghita 77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara 78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara 79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba 81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau 82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj 83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj 84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta 85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita 86 Intreprinderea salina Praid Harghita 87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti 88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova 89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava 90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea 91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu 92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu 93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu 94 Trustul petrolului Pitesti Arges 95 Trustul petrolului Moinesti Bacau 96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj 97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov 98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova 99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova 100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova 101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova

102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita 103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara 104 Intreprinderea Victoria Calan Hunedoara 105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita 106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin 107 Intreprinderea Otelul Rosu -Otelul Rosu Caras-Severin 108 Intreprinderea Ciocanul Nadrag Timis 109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati 110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati 111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati 112 Centrala industriala de prelucrari metalurgice Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba 114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud 115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila 116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau 117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj 118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati 119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi 120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt 121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov 122 Intreprinderea de produse refractare Refractar Alesd Alba 123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor 124 Intreprinderea de produse refractare 9 Mai Turda Cluj 125 Intreprinderea Carbochim Cluj-Napoca Cluj 126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova 127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt 128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor 129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt 130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt 131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea 132 Intreprinderea metalurgica Neferal Branesti M. Bucuresti 133 Intreprinderea metalurgica Laromet Bucuresti M. Bucuresti 134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj 135 Intreprinderea de supape bolturi Topoloveni Arges 136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt 137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport Brasov- Activitatea proprie a centralei si a

unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov 138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto Sf. Gheorghe Covasna 139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov 140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor 141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi 142 Intreprinderea metalurgica Republica Reghin Mures 143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare 144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu 145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu 146 Intreprinderea Automecanica Medias Sibiu 147 Intreprinderea Autobuzul Bucuresti M. Bucuresti 148 Intreprinderea Automecanica Bucuresti M. Bucuresti 149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges 150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges 151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport Oradea Bihor 152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto Costesti Arges 153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea Tractorul brasov Brasov 154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj 157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor 158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti 159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov 161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov 162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau 164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta 165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole 7 Noiembrie Craiova Dolj 166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj 167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati 168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita 169 Intreprinderea mecanicaCeahlaul Piatra Neamt Neamt 170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova 171 Intreprinderea Tehnometal Timisoara Timis 172 Intreprinderea de masini agricole Semanatoarea Bucuresti M. Bucuresti 173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic Grivita Rosie Bucuresti M. Bucuresti 174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau 175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau

176 Intreprinderea Armatura Cluj-napoca Cluj 177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita 178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj 179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu 180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova 181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea 182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti 183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti 184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti 185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 1 Mai Ploiesti 186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita 187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita 188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara 189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures 190 Intreprinderea Unio Satu Mare Satu Mare 191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova 192 IntreprindereaNeptun Campina Prahova 193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova 194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova 195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui 196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti 197 Intreprinderea mecanica dr. Petru Groza Bihor 198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis 199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud 200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin 201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin 202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin 203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin 205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj 206 Intreprinderea Tehnofrig -Cluj-Napoca Cluj 207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 208 Intreprinderea Independenta -Sibiu Sibiu 209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis 210 Intreprinderea Vulcan -Bucuresti M. Bucuresti 211 Intreprinderea Metalica -Bucuresti M. Bucuresti 212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti

213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad 214 Intreprinderea Hidromecanica Brasov Brasov 215 Intreprinderea de utilaj greu Progresul Braila Braila 216 Intreprinderea mecanica Nicolina Iasi Iasi 217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi 218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt 221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt 222 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti 223 Intreprinderea Timpuri Noi Bucuresti M. Bucuresti 224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea Rulmentul Brasov- Brasov Brasov 225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui 226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman 227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova 228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau 229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani 230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov 231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna 232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures 233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu 234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati 235 Santierul Naval Braila Braila 236 Santierul Naval Constanta Constanta 237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu 238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu 239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti 240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta 241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati 242 Santierul Naval Tulcea Tulcea 243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati 244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba 246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad 247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau 248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor 249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov

250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov 251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj 252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita 253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita 254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi 255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt 256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau 257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj 258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures 259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu 260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu 261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava 262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea 263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti 264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti 265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti 266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges 267 Intreprinderea Electroprecizia Sacele Brasov 268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna 269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita 270 Intreprinderea Electromures Timisoara Timis 271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M. Bucuresti 272 Intreprinderea Acumulatorul Bucuresti M. Bucuresti 273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti 274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti 275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti 276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice Electroarges Curtea de Arges Arges 277 Intreprinderea Romlux Targoviste Dambovita 278 Intreprinderea Steaua Electrica Fieni Dambovita 279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi 280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov 281 Intreprinderea Electronica Bucuresti M. Bucuresti 282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti 283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti 284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti 285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti 286 Intreprinderea Conect bucuresti M. Bucuresti 287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti 288 Intreprinderea de relee medias Sibiu

289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea Automatica Bucuresti M. Bucuresti 290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune Electrocontact Botosani Botosani 291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau 292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau 293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna 294 Intreprinderea Sinterom Cluj Napoca Cluj 295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman 296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii titu Dambovita 297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui 298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis 299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti 300 Intreprinderea Electroaparataj Bucuresti M. Bucuresti 301 Intreprinderea Electromagnetica Bucuresti M. Bucuresti 302 Intreprinderea Electrotehnica Bucuresti M. Bucuresti 303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Bucuresti M. Bucuresti 304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani 305 Intreprinderea Metalul Rosu Cluj- Napoca Cluj 306 Intreprinderea Unirea Cluj Napoca Cluj 307 Intreprinderea Electrometal Cluj-Napoca Cluj 308 Intreprinderea Nicovala Sighisoara Mures 309 Intreprinderea Metalotehnica Tg. Mures Mures 310 Intreprinderea de masini textile IMATEX Tg. Mures Mures 311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara Izlaz Alexandria Teleorman 312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb 9 Mai Lugoj Timis 313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila AMIT Bucuresti M. Bucuresti 314 Intreprinderea Precizia Bucuresti M. Bucuresti 315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti 316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj 317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt 318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta 319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova 320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges 321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau 322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau 323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor 324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov 325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta 326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova

327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova 328 Intreprinderea Rafinaria Vega Ploiesti Prahova 329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova 330 Intreprinderea chimica Carbosin Copsa Mica Sibiu 331 Combinatul petrochimic Solventul Timisoara Timis 332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj 333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad 334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau 335 Combinatul chimic Fagaras Brasov 336 Combinatul chimic Victoria Brasov 337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta 338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita 339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures 340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt 341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova 342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman 343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonateBucuresti M. Bucuresti 344 Intreprinderea chimica Sinteza Oradea Bihor 345 Intreprinderea de coloranti Colorom Codlea Brasov 346 Intreprinderea de produse cosmetice Nivea Brasov Brasov 347 Intreprinderea de medicamente Terapia Cluj- Napoca Cluj 348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj 349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi 350 Intreprinderea de detergenti Dero Ploiesti Prahova 351 Intreprinderea Progresul Ploiesti Prahova 352 Intreprinderea de lacuri si vopsele Azur Timisoara Timis 353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea 354 Intreprinderea de lacuri si vopsele Policolor M.Bucuresti 355 Intreprinderea de medicamente si coloranti Sintofarm M.Bucuresti 356 Intreprinderea de medicamente Biofarm M.Bucuresti 357 Intreprinderea de produse cosmetice Nmiraj M.Bucuresti 358 Intreprinderea de sapun Stela M.Bucuresti 359 Intreprinderea chimica Victoria M.Bucuresti 360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt 361 Combinatul de fibre artificiale Vascoza Lupeni Hunedoara 362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi 363 Intreprinderea de fibre artificiale Viscofil M. Bucuresti 364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul

chimic Ramnicul- Valcea Valcea 365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba 366 Intreprinderea chimica Turda Cluj 367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures 368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea 369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti 370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges 371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov 372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau 373 Intreprinderea Napochim Cluj- Napoca Cluj 374 Intreprinderea Energia -Constanta Constanta 375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj 376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara 377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi 378 Intreprinderea Prodcomplex Targu Mures Mures 379 Intreprinderea de anvelopeVictoria Floresti Prahova 380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea 381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea 382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti 383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti 384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau 386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov 387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita 388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita 389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova 390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare 391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti 392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti 393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov 394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti 395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti 396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba 397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba 398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba 399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad 400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges 401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau

402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau 403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor 404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud 405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani 406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov 407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila 408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin 409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj 410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj Napoca Cluj 411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj 412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta 413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna 414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita 415 Intreprinderea Metal- lemn Craiova Dolj 416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati 417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj 418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita 419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita 420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara 421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures 422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi 423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti 424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures 425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures 426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures 427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt 428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie Relaxa Mizil Prahova 429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova 430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare 431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj 432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu 433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava 434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava 435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis 436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui 437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea 438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea 439 Intreprinderea Arta Mobilei M. Bucuresti 440 Intreprinderea Produse lemn mobila M. Bucuresti 441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti 442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti

443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba 444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad 445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges 446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau 447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor 448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor 449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud 450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov 451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau 452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin 453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj 454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta 455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna 456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj 457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita 458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita 459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara 460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi 461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures 462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti 463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures 464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt 465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova 466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare 467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu 468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava 469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis 470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea 471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea 472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila 473 Intreprinderea de celuloza si hartie Letea Bacau Bacau 474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba 475 Intreprinderea de hartie Bistrita Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud 476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov 477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov 478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj 479 Intreprinderea de cartoane si confectii Mucart Cluj-Napoca Cluj 480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta 481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita 482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti 483 Intreprinderea de celuloza si hartie Reconstructia Piatra Neamt Neamt

484 Intreprinderea de hartie si cartoane Comuna din Paris Piatra Neamt Neamt 485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova 486 Intreprinderea de cartoane si confectii Prahova Scaieni Prahova 487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava 488 Centrala cimentului Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges 490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor 491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov 492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov 493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj 494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta 495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita 496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj 497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara 498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt 499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor 501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov 502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau 503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca Cluj 504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj 505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta 506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta 507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita 508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj 509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati 510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara 511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara 512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita 513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi 514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures 515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt 516 Intreprinderea de materiale de constructii 1 Mai Bucov Prahova 517 Intreprinderea de materiale izolatoareMatizol Berceni Prahova 518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare 519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj 520 Intreprinderea de produse ceramice Record Sibiu Sibiu 521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis 522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis

523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis 524 Intreprinderea EXTRACERAM Timisoara Timis 525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui 526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea 527 Intreprinderea de materiale de constructii Cesarom M. Bucuresti 528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti 529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii 7 Noiembrie Bucuresti M. Bucuresti 530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane Granitul Bucuresti M. Bucuresti 531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba 533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad 534 Intreprinderea de suruburi Anghel Saligni Cernavoda Constanta 535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau 536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj 537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita 538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi 539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures 540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare Feroemail Prahova 541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu 542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava 543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti 544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita 545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba 546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad 547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov 548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj 549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt 550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt 551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare 552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea 553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea 554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea 555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti 556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila 558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova

559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman 560 Intrerprinderea 6 Martie Timisoara Timis 561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti 562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti 563 Centrala mecanica de material rulant Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov 565 Intreprinderea mecanica de material rulant 16 Februarie Cluj-Napoca Cluj 566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj 567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara 568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi 569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman 570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj 572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj 573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati 574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures 575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures 576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova 577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava 578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis 579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba 580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges 581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov 582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau 583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita 584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara 585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu 586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures 587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti 588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti 589 Santierul Naval Orsova Mehedinti 590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti 591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 592 Intreprinderea textila UTA Arad Arad 593 Intreprinderea Textila Pitesti Arges 594 Intreprinderea textila crisana Oradea Bihor 595 Intreprinderea Textila Nasaud Bistrita-Nasaud

596 Intreprinderea textila Moldova Botosani Botosani 597 Intreprinderea Tesatoria Codlea Brasov 598 Intreprinderea Textila Buzau Buzau 599 Intreprinderea Textila Bucegi Pucioasa Dambovita 600 Intreprinderea textila Oltul Sf. Gheorghe Covasna 601 Intreprinderea Textila Calafat Dolj 602 Intreprinderea Textila Galati Galati 603 Intreprinderea de ata si filaturaOdorhei Harghita 604 Intreprinderea Filatura de bumbac Slobozia Ialomita 605 Intreprinderea Tesatura Iasi Iasi 606 Intreprinderea Textila Dunareana Giurgiu Giurgiu 607 Intreprinderea Filatura de bumbac Oltenita Giurgiu 608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov 609 Intreprinderea Filatura de bumbac Baia Mare Maramures 610 Intreprinderea textila Cazanele orsova Mehedinti 611 Intreprinderea Tesatoria de bumbac Sighisoara Mures 612 Intreprinderea Textila Slatina Olt 613 Intreprinderea textila Ardeleana Satu Mare Satu Mare 614 Intreprinderea Filatura de bumbac Carei Olt 615 Intreprinderea textila Tarnava Medias Sibiu 616 Intreprinderea textila Firul Rosu Talmaciu Sibiu 617 Intreprinderea textila 11 Iunie Cisnadie Sibiu 618 Intreprinderea Filatura de bumbac Campulung Moldovenesc Suceava 619 Intreprinderea Filatura de bumbac Gura Humorului Suceava 620 Intreprinderea Textila Teleorman Rosiorii de Vede Teleorman 621 Intreprinderea Textila Timisoara Timis 622 Intreprinderea Textila Lugoj Timis 623 Intreprinderea textila Bumbacul Timisoara Timis 624 Intreprinderea Ambalajul metalic Timisoara Timis 625 Intreprinderea Textila Vaslui Vaslui 626 Intreprinderea textila Dacia M. Bucuresti 627 Intreprinderea Industria bumbacului M. Bucuresti 628 Intreprinderea textila Aurora M. Bucuresti 629 Intreprinderea textila Suveica M. Bucuresti 630 Intreprinderea textila 7 Noiembrie M. Bucuresti 631 Intreprinderea Bumbacaria romaneasca Jilava M. Bucuresti 632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 633 Intreprinderea textila Drum Nou Oradea Bihor 634 Intreprinderea textila Republica Darste Brasov 635 Intreprinderea de matase Romania muncitoare Cluj -Napoca Cluj 636 Intreprinderea textila Dobrogeana Constanta Constanta

637 Intreprinderea textila Trainica Pucioasa Dambovita 638 Intreprinderea textila Navodul Galati Galati 639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita 640 Intreprinderea Filatura de in si canepa Gheorghieni Harghita 641 Intreprinderea Tesatoria de matase Deva Hunedoara 642 Intreprinderea de mataseVictoria Iasi Iasi 643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi 644 Intreprinderea de in si canepa Textila Iasi Iasi 645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov 646 Intreprinderea textila Intex Paulesti Prahova 647 Intreprinderea Tesatoria de matase Sighisoara Mures 648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare 649 Intreprinderea textila Solidaritatea Satu Mare Satu Mare 650 Intreprinderea textila Matasea Rosie Cisnadie Sibiu 651 Intreprinderea Filatura de in si canepa Falticeni Suceava 652 Intreprinderea textila Garofita Timisoara Timis 653 Intreprinderea textila Filatura de matase naturala Lugoj Timis 654 Intreprinderea textila Arta textila Timisoara Timis 655 Intreprinderea Filatura si tesatoria Sanicolau Mare Timis 656 Intreprinderea textila 13 Decembrie Timisoara Timis 657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman 658 Intreprinderea de matase Select M. Bucuresti 659 Intreprinderea de matase Flamura Rosie M. Bucuresti 660 Intreprinderea de matase Borangicul M. Bucuresti 661 Intreprinderea de matase Matasea populara M. Bucuresti 662 Intreprinderea de matase Tesatoriile Reunite M. Bucuresti 663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti 664 Intreprinderea textila Unirea M. Bucuresti 665 Intreprinderea textila Industria Iutei M. Bucuresti 666 Intreprinderea de in, canepa Prodin M. Bucuresti 667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 668 Intreprinderea de stofe Argeseana Arges 669 Intreprinderea Filatura de lina Musceleana Cetateni Arges 670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau 671 Intreprinderea de postav Proletarul Bacau Bacau 672 Intreprinderea Netex Bistrita Bistrita-Nasaud 673 Intreprinderea de stofe Carpatex Brasov Brasov 674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov 675 Intreprinderea textila Octombrie Rosu Ghimbav Brasov 676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau 677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta

678 Intreprinderea textila Independenta Craiova Dolj 679 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Miercurea Ciuc Harghita 680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt 681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures 682 Intreprinderea de stofe Dorobantul Ploiesti Prahova 683 Intreprinderea de stofe Filatura de lina pieptanata Mizil Prahova 684 Intreprinderea Textila Cisnadie Sibiu 685 Intreprinderea Libertatea Sibiu Sibiu 686 Intreprinderea textila Dumbrava Sibiu Sibiu 687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis 688 Intreprinderea de palarii Paltim Timisoara Timis 689 Intreprinderea de palarii Lux Periam Timis 690 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Focsani Vrancea 691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova 692 Intreprinderea Textila Grivita M. Bucuresti 693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti 694 Intreprinderea Filatura de lina piptanata M. Bucuresti 695 Intreprinderea Munca Textila M. Bucuresti 696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba 698 Intreprinderea de tricotaje Tricoul rosu Arad Arad 699 Intreprinderea de tricotaje Miorita Oradea Bihor 700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov 701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau 702 Intreprinderea de tricotaje Somesul Cluj-Napoca Cluj 703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita 704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita 705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara 706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi 707 Intreprinderea de tricotaje Moldova Iasi Iasi 708 Intreprinderea de tricotaje Unitatea Sighet Maramures 709 Intreprinderea de tricotaje 8 Martie Piatra neamt Neamt 710 Intreprinderea de tricotaje Smirodava Roman Neamt 711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt 712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova 713 Intreprinderea de tricotaje Tricotex Satu Mare Satu Mare 714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj 715 Intreprinderea de tricotaje Drapelul rosu Sibiu Sibiu 716 Intreprinderea de ciorapi7 Noiembrie Sibiu Sibiu 717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu 718 Intreprinderea de tricotaje Zimbrul Suceava Suceava

719 Intreprinderea de tricotaje Bucovina Radauti Suceava 720 Intreprinderea de tricotaje 1 Iunie Timisoara Timis 721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis 722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui 723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea 724 Intreprinderea de tricotaje Crinul M. Bucuresti 725 Intreprinderea Tricotajul rosu M. Bucuresti 726 Intreprinderea de tricotaje Tanara Garda M. Bucuresti 727 Intreprinderea de tricotaje Tricodava M. Bucuresti 728 Intreprinderea de ciorapi Apolo M. Bucuresti 729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti 730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 731 Intreprinderea de confectii Arad Arad 732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges 733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau 734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor 735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor 736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani 737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani 738 Intreprinderea de confectii Braila Braila 739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau 740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin 741 Intreprinderea de confectii Flacara Cluj-napoca Cluj 742 Intreprinderea de confectii Peninsula comuna Lumina Constanta 743 Intreprinderea de confectii Targu Secuiesc Cluj-napoca Covasna 744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj 745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj 746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita 747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita 748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita 749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi 750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures 751 Intreprinderea de confectii Portile de Fier Drobeta Turnu Severin Mehedinti 752 Intreprinderea de confectii Tarnava Sighisoara Mures 753 Intreprinderea de confectii Muresul Tg. Mures Mures 754 Intreprinderea de confectii Mondiala Satu Mare Satu Mare 755 Intreprinderea de confectii Steaua rosie Sibiu Sibiu 756 Intreprinderea de confectii Bega Timisoara Timis 757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui 758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui 759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea

760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 761 Intreprinderea de incaltaminte Ardeleana Alba Iulia Alba 762 Intreprinderea de piele si marochinarie Caprioara Sebes Alba 763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade Libertatea Arad Arad 764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges 765 Intreprinderea de piele si incaltaminte Partizanul Bacau Bacau 766 Intreprinderea de incaltaminte Solidaritatea Oradea Bihor 767 Intreprinderea de incaltaminte Crisul Oradea Bihor 768 Intreprinderea de incaltaminte Bihoreana Marghita Bihor 769 Intreprinderea de incaltaminte Arta Oradea Bihor 770 Intreprinderea de blanarie 1 Mai Oradea Bihor 771 Intreprinderea de piele si incaltaminte Timpuri Noi Brasov Brasov 772 Intreprinderea de incaltaminte Clujana Cluj-Napoca Cluj 773 Intreprinderea Tabacaria Bucovat Dolj 774 Intreprinderea de blanarie Vidra Orastie Hunedoara 775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures 776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures 777 Intreprinderea Tabacaria Minerala Corabia Olt 778 Intreprinderea de piele Poporul Ploiesti Prahova 779 Intreprinderea de piele Drum Nou Satu Mare Satu Mare 780 Intreprinderea de piele si incaltaminte 8 Mai Medias Sibiu 781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie 13 Decembrie Sibiu Sibiu 782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu 783 Intreprinderea de piele si incaltaminte Staruinta Suceava Suceava 784 Intreprinderea de incaltaminte Banatul Timisoara Timis 785 Intreprinderea de incaltaminte Modern Timisoara Timis 786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis 787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis 788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis 789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis 790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis 791 Intreprinderea de mase plastice Dermatina Timisoara Timis 792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte Victoria Timis 793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis 794 Intreprinderea Pretim Timisoara Timis 795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui 796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea 797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea 798 Intreprinderea de piele si incaltaminte Pionierul M. Bucuresti 799 Intreprinderea de piele si incaltaminte Flacara Rosie M. Bucuresti 800 Intreprinderea de piele si incaltaminte Carmen M. Bucuresti

801 Intreprinderea de piele si incaltaminte Republica M. Bucuresti 802 Intreprinderea de piele si incaltaminte Tehnica Noua M. Bucuresti 803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti 804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti 805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti 806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti 807 Intreprinderea de incaltaminte Progresul M. Bucuresti 808 Intreprinderea Tabacaria minerala Jilava M. Bucuresti 809 Intreprinderea Prefin M. Bucuresti 810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti 811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba 813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges 814 Intreprinderea de sticlarie Padurea Neagra Alesd Bihor 815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud 816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani 817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani 818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau 819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau 820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj 821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj 822 Intreprinderea de portelanIria Cluj-Napoca Cluj 823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj 824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures 825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures 826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures 827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova 828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova 829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova 830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova 831 Intreprinderea de sticlarie Victoria muncii Poiana Codrului Satu Mare 832 Intreprinderea de sticlarie Vitrometan Medias Sibiu 833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu 834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu 835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava 836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis 837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti 838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti 839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti

840 Intreprinderea Bunuri metalice Arad Arad 841 Intreprinderea de ceasuri Victoria Arad Arad 842 Intreprinderea Aradeanca Arad Arad 843 Intreprinderea Metalica Oradea Bihor 844 Intreprinderea de mase plastice Viitorul Oradea Bihor 845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj 846 Intreprinderea 11 Iunie Galati Galati 847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures 848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures 849 Intreprinderea Jiul Bals Olt 850 Intreprinderea Flacara Ploiesti Prahova 851 Intreprinderea de masini casnice emailate 23 August Satu Mare 852 Intreprinderea Emailul rosu Medias Sibiu 853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu 854 Intreprinderea Flamura rosie Sibiu Sibiu 855 Intreprinderea Metalurgica M. Bucuresti 856 Intreprinderea Inox M. Bucuresti 857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau 859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor 860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov 861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj 862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj 863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati 864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi 865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis 866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu 867 Intreprinderea poligrafica 13 Decembrie 1918 M. Bucuresti 868 Intreprinderea poligrafica Informatia M. Bucuresti 869 Intreprinderea poligrafica Arta grafica M. Bucuresti 870 Intreprinderea poligrafica Filaret M. Bucuresti 871 Intreprinderea poligrafica Buletinul Oficial M. Bucuresti 872 Casa de discuri Electrecord M. Bucuresti 873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti 874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad 876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani 877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca Cluj 878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta

879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati 880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati 881 Intreprinderea Tehnoutilaj odorhei Harghita 882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi 883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov 884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt 885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu 886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede Teleorman 887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis 888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti 889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti 890 Intreprinderea poligrafica Luceafarul M. Bucuresti 891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad 893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges 894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau 895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor 896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor 897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor 898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani 899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov 900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila 901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca Braila 902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau 903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau 904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca Cluj 905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj 906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta 907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta 908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj 909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj 910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj 911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita 912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati 913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara 914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita 915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita 916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita

917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi 918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov 919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu 920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu 921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov 922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov 923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures 925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt 926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt 927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova 928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare 929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu 930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava 931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman 932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis 933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis 934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea 935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti 936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad 938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges 939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges 940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor 941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor 942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov 943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila 944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau 945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj 946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta 947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita 948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat Dolj 949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati 950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara 951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita 952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu 953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov 954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu 955 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare Maramures 956 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures Mures 957 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal Olt

958 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte Prahova 959 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava Suceava 960 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele Teleorman 961 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara Timis 962 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea Tulcea 963 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Husi Vaslui 964 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni Valcea 965 Intreprinderea de produse alimentare -Bucuresti M. Bucuresti 966 Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 967 Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia Alba 968 Intreprinderea viei si vinului Arad Arad 969 Intreprinderea viei si vinului Pitesti Arges 970 Intreprinderea viei si vinului Bacau Bacau 971 Intreprinderea viei si vinului Oradea Bihor 972 Intreprinderea viei si vinului Bistrita Bistrita-Nasaud 973 Intreprinderea viei si vinului Botosani Botosani 974 Intreprinderea viei si vinului Brasov Brasov 975 Intreprinderea viei si vinului Braila Braila 976 Intreprinderea viei si vinului Buzau Buzau 977 Intreprinderea viei si vinului Resita Caras-Severin 978 Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca Cluj 979 Intreprinderea viei si vinului Constanta Constanta 980 Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe Covasna 981 Intreprinderea viei si vinului Targoviste Dambovita 982 Intreprinderea viei si vinului Craiova Dolj 983 Intreprinderea viei si vinului Galati Galati 984 Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu Gorj 985 Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc Harghita 986 Intreprinderea viei si vinului Deva Hunedoara 987 Intreprinderea viei si vinului Calarasi Ialomita 988 Intreprinderea viei si vinului Iasi Iasi 989 Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti Ilfov 990 Intreprinderea viei si vinului Baia Mare Maramures 991 Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinti 992 Intreprinderea viei si vinului Targu Mures Mures 993 Intreprinderea viei si vinului Piatra Neamt Neamt 994 Intreprinderea viei si vinului Slatina Olt 995 Intreprinderea viei si vinului Ploiesti Prahova 996 Intreprinderea viei si vinului Satu Mare Satu Mare

997 Intreprinderea viei si vinului Zalau Salaj 998 Intreprinderea viei si vinului Sibiu Sibiu 999 Intreprinderea viei si vinului Suceava Suceava 1000 Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede Teleorman 1001 Intreprinderea viei si vinului Timisoara Timis 1002 Intreprinderea viei si vinului Tulcea Tulcea 1003 Intreprinderea viei si vinului Husi Vaslui 1004 Intreprinderea viei si vinului Dragasani Valcea 1005 Intreprinderea viei si vinului Focsani Vrancea 1006 Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est M. Bucuresti 1007 Intreprinderea de vinuri si sampanie Zarea Bucuresti M. Bucuresti 1008 Centrala industrializarii carnii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1009 Intreprinderea de industrializarea carnii Alba Alba 1010 Intreprinderea de industrializarea carnii Arad Arad 1011 Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti Arges 1012 Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau Bacau 1013 Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea Bihor 1014 Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita Bistrita-Nasaud 1015 Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani Botosani 1016 Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov Brasov 1017 Intreprinderea de industrializarea carnii Braila Braila 1018 Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau Buzau 1019 Intreprinderea de industrializarea carnii Resita Caras-Severin 1020 Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca Cluj 1021 Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta Constanta 1022 Frigoriferul portuar Constanta Constanta 1023 Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe Covasna 1024 Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste Dambovita 1025 Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova Dolj 1026 Intreprinderea de industrializarea carnii Galati Galati 1027 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu Gorj 1028 Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc Harghita 1029 Intreprinderea de industrializarea carnii Deva Hunedoara 1030 Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi Ialomita 1031 Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi Iasi 1032 Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. Ilfov 1033 Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare Maramures 1034 Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1035 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures Mures 1036 Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra Neamt Neamt 1037 Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina Olt

1038 Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti Prahova 1039 Intreprinderea de industrializarea carnii Satu Mare Satu Mare 1040 Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau Salaj 1041 Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu Sibiu 1042 Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava Suceava 1043 Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria Teleorman 1044 Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara Timis 1045 Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea Tulcea 1046 Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad Vaslui 1047 Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea Valcea 1048 Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani Vrancea 1049 Intreprinderea Antefrig Bucuresti M. Bucuresti 1050 Intreprinderea Abatorul Bucuresti M. Bucuresti 1051 Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti M. Bucuresti 1052 Centrala industrializarii laptelui -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1053 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia Alba 1054 Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad 1055 Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti Arges 1056 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau 1057 Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea Bihor 1058 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita Bistrita-Nasaud 1059 Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani Botosani 1060 Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov Brasov 1061 Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila Braila 1062 Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau 1063 Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita Caras-Severin 1064 Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca Cluj 1065 Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta 1066 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe Covasna 1067 Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste Dambovita 1068 Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova Dolj 1069 Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati Galati 1070 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu Gorj 1071 Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc Harghita 1072 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria Hunedoara 1073 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia Ialomita 1074 Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi Iasi 1075 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov- Bucuresti Ilfov 1076 Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare Maramures 1077 Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1078 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures Mures

1079 Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamt Neamt 1080 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina Olt 1081 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti Prahova 1082 Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu- Mare Satu -Mare 1083 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei Salaj 1084 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu 1085 Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava 1086 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria Teleorman 1087 Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara Timis 1088 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea 1089 Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui 1090 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea Valcea 1091 Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani Vrancea 1092 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti 1093 Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1094 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad Arad 1095 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut Bacau 1096 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea Botosani 1097 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod Brasov 1098 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau Buzau 1099 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari Dolj 1100 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani Iasi 1101 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu Giurgiu 1102 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni Ilfov 1103 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei Ialomita 1104 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures Mures 1105 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea Bihor 1106 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus Mures 1107 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman Neamt 1108 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia Olt 1109 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara Timis 1110 Intreprinderea de produse zaharoase Brasov Brasov 1111 Intreprinderea de produse zaharoase Feleacul Cluj-Napoca Cluj 1112 Intreprinderea de produse zaharoase Cerna Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1113 Intreprinderea de produse zaharoase Victoria Sibiu Sibiu 1114 Intreprinderea de produse zaharoase Kandia Timisoara Timis 1115 Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti M. Bucuresti 1116 Centrala berii, spirtului si amidonului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1117 Intreprinderea de spirt si drojdie Arad Arad 1118 Intreprinderea de bere Pitesti Arges

1119 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni Bacau 1120 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea Bihor 1121 Intreprinderea de bere si amidon Braila Braila 1122 Intreprinderea de bere Aurora Brasov Brasov 1123 Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca Cluj 1124 Intreprinderea de bere Constanta Constanta 1125 Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe Covasna 1126 Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc Covasna 1127 Intreprinderea de bere Galati Galati 1128 Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion Harghita 1129 Intreprinderea de bere si malt Hateg Hunedoara 1130 Intreprinderea de bere si spirt Iasi Iasi 1131 Intreprinderea de drojdie Seineana Seini Maramures 1132 Intreprinderea de bere si spirt Banovita Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1133 Intreprinderea de bere Reghin Mures 1134 Intreprinderea de bere si amidon Steagu Rosu Piatra Neamt Neamt 1135 Intreprinderea de bere Azuga Prahova 1136 Intreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare 1137 Intreprinderea de bere si amidon Sibiu Sibiu 1138 Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti Suceava 1139 Intreprinderea de bere Timisoara Timis 1140 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Bucuresti M. Bucuresti 1141 Intreprinderea de bere Rahova Bucuresti M. Bucuresti 1142 Intreprinderea de bere Grivita Bucuresti M. Bucuresti 1143 Intreprinderea de bere Bragadiru Bucuresti M. Bucuresti 1144 Centrala uleiului -Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1145 Intreprinderea de ulei Interindustrial Oradea Bihor 1146 Intreprinderea de ulei Constanta Constanta 1147 Intreprinderea de ulei Oltenia Podari Dolj 1148 Intreprinderea de ulei Prutul Galati Galati 1149 Intreprinderea de ulei Slobozia Ialomita 1150 Intreprinderea de ulei Unirea Iasi Iasi 1151 Intreprinderea de ulei Urziceni Ilfov 1152 Intreprinderea de ulei Ardealul Carei Satu Mare 1153 Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede Teleorman 1154 Intreprinderea de ulei Barlad Vaslui 1155 Intreprinderea de ulei 13 Decembrie Bucuresti M. Bucuresti 1156 Centrala productiei si industrializarii tutunului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1157 Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat Buzau 1158 Intreprindetre de tigarete Sfantu Gheorghe Covasna

1159 Intreprindetre de tigarete Targu Jiu Gorj 1160 Intreprindetre de tigarete Iasi Iasi 1161 Intreprindetre de tigarete Timisoara Timis 1162 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Ocna Mures Alba 1163 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Arad Arad 1164 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Craiova Dolj 1165 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Urziceni Ilfov 1166 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Carei Satu Mare 1167 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Barlad Vaslui 1168 Centrala productiei si industrializarii pestelui -Ilfov -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Ilfov 1169 Intreprinderea piscicola Arad Arad 1170 Intreprinderea piscicola Cefa Bihor 1171 Intreprinderea piscicola Botosani Botosani 1172 Intreprinderea piscicola Braila Braila 1173 Intreprinderea piscicola Luciu Buzau 1174 Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca Cluj 1175 Intreprinderea piscicola Constanta Constanta 1176 Intreprinderea piscicola Calafat Dolj 1177 Intreprinderea piscicola Galati Galati 1178 Intreprinderea piscicola Calarasi Ialomita 1179 Intreprinderea piscicola Iasi Iasi 1180 Intreprinderea piscicola Zau de Campie Mures 1181 Intreprinderea piscicola Bercu Satu Mare 1182 Intreprinderea piscicola Zimnicea Teleorman 1183 Intreprinderea piscicola Urseni Timis 1184 Intreprinderea piscicola Carja Vaslui 1185 Centrala Delta Dunarii Tulcea- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea 1186 Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea Tulcea 1187 Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea Tulcea 1188 Intreprinderea piscicola Macin Tulcea 1189 Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1190 Intreprinderea de morarit si panificatie Alba Iulia Alba 1191 Intreprinderea de morarit si panificatie Arad Arad 1192 Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti Arges 1193 Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau Bacau 1194 Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea Bihor 1195 Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita Bistrita Nasaud 1196 Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani Botosani

1197 Intreprinderea de morarit si panificatie Resita Caras-Severin 1198 Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe Covasna 1199 Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste Dambovita 1200 Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu Gorj 1201 Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc Harghita 1202 Intreprinderea de morarit si panificatie Deva Hunedoara 1203 Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia Ialomita 1204 Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. Ilfov 1205 Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare Maramures 1206 Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1207 Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt Neamt 1208 Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau Salaj 1209 Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava Suceava 1210 Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea Tulcea 1211 Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad Vaslui 1212 Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea Valcea 1213 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov Brasov 1214 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta Constanta 1215 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati Galati 1216 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi Iasi 1217 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu Mures Mures 1218 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina Olt 1219 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti Prahova 1220 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare Satu Mare 1221 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu Sibiu 1222 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria Teleorman 1223 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani Vrancea 1224 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti M. Bucuresti 1225 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila Braila 1226 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova Dolj 1227 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara Timis 1228 Trustul inului, canepii si bumbacului Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1229 Intreprinderea de in Mangalia Constanta 1230 Intreprinderea de in Reci Covasna 1231 Intreprinderea de in Joseni Harghita 1232 Intreprinderea de in Ulmeni Maramures 1233 Intreprinderea de in Ploiestiori Prahova 1234 Intreprinderea de in Cirta Sibiu 1235 Intreprinderea de in Ghindari Mures 1236 Intreprinderea de in Sighisoara Mures 1237 Intreprinderea de cinepa Iratosu Arad

1238 Intreprinderea de cinepa Palota Bihor 1239 Intreprinderea de cinepa Buzau Buzau 1240 Intreprinderea de cinepa Ludus Mures 1241 Intreprinderea de cinepa Sagna Neamt 1242 Intreprinderea de cinepa Dumbraveni Sibiu 1243 Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare Timis 1244 Intreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui 1245 Intreprinderea de cinepa Alexandria Teleorman 1246 Intreprinderea de in si cinepa Beclean Bistrita Nasaud 1247 Intreprinderea de in si cinepa Carei Satu Mare 1248 Intreprinderea de in si cinepa Suceava Suceava 1249 Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni Teleorman 1250 Intreprinderea de de pescuit oceanic NAVROM Tulcea Tulcea 1251 Intreprinderea PROTAN Bucuresti M. Bucuresti 1252 Intreprinderea Didactica M. Bucuresti 1253 Monetaria Statului M. Bucuresti 1254 Imprimeria Bancii Nationale M. Bucuresti 1255 Intreprinderea Frigocom M. Bucuresti 1256 Intreprinderea de produse ortopedice si protezare M. Bucuresti ACUM NE INTREBAM OARE UNDE ESTE BUGETUL ROMANIEI ?CINE POATE SI CUM SA FACEM CA SA AVEM SI NOI UN BUGET? ROMANIAMINTITI-VA DE PETROM,DE PLATOUL MARII NEGRE,DE RAFINARII,DE ENERGIA ELECTRICA,DE APE SI IZVOARE,DE PADURILE CARE AU FOST ODATA,DE AGRICULTURA,DE FABRICI SI UZINE,DE CAILE FERATE SI ALTELE ,ASTEA TOATE AU FOSTTREBUIAU SA FIE ALE NOASTRE ALE POPORULUI ROMAN,PENTRU CA NOI SA TRAIM MAI BINE.INSA TRADATORII SI HOTII AU ABUZAT DE CARACTERUL NOSTRU DOCIL ,DAR TOATE AU UN INCEPUT SI UN SFARSIT. PENTRU FOARTE PUTIN TIMP MAI AVEM INCA ROSIA MONTANA ,MUNTI DE AUR CARE APARTIN POPORULUI ROMAN.LASATI-L ACOLO HOTILOR O SA EXPLOATEZE ROMANIA CANDVA NU CANADIENII STRECURANDU-NE SI NOUA DOAR CE LE TRECE LOR PRINTRE DEGETE. IAR NOI,DOBITOCII CARE AM PERMIS PREA MULTE TARIM ZI DE ZI ASTA SI ASTA . CONGRESUL AL- XV-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN : ROMANIA IN AGONIE ACUM VA INTREB ,VA MAI AMINTITI DE ASTA? INEVITABIL VA VENI MOMENTUL CAND CEAUSESCU VA FI DECLARAT EROU AL NEAMULUI ROMANESC ,CARE DEALTFEL INCEPE SA FIE REGRETAT DIN CE IN CE MAI MULT DE CATRE ROMANI. Dragi romani..ALOO.ALOOO.!! Stimati tovarasi,mi s-a permis sa va vorbesc din lumea de dincol0, pentru ultima data, post mortem .Pentru noua generatie din ultimii 20 de ani ,care nu ma cunosc ,eu sunt Secretarul General al Partidului Comunist Roman Tovarasul Nicolae Ceausescu.

Dragi tovarasi si pretini , iata ca dupa 20 de ani de cand am fost asasinat de catre fortele oculte ale masoneriei si a unor grupari mondiale malefice,de la Epoca de Aur pe care am construit-o cu ajutorul clasei muncitoare,constat cu mare regret si durere in suflet, ca Romania se afla in starea de AGONIE de dinaintea MORTII. Aflu cu lacrimi in ochi ,ca dupa eforturile mele de a tine departe de poporul roman,pe toti imperialistii,mafiotii economici,tradatorii de tara,capitalistii lacomi si avizi dupa putere,acestia sunt ce-i care va conduc,acestia pentru care voi ma-ti impuscat, v-au adus pe voi dragi romani la limita dintre viata si moarte.Am scapat tara de datorii datorita voua .Datorii pe care le-am facut in interesul de a va construi case si apartamente,starzi ,sosele,metrou,orase, fabrici si uzine,terenuri agricole ,ferme si toate de care va mai amintitiCaci au ramas doar amintiri ;amintiri de suferinta cu munca si sudoare caci toate au fost desarte , de toate ati fost furati.! Ati rabdat de foame ,este adevarat ,dar astea au fost eforturi nelimitate pentru care voi sa traiti mai bine si pentru care eu eram pe cale de a infaptui un socialism mai bun ca orice forma de guvernamant din lume.Capitalismul se simtea amenintat ,eram singura tara din lume fara datorii externe si iata ca atunci forte obscure,tradatori ai neamului romanesc,masoni si alte grupari oculte ,activisti ai Noii Ordini Mondiale,au recurs la asasinarea mea pentru a va fura voua munca voastra si toate bunurile tarii ,dezbinandu-va intre voi,inrobindu-va,si luandu-va orice putere de a va mai rascula pe viitor impotriva lor.Nu v-au luat doar tara, v-au furat personalitatea, demnitatea,onestitatea,curajul,unitatea de neam.Uniunea Europeana este asasinul real al Romaniei si cu adanca durere in suflet , urez sincere condoleante poporului roman,pentru ca deja v-ati pierdut identitatea si umanitatea in care ati trait liberi dar nu ati stiut pana ce acesti huligani v-au pacalit cu o libertate falsa si perversa.Dragi tovarasi si pretini , singura voastra sansa este sa va inarmati cu cinstea , demnitatea si curajul stramosilor vostri , sa va luati furcile si topoarele si sa mergeti in cautarea judecatii. Asta e singura cale , multi destepti din tabara adversa ,care se vor arata ca fiind educati si diplomati,va vor spune ca furca si coasa e o metoda depasita .Nu este si niciodata nu va fi , ei ce-i care va fura sunt sustinuti de justitie , iar voi trebuie sa fiti adevarata justitie petru a avea o judecata dreapta.Sa nu-i credeti cand o sa va faca anarhisti,huligani etc pentru ca toate tarile civilizate asta fac de mii de ani subjuga pe cei slabi.Fortele militare nucleare subjuga pe cei slabi si isi impart lumea intre ei, si totu-si sunt catalogate ca tari civilizate si mai sunt si sustinute in genocidul mondial pe care il preactica . Nu cred ca este nevoie sa va mai relatez politica mondiala a anilor `89-2009.. Cam astea am avut de spus si sper ca singele strabunilor, sa reinvie din nou in venele voastre statutul de roman si inima voastra sa bata cu mandrie. mai 7, 2010 PDL-ul isi arata adevarata fata ,de jigodie politica Europarlamentarul PNL Renate Weber l acuz pe democrat-liberalul Cristian Preda c organizeaz mari o dezbatere pe tema proiectului minier de la Roia Montan la care au fost invitai doar susintorii exploatrii aurifere. Acesta spune c Weber e binevenit la dezbatere i la fel i orice alt eurodeputat care critic proiectul. Tocmai am primit pe e-mail o invitaie de la colegul europarlamentar PD-L Cristian Preda la o dezbatere cu comunitatea local Roia Montan. Am vorbit i eu cu civa membri ai comunitii i am neles de la ei c, ntr-adevr, vreo 100 de persoane din Roia ar urma s vin la Bruxelles pentru aceast

dezbatere (i nici nu m intreb cine le pltete deplasarea!), ns cei care se opun proiectului RMGC evident c NU au fost invitai. Deci nu e vorba de o dezbatere, ci de un monologcci invitaia este fcut public azi, cu doar o zi nainte de eveniment, pentru ca oponenii proiectului s aib ct mai puin timp s se organizeze, scrie eurodeputata PNL pe facebook. Aceasta revine cu noi precizri pe tema excursiei la Bruxelles a locuitorilor din Roia: Am primit chiar acum un mesaj e-mail de la cineva din Roia Montan (oponent al proiectului, desigur) care mi-a spus c plecarea constenilor lui a fost fcut cu autocarul, la cinci dimineaa i oamenilor li s-a spus s pstreze secretul, unii nu tiau exact de ce se duc la Bruxelles, dar dac tot le pltete compania, s-au bucurat de excursia gratuit. Preda: Precauia nu justific subdezvoltarea n replic, eurodeputatul Cristian Preda spune c Renate Weber este binevenit. La fel i orice eurodeputat care nu susine proiectul, adaug acesta. Am chemat toi eurodeputaii care sunt pro i contra s discutm mpreun cu comunitatea local. Nu vreau ca asemenea discuii s fie purtate doar cu doamna Weber i cu ong-urile apropiate fundaiei Soros, acolo unde domnia sa a lucrat i care se opun proiectului. De aceea am i fixat dezbaterea n pauza activitilor de la PE, s poat veni toat lumea. Miercuri se voteaz n PE, iar noi am introdus un amendament care prevede conceperea unui studiu asupra impactului asupra mediului a acestui gen de minierit. Precauia nu poate s justifice subdezvoltarea, afirm Preda. mai 3, 2010 Plan de amenzi rutiere: 10 pe zi de politist POLITISTII VIITORI COLECTORI FISCALI PENTRU GUVERNUL BOC Iata cum vrea guvernul nenorocit al lui Boc sa scoata tara din rahat .Ia cacat tartacuta o idee cum ca pensiile si salariile se pot plati si din bani adunati la buget prin fortarea politistilor de a da minim 10 amenzi rutiere pe zi .Nefacand acest plan politistii vor fi sanctionati. Romania a murit de ceva vreme numai ca nu vor autoritatile sa recunoasca . Halal romani obisnuiti sa stea capra ;asa vom fi gasiti peste sute de ani mumificati: CAPRA ! martie 31, 2010 Asasinii lui Ceausescu au pozitionat Romania, acum dupa 20 de ani aici: Economia Romniei este depit de cea a rilor africane Conform datelor Fondului Monetar Internaional, fiecare botswanez produce anual 13.400 de dolari, cu 1700 de dolari mai mult dect fiecare romn. La trei ani de la aderarea la Uniunea European, Romnia este n continuare o ar exotic din punct de vedere economic. Produsul Intern Brut al rii noastre este att de mic nct Romnia nu ar fi considerat o ar dezvotat nici mcar dac s-ar afla n Africa i ar fi comparat cu statele de acolo. Iar lucrurile nu se vor schimba curnd. Conform datelor Fondului Monetar Internaional, fiecare botswanez produce anual 13.400 de dolari, cu 1700 de dolari mai mult dect fiecare romn. n Africa exist i Gabon. Produsul Intern Brut n Gabon este de 14.421 de dolari pe cap de locuitor, cu 2000 de dolari mai mare dect PIB-ul pe cap de locuitor din Romnia. Lista poate continua i cu alte state africane, precum Mauritius.

Fiecare locuitor din Mauritius produce cu 600 de dolari mai mult dect romnii. Dac n Africa exist mai multe ri mai avansate dect Romnia, pe plan mondial numrul exact este 67. 67 de ri produc mai mult dect noi, prin mprirea PIB-ului la numrul de locuitori. Printre acestea, inclusiv Bulgaria vecin. Cu o cretere economic de nunai 1,3 la sut anul acesta, ara noast nici nu are anse s recupereze prea curnd decalajul fa de rile dezvoltate. martie 31, 2010 PROTOCOALELE LU` BASESCU SI ALE GUVERNULUI BOC DUC LA SFASIEREA ROMANIEI S-au facut frate cu Dracu(UDMR) pentu putere si acum asistam pasivi la sfasierea Romaniei de catre acesti minoritari (6,6% ) de bozgori care nu au mai avut loc un Ungaria si s-au aciuat pe meleagurile Romaniei.(Asta se cheama PUPAREA IN CUR PENTRU CATEVA VOTURI). In concluzie mai noul nostru academician este indiferent si orb la acest nou atac direct la Constitutia Romaniei. Aleii locali din Harghita, Covasna i Mure au votat oficializarea limbii maghiare n autoproclamatul inut Secuiesc. Decizia, ce ar urma s fie pus n practic prin hotrri ale consiliilor locale, a strnit nemulumirea naionalitilor. Ce nsemntate credei c are un astfel de demers? Este un alt pas ctre autonomia regiunii sau doar un gest politic, menit s marcheze ziua maghiarilor de pretutindeni, srbtorit pe 15 martie? n Romnia triesc 1.434.377 de maghiari, potrivit Recensmntului din 2002. Adic 6,6% din totalul populaiei, ungurii fiind cea mai numeroas etnie. n secuime, maghiara este limba oficial de facto, ns dup deciziile Adunrii Aleilor Locali din inut, aceasta ar putea fi oficializat de iure. Ce nseamn asta concret? n primul rnd, c limba maghiar va avea acelai statut cu limba oficial a statului, romna. Cetenii care au domiciliul n regiunile de maghiari vor avea dreptul s foloseasc liber i n aceleai condiii ambele limbi, n scris, n actele oficiale de pild. De asemenea, autoritile publice din regiune vor adopta actele normative n ambele limbi. Funcii publice, condiionate de cunoaterea limbii maghiare Mai mult dect att, Adunarea Aleilor Locali din inutul Secuiesc, mpreun cu specialitii autoritilor publice, vor stabili o list a funciilor publice care pot fi ocupate numai de ctre persoane ce cunosc ambele limbi. O alt decizie a Adunrii este ca 15 martie, ziua ungurilor de pretutindeni, s fie declarat srbtoare oficial n zon. Toate aceste decizii vor fi transmise consiliilor locale din secuime, solicitndu-se adoptarea unor HCL prin care s fie aplicate. Demersul era unul anunat la nivel public de liderii maghiari. Preedintele UDMR Sfntu Gheorghe, Antal Arpad, spunea nc de acumcteva luni c limba maghiar ar trebui s fie oficializat de iure n toat Transilvania. Terorism mpotriva statului romn Deciziile Aleilor locali din secuime nu au fost primite prea bine de naionaliti. Primul revoltat a fost Corneliu Vadim Tudor, care a calificat demersul drept un act de terorism. Cum s fiu de acord cu oficializarea limbii maghiare? Mie mi-au ridicat ungurii n Senat de trei ori imunitatea parlamentar i aceti teroriti, pentru c asta este, terorism mpotriva statului unitar romn, n loc s fie la nchisoare sunt la guvernare, a spus europarlamentarul PRM, Corneliu Vadim Tudor, citat de Mediafax. Ion Solomon, liderul Forumului Civic al Romnilor crede c demersul oficializrii limbii maghiare n secuime este un pas ctre declararea autonomiei. Este o tire care speram s nu se mai ntmple. Le-

am spus s lase mcar pentru o perioad aceast obsesie pentru autonomia teritorial, pentru acest inut Secuiesc care s fie stat n stat, i s facem ceva mpreun pentru a iei din srcie, pentru c asta vrea i romnul i maghiarul, este de prere Ion Solomon. Oficializarea limbii maghiare, demagogie Pe de alt parte, liderul PDL din din Sfntu Gheorghe nu se arat ngrijorat i crede c declaraiile privind oficializarea limbii maghiare reprezint doar un act menit s conserve controlul politicienilor unguri n zon. Este un nou 15 martie, deci asistm la o nou adunare, la o nou list, la o nou manifestare de fuziune emoional Deci nu-i nimic nou sub soare. n afar de faptul c este emoional, este i una politic i nu ar trebui cuantificat ca o cerere a ntregii comuniti maghiare, a afirmat Dan Manolchescu, liderul PDL. .Evenimentul martie 14, 2010 GENOCIDUL A INCEPUT CU ROMANIA : CODEX ALIMENRARIUS Dupa cum ne relateaza Urban Iuian,guvernul Boc a fost obligat sa decimeze populatia Romaniei. Basescu si guvernul Boc slugoii nemernici ai Elitelor mondiale . Romania va experimenta pe populatie produsul ucigas INITIUM. Romania a acceptat sa fie prima tara la nivel mondial unde se testeaza aceste produse ! http://www.basf.com/group/pressrelease/P-10-110 Asa cum avertizam mai demult in acest ARTICOL ,din decembrie 2009 codexul alimentar si-a intrat in drepturi. Experimentul Codex Alimentarius incepe cu Romania. De la 31 decembrie 2009, Guvernul Boc a fost obligat sa inceapa implementarea Codexului, alaturi de alte 165 de state semnatare (95% din populatia planetei). Codex Alimentarius este un pachet de norme dupa care se vor alimenta populatiile tarilor semnatare. Acesta porneste de la principiul ca Terra nu mai poate hrani pe toata lumea natural, ca atare se va trece la hrana artificiala, din produse chimice, cea modificata genetic etc. Adeptii Teoriei Conspiratiei sustin ca masura nu este altceva decat una de exterminare, care va reduce populatia globului la cca doua miliarde, o masa mult mai usor de hranit si de controlat de fortele oculte. Nu a trecut o luna si iata ca apare stirea ca Romania este prima tara din lume care va folosi in agricultura un compus chimic pe baza de initium, un ingredient activ din noua clasa a substantelor chimice impuse deCodex Alimentarius. Produsele vor fi furnizate de compania germana BASF si vor fi folosite pentru culturile de struguri, cartofi, rosii, castraveti si ceapa. Pentru publicul larg se spune ca beneficiile pe care le-ar aduce aceasta substanta sunt legate in primul rand de combaterea daunatorilor, dar, totodata ea micsoreaza si durata in care se obtine recolta. Dupa ce acest produs va fi experimentat in Romania, urmeaza sa fie omologata utilizarea lui si in Olanda, Germania, Franta, SUA, Canada si Marea Britanie. Neoficial, conform cercetatorilor care combat Codex Alimentarius, folosirea produselor cu initium sporeste cu pana la 65% rata riscului de cancer de colon, substanta, care intra rapid in combinatii chimice, devenind reziduala in organism. De pilda 1 mg de initium intrat in organism o singura data se elimina in aproape un an. Or, daca acest produs este folosit zilnic, practic el nu mai este eliminat din organism. Apoi, asa cum initium ajuta la cresterea rapida a celulelor leguminoase, la fel de repede va conduce la marirea tumorilor maligne. (S.L.) D-zeu sa-i ajute pe romani. Cobaii romani- sunt asteptati sa se mute de la Ministerul Sanatatii la

Ministerul Chimiei, pardon, al Agriculturii 4 dec 2008 Se anunta ca primele tari care vor testa noile minunatii de Initium vor fi tarile din America de Sud ( stiu .. alti cobai specializati), Europa era anuntata pentru 2011 !!!!! Si totusi Romania este premiera mondiala? De ce? Sud americanii s-au razgandit? De ce? CE ANUME i-a facut sa se razgandeasca? Si acolo foamea de spagi in randul guvernantilor si parlamentarilor este cel putin tot atat de mare ca si in Europa Centrala si de Est. Asadar tarile din America de Sud AU REFUZAT sa isi transforme cetatenii in cobai, si unde in lumea asta mare se pot gasi niste fraieri ? In Romanica ! Initium si mai cum? Numele provizoriu este ametoctradin. Este un fungicid din clasa Pyrimidylamine / Triazolopyrimidine uluitor de puternic a carui structura chimica o puteti consulta aici http://www.alanwood.net/pesticides/ametoctradin.html . AMETOCTRADIN-ul este pur si simplu o chestie CRIMINALA. De exemplu de pe acest site http://www.pesticideinfo.org/Detail_Chemical.jsp?Rec_Id=PC43415 aflam ca produsul prezinta [ traduceti voi ! + CINE SI-A PERMIS SA TRANSFORME CETATENII ROMANI IN COBAI FARA SA LE CEARA ACORDUL? CINE A SEMNAT PENTRU APROBAREA ACESTUI EXPERIMENT? Vaccinurile , medicamentele mai poti sa le refuzi, dar aici oamenii vor fi pur si simplu captivi si otraviti fara sa stie. Asta se cam cheama crima; stiintifica de altfel, cu acte in regula. CE STIM DESPRE ENERVIN ? Romania este prima tara din lume ce autorizeaza utilizarea fungicidelor pe baza de initium, care, potrivit companiei germane BASF, vor ajuta cultivatorii de vita de vie sa obtina mai rapid o productie de calitate inalta, relateaza publicatia Business Review consultata de Agerpres.Compania germana a indicat ca in afara de produsul continand initium pentru struguri, care va fi disponibil in Romania din 2010 sub numele de Enervin, a fost autorizata si folosirea produsului Zampro, un fungicid pe baza de initium pentru culturi speciale de cartofi, rosii, castraveti si ceapa. Potrivit companiei, ambele produse au fost testate temeinic si rezultatele au indicat o selectivitate inalta si o eficacitate impotriva vestejirii si a ciupercilor ce ataca plantele.Agricultorii romani doresc sa concureze cu succes pe piata europeana. Din acest motiv exista un mare interes in domeniul tehnologiilor inovatoare. Produsele noastre de protectie a culturilor, compatibile cu mediul si cu eficacitate sporita, vor permite cultivatorilor de vita de vie si fermierilor sa obtina recolte de buna calitate, avand numai un nivel minim de reziduuri, in concordanta cu normele UE , a declarat Michael Hess, director al Central Europe Crop Protection.Produsele pe baza de initium se vor adauga altora, cum ar fi recent lansatul produs Cabrio Top, un fungicid complex pentru struguri. Alaturi de Enervin, Cabrio Top urmeaza sa devina un produs important in domeniul protectiei plantelor, al strugurilor in Romania, mentioneaza publicatia citata. Totodata, produsele pe baza de initium urmeaza sa fie omologate in Olanda si Marea Britanie in prima jumatate a anului 2010 , dupa care vor urma si alte tari europene. Din 31 decembrie 2009 Romnia este membra Comisiei Codex Alimentarius. Acest lucru a strnit multe discuii contradictorii cu privire la faptul c n acest an, conform Codexului, ara noastr va trebui s experimenteze un fungicid al companiei germane BASF, fungicid care conine un produs chimic extrem de toxic, INITIUM folosit n culturile de vie, cartofi, roii, castravei i ceap. Gheorghe Mincinicopski, directorul Institutului de cercetri alimentare, a declarat c un gram de INITIUM care este ngurgitat

odat n organism are nevoie de un an pentru a fi eliminat. Dac ngurgitarea se face zilnic atunci el nu va mai putea fi eliminat niciodat din organism. De ce Romnia s-a oferit s fac aceste teste care au fost programate s fie fcute n alte ri din Asia i Africa deocamdat doar actualii guvernani pot s ne spun. Romnia a avut o ans enorm, aceea a agriculturii bio pe care ns se pare c a pierdut-o n tot felul de tratate i tratative de preaderare, aderare sau postaderare. Dar s ne ntoarcem puin n istorie i s vedem cine este acest Codex Alimentarius i ce vrea el- Denumirea Codex Alimentarius provine din limba latin i se traduce prin legea produselor alimentare sau codul produselor alimentare. Codex Alimentarius este o colecie de standarde alimentare adoptate la nivel internaional, care au ca scop declarat protecia sntii consumatorilor i asigurarea practicilor corecte n comerul alimentar. Crcotaii spun c acest Codex Alimentarius intenioneaz s pun n afara legii orice metod alternativ n domeniul sntii cum ar fi terapiile naturiste, folosirea suplimentelor alimentare i a vitaminelor i tot ceea ce ar putea constitui mai mult sau mai puin un potenial concurent pentru industria chimiei farmaceutice. Directorul Institutului de cercetri alimentare, Gheorghe Mencinicopski, merge pn acolo nct spune c pentru a putea s-i faci seara un ceai de tei va trebui s iei reet de la medicul de familie deoarece din toate produsele naturiste existente acum pe pia nu vor mai rmne dect foarte puine. Strbunicul industriei farmaceutice este Bill Rokefeller care a nceput prin a vinde fiole de petrol pretinznd c este un fel de panaceu. nainte de al doilea rzboi mondial, Rokefeller s-a asociat cu IG Farben din Germania care n 1941 construiete cea mai mare industrie chimic din lume la Auschwitz, profitnd de mna de lucru din lagrul de concentrare pentru fabricarea gazului Zyklon B. La procesul de la Nrenberg au fost declarai vinovai de genocid, sclavie, furt i alte crime, 24 de responsabili ai Companiei IG Farben. Tribunalul de la Nrenberg a divizat Compania IG Farben n BASF, BAYER i HOECHST. Odat eliberai, n 1952, cei care se aflaser n conducerea Companiei IG Farben s-au infiltrat n economia german, ocupnd funcii foarte importante. Pn n anii 70 consiliul director pentru societile BASF, BAYER i HOECHST era constituit din membrii ai partidului nazist Tradiia cartelului de la IG Farben a continuat sub un alt nume: Asociaia pentru Industria Chimic. n 1955, industria chimic farmaceutic mondial a fost regrupat sub auspiciile Camerei de Comer Internaional a Naiunilor Unite i Guvernului German. Eforturile lor comune au fost transferate sub numele de cod CODEX ALIMENARIUS. ncepnd cu iulie 2005, directivele Codex-ului Alimentarius enunate de ctre Directiva European n ceea ce privete suplimentele alimentare trebuie aplicate sub ameninarea sanciunilor financiare. Iat n ce constau acestea: Este vorba de a elimina orice supliment alimentar natural. Toate aceste suplimente vor fi nlocuite de 28 de produi de sintez farmaceutic (aadar toxici), care vor fi dozai i vor fi disponibili numai n farmacii, pe baz de prescripie medical. Magazinele noastre de produse naturiste i suplimente alimentare vor rmne pe raft numai cu 18 produse, attea cte sunt pe lista Codex-ului. Tot ceea ce NU este pe list, de exemplu coenzima Q10, glucosamine etc., vor fi ilegale i asta nu nseamn ca vor fi numai cu prescripie, ci vor fi ILEGALE adic folosete-le i te duci la nchisoare. Medicina naturist cum ar fi acupunctura, medicina energetic, ayurvedic, tibetan etc, va fi progresiv interzis nu n mod expres ci mai pe ocolite. Agricultura i alimentaia animalelor vor fi reglementate conform normelor fixate de trusturile chimiei farmaceutice, interzicnd din principiu aa numita agricultur bio. n 2001, 12 substane chimice despre care se tie c sunt cauzatoare de cancer, au fost interzise n mod unanim de 176 de ri, inclusiv de SUA. Ei bine, Codex Alimentarius aduce napoi 7 dintre aceste substane interzise. Sub regulile Codexului, aproape toate alimentele trebuie iradiate. Acum nu avem dect s mncm roii cu INITIUM,

s ateptm s vedem dac murim ca s tie UE dac fungicidul nemilor este sau nu toxic. Cred c ar fi mai bine s ncerce s ne dea fungicidele cu linguria. Efectul lor ar fi mult mai rapid! extrase din http://www.urbaniulian.ro ianuarie 22, 2010 DICTATURA PD-L S-AR PUTEA SA FIE REALA Cristian Preda a ramas fara blog dupa ce a criticat PDL si pe Honorius Prigoana Europarlamentarul Cristian Preda sustine ca blogul sau a fost atacat, dupa ultimele postari in care a criticat candidatura lui Honorius Prigoana si tendintele de oligarhizare ale PDL. Nu-mi mai pot accesa blogul. E un gest complet irational, indiferent de cine a facut-o, a declarat Preda pentru HotNews.ro. Preda afirma marti, pe blogul sau, ca desemnarea lui Prigoana jr. drept candidat este semnul unei tendine clare de oligarhizare a PDL. Intr-o postare anterioara, Cristian Preda l-a criticat luni, pe blogul sau, pe Honorius Prigoana pentru excesul de retorica pe care il dovedeste in campanie folosind ideea modernizarii statului. Tanarul Prigoana ar trebui de altfel sa inteleaga sensul competitiei in care a intrat si sa nu isi conduca retorica pe un teren mai accidentat decat cel cu care e obisnuit domnia sa, sofer cu numeroase amenzi la activ. Ca sa fac o asociere si mie mi-au facut ceva.Nu mai pot accesta pagina de intrare ,home a blogului meu : http://salvatiromania.wordpress.com cu internet explorer din perioada campaniei electorale si pana in prezent.Traiasca dictatura ianuarie 7, 2010 MERG SAU NU ,LA VOT? Lume.va intrebati de ce trebuie sa mergeti la vot.??Sa va spun eu parerea mea de ce ma duc la vot. 1) Ma duc la vot pentru ca apoi s am dreptul s m revolt, tiind c am fcut singurul lucru pe care-l puteam face eu, ca cetean. 2) Ma duc la vot, pentru ca nu vreau sa mai traiesc in tara mea, situatii nedrepte provocate de niste taranoi ,slugoi,lingai,japcari,sugaci de buget si flaminzii care voteaza pentru o punga de faina,o sticla de ulei o galeata sau o pereche de chiloti ,pecetluind soarta acestei tari si impingand-o si mai adanc in GROAPA CU CACAT in care se scalda de 20 de ani incoace. 3) Este foarte adevarat, majoritatea dintre noi ,scarbiti de mizeria in care traim ,constienti fiind ca acum e mult mai rau ca pe timpul lui raposatul Ceausescu,cum toti securistii si activistii de partid conduc de 20 de ani numai impotriva interesului national si au vandut la propriu Romania,stau si se intreaba cu cine sa voteze?Toti sunt niste capuse sugace .Nu exista dragoste de tara,nu exista si nu a existat niciodata preocupare fata de cetatean si de nivelul de trai al acestuia.Deci .cu cine votez.?Ei bine ,am pus in linie toti candidatii , din toti raii ,voi alege raul cel mai mic.Voi avea sufletul si constiinta impacata ca am facut ce trebuie PENTRU MINE ,nicidecum pentru ei.Daca fiecare va merge la vot sa voteze PENTRU EL, atunci se vor aduna mai multi dePENTRU NOIgandeste-te.Nepasarea de a nu merge la vot inseamna prostie, inseamna lipsa de personalitate ,vei pluti in deriva pe valurile create de cei care au votat pentru o pereche de chiloti.Asta vrei?Oameni buninu va mai comportati ca niste legumeau trecut 20 de aniiesiti din case si bine ,rau cu cine veti vota aratatile acestor sugaci de tara ca puterea consta in stampila de votsi daca e cazul si in furca,parul,toporul sau ce mai are omul pe langa casaNoi poporul intr-o zi vom indrepta salele acestor politicieni,de la cel mai mic pana la cel mai mare

Ca sa fac o parabola ,toti cunoastem ororile comunismului,insa sa nu facem greseala sa comparam comunismul sovietic cu cel din Romania.Este adevarat muti romani au suferit de pe urma comunismului din Romania ,insa vina este numai a fostei securitati.Ceausecu aproape ca era nevinovat saracul de elel chiar a crezut in Romania si sincer sa fiu,acum ca putem face comparatie dupa 20 de ani de democratie el, Ceausescu a fost intradevar pentru popor,avea idealuri pe care nu le ve-ti mai gasi in ziua de azi..Ce a facut Ceausescu pentru tara si pentru omul de rand si ce a construit,nu va mai face nimeni de azi inainte pana la Apocalipsa. Generatiile trec..peste 20 de ani vor mai fi doar putini batrani care sa fi trait vremurile lui si sa-si aduca aminte vorbind si povestindAsa ca putini vor cunoasta realitatea ,il vor sti doar ca un dictator.Insa cred eu pesta 10 ani Ceausescu va fi inramat ca erou national,cel mai mare conducator al Romaniei de la Stefan cel Mare si pana in prezent. Astea ar fi cuvintele lui Ceausescu dupa 20 de ani de democratie : Dragi romani..ALOO.ALOOO.!! stimati tovarasi,mi sa permis sa va vorbesc din lumea de dincolo pentru ultima data, post mortem .Pentru noua generatie din ultimii 20 de ani ,care nu ma cunosc ,eu sunt Secretarul General al Partidului Comunist Roman,tovarasul Nicolae Ceausescu. Dragi tovarasi si pretini..,iata ca dupa 20 de ani de cand am fost asasinat de catre fortele oculte ale masoneriei,si a unor grupari mondiale malefice,de la Epoca de Aur pe care am construit-o cu ajutorul clasei muncitoare,constat cu mare regret si durere in suflet, ca Romania se afla in starea de AGONIE de dinaintea MORTII. Aflu cu lacrimi in ochi ,ca dupa eforturile mele de a tine departe de poporul roman,pe toti imperialistii,mafiotii economici,tradatorii de tara,capitalistii lacomi si avizi dupa putere,acestia sunt ce-i care va conduc,acestia pentru care voi ma-ti impuscat, v-au adus pe voi dragi romani la limita dintre viata si moarte.Am scapat tara de datorii datorita voua ,datorii pe care le-am facut in interesul de a va construi case si apartamente,starzi ,sosele,metrou,orase, fabrici si uzine,terenuri agricole ,ferme si toate de care va mai amintiticaci au ramas doar amintiri ,amintiri de suferinta cu munca si sudoare caci toate au fost desarte..de toate ati fost furati.! Ati rabdat de foame ,este adevarat ,dar astea au fost eforturi nelimitate pentru care voi sa traiti mai bine si pentru care eu eram pe cale de a infaptui un socialism mai bun ca orice forma de guvernamant din lume.Capitalismul se simtea amenintat ,eram singura tara din lume fara datorii externe si iata ca atunci forte obscure,tradatori ai neamului romanesc,masoni si alte grupari oculte ,activisti ai Noii Ordini Mondiale,au recurs la asasinarea mea ,pentru a va fura voua munca voastra si toate bunurile tarii ,dezbinandu-va intre voi,inrobindu-va,si luandu-va orice putere de a va mai rascula pe viitor,impotriva lor.Nu v-au luat doar tara, v-au furat personalitatea, demnitatea,onestitatea,curajul,unitatea de neam.Uniunea Europeana este asasinul real al Romaniei si cu adanca durere urez sincere condoleante poporului roman,pentru ca deja va-ti pierdut identitatea si umanitatea in care ati trait liberi dar nu ati stiut pana ce acesti huligani v-au pacalit cu o libertate falsa si perversa.Dragi tovarasi si pretini.singura voastra sansa este sa va inarmati cu ,cinstea , demnitatea si curajul stramosilor vostri , sa va luati furcile si topoarele si sa mergeti in cautarea judecatii. Asta e singura cale..multi destepti din tabara adversa ,care se vor arata ca fiind educati si diplomati,va vor spune ca furca si coasa e o metoda depasita.nu este si niciodata nu va fiei ce-i care va fura sunt justitiaiar voi trebuie sa fiti adevarata justitie petru a avea o judecata dreapta.Sa nu-i credeti cand o sa va faca anarhisti,huligani etc pentru ca toate tarile civilizate asta fac de mii de ani subjuga pe cei

slabi..fortele militare nucleare subjuga pe cei slabi si isi impart lumea intre ei, si totu-si sunt catalogate ca tari civilizate si mai sunt si sustinute in genocidul mondial pe care il preacticanu cred ca este nevoie sa va mai relatez politica mondiala a anilor `89-2009.. Cam astea am avut de spus si sper ca singele strabunilor, sa reinvie din nou in venele voastre si inima voastranoiembrie 20, 2009 Biden.parerea mea este ca Biden,inaltul demnitar american , a venit in Romania fortat de catre teroristii americani, care se perinda prin guvernul SUA .Nici intr-un caz ,acesta nu si-a facut aparitia la Bucuresti ca prieten,aliat strategic al Romaniei,asa cum suntem itoxicati de mass-media . In mod cert, acesta detine agenda impusade la companiile americane si gruparile de interese economice din SUA.( Bildenbergs members si cele care ,sustin administratia Obama,sa ORDONEsi sa PRETINDA conducerii Romaniei ,oricare va fi ea ,cu o nerusinare diplomatica urmatoarele: -cresterea numarului de militari romani(carne de tun, pe banii nostri), in Afganistan; -dezvoltarea si modernizarea bazei militare de la M.Kogalniceanu, in vederea declansarii(intr-un viitor nu prea indepartat), a unui atac, impotriva IRANULUI care, nu mai vrea sa-si vanda petrolul, contradolari; -sa-si antreneze, in ROMANIA(pe gratis), contigentele americane din EUROPA deoarece, ceilalti aliati N.A.T.O.(unde sunt stationate aceste contingente), nu le permit acest lucru; -sa obtina(aproape pe gratis), un contract fabulos(de 4,5 miliarde de dolari), cu ROMANIA, pentru achizitionarea de avioane F-16 second-hand; -sa obtina(de la statul roman), marile sume de bani(dolari) cu care, unele firme americane,au fost inselate/tepuite de alte firme private care, si-au desfasurat activitatea, in ROMANIA; -sa obtina alte contracte grase, in ROMANIA, pentru firmele americane. Cu alte cuvinte, sa iasa din criza economico-financiara globala(pe care tot S.U.A., au generat-o), pe spatele(banii) poporului roman. realitatea-forum prelucrare octombrie 23, 2009 Descentralizarea Romniei, filtrat de interese de culise Cum va arta Romnia descentralizat dup 1 ianuarie 2010, cnd primriile i consiliile locale vor decide direct soarta colilor, a spitalelor sau a activitii poliiei? Romnia Liber a adresat aceast ntrebare mai multor specialiti n politici publice. n teorie, analitii consider descentralizarea un pas nainte pentru societatea romneasca. Practic ns, ei trag un semnal de alarm: interesele de culise ale unor lideri politici, locali i de la centru, influeneaz coninutul unor prevederi legale care vor reglementa sistemul. i nu n interes public, ci de grup. n opinia specialitilor consultai de R.L., planeaz riscuri serioase ca, n urma descentralizrii, baronii locali s-i vad sporit puterea, inclusiv financiar, n teritoriu. Pornind de la nencrederea n clasa politic, sindicalitii sunt chiar mai tranani: suspectnd interese obscure, muli se opun acestei reforme care, cel puin teoretic, ar trebui s modernizeze viaa administrativ a Romniei. Hemoragie de 80 milioane euro ZIUA a reuit printr-o anchet ce viza achiziionarea sistemului SHORAD, de ctre MapN prin semntura expres a premierului Boc, sub atenta supraveghere a secretarului de stat Aurel Lascu, mna dreapt n domeniul achiziiilor de armament a ministrului Stnioar, s blocheze o deversare de 80 de milioane de euro ctre firma MBDA din Frana. Incredibila poveste a unei afaceri protejate de sintagma Strict

Secret, nceput pe vremea lui Triceanu, va scoate la iveal modul prin care neleg premierul Boc i preedintele Bsescu s administreze banul public. Mai precis, Boc se face vinovat de emiterea Hotrrii secrete S-588 din 13 mai 2009, prin care firma francez MBDA este aleas preferenial s doteze Armata Romn cu un Sistem integrat de arme SHORAD pentru suma de 250 de milioane de euro, n timp ce pe piaa armelor acelai sistem cost 170 de milioane de euro. La rndul lui, preedintele Traian Bsescu se face vinovat c a acceptat printr-o hotrre a CSAT S-58/28 aprilie 2009 s nu se fac licitaie pentru achiziionarea sistemului, ci s se ofere printr-un act secret aceast favoare firmei franceze MBDA. Proba nregistrrilor ilegale din Comisia Udrea este postat pe site-ul Camerei Deputailor Dovada faptului c discuiile din Comisia Udrea au fost nregistrate ilegal a ieit la iveal. Pe site-ul Camerei Deputailor au fost postate toate nregistrrile din ziua de 13 august, iar la o studiere mai atent a acestora se poate stabili cu precizie momentul n care aparatele au ncheiat nregistrarea oficial i cnd a nceput cea ilegal, care a ajuns n pres. Dou minute au fost suficiente pentru ca cineva s comute nregistrarea pe un alt terminal aflat n interior . Toat nregistrarea dureaz 5 ore, 53 minute i 27 secunde. ns ultima parte, cea care nu ar fi trebuit s fie nregistrat, dureaz 31 de minute, la care se adaug cele dou minute necesare schimbrii aparatului de interceptare. Udrea, prima liftier a rii Ministrul Turismului, Elena Udrea, s-a prezentat la comisia de anchet, dar nu pentru a rspunde ntrebrilor parlamentarilor, ci pentru a oferi o nou mostr de tupeu. Ca i la prima ei vizit la comisia de anchet, Udrea a venit, a acuzat i a plimbat liftul. De jos n sus i de sus n jos, chemat personal sau de aghiotani cu rang nalt. Ministresa i-a sfidat din nou pe membrii comisiei de anchet, care nici nu au apucat s-i pun vreo ntrebare legat de matrapazlcurile pe bani publici de la Ministerul Turismului, c s-a i ridicat i a plecat. Nu nainte de a-i acuza pe parlamentari din comisie de incompatibilitate, abuz, rea-credin i ilegalitate. Un circ gratuit oferit de Udrea care i de aceast dat a ncurcat arena cu Parlamentul Romniei. Ce-i drept, de data aceasta nu i s-au mai oferit flori. Pentru tupeul de care d dovad i lipsa de respect fa de o instituie fundamental a statului n care nu a fcut altceva dect s plimbe liftul, o propunem pe Udrea prima liftier a rii. Guvernul ar vinde ce-a confiscat Ceauescu O msur pe care Guvernul o va promova vizeaz vnzarea de ctre autoritile locale a terenurilor pe care se afl cldiri rezideniale n proprietatea cetenilor. Adic pe Legea nr. 112 s-a vndut casa, dar nu i terenurile aferente. Vom da posibilitatea administraiilor locale, pe baza economiei de pia i pe baza preurilor care exist pe pia, s poat fi vndute terenurile care sunt adiacente imobilelor cumprate pe Legea nr. 112. Aceast declaraie a fost dat n urm cu dou zile de primul-ministru Emil Boc, care a anunat totodat c aceast lege, ce modific o serie de prevederi ale Legii 112/1995, va fi inclus n pachetul legislativ pe care Executivul i va asuma rspunderea n Parlament. septembrie 2, 2009 Iliescu a refuzat in 1991 oferta de unire a Moldovei cu Romania Ambasadorul Aurel Preda afirma ca, in 1991, Mircea Snegur i-a transmis de doua ori lui Ion Iliescu propunerea de unire a Basarabiei cu Romania. Snegur a trimis la Bucuresti doi emisari care sa-i propuna lui Iliescu realizarea unirii. Aurel Preda s-a intalnit in octombrie 1991, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau, care era

insotit de Anatol Plugaru, directorul SIS. Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea de a-i asigura lui Snegur o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii trebuiau sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre Ion Iliescu . Puterea de la Bucuresti nu a dat nici un raspuns si nu a acceptat nici propunerea agreata de Chisinau, conform careia frontiera de pe Prut urma sa fie pazita numai de Romania. Ion Iliescu considera ca dezvaluirile lui Aurel Preda sunt simple fabulatii. Asemenea informatii nu au ajuns la mine. Nu-mi amintesc, dar ideea era total nerealista. Erau atunci niste realitati peste care nu se putea trece. Armata a 14-a se afla pe Nistru, ne-a declarat fostul presedinte al Romniei. Ieri, Vladimir Voronin si Zinaida Grecianii au depus flori la Monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant. S-au tinut slujbe religioase in toate bisericile din centrele raionale ale republicii. S-a marcat astfel ziua in care Parlamentul de la Chisinau a aprobat Declaratia de independenta, iar comunistii vor sa induca ideea ca Stefan cel Mare este pionierul statalitatii Republicii Molotov. Putina lume mai stie insa ca Declaratia de independenta a fost elaborata de ambasadorul Aurel Preda din Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti, la solicitarea presedinteluiu Mircea Snegur, moment evocat in cartea amintita. Aurel Preda a fost insotit atunci de tanarul diplomat Valentin Stan, care, ulterior, avea sa devina un antiist feroce. Situatia politica era volatila atat la Chisinau, cat si la Bucuresti. Premierul Mircea Druc fusese inlaturat la ordinul Moscovei, iar Ion Iliescu semnase in primavara ultimul tratat politic din lume cu Uniunea Sovietica. Functia de vicepresedinte sau macar senator Pare incredibil astazi, dar Mircea Snegur a trimis ulterior la Bucuresti doi emisari speciali, care sa-i propuna lui Ion Iliescu realizarea unirii. Ambasadorul Aurel Preda relateaza ca s-a intalnit in octombrie, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau. La aproximativ 50 de metri veghea atent Anatol Plugaru, seful Serviciului de Informatii si Securitate al republicii. Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea lui Mircea Snegur de a-i asigura o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii, pe care Ion Iliescu ii domina foarte usor, sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela, iar unirea se facea. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre presedintele Ion Iliescu. Nici o reactie de la Cotroceni. Vasile Nedelciuc si Anatol Plugaru au revenit in acelasi loc peste o luna, insistand pentru obtinerea unui raspuns. Uite, noi credem ca am exagerat. Renuntam la postul de vicepresedinte al Romaniei, dar solicitam un post de senator de drept pentru presedintele Snegur, a spus Vasile Nedelciuc. Conform uzantelor, Aurel Preda redacteaza un nou raport catre Ion Iliescu. Nici un raspuns. Recent, ambasadorul a publicat cartea Memoriile unui diplomat oarecare si i-a oferit-o lui Ion Iliescu: nici o reactie! Am fost prosti fiindca am fost saraci Noi chiar credeam atunci in reunificare. Am insistat pe langa Snegur ca Declaratia de independenta s-o citeasca cineva clar si sa spuna populatiei adevarul. Se stransesera aproximativ un milion de basarabeni in Piata Centrala din Chisinau. A vorbit un scriitor din Gagauzia, care nu prea stia nici ruseste, nici romaneste, dar a spus un lucru extraordinar: Oameni buni, am fost prosti pentru ca am fost saraci; am

fost saraci pentru ca am fost prosti. Daca vrem sa scapam de saracie, nu mai trebuie sa fim prosti si de aceea trebuie sa ne unim cu Romania. Insusi Snegur mi-a talmacit ce spunea scriitorul. Oamenii din piata plangeau si se imbratisau, asa ca sa nu-mi spuna mie nimeni ca basarabenii nu voiau unirea, isi aminteste Aurel Preda. Primele semne ca emanatii nu voiau sa auda de unire au aparut cand ambasadorul Aurel Preda, care primise misiunea insarcinat cu afaceri, a propus sa nu se spuna ambasada la Chisinau, ci reprezentanta Bucurestiului la Chisinau. Teodor Melescanu nici n-a vrut sa auda. Dupa cele doua intalniri cu Vasile Nedelciuc, am mai avut o revelatie la Iasi, in cadrul unei comisii mixte a granicerilor. Comandantul trupelor de graniceri din Romania era generalul Dumitru Luca. Noi am propus ca paza frontierelor R. Moldova sa fie asigurata numai de catre Romania, astfel ca paza sovietica sa fie inlaturata. In urma raportului nostru catre presdintele Ion Iliescu, nu s-a primit nici o reactie. Lui Iliescu nici nu i-a trecut prin cap sa faca unirea. Aurel Preda nu crede ca Iliescu se temea ca propunerea reunificarii ar fi fost o provocare marsava din partea lui Snegur. Pe-atunci, Ministerul Afacerilor Externe de la Chisinau era sprijinit consecvent de Directia Juridica si a tratatelor din MAE de la Bucuresti. Ulterior, Marcel Dinu a schimbat radical orientarea de la MAE Bucuresti, iar Ion Iliescu il asculta orbeste. Daca Ion Iliescu accepta, se facea unirea atunci. Sigur, cei de la Chisinau ar fi pus niste conditii asa cum a procedat si Pantelimon Halipa la 27 martie 1918 sau ca Iuliu Maniu pentru Transilvania. Ion Iliescu nu mi-a transmis macar un formal Multumesc! Spaima atavica fata de Rusia sau angajamentul? Mircea Druc, primul sef de guvern anticomunist si ist de la Chisinau, este uluit de dezvaluirile lui Aurel Preda: Este un adevar catastrofal. A fost un moment formidabil, comparabil cu momentul din 1992, cand eu i-am propus lui Ion Iliescu sa lase circulatia libera pentru leul romanesc in Basarabia, la concurenta cu rubla si cu cuponul moldovenesc. Nedelciuc era pentru mine o personalitate controversata, dar este un om instruit. El nu a votat pentru referendumul din martie 1991 pentru pastrarea URSS. Despre Ion Iliescu stiu ca nu a fost niciodata ist si nici nu era sigur ca va ramane presedinte. Parlamentarii de la Bucuresti nu ar fi respins o asemenea propunere. Nici Snegur nu era sigur de soarta lui. Cat am fost prim-ministru, Ion Iliescu nu m-a primit niciodata. A venit insa cu Petre Roman la Spitalul Elias, unde fusesem internat dupa ce am fugit de procurorii lui Gorbaciov de la Chisinau. Era Ion Iliescu un tradator al intereselor Romaniei sau era bolnav de spaima fata de orice adiere de la Moscova? In toate cartile dumisale, parintele democratiei originale nu lamureste nici aceste aspecte. In Constitutia Romaniei nu exista nici o referire la reintregirea nationala, asa cum era in Constitutia Republicii Federale Germania. Acum, Republica Molotov se transnistrizeaza lent si fiindca parlamentarii de la Bucuresti au adoptat de fapt independenta Basarabiei fata de Romania, iar nu de Rusia. Medvedev l-a felicitat din nou pe Voronin si i-a propus un parteneriat strategic adancit. Pana una-alta, orginalul Declaratiei de independenta s-a pierdut in focul de la 7 aprilie 2009. august 27, 2009 JEFUIREA ROMANIEI-SUPER JAFUL ROMANIEI AL ACESTUI SECOL Oamenii sunt batuti in cap.ma rogce-i mai multi..vedem zilnic la tv reclama celor 4 miliarde de dolari pe care ii castiga Romania din proiectul Rosia Montana (reclama care tinteste pacaleala oamenilor la cea mai mare excrocherie si tarharie a Romaniei de la pierderea tezaurului si pana in prezent),oferiti generos de firma de exploatare.Totusi, nimeni nu comenteaza cate sute de miliarde de $ , castiga aceasta firma jefuind tara si oferind acesteia doar o infima parteiar mogulii presei fac din

aceasta ca fiind ceva firesc ,o afacere fireasca,doar pt ca sunt platiti mai gras pentru a face aceasta campanie de manipulare si schimbarea unghiului de perceptie al cetateanului de rand asupra unei astfel de mega excrocherii,necontand ca Romania este vanduta pe fata aproape in totalitate,atata timp cat ei au un anume castig.: La dracu cu Romania . Asa va puteti da seama ce inseamna presa si televiziunea.Daca nu au un castig sunt chipurile pentru popor..daca apare castigulnu mai conteaza poporul nici cat o ceapa degerata UPDATE : ACEST ARTICOL NU A PUTUT FI POSTAT PE SITE-UL REALITATEA TV ,DATORITA CENZUREI MINUTIOASE SI POLITICII MALEFICE IN DETRIMENTUL CETATENILOR ROMANIEI ,CARE SE PRACTICA IN ACEASTA INSTITUTIE iunie 14, 2009 Romania coboara treptele agoniei catre fundul negru si rece al gropii care ne-a fost pregatita de UE si FMI Dupa ce ne-am indatorat la FMI cu 20 miliarde de euro , din care Romania va beneficia la propriu de doar 6-7 miliarde , deoarece restul banilor vor fi dati marilor producatori in vederea investitiilor cu scop de crearea a noi locuri de munca si care la randul lor, vor ajunge miseleste inapoi la FMI ,care la randul sau FMI o sa nii de-a iara-si in o a doua transa ,a treia si totasa ,Robert Zoellick pregateste Romania pentru un eventual impact psihologic ,manipuland prostimea astfel..: O grav criz uman i social, cu implicaii politice foarte importante aceasta ar putea fi urmtoarea etap a actualei recesiuni economice globale, n viziunea lui Robert Zoellick, preedintele Bncii Mondiale (BM). Romnia este statul pe care oficialul l numete expres ca fiind ntr-o situaie delicat. ntr-un inteviu pentru cotidianul spaniol El Pais, citat de Agerpres, americanul atrage atenia asupra faptului c, dei pieele de capital i-au revenit ntr-o anumit msur, utilizarea capacitii de producie continu s fie foarte, foarte sczut. Producia industrial este foarte redus i ar putea s se diminueze n continuare, chiar dac ntr-un ritm mai lent dect n primele luni ale lui 2009, consider Zoellick. Ceea ce a nceput ca o mare criz financiar i a devenit o profund criz economic se transform acum ntr-o mare criz a omajului i, dac nu lum msuri, exist riscul ajungerii la o grav criz uman i social, cu implicaii politice foarte importante, consider preedintele BM. Europa de Est este ntr-o situaie delicat, n special rile baltice i altele precum Romnia, a spus Zoellick. Potrivit analizelor economice la care a avut acces, eful BM crede c relansarea economic va ntrzia i va fi mai lent dect s-a prevzut. Dezacord fa de corul opiniilor optimiste n ultimele zile, magnai precum George Soros i Rupert Murdoch, dar i ministrul Economiei din Italia, Giulio Tremonti, au avut declaraii optimiste, potrivit crora ceea ce a fost mai ru din actuala criz global a trecut deja. Zoellick este mult mai precaut, apreciind c relansarea economic va fi de slab intensitate pentru o lung perioad, n timp ce omajul va continua s creasc. Probabilitatea ca actuala recesiune mondial s degenereze ntr-o agonie prelungit ca n anii 1930 este sczut, dar niciodat nul, crede Zoellick, menionnd dou diferene fa de acea perioad. Reacia bncilor centrale i evitarea unor msuri protecioniste, care s blocheze comerul internaional, au

redus ansele unei crize de amploarea celei de acum 80 de ani, dar nu pot anula toate riscurile. Nu cred s fie probabil o criz, dar dac ar avea loc, ar fi teribil, afirm Robert Zoellick. mai 26, 2009 Gazele rusesti se ieftinesc cu cel putin 25%, dar Romania reduce tariful pentru populatie cu 3% Pretul gazelor naturale rusesti exportate n acest an catre Europa fi de 250-300 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, fata de peste 400 de dolari anul trecut, a anuntat Gazprom. Pretul pentru mia de metri cubi va oscila ntre 250 si 300 de dolari, a declarat Vladimir Chetinine, seful departamentului pentru exporturi n Europa de Nord-Est al grupului rus, noteaza Mediafax. El a adaugat ca Gazprom a folosit n calcule date furnizate de diferite agentii europene. Oficialii companiei au anuntat inca din februarie diminuarea tarifelor, ca urmare a declinului cotatiei petrolului. In Romania, unde circa 30% din consum provine din export, pretul va scadea incepand de astazi cu 3%. Desi premierul a fost cel care a solicitat scaderea tarifelor, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Petru Lificiu, a negat ca ar fi fost dictata politic. Anterior anuntarii deciziei, Lificiu afirmase ca nu va scadea pretul pentru a le permite furnizorilor si distribuitorilor de gaze naturale sa-si recupereze pierderile de anul trecut. aprilie 30, 2009 BASESCU, O NOUA INCHIZITIE IN ROMANIA Dupa ce s-a vazut impins in corzi Basescu incearca sa distraga atentia poporului in a cantari care dintre mizerabilii Romaniei e mai mizerabil si decazut in sferele afacerilor si ale politicii Acuzat de svrirea a trei infraciuni de lipsire de libertate n mod ilegal, Gigi Becali a fost arestat preventiv, pentru 29 de zile, astzi, de ctre magistraii Judectoriei Sectorului 1, decizia fiind deja atacat de avocaii acestuia la Tribunalul Bucureti Finanatorul Stelei e acuzat c i-a lipsit de libertate pe hoii care i-au furat limuzina acum dou luni. Procurorii au cerut arestarea lui Becali, care e aprat de avocatul fostului ef al DGIPI, Cornel erban Nu este primul VIP care i recupereaz maina fr ajutorul autoritilor. Lista este deschis de Vasile Turcu, acionar al clubului Dinamo, cruia i s-a furat un Range Rover de 120.000 de euro Gigi Becali, n halat i papuci, a urlat live nedreptatea pe toate televiziunile. Apoi, procurorii au cerut arestarea latifundiarului pentru 29 de zile, acesta fiind aprat de unul dintre avocaii din cazul Popoviciu. Demn de menionat este faptul c, n 2008, din 1.200 de maini furate n Capital, Poliia a recuperat jumtate. Din acest motiv nu e deloc neobinuit ca proprietarii unor limuzine s negocieze cu hoii o rscumprare. Printre VIP-urile care i-au recuperat mainile fr ajutorul autoritilor se numr chiar i Vasile Turcu, acionar al clubului Dinamo, cruia i s-a furat un Range Rover de 120.000 de euro. Povestea unui Mercedes la latifundiar Dup ce a vrut s-i fac singur dreptate, recuperndu-i limuzina furat cu ajutorul bodyguarzilor, Gigi Becali s-a vzut pus sub nvinuire pentru lipsire de libertate n mod ilegal. Asta dup ce i-a pus pe hoi s scrie c au furat maina i s jure c nu mai fac. Anchetatorii l-au reinut pe latifundiar i spun c oamenii acestuia i-au urmrit pe trei dintre suspecii furtului de main, au deschis focul asupra lor i iau bgat n portbagaj. Cei trei ar fi fost sechestrai timp de trei ore. Gigi Becali a fost reinut pentru lipsire de libertate n mod ilegal, n dosarul n care este cercetat mpreun cu bodyguarzii si. Fr s bnuiasc ce l ateapt, Becali a ajuns la sediul Poliiei la volanul limuzinei sale Mercedes, cea furat n ianuarie. A fost escortat de trei mascai din trupele speciale, care

au stat n limuzin, dar i de un lung alai de maini cu girofar. Avocatul Aurelian Bdulescu, cel care l-a asistat pe Becali la audierile de la Poliia Capitalei, a declarat pentru Mediafax c anchetatorii nu au prezentat nicio prob care s justifice o asemenea msur. Potrivit avocatului, Gigi Becali urma s fie dus la instan n jurul orei 18, pentru a se stabili dac judectorii accept propunerea procurorilor de arestare preventiv a omului de afaceri. La rndul su, Gheorghe Mateu, avocatul lui Gigi Becali, a promis c va veni n Bucureti, n aceast sear, cu o curs aerian, pentru a-i putea apra clientul. Din acest motiv, el ar fi cerut Judectoriei Sectorului 1 ca propunerea de arestare a acestuia s fie judecat dup ora 21.00. ntre timp, Becali a fost asistat la Poliia Capitalei de unul dintre avocaii din cazul Popoviciu. Este vorba despre Aurelian Bdulescu, avocatul fostului ef al DGIPI, Cornel erban. Fost poliist la Crim Organizat, Bdulescu a fost coleg cu Petre Pitcovici, cercetat i el n dosarul Popoviciu. Asediu cu mascai la palatul din Pipera al lui Gigi Becali Mascaii de la SPIR au asediat, joi dimineaa, palatul din Pipera al lui Gigi Becali. Dubele mascailor au blocat ieirile din curtea casei, fr ca poliitii s ptrund n locuin. Ce s caute Poliia la mine acas? Trebuie s vin avocatul. S intre, care e problema? Nu e niciun bodyguard? Ce s fac, s mi scoale copiii din somn, a protestat Becali. Nu sunt nimeni n ara asta, ca s vin ca un infractor. Mai lsai-o naibii cu legile stea. Nu le e ruine? Descinderile mascailor de la SPIR au loc dup ce doi dintre cei care i-au furat n iarn lui Becali limuzina Mercedes S500 4matic, au fcut plngere la Poliia Capitalei, susinnd c au fost sechetrai i ameninai cu arme de foc. n timp ce, n frunte cu eful Securitii stadionului Steaua, Ctlin Smrndescu, alte apte persoane, bodyguarzi ai lui Becali, erau aduse pentru audieri la Poliia Capitalei, acesta ddea interviuri jurnalitilor din locuina sa. Au venit la 7 dimineaa, vreo 30 de bodyguarzi, de era s leine mama, a povestit Becali pentru Realitatea TV. Ce arme de foc? Au vreo prob? Bodyguarzii mei au pistoale cu bile de cauciuc. E posibil s le fi folosit, a recunoscut Becali. El a mai spus c cei care i-au furat maina i-au cerut iniial 30 de mii de euro ca s i-o napoieze. Oamenii lui Becali au reuit ns s i prind i s recupereze limuzina. Potrivit Poliiei Capitalei, n noaptea de 25 spre 26 ianuarie, n jurul orei 0.35, dispeceratul 112 a fost sesizat c, la intersecia strzilor Doctor Felix i Nicolae Titulescu, a avut loc o altercaie, n care s-au folosit i arme de foc. Un autoturism Mercedes ar fi fost blocat n trafic, iar cei trei pasageri au fost bgai cu fora n portbagajul uneui autoturism de teren i i transportai ctre o destinaie din Tunari. Anchetatorii spun c cei trei pasageri ai Mercedesului ar fi fost btui i inui mpotriva voinei lor timp de trei ore. La un brule, au but cafea, au stat cam o or ct au dat declaraii cum au furat maina, povestete scena Becali. Le-am spus c dac nu dau declaraii chem Poliia. Am dat ordin nu se atinge nimeni de ei. I-am i filmat pe telefon cum spun i-au furat maina lui Gigi Becali. Am i rs. Ce s le fac eu? I-am pus s jure c nu fac tlhrii i fur numai maini, c fur de la bogai, nu de la sraci. Am fcut caterinc. Becali a citit n direct i din declaraiile pe care cei acuzai c i-au furat maina le-ar fi dat n faa sa. Menionez c s-a urcat la volan i m-am deplasat n Tei i am adus maina. La aproximativ 30 de metri am ascuns autoturismul, am schimbat numrul. Menionez c am fost urmrii de bodyguarzii lui Gigi Becali care ne-au somat s oprim, am fost blocai de maini. Am ncercat s scpm. Am ieit cu o sabie i o bt de base-ball, spune unul dintre hoi. Ne-au urmrit bodyguarzii noi am vrut s ne batem cu ei. Am scos sbiile i am tras cu pistolul cu bile de cauciuc. Ne-au prins i am fost obligai s aducem n parcare maina lui Gigi Becali, ar fi declarat un altul.

Ulterior, Gigi Becali spune c hoii i-au cerut 50 de mii de euro ca s nu l reclame. Mi-au cerut, apoi, 50 de mii de euro ca s nu fac plngere. efule, au fcut nelegere cu eful Poliiei Capitalei. Dac am recuperat maina, pentru ce s fac plngere? Poliia Capitalei putea s se autosesizeze. Au spus c au copii mici, mi s-a fcut mil de ei. Apoi hoii mi-au fcut plngere pentru lipsire de libertate. Au venit oamenii i au zis c ateapt 30 de zile s fac plngere. Eu nu fac pentru c mi-am recuperat maina. Nu credeam c face eful Poliiei Capitalei pact cu infractorii. Mi s-a spus c a fcut pact ca s m ia pe mine. Sunt eu jertf? eful Poliiei Capitalei o s fie dat afar, amenin latifundiarul din Pipera. M mbrac frumos i m duc la poliie s dau declaraii, a promis, dup mai bine de dou ore de asediu al mascailor. Vor s intre n cas s fac percheziie. Pentru ce? Nici mcar nu am fost eu. Eu am ateptat maina la poart. Mi-au dat o hrtie cu un dosar n care sunt reclamat eu i bodyguarzii mei. 30 de ini mascai vin la Becali n cas. Cum s nu respecte legea Becali? Ua e deschis, s intre. Eu cnd am deschis am pus piciorul n u. Le-am zis s intre, nu au intrat.Unde scrie n lumea asta s scol copiii din somn c au fcut doi hoi o reclamaie? Pe viitor, Becali promite s reclame hoii la Poliie.Dac mi s-ar mai fura maina, fac plngere s li se dea 25 de ani. Mai am eu vreo mil fa de hoi de acum ncolo? UPDATE: Gigi Becali a ajuns la Judectoria Sectorului 1 Dup mai bine de opt ore de la reinerea sa, Gigi Becali a fost dus, n jurul orei 21.10, la Judectoria Sectorului 1. Aici urmeaz s se judece n aceast sear propunerea procurorilor, care cer arestarea lui Becali pentru lipsire de libertate n mod ilegal. Dac judectorii vor accepta cererea procurorilor, Becali ar urma s fie arestat pentru 29 de zile. n caz contrar, omulde afaceri va trebui s fie pus de ndat n libertate. UPDATE 2: Procurorii din cazul Becali: Nimeni, indiferent de statutul social, nu i poate face dreptate singur Procurorii susin n faa instanei c Gigi Becali trebuie arestat mpreun cu alte cinci persoane pentru lipsire de libertate, pe motiv c s-au erijat n organe de aplicare a legii. n motivarea pericolului pentru ordinea public s-a avut n vedere faptul c prin activitatea infracional inculpaii s-au erijat practic n organe de aplicare a legii, aspect ce contravine n mod flagrant principiului conform cruia nimeni, indiferent de statutul social, nu i poate face dreptate singur, spun procurorii. Alturi de Becali, n dosarul sechestrrii mai sunt reinui Ctlin Otto Zmrndescu, tefan Dediu, Nicolae Dumitracu, Dumitru Beciu i Marius Geavela. Becali are trei capete de acuzare, cte unul pentru fiecare dintre cei trei brbai suspectai c i-ar fi furat masina. aprilie 3, 2009 FMI A PUS MANA PE CAZMAUA CU CARE VA SAPA GROAPA ROMANIEI FMI a pus mana pe cazmaua cu care va sapa groapa Romaniei ,in care va pica dupa nici 2 ani(cel mult) de la acest imprumut initiat de domnul BASESCU cu ochii inchisi ,spun eu pentru ca nu cred ca asta era solutia ce-a mai viabila in aceasta situatie.Suntem impinsi de la rau in mai rau De fapt asta este si dorinta UE si a FMI ..o tara in faliment ..adusa in pragul disperarii , pt a fi de acord cu noile POLITICI MONDIALE si NOUL GUVERN MONDIAL ,in schimbul salvarii tarii noastre de la o moarte prin infometare Atat Basescu ,guvernul cat si restul politicienilor abia daca ajung la mintea unei gainiiar daca stiau acest lucru ,cu atat mai grav..asistam periodic la vinderea Romaniei si urcarea poporului la statutul de SCLAV MODERN :

Taxe i impozite mai mari! Este preul pe care Romnia l va plti dac va bate palma cu Fondul Monetar Internaional pentru un mprumut. Majorarea drilor este inevitabil, spun specialitii, dac ne uitm la experina trit de rile vecine. n aceste zile doi oficiali romni poart discuii cu reprezentanii FMI despre condiiile unui eventual mprumut. Un mprumut de la FMI nu ar fi benefic pentru Romnia, spun specialitii Vezi Galerie Articol Vecina noastr, Ungaria, care a mprumutat anul trecut 25 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaional i Banca Central European a fost nevoit s mreasc TVA-ul de la 20 la 23 la sut. Era o msur ateptat, spun specialitii, avnd n vedere c Executivul de la Budapesta trebuie s-i ndeplineasc angajamentele fa de ce cele dou instituii. Experiena Ungariei ar putea fi trit i de Romnia, avertizeaz analitii, avnd n vedere c autoritile de la Bucureti bat n aceste zile la porile mai multor instituii pentru a primi un mprumut. n prezent, discuiile se poart cu reprezentanii FMI. E posibil s insemne reducere de cheltuieli plus o cretere de venituri prin poteniale creteri de taxe, susine Ionu Dumitru, analist financiar-bancar. Romnia are nevoie de un mprumut pentru acoperirea datoriilor companiilor private, dar i pentru finanarea deficitului bugetar. n cel mai pesimist scenariu asta nseamn 18 miliarde de euro. Specialitii spun ns c ne putem descurca i cu mai puini bani. Pentru a face rost de o astfel de sum, ara noastr va avea n vedere mai multe instituii de la care se va putea mprumuta. Nu v ateptai, n concluzie, s fie un singur mprumut, nu v ateptai s fie o cifr pe care s o nelegei de fiecare dat, declara guvernatorul BNR, Mugur Isrescu, sptmna trecut. Printre rile care au mprumutat recent bani de la Fondul Monetar Internaional se numr Ucraina, Letonia sau Serbia. martie 10, 2009