Impactul negativ al radia iilor asupra snta ii umane

Lumea actual i cu att mai mult cea viitoare este greu de imaginat fr calculatoare, televizoare i alte aparate electronice. Revolu ia industrial a dat ansa omenirii s-i sporeasc n mod substan ial posibilit ile fizice i intelectuale cu ajutorul mainilor. Cu ajutorul computerelor s-a deschis pentru omenire un cmp larg de ac iune, a fost accelerat progresul economic general. Conform datelor analitilor de la "Gartner Dataquest" pentru sfritul lunii aprilie 2002 n lume au fost fabricate 1 miliard de calculatoare (!). n anul 2008 n lume vor fi 2 miliarde de calculatoare si peste 6 miliarde de telefoane mobile (!) Crete rapid i consumul de energie. Omul, involuntar, se afl permanent sub ac iunea periculoas pentru sntatea sa a radia iilor cmpurilor negative artificiale, create de sistemele electronice i de sistemele de alimentare cu energie. Iar intensitatea acestui fond electromagnetic negativ din sfera vie ii crete rapid. Radia ia electromagnetic artificial a tuturor aparatelor electronice de pe planet depete nivelul cmpului geomagnetic total al pmntului de 1 milion de ori !. Una dintre problemele stringente de igien din ultimul timp o reprezint nlturarea tuturor urmrilor nocive posibile pentru sntatea omului, provocate ca urmare a implementrii pe scar larg a aparaturii electronice amintite mai sus. O parte nsemnat a bolilor "de computer" aprute este determinat de faptul c ac iunile nocive ale unui asemenea mijloc popular i, la prima vedere, inofensiv precum este calculatorul sunt nc pe departe necunoscute pentru mul i.

STUDIU PRIVIND EXPUNEREA LA RADIA II ELECTROMAGNETICE (NEIONIZANTE) I RISCUL PENTRU SNTATE

Institutul de Sntate Public Bucureti

OBIECTIVE
Evaluarea expunerii la radia ii electromagnetice neionizante de radiofrecven i microunde a personalului dintr-o unitate militar dotat cu aparatur de teleradiocomunica ii i a personalului dintr-un laborator de cercetri aflat n apropierea locului de amplasare a unor aparate de teleradiocomunica ii care apar in unei unit i militare.

METODOLOGIE
Msurtorile pentru determinarea densit ii de putere a cmpului electromagnetic s-au efectuat cu dou tipuri de aparate:Narda Model 8718, aflat n dotarea Institutului de Cercetri al Armatei, i un analizor de spectru Tektronix 2710 cu anexe, care apar ine Inspectoratului General al Radiocomunica iilor. Rezultatele msurtorilor au fost interpretate conform Normelor Generale de Protec ia Muncii, valabile n prezent. S-au folosit chestionare pentru evaluarea posibilelor simptome datorit expunerii la cmpuri electromagnetice, pentru culegerea datelor privind stilul de via , antecedente personale i heredocolaterale patologice. Personalul chestionat cuprinde 35 subiec i grupati n lotul 1, iar personalul care lucreaz la laboratorul de cercetari formeaz lotul 2. S-a realizat analiza morbidit ii i a mortalit ii din fiele medicale.

REZULTATE
Pentru banda de frecven 10 - 400 MHz n ambele locuri s-a depit limita maxim de expunere prevazut n Norme. La lotul 1 s-au gsit: 11,43% cu afec iuni cardiovasculare, 5,71% cu dureri lombare, 2,86% dureri de cap cronice. Simptomele acuzate sunt: 65,71% dureri de cap, 45,71% somnolen , 28,57% cderea prului. Lotul 2: 76,92% prezint diferite afectiuni: 34,62% au afec iuni endocrine, 15,38% au afec iuni cardiovasculare, 3,84% au afec iuni preneoplazice, 3,84% au afec iuni neoplazice, 19,23% alte afec iuni. Simptome acuzate: tulburri de somn 38,46%, somnolen 26,92%, nervozitate 23,08%. Analiza morbidit ii rezultat n urma consultrii fielor medicale a relevat n cadrul unit ii existenta urmtoarele grupe de afec iuni: afec iuni ale sistemului nervos: 32,43%, afec iuni cardiovasculare: 29,73%, afec iuni gastrointestinale i hepatice: 21,62%, afec iuni dermatologice: 8,11%, diabet zaharat: 5,41%, TBC secundar 5,41%, tumor de colon: un singur subiect, decedat. Analiza mortalit ii a relevat, ncepnd cu anul 1984, 46 cazuri de deces, raportate la aproximativ 300 persoane i anume: 41,30 % prin afec iuni cardiovasculare i restul de 58,69 % prin cancer. n cadrul laboratorului de cercetri, tot ncepnd cu anul 1984, raportat ns la un numr mic de angaja i (aproximativ 26 persoane) s-au gsit 11 cazuri de deces: 3 ( 27,27%) prin accidente cardiovasculare majore i restul de 8 (72,72%) prin cancer. n primavra anului 1999 un brbat, 55 ani, ieit la pensie n urm cu un an, a fost diagnosticat cu cancer mamar.

Literatura de specialitate consider c dac, n conditii de expunere la radiatii electromagnetice, un barbat este diagnosticat ca suspect de cancer mamar, atunci aceasta se datoreaz expunerii la cmp.

CONCLUZII
Radia iile electromagnetice neionizante sunt promotori ai procesului oncogen, afec iunile neoplazice aprnd dup un timp de expunere de c iva ani.

Ce trebuie s sti i despre telefonie mobila.

Telefonul mobil este un aparat de emisie-recep ie de dimensiuni reduse. n func ie de standardul telefonului, transmisia se realizeaz ntr-un diapazon de 453 1800 MHz. Puterea de iradiere este o mrime variabil care depinde n mare msur de starea canalului de comunica ie, telefonul mobil este sta ia de baz, adic cu ct este mai ridicat nivelul semnalului sta iei la locul de recep ie, cu att este mai sczut nivelul iradierii telefonului mobil. Puterea maxim se situeaz n intervalul 0,125-1W. Telefoanele din standardul NMT-450 se caracterizeaz printr-o putere mai mare (puterea nominal este de circa 1W), una mai redus standardul GSM-900 (0,25W) i cea mai redus telefoanele din standardul GSM-1800 (0,125W). n conformitate cu limitele existente temporar admisibile ale nivelului de iradiere electromagnetic, densitatea fluxului (DF) asupra utilizatorilor telefoanelor mobile nu trebuie s depeasc 100 microwa i/cm2. Este necesar s men ionm c n natur mrimea densit ii fluxului este foarte mic constituind doar 10-15mW/cm2. n conformitate cu normele interna ionale, puterea de iradia ie e telefoanelor mobile este msurat n unit i SAR. SAR (Specific Absorption Rate Rata Specific de Absorb ie) este exprimat la o unitate din greutatea corpului sau esutului. n unit i interna ionale, SAR se exprim n watt pe 1 kg (W/kg). Nu confunda i acest indicator cu puterea de emisie a telefonului mobil, care este de obicei indicat n instruc iuni. Pn nu demult limita superioar a mrimii SAR n Europa era de 2 W/kg. Este general acceptat urmtoarea grada ie a telefoanelor mobile:

Capacitate de iradiere mic - SAR < 0.2 W/kg Capacitate de iradiere redus - SAR 0.2 - 0.5 W/kg Capacitate de iradiere medie - SAR 0.5 - 1.0 W/kg Capacitate de iradiere ridicat - SAR > 1.0 W/kg

Este foarte greu de schimbat mrimea SAR. Sunt necesare echipamente speciale i fantome, adic imitatori ai esuturilor organismului uman. La nivel mondial nc nu exist o metodologie unitar de msurare a SAR, de aceea datele cu privire la acest indicator, msurat n cadrul diferitor centre, poate varia de cteva ori.

Cea mai aproape de adevr este msurarea densit ii fluxului (DF) iradierii electromagnetice a telefonului mobil, calculul capacit ii lui de iradiere ce decurge din puterea aparatului. Numai conducndu-v dup aceti indicatori pute i s evalua i gradul de siguran al mobilului Dvs.

n ce const pericolul telefoanelor mobile asupra snt ii umane?

Ac iunea oricrei iradieri electromagnetice se analizeaz prin prisma a 2 efecte: termic i non-termic sau informa ional. Efectul termic. Nu este cazul s explicm sensul acestuia. Pute i s-l observa i dac ve i pune o gin n cuptorul cu microunde, iar peste ceva timp ve i scoate mncarea gata. Aproximativ acelai efect l are i iradierea produs de telefonul mobil. Acest lucru este uor de observat prin vizualizarea computerizat a cmpului electromagnetic. Trebuie s mai ine i cont i de faptul c antena, cea mai important surs de iradiere a telefonului mobil, se afl la o distan de 3-5 centimetri de creier, asupra cruia de fapt ac ioneaz cmpul electromagnetic. Binen eles c temperatura anumitor zone ale creierului crete. Dup o discu ie mai lung putem observa acest efect prin creterea temperaturii i la nivelul urechii. S-a calculat c la o valoare SAR de 4 W/kg pe o durat de 30 de minute, temperatura esutului unui individ adult sntos crete cu 1 grad Celsius. Aceasta are un efect nefast asupra tuturor organelor, care vor reac iona prin diverse disfunc ionalit i. Toate normele referitoare la iradierea prin microunde a telefonului mobil, care au fost i vor fi puse n discu ie se bazeaz doar pe efectul termic. Alt organ, care este supus ac iunii telefonului mobil este cristalinul ochiului. Datorit ndeplinirii de ctre acesta a unor func ii foarte importante, cea de asigurare a transparen ei i cea de acomodare, el este slab alimentat cu snge i din aceast cauz este mai sensibil la iradierea electromagnetic, acest lucru influen nd acuitatea vederii. Efectul informa ional sau non-termal. Telefoanele mobile de standard GSM realizeaz transferul de informa ie prin impulsuri care sunt grupate n blocuri (vezi fig. de mai jos). Un bloc este constituit din 8 impulsuri. Fiecare utilizator are la dispozi ie doar unul din cele opt impulsuri. Restul celor apte apar in altor abona i care n acelai moment pot s desfoare convorbiri telefonice pe frecven a dat. Durata unui bloc-GSM constituie 4,616 milisecunde (ms) i prin urmare frecven a impulsurilor telefonului mobil este de 1/4,616 ms=216,6 Hz sau rotunjit 217 Hz. Odat cu generarea fiecruia al optulea impuls are loc o degajare de energie propor ional. Dac puterea nominal a telefonului mobil conform instruc iunilor este egal cu 2W, atunci puterea degajat la fiecare impuls va fi de 2/8=0,25W.

Blocurile impulsurilor dintre telefoanele mobile i sta ia de baz sunt grupate n multiblocuri, constituite din 26 de repetri. Prin urmare, a doua frecven care este emis de telefonul mobil este frecven a de 217/26= 8,35 HZ. Mai mult ca att, unele tipuri de telefoane mobile care func ioneaz n regim de economisire a energiei electrice (DTX) sunt capabile s genereze o a treia frecven , cea de 2 Hz. Anume n aceast combina ie de radia ii de frecven e joase rezid nc un pericol al telefoniei mobile. Problema este c frecven ele aparatelor de telefonie mobil amintite mai sus coincid cu frecven ele activit ii bioelectrice naturale, proprii creierului uman, care se nregistreaz pe encefalogram (EEG). Astfel, frecven a de 217 Hz coincide cu aa numitul ritm gamma al creierului, 8,35Hz cu ritmul alfa, iar 2 Hz cu ritmul delta. Prin urmare, din afar (din apropierea nemijlocit) n creierul uman sunt transmise semnale care sunt capabile s interac ioneze cu activitatea bioelectric proprie a creierului (de exemplu prin intermediul rezonan ei) i prin aceasta s-i deregleze func iile. Astfel de modificri se pot observa pe encefalogram i ele nu dispar o perioad ndelungat de timp dup terminarea convorbirii telefonice. Este foarte important de men ionat c anume undele alfa se afl n legtur direct cu activitatea intelectual a individului i se consider c reflect scanarea imaginilor interioare ale contiin ei. Gndirea abstract depinde de ritmul alfa, n timpul somnului predomin ritmul delta, iar n starea de activitate a omului undele gamma. Este oare real impactul negativ al ac iunii surselor pulsatile de energie asupra organismului uman? Medicii cunosc cazuri n care ac iunea unei lumini pulsatile cu o frecven de 15 Hz asupra unei persoane care are o form ascuns de epilepsie conducea la apari ia crizei epileptice.

Telefonul mobil mai pu in de 2 minute pe zi.

Ce a i spune acum despre obinuin a unora de a-i pune telefonul mobil la capul patului pe post de detepttor. Telefonul mobil nu doarme noaptea, ci func ioneaz permanent, chiar i n starea de standbuy se afl ntr-un regim pulsatil. La cererea Norwegian Radiation Protection Board, Institutul na ional de Protejarea a Vie ii (Suedia), precum i a SINTEF Unimed (Norvegia) a fost fcut o cercetare asupra 11.000 de utilizatori de telefonie mobil care a demonstrat efectul nociv asupra snt ii. Studiul a artat c persoanele care foloseau celularul mai pu in de 20 de minute pe zi acuzau o stare de disconfort i efecte secundare. Problemele de sntate cresc pe msur ce telefonul este utilizat mai mult. O jumtate din abona ii cerceta i au declarat c n cazul folosirii telefoanelor mobile au sim it o nclzire neplcut n zona capului, n jurul urechii.

Tinerii sunt supui unui risc i mai mare. Cei care nu au nc 30 de ani sunt de 3-4 ori mai expui efectelor secundare. Copiii sunt cei mai sensibili fa de radia ia de frecven nalt a telefonului mobil. Trebuie s inem cont c n condi ii de ecranare (automobilul, cldirile din beton armat) densitatea fluxului radia iei electromagnetice ce ac ioneaz asupra omului se mrete de cteva ori.

Simptomele de baz ale efectului negativ al telefonului mobil asupra strii de sntate.

Dureri de cap; Probleme de memorie i concentrare; Stri permanente de oboseal; Depresii; Dureri i n epturi la nivelul ochilor, uscarea i lcrimarea; nrut irea progresiv a vederii; Labilitatea tensiunii arteriale i a pulsului (s-a demonstrat c dup o convorbire cu telefonul mobil, tensiunea arterial poate s creasc cu 5-10 grada ii).

Cele mai periculoase consecin e ale radia iei microundelor telefoanelor mobile sunt tumorile de la nivelul creierului (de obicei pe partea care este expus n convorbirile telefonice). Dezvoltarea tumorilor de la nivelul creierului cauzate de radia iile electromagnetice are o perioad latent de 3-10 ani. Riscul tumorilor neuroepiteliale crete de 2 ori. La persoanele care au folosit telefonul mobil mai mult de 6 ani frecven a dezvoltrii tumorilor a crescut cu 50%. Despre poten ialul pericol al telefoanelor mobile vorbete i tendin a permanent de a reduce SAR. Dup cum am men ionat mai sus, pn nu demult acest indicator nu trebuia s depeasc 2 W/kg. n urma studiilor cercettorilor suedezi realizate n standardul TCO-01 (aceste standarde sunt indicate aproape pe toate monitoarele) mrimea SAR a fost sczut pn la 0,8 W/kg, iar acest lucru nseamn ceva! Nivelul maxim admisibil al acestui indicator este de 100 mcW/cm2.

Cum s ne protejm?

La cumprarea unui telefon mobil suntem aten i la mrimea SAR; Nu trebuie s folosim mobilul dac acest lucru nu este absolut necesar; Acas i la serviciu trebuie s folosim telefoane obinuite cu cablu; S nu vorbim continuu mai mult de 3-4 minute; Folosim mai des serviciile SMS; Copiii nu trebuie s foloseasc telefoanele mobile; Nu trebuie s vorbim la mobil n interiorul mainii. n automobil folosi i telefonul mobil cu anten extern pe care s o amplasa i n centrul geometric al acoperiului; Cea mai eficient protec ie la ora actuala reprezint generatorul torsionic de protectie bioinformationala Torser. Acest dispozitiv a fost supus tuturor testrilor posibile ale tehnologiilor comunica ionale mobile i prin urmare ofer protec ie maxim impotriva radiatiilor.

Referitor la problema protejrii omului de influen nociva a aparaturii electronice.

Dac prin civiliza ie se subn elege progres pentru omenire, atunci acest fapt presupune utilizarea ra ional a acelor avantaje pe care ni le ofer civiliza ia. Lumea actual i cu att mai mult cea viitoare este greu de imaginat fr calculatoare, televizoare i alte aparate electronice. Revolu ia industrial a dat ansa omenirii s-i sporeasc n mod substan ial posibilit ile fizice i intelectuale cu ajutorul mainilor. Cu ajutorul computerelor s-a deschis pentru omenire un cmp larg de ac iune, a fost accelerat progresul economic general. Conform datelor analitilor de la "Gartner Dataquest" pentru sfritul lunii aprilie 2002 n lume au fost fabricate 1 miliard de calculatoare (!). n anul 2008 n lume vor fi 2 miliarde de calculatoare si peste 6 miliarde de telefoane mobile (!) Crete rapid i consumul de energie. Omul, involuntar, trebuie s se afle permanent sub ac iunea periculoas pentru sntatea sa a radia iilor cmpurilor negative artificiale, create de sistemele electronice i de sistemele de alimentare cu energie. Iar intensitatea acestui fond electromagnetic negativ din sfera vie ii crete rapid. Radia ia electromagnetic artificial a tuturor aparatelor electronice de pe planet depete nivelul cmpului geomagnetic total al pmntului de 1 miliard de ori (!).

Problema igienii electromagnetice

Una dintre problemele stringente de igien din ultimul timp o reprezint nlturarea tuturor urmrilor nocive posibile pentru sntatea omului, provocate ca urmare a implementrii pe scar larg a aparaturii electronice amintite mai sus. O parte nsemnat a bolilor "de computer" aprute este determinat de faptul c ac iunile nocive ale unui asemenea mijloc popular i, la prima vedere, inofensiv precum este calculatorul sunt nc pe departe necunoscute pentru mul i. Trebuie subliniat faptul c monitoarele moderne ale PC, televizoarele i alte aparate electronice produc cmpuri magnetice i electrice alternative slabe care sunt de multe ori mai slabe dect cmpul magnetic static al pmntului i dect cmpurile electrice ale acestuia. n legtur cu aceasta a fost chiar greu de suspectat c acele cmpuri electrice i magnetice alternative, generate de aparatele amintite mai sus, pot fi att de periculoase pentru sntate. i numai n ultimul timp, datorit creterii numrului de date privind influen a negativ a terminalelor video asupra snt ii utilizatorilor, interesul cercetrilor n aceast direc ie a crescut n mod substan ial. Este stabilit n mod cert c asupra utilizatorului PC ac ioneaz un ntreg complex de factori de intensitate a radia iilor, ascunse pentru organele noastre de sim obinuite - acestea sunt radia iile ultraviolete i infraroii, etc., a cror ac iune negativ se dezvolt n mod treptat, ascuns i pe msura acumulrii lor n organismul uman. De aceea, mbolnvirile pot aprea numai dup cteva luni, uneori chiar ani de lucru cu PC, cnd deja este foarte greu de stabilit cauzele adevrate ale acestora.

Problema protejarii impotriva radiatiei electromagnetice

Pornind de la toate acestea, la ora actual se pune problema, ntr-un mod extrem de acut, privind necesitatea utilizrii mijloacelor de protec ie a omului mpotriva radia iilor negative. Scopul instalrii mijloacelor de protec ie trebuie s minimalizeze ac iunea radia iilor amintite asupra omului, pstrarea snt ii acestuia, a duratei lungi de via i a capacit ii de activitate profesional. Sarcina noastr este de a preveni utilizatorii de computere personale, televizoare, telefoane mobile, diferite aparate electronice i casnice c neglijarea mijloacelor i metodelor simple i cunoscute de protec ie mpotriva influen ei negative a aparatelor amintite mai sus amenin cu urmri nefaste pentru sntate.

Organizatia Mondiala a Sanatatii avertizeaza

Organiza ia Mondial a Snt ii (OMS) consider utilizarea computerului personal un factor de stres continuu. O grup de lucru a OMS a determinat, din rndul aspectelor de igien privitoare la utilizarea terminalelor video i cu display, dereglrile strii de sntate ca urmare a utilizrii aparatelor ce prezint radia ie electromagnetic (REM) i componenta de torsiune a acesteia, dintre care cele mai serioase sunt urmtoarele:

bolile canceroase(probabilitatea de mbolnvire crete propor ional cu durata influen ei REM i a componentei de torsiune a acesteia asupra organismului uman; inhibarea aparatului de reproducere (impoten , diminuarea libidoului, dereglarea ciclului menstrual, ncetinirea maturizrii sexuale, micorarea capacit ii de fecundare etc); evolu ia nefavorabil a sarcinii (la lucrul cu calculatorul personal de peste 20 h (!) pe sptmn la femeile gravide crete de 2,7 ori posibilitatea de avort, iar naterea copiilor cu malforma ii congenitale de 2,3 ori mai mult dect n grupele de control, probabilitatea unei evolu ii anormale a sarcinii crete de 1,3 dac durata de lucru sub influen a emi torilor de radia ii electromagnetice de torsiune este de peste 4 (!) ore pe sptmn); ca urmare a acestui fapt OMS recomand att femeilor nsrcinate, ct i femeilor care viseaz s devin mame s fie transferate n locuri de munc fr contact cu REM; dereglarea sferei psihoemo ionale (sindrom UF, sindrom de stres, agresivitate, irascibilitate etc.); nrut irea vederii i mbolnvirile organelor vizuale; dereglarea sistemului imunitar (stri imunodepresive); leucemia (cancerul sngelui) n rndul persoanelor care din motive profesionale se afl n contact permanent cu REM, ce genereaz cmpuri de torsiune, de 4,3 (!) ori depete valorile controlate n rndul lucrtorilor cu alte specializri ( Universitatea "G. Hopkins", Baltimore, SUA ).

O mare ngrijorare o provoac creterea numrului de copii care sunt supui influen ei negative a radia iilor electromagnetice. Organismul copiilor este cel mai pu in protejat de ac iunea radia iilor electromagnetice. Dereglarea activit ii neuroreflexe superioare ca urmare a prezen ei copilului mai mult de 50 (!) de minute pe zi n fa a ecranului televizorului sau a computerului, reduce de l,4 (!) ori capacitatea acestuia de a memora informa ii noi, ceea ce este n legtur direct cu influen a REM i a componentei de torsiune a acesteia asupra neurostructurilor creierului uman;

probabilitatea cancerului de creier este de 8,2 ori (!) mai mare dect n grupele de control. Ca urmare a acestui fapt, se observ un grad ridicat de excitabilitate, agresivitate, diminuarea gradului de nsuire a materialului studiat la coal. Absorbirea de ctre creier a REM se produce neuniform i duce la diferite modificri structurale ale celulelor nervoase n zona de absorb ie, iar din cauza ac iunii componentei de torsiune se creeaz o imagine clinic foarte variat (bolile Parkinson, Alzheimer etc.). n Elve ia este interzis prin lege lucrul de peste 4 ore pe zi (!) la PC pentru femeile care au vrsta maturit ii sexuale. n Germania lucrul cu calculatorul intr n lista celor mai nocive 10 activit i pentru sntatea omului. n multe ri din Europa este interzis utilizarea sistemelor de comunica ii radio-mobile n spitale i institu ii pentru copii. Problema securit ii n timpul lucrului cu REM este att de serioas, nct aceasta i gsete reflectarea la diferite simpozioane i congrese interna ionale i n activitatea OMS. Ch. Laval, profesor, laureat al premiului Nobel, vicepreedinte al Institutului de Cercetri Umane (Paris, Fran a), la conferin a UNESCO din 04.10.1998 a spus: " din punctul de vedere al procesului de evolu ie, creterea colosal a intensit ii cmpului electromagnetic ce nconjoar omul la ora actual poate fi considerat ca un salt momentan, cu urmrii biologice necunoscute, deocamdat, pentru omenire " Datorit cercetrilor efectuate de oamenii de tiin devine posibil reducerea substan ial a influen ei negative a componentei de torsiune asupra organismului uman. Dei aplicarea msurilor speciale de protec ie a omului mpotriva radia iilor negative ale terminalelor video, cum ar fi diferite mijloace de protec ie posibile: perfec ionarea construc iilor monitoarelor (televizoarelor) ecrane plate, ecranarea corpurilor displayurilor prin procedeul pulverizrii interne a acestora cu sistemul de compensare a cmpului magnetic (marcarea "Low Radiation"), folosirea filtrelor de protec ie moderne (din clasa "Total shield") permit, n mare msur, nlturarea aproape complet (cu 98%) a radia iei ultraviolete i radia iei moi, a cmpurilor electrostatice i electromagnetice. Totui, in nici un caz nu se poate afirma c cele mai moderne computere i aa numitele "biotelevizoare" i "biomonitoare" reprezint nite sisteme sigure din punct de vedere biologic pentru om. Mai mult, dup cum au demonstrat cercetrile oamenilor de tiin , sunt nocive nu numai computerele fixe, dar i cele mai moderne computere portabile cu ecrane cu cristale lichide. Rezultatele cercetrilor asupra a cinci tipuri de asemenea maini n dou centre de ncercare au demonstrat c normele REM depesc cu mult normativele ecologice. . S-a descoperit c la brba ii care utilizeaz calculatoare portabile au loc modificri clare n con inutul i raportul dintre steroizii sexuali - scderea nivelului de testosteron i creterea nivelului de estradiol, ceea ce duce n final la sterilitate i impoten .

Situa ie paradoxal

S-a creat o situa ie paradoxal la ora actual toate monitoarele se produc n conformitate cu diferite normative. Pute i s achizi iona i orice televizor sau monitor i s-l verifica i asupra concordan ei cu STAS-urile i cu standardele mondiale adoptate. Radia ia o s fie conform normelor. Dar aceast radia ie "normal" are efecte ngrozitoare asupra snt ii omului, ntruct 64-76% (!) dintre utilizatori de PC se plng de diferite indispozi ii! Fiecare dintre noi, probabil, a observat c cei mai mari productori de monitoare PC "ultramoderne", n spoturile lor publicitare i n prospecte, att la televiziune, ct i n edi iile tiprite, n documenta ia de nso ire a produselor lor i asigur beneficiarii c aparatura lor este cea mai sigur, are toate gradele de protec ie, este atestat n privin a securit ii biologice a omului, adic nu prezint nici un fel de pericole pentru sntate. Prin urmare, pornind de la acest fapt, noi trebuie s ne sim im n timpul lucrului la PC (n fa a televizorului n func iune) confortabil, fr nici un fel de indispozi ii fizice etc.

n realitate, totul este invers!

Ca rezultat al cercetrilor medico-biologice i medico-clinice minu ioase efectuate de ctre oamenii de tiin este cert stabilit c dup doar 15-30 de minute (!) de lucru cu PC n organismul utilizatorului se modific n mod substan ial, spre nrut ire, indicatorii sngelui, scade activitatea creierului i a altor organe vitale. n mod cert, fiecare posesor de monitor PC ultramodern (sau de televizor) a reuit s simt deja pe propria persoan o serie de indispozi ii, cum ar fi: gradul ridicat de oboseal, insomnie, dureri de cap, irascibilitate, diminuarea aten iei, dereglarea vederii, dese ame eli, manifestri ale diferitelor boli respiratorii. i toate acestea n pofida faptului c fiecare utilizator de PC tinde s respecte toate regulile "tradi ionale" de lucru la PC: s lucreze ct mai pu in timp la PC (sau s priveasc televizorul), s se aeze ct mai departe de ecran, s amplaseze ct mai mul i cactui i piramide n jurul display-ului, s utilizeze mobil special i confortabil, s fac exerci ii de nviorare pentru ochi, s fac scurte pauze n timpul lucrului. Adic, fiecare persoan care n elege corect importan a problemei ac iunii negative a computerului asupra snt ii, "i pune drept aternut paiele salvatoare" i, manifestnd un spirit ra ional i prudent, caut procedee i mijloace pentru protejarea i pstrarea snt ii sale.

Cauza indispozitiilor campurile de torsine de stanga

Explica ia cauzelor indispozi iilor la utilizatorii de computere personale, echipate cu cele mai moderne ecrane de protec ie i care prezint o multitudine de grade de protec ie serioas, oamenii de tiin o leag de ac iunea cmpurilor de torsiune sau a cmpurilor de rsucire, mai exact, de componenta de torsiune a radia iei electromagnetice. S-a demonstrat c orice cmp electromagnetic are o component de torsiune, sau un cmp de torsiune, (cmp de rsucire, de la cuvntul englezesc "torsion", sau cmp "informa ional") care poate fi definit ca un cmp ce deplaseaz informa ia "de torsiune" referitoare la procesele care se petrec n obiectele fizice.

Spre deosebire de cmpurile electromagnetice, care au o simetrie central, cmpurile de torsiune au o simetrie axial, iar polarizarea care se creeaz n acest caz, sub form de conuri spa iale, corespunde ntr-un sens cmpului de torsiune din partea dreapt, iar n cealalt direc ie cmpului de torsiune din stnga (stng). Structurile informa ionale create de formele topologice sunt denumite cmpuri de torsiune statice de form (formale). Videoterminalele reprezint o structur de cmp informa ional, format de marginile de delimitare a corpurilor din materiale cu compozi ii diferite, care realizeaz transformarea informa iei cuprinse n fasciculul electronic modulat n informa ie vizual. Se formeaz o anumit structur geometric a cmpului informa ional, ale crui contururi repet forma acestuia. Acest cmp se numete cmp de torsiune static de fond. Acesta nu este intens, dar ac iunea lui de lung durat, prin efectul acumulrii, exercit o influen foarte periculoasa asupra utilizatorului. Acest cmp de torsiune (informa ional), spre deosebire de alte tipuri de radia ii, mpotriva crora sunt dotate cu mijloace moderne de protec ie, chiar i PC din ultimele genera ii (alte aparate electronice, mijloacele de transport, aparatele casnice i altele), nu se ecraneaz i, trecnd peste toate obstacolele, ac ioneaz extrem de negativ asupra snt ii omului.

Organismul uman un sistem de torsiune complex

Din punct de vedere medico-biologic omul-utilizator reprezint un sistem de torsiune complex cu un cmp de torsiune strict individual, care cuprinde inclusiv datele privind starea de sntate si codurile genetice ADN. Complexitatea cmpului de torsiune al omului este determinat de un numr uria de substan e chimice surse primare de radia ii de torsiune din organismul acestuia, de caracterul complex al reparti iei n spa iu a acestor substan e n corpul omenesc, de dinamica complex a transformrilor biochimice n procesul vie ii i activit ii. Sub ac iunea cmpului de torsiune stng al monitorului, celulele organismului sunt supuse unor anumite modificri structurale i fiziologice, drept rezultat: patologia organului vizual, dereglarea sistemului nervos i cardiovascular, sistemului imunitar i hormonal etc. La fiecare interac iune a cmpului de torsiune stng al videoterminalului cu creierul utilizatorului, se formeaz o structur proprie de torsiune, care corespunde propriet ilor de receptare ale operatorului. Aceste structuri de torsiune noi sunt receptate de organismul uman ca semnale de dirijare a unor func ii fiziologice, ducnd la dereglarea sistemelor de men inere a homeostazei. n acest caz, la unii dintre utilizatori interac iunea cu cmpurile de torsiune amintite mai sus, pe lng dereglrile din organism, este nso it de apari ia unor imagini sau senza iilor negative. Ca rezultat al ac iunii cmpurilor informa ionale (de torsiune), att asupra creierului utilizatorului, i asupra organismului n ntregime, care are o re ea ramificat de puncte active n interior, ct i pe suprafa , se formeaz defecte de comunicare n schimbul de informa ii, dezintegrarea legturilor structurale reciproce, prezente ini ial n modelul genetic al omului.

Procesele de antibiorezonan aprute n acest cadru deregleaz rezonan a absolut armonioas ntre niveluri i duc la o serie de mbolnviri serioase i greu tratabile. ntr-un asemenea spa iu informa ional polarizat din stng, la toate organismele vii se produce minimalizarea treptat a energiei atomilor i electronilor, ceea ce conduce la ncetinirea tuturor proceselor biochimice; ca urmare a acestui fapt, apar unele dereglri cunoscute n organismul uman, care depind de intensitatea ac iunii cmpului de torsiune i a duratei contactului cu acesta. Cu alte cuvinte, prin ac iunea cmpului de torsiune stng de la monitorul video sistemele fiziologice i structurile celulelor organismului uman sunt supuse unor modificri func ionale i de structur.

Ultimele cercetari
Oamenii de tiin au acumulat deja o mas critic de cercetri i experimente efectuate care confirm faptele influen ei negative i extrem de periculoase a cmpurilor de torsiune asupra organismului uman. De exemplu, cercetrile privind ac iunea cmpului de torsiune al unui generator asupra sngelui au fost efectuate n octombrie 1996 la Centrul de Tehnologii Energoinforma ionale din cadrul Institutului de Stat pentru Mecanic Fin i Optic din Sankt-Petersburg. Analiza datelor ob inute a demonstrat c dintre indicatorii analizei clinice a sngelui cel mai sensibil fa de radia iile unui generator de torsiune este indicatorul vitezei de sedimentare a eritrocitelor (VSE). Valorile VSE s-au modificat, n compara ie cu cele de fond, de patru-cinci ori, n func ie de parametrii de iradiere. Pentru cercetrile ulterioare a fost utilizat numai indicatorul VSE ca cel mai informativ, adic indicatorul VSE poate fi folosit pentru nregistrarea i aprecierea propriet ii radia iei de torsiune a generatorului. Mrirea VSE pn la 35-40 mm/h a confirmat ac iunea nefavorabila a cmpurilor de torsiune stanga asupra organismului uman.

Necesitatea principal metodologie de protectie

Din cele expuse mai sus devine clar c utilizatorul PC, care aloc mult timp pentru urmrirea emisiunilor TV sau care vorbete mult la telefonul mobil, gospodina care utilizeaz adesea cuptorul cu microunde pentru pregtirea mncrii, n mod involuntar se afl sub ac iunea negativ a cmpului de torsiune "de stnga", fr s-i dea seama de pericolul i amenin area acestuia pentru sntatea sa! La ora actual este necesar o metodologie complet nou de protec ie a utilizatorilor de calculatoare personale, televizoare, telefoane mobile i alte aparate electronice de ac iunea negativ asupra lor a produselor amintite. nsui faptul c ac iunea de torsiune, creat artificial de toate, fr excep ie, aparatele, dispozitivele etc. se rsfrnge negativ asupra omului, impune introducerea unor reglementri noi care s asigure propriet ile garantate ale mediului. Spre o asemenea abordare ne orienteaz cerin ele Organiza iei Interna ionale pentru Standardizare (ISO).

Progresul tiin ei moderne este cu mult naintea prevederilor standardelor elaborate anterior. "Legarea" procedeelor de men inere a snt ii noastre, n timpul lucrului cu "bunurile tehnice ale civiliza iei", de cerin ele standardelor i regulilor nvechite este pu in probabil c va fi ra ional. Cercetrile noi ne dau posibilitatea real s nu ne mai distrugem sntatea n timpul lucrului cu diferite aparate electronice. Ni se ofer nc o dat ansa de pstrare a snt ii i duratei vie ii. i nc o dat omenirea se afl n fa a alegerii - de a folosi aceast ans n mod ra ional, pentru binele su i pentru binele posterit ii. Fiecare trebuie s hotrasc pentru el nsui.

Despre natura fizic a cmpului biologic

Modelul torsional al celulei
Formularea noastr privind proprietatea de baz a cmpului biologic nu prezint, din punctul de vedere al con inutului, analogii cu nici unele dintre campurile cunoscute in fizica (desi, bineinteles ca nici nu le contrazice). A. G. Gurwisch.

1. Principiile biologiei analitice si a teoriei campurilor celulare

Varianta initiala a ipotezei privind natura fizica a campului biologic a fost publicata, ca si anexa la monografiile (11, 12), in revista (13), precum si prezentata la conferinta Fizica sistemelor biologice (14). Articolul propus reprezinta o continuare a dezvoltarii reprezentarii naturii campului biologic. Biologia moderna, intr-o maniera absolut paradoxala, ignora principiul fundamental al constructiei naturii, integritatea ei existentiala. Aceasta a condus la aparitia unei crize profunde atit la nivelul biologiei ca si stiinta, cit si in acele domenii, care prin activitatea lor, tind sa se sprijine pe principiile biologiei, in particular, medicina. Preocuparea exagerata de metodologiile analitice, mai ales in cercetarile de la nivelul celular si subcelular, a condus in prezent la ignorarea aproape totala a abordarilor integrale. Desi de aproape o suta cincizeci de ani exista o intelegere a faptului ca celula este morfologica, functionala si reprezinta unitatea vie genetica, pina in prezent, stiinta biologica este caracterizata printr-o lipsa a imaginii celulei per ansamblu. Cu toate acestea, ideile holistice de perceptie a universului din biologie au fost aprofundate in multe dintre lucrarile savantilor secolului XX. Din rindul acestora face parte, fara indoiala, A. G. Gurwitsch (18741954), a carui intreaga opera este patrunsa de intelegerea profunda a integritatii manifestarilor vietii. In acest context, o atentie deosebita trebuie sa acordam teoriei sale despre cimpul biologic (1). Ne vom opri asupra momentelor principiale ale conceptului cimpurilor celulare, ele fiind si ultimele reprezentari ale lui A. G. Gurwitsch despre campul biologic.

Gurwitsch lega originea campului de centrul celulei, de nucleu, iar mai tirziu de cromatina (2). Campul celular, in acceptiunea lui Gurwitsch, are un caracter vectorial, nu de forta. Acesta se manifesta prin faptul ca moleculele (complexele moleculare), capata o orientare noua, se deformeaza sau se misca in camp nu datorita energiei campului, ci epuizind energia potentiala pe care au acumulat-o in urma metabolismului.

Molecula, cu un exces de energie, se afla intr-o stare de excitatie si este supusa actiunii campului, o parte importanta a energiei acumulate transformindu-se in energie cinetica. Atunci cind energia excedentara este epuizata, molecula revine la starea de neexcitare, iar actiunea campului asupra sa inceteaza. Campul celular, fiind o creatie a proceselor de dezechilibru, este de natura dinamica. Campul celular este anizotrop cu un specific de vid. In ultimii ani, interesul fata de opera lui A. G. Gurwitsch creste in permanenta. Din pacate, acest interes este in mare parte superficial si deseori conduce la distorsionarea ideilor sale, autorii incluzind pareri proprii. Nu am putea, de exemplu, sa explicam altfel aparitia in literatura stiintifica si stiintifico-populara care circula, a unei pareri, care chipurile ii apartine lui A. G. Gurwitsch, precum ca campurile celulare sunt campuri emanate de celulele fotonilor. In legatura cu aceasta, trebuie sa spunem clar ca A. G. Gurwitsch nu reducea nicidecum prezenta campului biologic la iradiatia mitogenetica (3), dedicindu-si 30 de ani cercetarii acestuia. Mai mult ca atit, in opera sa finala, A. G. Gurwitsch a analizat o asemenea posibilitate, insa a negat-o (2, pag. 164). Cunoscind bine fizica, Gurwitsch intelegea perfect ca nici una dintre interactiunile fizice cunoscute la acel moment nu corespundea proprietatilor campului biologic descoperit de catre el si nu dorea sa speculeze pe aceasta tema.

Exista si un aspect terminologic legat de folosirea exacta a conceptelor. Cu 1520 de ani in urma, L. V. Belousov, a propus sa nu se utilizeze termenul de biocamp pentru reprezentarea dezvoltata de Gurwitsch. Pentru aceasta exista minim 2 cauze. In primul rind, insusi Alexandr Gavrilovich folosea in lucrarile sale conceptul de camp biologic. In al doilea rind, termenul de camp biologic a fost fundamentat de A. G. Gurwisch prin definitii stiintifice exacte si constructii logice, spre deosebire de conceptul vag al biocampului care este folosit pentru campuri foarte diferite, existente in sistemele vii si este folosit adeseori la nivel pur declarativ. Din momentul dezvoltarii de catre Gurwitsch a reprezentarii campului celular biologic au trecut mai bine de o suta cincizeci de ani. In ultimul secol si jumatate, au fost formulate teoretic si demonstrate experimental principiile celei de-a cincia interactiuni, cea a campurile de inertie. S-a stabilit ca aceste campuri de inertie, esenta campului de rotatie sunt campuri torsionale (4, 5). Proprietatile cimpurile torsionale (in particular, caracterul lor neenergetic, vectorial si axial de manifestare) coincid de o maniera uluitoare cu proprietatile campurilor celulare, descoperite de A. G. Gurwitsch. In lucrarea de fata se incearca sa se formuleze un model torsional simplu al celulei pe baza reprezentarilor referitoare la rolul interactiunilor torsionale in crearea campului biologic.

2. Proprietatile elementelor structurii celulare si campurile torsionale

1. Cromatina.
Cromatina, la baza careia se afla ADN-ul cromozomial care interactioneaza cu nenumarate proteine, precum si cu ARN-ul, poseda o ritmicitate periodica clar pronuntata. Periodicitatea fireasca a procesului natural demonstreaza faptul ca acesta este un fenomen integru. Intradevar, ritmul de transformare al cromatinei in urmatorul sistem organizational conditioneaza ciclul celular de la o diviziune la alta pentru celulele divizabile si cicluri mai specializate pentru celulele diferentiabile, care nu se divizeaza.

Pentru noi sunt extrem de importante principiile organizarii moleculare a cromatinei. Este binecunoscut faptul ca ADN-ul formeaza structuri spiralate. Proteinele din cromatina aproape ca conduc organizarea complexului molecular, asigurindu-i dinamicitatea. Intrucit structura spiralata reprezinta elementul cheie in constructia cromatinei la toate nivelele sale organizationale, elementele de miscare rotativa sunt prezente neaparat in fiecare din transformarile dinamice ale cromatinei. Aceste transformari au loc permanent pe parcursul intregului ciclu celular, inclusiv in cadrul replicarii ADN-ului cromozomial, al transcrierii genelor si bineinteles in timpul transformarii cardinale a cromozomului in procesul mitozei. Una dintre consecintele importante ale teoriei vacuumului fizic (4) consta in afirmatia ca orice corp polarizeaza vacuumul si, prin urmare, creeaza o anumita structura a campului in spatiu, avind o componenta torsionica. Cu alte cuvinte, orice corp, pe langa celelalte campuri, creaza in jurul sau un camp torsionic. Bineinteles ca moleculele si structurile submoleculare nu prezinta o exceptie in acest sens. Daca molecula sau structura submoleculara poseda proprietatea de a executa miscarile rotative caracteristice, este foarte posibil ca ea sa fie sursa campurilor moleculare torsionale dinamice. Pentru noi este important ca fiecare cromozom este unic din punctul de vedere al structurii. In afara de aceasta, intr-un anumit loc din spatiu, in interiorul celulei sale, fiecare cromozom individual este practic unical. Aceasta reprezinta premiza faptului ca campurile create de fiecare cromozom in efectuarea dinamicii sale rotative, exprima in intregime proprietatile sale si nu se neutralizeaza.

2. Canalele ionice din membrana nucleului si din membrana plasmatica externa

Dupa cum se stie, ionii poseda un anumit spin axial. Canalele ionice asigura deplasarea directionata a ionilor, adica a particulelor axiale, prin membrana. Fiecare tip de canal ionic este specific, adica prin el se deplaseaza predominant ioni de un anumit tip si intr-o directie anume. In afara de aceasta, este binecunoscut rolul important al structurilor spiralate de natura proteica si neproteica in crearea canalelor transmembraniene (6). In acest fel, nu este exclus ca structura organizationala a canalelor ionice ale membranei sa asigure selectia ionilor in functie de orientarea lor axiala si de asemenea sa contribuie la dobindirea de catre ioni a unui moment rotativ suplimentar. Trebuie sa subliniem o data in plus ca principiile organizarii spiralate sunt folosite pe scara larga in structura macromoleculelor biologice. Acestea ocupa un rol aparte in constructia acizilor nucleici si unul destul de important, in structura proteinelor.

3. Moleculele proteice fermentii

Dupa cum se stie, fermentii si substraturile acestora, participind la procesele biochimice, poseda proprietatea de a capata o polarizare spinala si de a trece in stare de excitare. Aceasta proprietate a lor este foarte utilizata in studiile prin REP (rezonanta electronica paramagnetica) in biologie si in medicina. Este important momentul ca anume moleculele proteice, dupa parerea lui A. G. Gurwitsch, constituie obiectul de actiune al cimpului biologic. Anume acestea, aflindu-se in aria de actiune a campului biologic, creaza constelatii moleculare dezechilibrate, cele mai importante structuri dinamice de la nivelul celulei. Anume moleculele proteinei reprezinta sursa emanatiei mitogenetice, celei de-a doua chemiluminiscentei, fenomen descris mai jos.

4. Emanatia mitogenetica
Emanatia mitogenetica (3) reprezinta o iradiatie ultravioleta foarte slaba in diapazonul de la 190 la 330 nm si a fost descoperita de catre A. G. Gurwitsch in 1923. Importanta deosebita a iradiatiei mitogenetice pentru sistemele vii a fost aratata in nenumarate lucrari ale lui Gurwitsch si ale coautorilor in anii ?20-?40 ai secolului trecut. Fiind de natura fotonica, iradiatia mitogenetica poseda o componenta torsionala [4]. Ea reprezinta o parte integrala, adaugatoare (conform lui N. Borr) a campului celular, care nu epuizeaza totusi in nici un fel manifestarea acestuia. Este important sa subliniem ca radiatia mitogenetica joaca un rol important atit in interactiunile intramoleculare, cit si in cele intermoleculare. Sursele campurilor de torsiune din mediul inconjurator si interactiunea acestora cu campurile de torsiune ale celulei

Celulele inconjuratoare si corpurile naturii neinsufletite

La formarea campului biologic actual al unei celule participa celulele care o inconjoara. Actiunile torsionale externe sunt foarte numeroase si diverse. Printre corpurile naturii neinsufletite trebuie sa subliniem rolul apei si al substantelor dizolvate in ea, care formeaza un sistem dinamic foarte mobil, capabil sa transmita informatie vitala pentru celulele vii. Apa, datorita proprietatilor sale unicale, metaforic vorbind, simte in permanenta respiratia Universului. Ritmul si actiunea sa asupra campurilor influenteaza procesele biosferice intr-o mare masura prin intermediul apei. Un rol semnificativ il au structurile cristaline care fac parte din biogeocenoze (de exemplu, formele montane) si a corpurilor organismelor care se afla in stransa interactiune cu cele vii. De exemplu, cochiliile molustelor, structurile neorganice cristaline din tesutul osos etc, isi aduc aportul sub forma campurilor torsionale statice.

3. Particularitatile constructiei si functionarii ADN-ului din punctul de vedere al presupuselor caracteristici torsionale
Avem toate temeiurile sa presupunem ca un rol crucial in aparitia, dezvoltarea si existenta vietii il au moleculele unicale si specifice de ADN, care intra in componenta cromozomului (cromatinei), precum si a plasmidelor si virusilor. ADN-ul din organismele vii, aproape tot timpul impreuna cu proteinele, exista de obicei sub forma unor spirale organizate in mod divers. Sa remarcam anumite proprietati importante caracteristice spiralelor. De obicei un corp spinal creaza in jurul axei de rotatie o polarizare care corespunde campurilor torsionale divers directionate. Campul de torsiune creat in partea unui pol formeaza polarizarea dreapta, iar celalalt, respectiv, pe cea stanga. (Figura 1)

Figura 1. Ilustratie din lucrarea [5], care arata directionarea campului torsional al corpului cu structura de spin.
Este evident caracterul axial al campului, polarizarea are loc in conurile spatiale, dispuse de-a lungul axei de rotatie a corpului. Alta situatie apare in cazul rasucirii spiralei. La rasucire, spirala are la ambele capete aceeasi directie de rotatie. Este evident ca campul torsional, generat de spirala dinamica in ambele

directii, va fi acelasi (!), iar directia de polarizarea spatiului, stanga-dreapta, va depinde de directia de rasucire a spiralei (fig. 2).

Figura 2. Campurile torsionale care apar la rasucirea spiralei (A) si la rasucirea ei in sens invers (B).
A la rasucirea spiralei drepte, rotatia elementelor E1 si E2 in raport cu zona centrala a spiralei (E0), polarizeaza egal spatiul in ambele conuri externe, creand un camp torsional. B la rasucirea inversa a spiralei, rotatia elementelor E1 si E2 in raport cu zona centrala a spiralei (E0) are loc in sens invers, fata de prima rasucire si spatiul in ambele conuri externe se polarizeaza de data aceasta creand campul torsional stang. ADN-ul in totalitate, desi nu tot odata, se rasuceste in procesul de replicare (divizare). Se considera ca procesul de spiralizare completa a cromozomilor are loc in stadiul initial al mitozei, profaza. Dupa cum vom vedea mai departe, se pare ca, spiralizarea completa (compactizarea) cromozomilor se incheie catre inceputul metafazei. Cu toate acestea, la sfarsitul profazei, cromozomii celulei care se divizeaza pot fi urmariti la microscop, campul torsional avand la spiralizarea cromozomilor o directie care intra in contradictie cu campul torsional al membranei nucleului. In rezultat, la sfarsitul profazei, nucleul celulei dispare, iar cromozomii se regasesc in citoplasma. La sfarsitul metafazei, cromozomii incep sa se imprastie spre polii celulei divizabile, si se pare ca imediat incep procesele de despiralizare a cromozomilor. Desi exista temeiuri sa presupunem ca (vezi partea a 5-a) tocmai despiralizarea cromozomilor, care incepe in metafaza, este cauza deplasarii lor catre poli. In stadiul telofazei, cromozomii, grupandu-se in zonele polare ale celulei care se divide, se despiralizeaza activ, restabilind orientarea anterioara a campului torsional. Aceasta conduce la formarea membranei noului nucleu a fiecarei celule-fiice in jurul zonei compacte a cromozomilor care se despiralizeaza in telofaza. Este foarte posibil ca anumite miscari rotative, legate de rasucirea structurilor spiralice de ADN sa se produca la transcrierea genelor, desi, dupa cum se pare, acestea nu joaca un rol determinant in formarea campului celulei. Trebuie subliniat faptul ca procesul de replicare, ca si alte procese de la nivelul celulei, de fapt, are un caracter strict ordonat si repetitiv. Asa cum se arata in lucrarea [7] pe extractele oualor de Xenopus (broasca) la eucariote, imediat dupa incheierea diviziunii si formarea nucleului, are loc formarea unor complexe proteice complicate, asa numitele centre prereplicationale (fig. 3). Mai tarziu acestea se transforma in centre de replicare, care determina locurile de prindere a ADN-ului cromozomial de nucleul celulei si practic realizeaza replicarea din perioada -S a interfazei. Este logica presupunerea ca centrele replicationale se dispun de o maniera naturala in celula, iar constelatia lor poarta un caracter de forma specifica. Asa se poate determina forma specifica configuratiilor campurilor torsionale generate, cu alte cuvinte, specificitatea campului biologic a unei anumite celule, tesut, sau vid.

Figura 3. Vizualizarea centrelor prereplicationale in extractele de oua Xenopus, fotografii din lucrarea [7].
Centrele prereplicationale sunt complexe proteice complicate, care apar la incheierea mitozei prin intermediul autoasamblarii, se transforma in centre functionale replicationale dupa formarea membranei nucleice. In lucrarea [7] centrele prereplicationale au fost vizualizate cu ajutorul anticorpilor monocanalici cu un semn floriscent.

Spirala dubla nu se rasuceste imediat si in totalitate, ci se produce o despletire si replicare a unor anumite portiuni de ADN, denumite repliconi. Concomitent, replicatia se poate produce in mai multi repliconi. Sinteza firelor complementare ADN in interiorul fusului de diviziune are loc in paralel cu despiralizarea spiralei duble. Este cunoscuta viteza de miscare a fusului de diviziune la bacterii. La E. Coli ea constituie 800 de perechi de baze pe secunda [6, pag. 408]. Asadar, bazele nucleotidice ale cromozomului in rasucire a bacilului intestinal se rotesc in jurul axei spiralei duble cu o frecventa de minim 80 hz, iar replicatia completa a cromozomului E. Coli se desavarseste in 40 de minute. Pentru majoritatea celulelor acest proces este mai indelungat, dar exista celule, inclusiv cele eucariote, a caror diviziune se produce mult mai rapid. Un moment principial al rationamentelor date este ca fiecare cromozom din celula, si respectiv fiecare molecula ADN care o formeaza este unica si singulara. (Cu exceptia, bineinteles a poliploizilor, la care numarul cromozomilor este multiplu. Acest lucru, pana la un anumit nivel, nu influenteaza caracterul campului biologic al celulei poliploide, intrucat cromozomii multipli sunt izomorfi din punct de vedere structural, iar din punct de vedere al dispunerii in spatiu se afla in imediata apropiere si sunt amplasati asemanator). Dupa diviziunea din perioada -S a interfazei, cromatidele surori continua sa constituie un tot intreg pana la incheierea metafazei, cand cromozomii incep sa se imprastie spre polii celulei in diviziune. Dar dupa ce cromatidele de separa si se indeparteaza spatial catre cei doi poli opusi, celula nu mai poate continua sa fie un tot intreg si in telofaza se incheie formarea celor doua noi celule aparute. Astfel:

ADN-ul, elementele sale structurale, poseda un camp torsional (static). Elementele structurale ale ADN-ului se caracterizeaza printr-o miscare rotativa ordonata de o anumita frecventa, conditionata de principiul de organizare in spirala al acidului nucleic si care se realizeaza in procesul de rasucire-indreptare a cromatinei.

Din aceste considerente, se poate presupune ca moleculele de ADN, constituind baza cromatinei, in procesul functionarii lor, dau nastere unor campuri torsionale specifice, care joaca un rol crucial in existenta lumii vii.

4. Modelul torsional al celulei

Bazandu-ne pe proprietatile mentionate mai sus ale celulei vii putem sa formulam modelul ei torsional fenomenologic. Modelul interactiunilor celulare torsionale trebuie sa includa sursele campurilor din interiorul celulei caracteristice naturii biologice si elementele sensibile la actiunea acestor campuri, in cazul nostru, in primul rand, moleculele proteice, fermentii. Un rol determinant in formarea campului torsional al celulei il are campul dinamic autocoordonat, creat de ansamblul de cromozomi (fig. 4 si 5). (Dupa cum se stie [4,5], campurile torsionale cu aceeasi orientare se atrag, iar cele de orientare opusa se resping). Campurile torsionale complexe, legate prin membrana nucleului si prin membrana plasmatica externa, create de canalele ionice functionabile, joaca un rol subordonat. Canalele ionice ale membranei plasmatice externe pot capata un rol independent in celulele fara nucleu, de exemplu, in eritrocitele mature. Astfel, sursele campurilor torsionale de la nivelul celulei, cromozomii si canalele ionice ale membranei, formeaza un sistem concentric de campuri

incluse, in a carui raza de actiune, in interiorul si in apropierea celulei, se afla moleculele proteice, fermentii (posibil si alte molecule), care se afla in stare de excitare. Macromoleculele proteice trec in stare de excitare capatand o polarizare spinala in urma transformarilor biochimice realizate de catre ele. Nimerind in raza de actiune a campului celular torsional, moleculele se deplaseaza, se deformeaza, isi schimba orientarea, epuizandusi astfel excesul de energie acumulat in urma reactiilor chimice. Prin interactiunea cu campul, moleculele creeaza structuri intracelulare dinamice, caracteristice celulei vii. Epuizandu-si excesul de energie si trecand in starea de neexcitare, moleculele ies din raza de actiune a campului celular torsional (biologic). Intrucat in diferitele perioade ale ciclului celular dinamica cromatinei difera, trebuie sa analizam cel putin patru perioade diferite: despiralizarea cromozomilor in telofaza mitozei, faza de relativa liniste a cromatinei in perioada G1 a interfazei, spiralizarea cromozomilor in profaza mitozei si reconstructiile cromozomiale de pe parcursul mitozei (vezi partea 5). 1. Dupa terminarea perioadei scurte de metafaza, cromozomii isi incep miscarea catre polii celulei. Este necesar sa subliniem aici ca acest lucru are loc independent de faptul daca exista la nivelul celulei fusul acromatic sau nu. Avem temei sa presupunem ca inceputul miscarii cromozomilor catre poli este legat de inceperea rasucirii despiralizarii cromozomilor. Ne vom opri mai detaliat asupra acestui aspect la punctul urmator, acum vom remarca insa ca rasucirea cromozomilor insoteste stadiile de anafaza si telofaza pana la incheierea celei din urma. Cel mai intens si mai complet se produce despiralizarea in stadiul telofazei (des. 4 A). Cromozomii rasucindu-se, formeaza in apropierea polilor, a zonelor unde acestia s-au dispus compact la sfarsitul telofazei, campul torsional drept, care intra in contradictie cu campul intern stang al membranei plasmatice, creat de canalele ionice functionale. Campul torsional stang si drept se echilibreaza la o anumita distanta si in acele locuri se formeaza membranele nucleelor celulelor surori. Astfel, in rezultatul interactiunii si echilibrarii campurilor torsionale se realizeaza cunoscuta lege, conform careia, exista o anumita proportionalitate intre dimensiunea nucleului si volumul total al unui anumit tip de celula. (des. 4 B) 2. In profaza mitozei are loc o spiralizare activa, o compactizare a cromozomilor (des. 4 C). Intr-o zona limitata a spatiului se formeaza campul torsional stang, care intra in contradictie cu campul torsional drept din partea interioara, care se afla in imediata apropiere a membranei nucleului. In rezultat, membrana nucleului se distruge si se descompune in citoplasma. Cromozomii compacti, vizibili cu ajutorul microscopului optic, se afla la sfarsitul profazei in citoplasma.

Fig. 4. Modelul campurilor torsionale ale celulei la sfarsitul telofazei (A si B) si profazei (C).
SI orientarea stanga a campului torsional; Sr orientarea dreapta a campului torsional. Moleculele fermentilor (proteinele) formeaza in campul intracelular torsional stang structuri moleculare disipative (constelatii moleculare dezechilibrate) cu o capacitate caracteristica de autoorganizare. Aflandu-se in stare de excitare, structurile moleculare dezechilibrate interactioneaza cu campul torsional al celulei. A rasucirea cromozomilor se desavarseste in telofaza; intre campul torsional drept al cromozomilor si campul torsional stang al partii interioare a membranei plasmatice, la o anumita distanta se creeaza un echilibru, iar in acest loc se formeaza membranele nucleelor cu orientarea corespunzatoare a canalelor ionice.

B etapa finala a telofazei dupa separarea celulelor surori C spiralizarea cromozomilor la sfarsitul profazei se incheie, cromozomii sunt vizibili prin microscopul optic; campul torsional stang al cromozomilor in rasucire intra in contradictie cu campul torsional al membranei nucleului, cauzata de actiunea canalelor ionice, iar membrana nucleului se distruge; cromozomii se afla in citoplasma in stare statica. 3. Un interes incontestabil il prezinta analiza subiectului legat de caracterul campului celular in timpul relativei stabilitati a cromozomilor dupa ce acestia s-au despiralizat complet la sfarsitul telofazei si nu au intrat inca in faza sintetica, adica in perioada G1 a interfazei. Aceasta perioada poate fi relativ scurta pentru celulele divizabile activ, dar este foarte lunga pentru celulele acelor tesuturi unde diviziunea se petrece rar sau chiar a fost stopata complet. Dupa cum s-a mentionat deja, in aceasta perioada cromatina se afla intr-o stare de relativ calm, iar transformarea cromozomilor nu are o tendinta atat de clara ca in cele doua cazuri analizate anterior. (Dupa cate se pare, un anumit aport in ceea ce priveste campul celulei per ansamblu il are transcrierea periodica a acelorasi gene, dar cum s-a mai mentionat anterior, aceasta, cel mai probabil, nu influenteaza de o maniera hotaratoare campul celular). La general vorbind, procesele ce au loc in cromatina in acest stadiu trebuie sa fie simetrice: spiralizarea trebuie sa fie contrabalansata de despiralizare, iar miscarea intr-o anumita directie de aceeasi miscare in directia opusa. Dar caracterul campului celulei, membrana externa a campului, cea dreapta, trebuie sa se pastreze. Cum am putea sa ne imaginam acest lucru? In primul rand sa ne imaginam pulsatiile ca fiind niste unde miscatoare, ceea ce este destul de obisnuit pentru procesele naturale periodice. Schimbarea zilei cu noaptea poate fir vazuta ca o unda ce se misca deasupra planetei, schimbarea sezoniera a temperaturilor e ca o unda ce pulseaza de la un pol la altul, sangele se misca in impulsuri unduitoare in rezultatul contractiilor inimii. In al doilea rand folosind datele privind structura interna a nucleului celulei, extrapolandule in perioada G1 a interfazei. Cum s-a mentionat mai sus (fig. 3), la incheierea mitozei la nivelul nucleului in formare se creeaza centre predivizionale [7], care dupa refacerea membranei nucleului se transforma in adevarate centre replicationale. Putem trage urmatoarele concluzii ce decurg din aceasta: 1) centrele replicationale, cel mai probabil, sunt amplasate la periferia nucleului, intrucat sunt legate de membrana acestuia; 2) aceste centre contribuie la realizarea miscarilor rotationale ale spiralei AND, intrucat participa la impletirea-despletirea ei, in procesul dediviziune. Mai exista un moment foarte important, stabilit experimental. In lucrarea [8] se arata ca (fig. 5) cromatidele surori, care sunt inca legate puternic in metafaza, se afla intr-o simetrie de oglinda una fata de cealalta. Iar acest lucru demonstreaza faptul ca una are spirala dreapta, iar cealalta, pe cea stanga. Cu alte cuvinte, la nivelul superspiralei, cromatina poate avea atat un ambalaj drept cat si unul stang.

Des. 5. Modelul cromozomului in metafaza [8]

In lucrarea [8] se arata ca in metafaza cromatidele surori, care se afla in contact direct una cu cealalta, au o simetrie ca in oglinda. Acest lucru demonstreaza ca la nivelul superspiralei externe una dintre ele este spiralizata ca spirala dreapta, iar cealalta, ca cea stanga. Sa admitem ca pulsatiile din nucleu au loc dinspre centru spre periferie si invers. La periferia nucleului, in apropierea membranei, sunt dispuse, dupa cum am remarcat deja, centrele

de diviziune, capabile sa realizeze dinamica rotativa a cromatinei. Inca nu s-a demonstrat experimental ce anume se afla in centrul nucleului, dar e logic sa presupunem ca acolo sunt grupate zonele centromerilor cromozomilor, intrucat este cunoscut faptul ca in anafaza mitozei cromozomii se indreapta catre poli sub forma unor agrafe cu zonele centromere inainte de-a lungul fusului de diviziune (daca acesta exista), care se unesc la poli. De aceea gruparea in zona centrala a nucleului a cromozomilor centromeri nu pare atat de imposibila. Pe baza celor mai susmentionate putem sa ne imaginam urmatoarea dinamica a cromatinei in interiorul nucleului in perioada G1 a interfazei. (fig. 6)

Fig. 6. Dinamica cromatinei in interiorul nucleului in perioada G1 a interfazei

A schema dispunerii cromozomilor in interiorul nucleului celulei in perioada G1 a interfazei; M membrana nucleului; RC centrele replicationale, legate prin membrana; C zonele centromere ale cromozomilor; R superspirala dreapta care se misca de la periferia nucleului (centrele replicationale) spre centrul nucleului (centromerilor cromozomilor); L superspirala stanga, care se misca dinspre centrul nucleului (de la centromerii cromozomilor) spre periferia nucleului (centrele replicationale). B schema polarizarii spatiului interior al nucleului cu undele superspiralei de cromatina, care se misca de-a lungul cromozomilor. B modelul torsional al celulei in perioada G1 a interfazei. In interiorul celulei in perioada G1 a interfazei se instaleaza un regim de pulsatie, un schimb relativ scurt in comparatie cu raza nucleului de unde de cromatina superspiralizata intre centrele replicationale si zonele centromerilor cromozomilor. Undele superspiralate drepte se misca dinspre periferie spre centru, iar cele stangi, de la centru spre periferie (des. 6, A). Zona miscatoare a spiralei, unda spiralizarii, se spiralizeaza pe frontul din fata si se despiralizeaza (rasuceste) pe cel din spate. Trebuie sa tinem cont ca unda spiralata dreapta polarizeaza spatiul in felul urmator: campul torsional stang in fata, in sensul miscarii, iar cel drept, in spate, unda spiralei stangi insa, dimpotriva, are campul torsional drept in fata in sensul miscarii, iar cel stang, in spate. Astfel, obtinem in concluzie o imagine constanta a polarizarii suprafetei nucleului celulei in perioada G1 a interfazei, campul torsional stang in centru, cel drept e indreptat spre periferie, spre membrana nucleului, asa cum se vede din fig. 6, B. Astfel campul torsional al nucleului in perioada G1 a interfazei se coordoneaza cu campurile canalelor ionice ale membranei nucleului si asigura o existenta stabila a campului torsional biologic al celulei, asa cum se vede din fig. 6, C. In perioada S a interfazei prin intermediul centrelor replicationale ale nucleului are loc dublarea cromozomilor. Acest proces, dupa cate se pare, se compune dintr-o multime de actiuni locale de despiralizare si o spiralizare ulterioara a partilor de ADN deja divizate (conform datelor furnizate de autorii lucrarii [7], in nucleul celulei se formeaza de la 100 pana la 300 de centre replicationale). Este normal sa banuim ca in cadrul diviziunii existenta pulsatii asemanatoare cu cele din perioada G1 a interfazei, impulsurile zonelor superspiralate in miscare sunt legate de functia de impletire-despletire a spiralelor de ADN. Abia acum pulsatiile se manifesta cu o frecventa semnificativ mai mare. De aceea intensitatea campului celular, la pregatirea celulei pentru diviziune creste, iar per ansamblu, caracterul campului interfazei se pastreaza, des. 6. In perioada G2 a interfazei, cromozomii sunt deja divizati, insa raman in continuare strans fixati unul de celalalt si despiralizati. Per ansamblu, se poate presupune ca aceasta perioada, din punctul de vedere al dinamicii cromatinei nu se deosebeste considerabil de perioada G1, vezi des. 6.

In incheierea acestei parti, trebuie mentionate urmatoarele: ar fi logic sa presupunem ca odata cu pastrarea caracterului general de orientare a componentelor campului torsional (campul celular extern este drept) el are o structura strict individuala pentru fiecare tip de celule. Campul celular este dinamic si se schimba in timp in dependenta de amplasarea celulei si a functiilor sale in componenta unui organism multicelular. Aceste schimbari trebuie sa se manifeste mult mai clar in procesul de diviziune al celulei, in procesul de embriogeneza etc. Astfel:

ADN-ul genomial functionand in interiorul celulei in componenta cromozomilor, realizeaza la fiecare etapa a ciclului celular miscari rotative ordonate regulate in procesul desavarsirii propriului ciclu; Se presupune ca astfel cromatina devine sursa de campuri torsionale; Campurile torsionale, generate de cromatina, sunt specifice si au o dinamicitate sporita; ele influenteaza moleculele proteice intracelulare, care se afla in stare de excitare si, interactionand cu campurile torsionale externe, asigura vitalitatea celulei; se poate spune ca campul biologic la nivelul sau de baza reprezinta campuri torsionale moleculare, generate de cromatina (cromozomi); Iradiatia mitogenetica reprezinta o componenta inseparabila a interactiunilor de la nivelul celulei.

5. Unele aspecte privind campul biologic al mitozei

A. G. Gurwitsch a studiat mitoza in profunzime. Tocmai lucrarile despre mitoza au servit drept punct de pornire in cercetarile care au condus la descoperirea campului biologic si a iradiatiei mitogenetice. Unele cercetari privind dinamica diviziunii celulelor sunt actuale si astazi. De exemplu, demonstratia faptului ca fusul mitotic este o structura dinamica dezechilibrata [9] si nu a o structura supramoleculara stabila, asa cum se considera in prezent. Vom analiza in acest punct rezultatele uneia dintre cele doua lucrari publicate [10], in care se analizeaza interactiunea cromozomilor, a figurilor mitotice, in timpul mitozei si vom incerca sa explicam fenomenele observate prin prisma ideilor dezvoltate aici. Lucrarea a fost realizata de catre E. C. Puchalskaya, colaboratoarea lui A. G. Gurwitsch si poarta denumirea Modificarile morfologice ale figurilor mitotice in rezultatul interactiunii lor.

Fig. 7 Imagini din lucrare

Imaginile A si B din lucrare poarta denumirea de Rezultatul actiunii spiremului asupra anafazei. B Telofaza simetrica. Axele spirelor vecine nu se intersecteaza. Imaginile obtinute de pe meristema radiculei de ceapa. In figurile A ti B, pentru comoditate, au fost trasate axele figurilor mitotice. Se vede foarte bine ca daca axa figurilor cromozomiale in stadiul prometafazei (spirem) intersecteaza axa unei alte figuri mitotice care se afla in anafaza, cromozomii figurii din anafaza sunt supusi unei actiuni puternice de respingere initiata de cromozomii din prometafaza.

Este important sa amintim aici doua aspecte. 1. In conceptia campului biologic al lui Gurwitsch, actiunea campului (inclusiv a celui cromozomial) se presupunea a fi de respingere. 2. In acea perioada nu se stia nimic despre structura cromatinei (cromozomului) si nu se inaintase nici o supozitie referitoare la natura fizica a campului biologic. In lucrari era cercetata interactiunea figurilor mitotice ale celulelor in diviziune din veziculele creierului tritonului si axolotylului, precum si in mitoza radiculilor de ceapa si a sporilor de zada. S-a stabilit ca la trecerea mitozelor in celulele vecine si cu conditia ca axa figurii mitotice a unei celule sa intersecteze axa figurii cromozomiale din cealalta celula, aceasta conduce la deformarea celei din urma (vezi fig. 7). S-a mai aratat de asemenea ca impactul cercetat era cauzat anume de interactiunea cromozomilor si nicidecum nu era legat de schimbarea tensiunii turgescente din celulele vecine. In fig. 7, A si B se arata influenta figurilor mitotice care se afla in stadiul de spirem (denumirea etapei care se refera la prometafaza) asupra figurilor cromozomiale, care se afla in stadiul de anafaza. Actiunea are un caracter clar de respingere. A. G. Gurwitsch scria: ordinea asezarii cromozomilor in diastera (anafaza, nota autorului) este incalcata, de parca le-ar fi suflat un vant puternic [9, pag. 258]. Actiunea de respingere a campului cromozomial se observa si la impactul figurii mitotice aflate in stadiul de prometafaza asupra telofazei invecinate (vezi fig. 8).

Fig. 8 Rezultatul actiunii spiremului asupra telofazei vecine [10].

La o analiza atenta se vede ca cromozomii din stadiul telofazei se resping cu conditia ca axa figurii mitotice a cromozomilor celulei vecine din stadiul de prometafaza sa fie orientat in directia lor. (Aceste rezultate au fost de asemenea obtinute pe meristemele radiculilor de ceapa). Totusi, se observa o interactiune de alt gen, care la o analiza atenta a imaginilor poate fi caracterizata drept stabilirea unei orientari reciproce a axelor figurilor mitotice, de o anumita co-axialitate (vezi fig. 9). Este adevarat ca in acest caz vorbim deja despre actiunea figurilor mitotice din metafaza sau anafaza asupra figurii cromozomiale a telofazei sau despre interactiunea a doua figuri anafazice (Fig. 9, D). In plus, se observa intoarcerea placii cromozomiale care a nimerit la intersectia cu axa figurii mitotice a celulei vecine. Acum sa analizam modul in care ne putem imagina evenimentele ce se produc in diferitele etape ale mitozei, din perspectiva dinamicii rotationale a cromozomilor. Spiralizarea cromatinei care incepe in stadiul profazei, dupa cum am vazut la punctul precedent, conduce la distrugerea membranei nucleului celulei. Spiralizarea continua activ in stadiul prometafazei (spiremei) si observam in fig. 7 si 8 rezultatul actiunii campului care se compune din campurile anumitor cromozomi orientati mai mult sau mai putin paralel.

Fig. 9. Interactiunea placilor cromozomiale asupra stadiilor terminale ale mitozei: metafaza, anafaza si telofaza.
A imagine din lucrarea [10] Vezicula creierului axolotului: Deplasarea uneia dintre placile fiice din telofaza sub actiunea metafazei amplasate corespunzator; am trasat axele pentru a arata ca inflexiunea axei este cauzata anume de rotirea uneia dintre placile cromozomiale fiice, comparati cu fig. B, unde aceeasi imagine este reconstruita.

B reconstructia imaginii din fig. A; se arata ca daca axul mitozei vecine nu ar fi intersectat axul figurii din telofaza, cea din urma ar fi ramas simetrica. C imagine din lucrarea [10] Vezicula creierului axolotului: Sus se afla telofaza asimetrica, care a fost supusa influentei metafazei. Jos se afla anafaza simetrica, care nu se intersecteaza cu axa metafazei; se vede cat de brusc s-a intors una dintre placile telofazei; se poate presupune ca de pe aceasta parte a placii din metafaza respingerea axei placii telofazei din aria de actiune a campului cromozomial al metafazei este provocata de faptul ca din aceasta parte a placii metafazei se dezrasucesc cromozomii din superspirala externa stanga. D imagine din lucrarea [10]: Doua celule mame vecine ale polenului zadei. Deplasarea uneia dintre placile fiice din telofaza, asupra careia este indreptata axa anafazei timpurii; este evidenta rotirea placii telofazice si coordonarea directiei axei acesteia cu axa figurii anafazice. E imagine din lucrarea [10]: Actiunea reciproc deformanta a doua mitoze din aceeasi celula materna a polenului de zada; se vede ca placile anafazice ale mitozelor vecine se rotesc in asa fel incat isi reunesc axele. De ce are loc o actiune de respingere din partea acestui camp a placilor cromozomiale din stadiul anafazei si al telofazei, care se intersecteaza cu axa lui? Pentru ca in anafaza si in telofaza cromozomii se despiralizeaza deja si au, corespunzator, o dinamica rotationala opusa. Astfel, un moment-cheie al mitozei este metafaza, o perioada foarte scurta de trecere de la prometafaza la anafaza, spre miscarea cromozomilor spre polii celulei in diviziune. Din cele expuse mai sus putem emite ipoteza ca rasucirea cromozomilor incepe anume in metafaza, spre sfarsitul acesteia. Este important sa amintim aici (vezi fig. 5) ca cromatidele surori ale cromozomului divizat au o simetrie de oglinda, adica au o spiralizare diferita ale superspiralelor terminale: una dreapta, cealalta stanga. Bineinteles ca odata cu rasucirea concomitenta, fiecare dintre cromatidele surori are o dinamica opusa fata de cealalta, iar aceasta conduce la respingerea lor reciproca, incepe miscarea cromozomilor de la ecuatorul celulei spre poli. Acest fenomen ne permite sa explicam deosebirea cromozomilor la acele tipuri de celule care nu au fus de diviziune. Dimpotriva, dinamica rotationala a cromozomilor in anafaza si in telofaza are acelasi caracter, cromozomii se despiralizeaza. De aceea interactiunea figurilor mitotice ale celulelor vecine in anafaza si in telofaza nu mai conduce la respingere, ci la stabilirea unei orientari reciproce de atragere a axei figurilor cromozomiale (vezi fig. 9 D si E). Trebuie sa ne oprim mai ales asupra imaginilor din figurile 9 A si C. Aici, in ambele cazuri, influenta asupra placii cromozomiale din telofaza este data de figura cromozomiala din metafaza. Se pare ca in ambele cazuri acesta este punctul final al metafazei inceputul despletirii superspiralelor externe ale cromozomilor. In stadiul telofazei cromozomii deja au trecut prin faza de despletire a superspiralei externe si reprezinta spiralele drepte despletite. (Este logic sa presupunem o deosebire in directia de spiralizare numai la nivelul superspiralelor externe terminale intrucat, in caz contrar, cromozomii care se despiralizeaza in telofaza nu ar putea restabili nucleul celular, in conformitate cu schema din figura 4 A). Nu stim cum se despart cromatidele-surori spre poli la diferitele tipuri existente, toate cu superspirala dreapta intr-o directie, cu cea stanga- in alta sau pastrand a anumita proportie. Insa, daca la axolotyl toate cromatidele drepte se indreapta in aceeasi directie, iar cele stangi in cealalta, atunci acest lucru ne permite sa explicam ambiguitatea influentei figurii din metafaza asupra placilor telofazice din celula vecina. Intr-adevar, in fig. 9 A placa telofazica se intoarce in asa fel incat sa-si asocieze propria axa cu axa figurii din metafaza,

in timp ce in fig. 9 C, axa placii telofazice pur si simplu se expulzeaza in afara ariei de influenta a conului figurii metafazice din celula vecina. Colaboratorii lui A. G. Gurwitsch au publicat doar 2 lucrari despre manifestarea actiunii campurilor cromozomiale. Aceste cercetari extrem de interesante necesita o analiza aprofundata viitoare. Desi ne dam seama ca parerile noastre nu pot fi incontestabile, speram totusi , ca ipotezele expuse de noi vor fi de ajutor viitoarelor lucrari care se vor realiza in acest domeniu. Nu am examinat in lucrarea de fata restructurarile complexe si coordonate ale cromozomilor, evolutia figurilor cromatidice pe parcursul prometafazei, inceputul metafazei. Fara indoiala, avem toate temeiurile sa credem ca aceste miscari se afla in legatura cu dinamica rotativa a cromozomilor. Totusi pentru a avea un tablou complet si necontradictoriu despre evolutia campului biologic pe parcursul mitozei sunt necesare cercetari detaliate si migaloase legate, inclusiv, de acumularea unor cunostinte necesare despre spiralele de ADN si componenta cromatinei. Am vrea sa incheiem acest punct cu cuvintele lui A. G. Gurwitsch: Totalitatea cromozomilor creeaza un sistem care tinde spre un echilibru imediat. Un asemenea echilibru insa nu se realizeaza niciodata intrucat campurile cromozomiale proprii se schimba in permanenta. Prin urmare, nu poate fi vorba despre o stare de echilibru perfect, ci despre evolutia sistemului, ale carui elemente se influenteaza reciproc iar caracterul interactiunii se schimba in dependenta de starea de moment. [9, pag. 258]

6. Dezbateri asupra modelului propus

In modelul analizat este principial faptul ca la baza campului biologic se afla, pe de o parte, campul fizic fundamental, cel torsional, iar pe de alta parte, realizarea acestui camp in practica poarta un caracter specific biologic, adica campul biologic este determinat de campurile torsionale, generate de cromatina. O proprietate importanta a modelului examinat este reprezentarea unitara a celulei. Campul celular (torsional) este, in esenta, reprezentarea unui principiu unitar si regularizat de organizare a celulei vii.

Unele aspecte ale ipotezei si consecintele acesteia

Ipoteza care fundamenteaza rolul hotarator al campurilor torsionale in aparitia campului biologic celular, presupune existenta unor miscari rotationale considerabile in dinamica cromatinei. Aceasta presupunere, desi necesita o demonstrare experimentala, pare destul de plauzibila. Mai multe indoieli ar putea starni ipoteza despre existenta unor pulsatii periodice la nivelul nucleului in perioada interfazei. Am tinut cont in aceste ipoteze, de rezultatele experimentale cunoscute si ne-am bazat, in consideratiile noastre pe principiile naturale de organizare a proceselor vitale: a) prezenta obligatorie a unei organizari structurodinamice, pulsatiile cromatinei din nucleu se presupun a exista intre centrele replicationale amplasate la periferii si zonele centromerice amplasate la mijloc; b) ciclicitatea obligatorie a proceselor naturale. Autorul stie ca nucleul celulei se considera umplut compact cu fire de cromatina, ceva asemanator cu reprezentarea din fig. 10. Totusi nu consideram acest lucru drept un impediment pentru pulsatiile gen unde superspiralate miscatoare, cu atat mai mult cu cat ordinea exacta a in interiorul nucleului original nu este cunoscuta. Evident ca imaginea din fig. 6. A data nu trebuie inteleasa la propriu. Se are in vedere ca amplasarea reciproca a centromerilor versus centre replicationale determina principiul ordinii din interiorul

nucleului. Numeroasele cute ale cromozomilor sunt orientate radial, intre centrul nucleului si membrana lui. Ipoteza despre prezenta canalelor ionice in membrana poate parea de asemenea indoielnica astazi, dar din punctul nostru de vedere, despre existenta transportarii de catre ioni a protonilor, in primul rand, prin membrana nucleului, ne sta marturie diferenta dintre pH-ul carioplasmei si a citoplasmei celulei.

Fig. 10. Cromozomul partial despletit (U.K. Laemmli)

Din cromozomi au fost indepartati doar histonii. Printre firele de cromatina se vad bine scaffold (paduri, postamente). Pe montaj se vede un cromozom nedespletit. Scara (jos) 2mm. Din modelul propus al campului biologic al celulei putem deduce o serie de consecinte:

celulele care au un camp individual extern asemanator ca structura pot crea cu usurinta un anumit tesut de organism viu; cele care au campuri individuale diferite, interactionand, formeaza linia de demarcatie intre doua tesuturi (organe); prin perturbarea caracterului pulsatiei in nucleul din interfaza si schimbarea directiei undelor superspiralei in directie opusa, cele stangi spre centrul nucleului, cele drepte dinspre centru (vezi des. 6, A), intregul sistem de campuri concentrice ale celulei isi poate schimba directia: campul extern celular va deveni campul stang; aceasta va conduce la incompatibilitatea celulei recreate cu celelalte celule (tesuturi), nu este exclus ca asemenea procese se petrec la formarea cancerului, iar celulele cancerigene au astfel o orientare stanga a campului torsional extern al celulei; celulele organismului matur, care a incheiat ciclul de crestere, poseda, de regula, un camp biologic mai slab, celulele de tesut specializat ori nu se divid deloc, ori diviziunea are loc rar; dar acest camp este mai specializat, specificitatea celulelor acestuia, a tesuturilor si corespunzator a campurilor diferitor organe este conditionata de faptul ca in ele se activeaza permanent un anumit complet de gene, care isi pune amprenta asupra dinamicii generale a cromatinei; iradiatia mitotica joaca un rol important in interactiunilor intercelulare si formarea unui mediu informational unitar al organismului [3]; sunt suficiente cateva cuante ultraviolete pentru ca celula sa treaca in starea de diviziune; se pare ca iradiatia mitogenetica, care are o componenta torsionala, destabilizeaza campul biologic al celulei, aducandu-l intr-o stare de dezechilibru, a carei finalizare este diviziunea celulara.

Suprapunerea modelului ipotetic cu fenomenele observate

Este cunoscut faptul ca un camp morfogen mai puternic se creeaza in jurul fetusului, a tesuturilor care cresc activ (de ex., la plante rinichii in formare, conul de crestere la radiculi etc.) [1]. Intr-adevar, in tesuturile care cresc intens, diviziunile celulare au loc cu o frecventa ridicata. Inainte de diviziunea celulara in perioada S a interfazei are loc dublarea cromozomilor in procesul de diviziune si, in conformitate cu modelul nostru, are loc o intensificare a campului celular (vezi punctul 4). Se stie ca: starile spinale polarizate sunt metastabile cum apar fantomele torsionale [4, pag. 1415]. Aceasta demonstreaza ca campul biologic intensificat al embrionului, a tesutului cu dezvoltare rapida, creeaza in mediul inconjurator o carcasa informationala care conditioneaza dezvoltarea sa. Astfel campul biologic controleaza morfogeneza.

Campul biologic al organismului matur asigura integritatea acestuia, interconexiunea proceselor, sustine informational regenerarea tesuturilor si a organelor. Anume datorita campului biologic organismul stie cum si in ce cantitate trebuie sa fie tesutul restabilit, cum trebuie sa fie organul regenerat. Celula, a carei baza organizationala este sistemul multistratificat de campuri torsionale concentrice si armonioase, trebuie sa posede o stabilitate considerabila in raport cu influentele campurilor externe, ceea ce se poate observa si in realitate. Cel mai simplu modelul torsional al celulei pe care l-am prezentat ne permite sa explicam binecunoscuta actiune de respingere a campurilor torsionale stangi asupra sistemelor vii, in special modificarea penetrabilitatii membranelor celulare [5, pag. 56], scaderea absorbtiei de oxigen de catre mitocondriile izolate etc. sub influenta campurilor torsionale stangi ale mediului inconjurator. Aceasta se poate intampla in primul rand ca urmare a influentei de dezorientare a campurilor torsionale externe stangi asupra campurilor torsionale drepte ale canalelor ionice ale membranei. Ceea ce, in final, conduce la perturbarea proceselor vitale ale celulei.

Bibliografie:
1. . . . . .: , 1944. 2. . . . .: , 1991. 3. . ., . . .- .: . . . , 1948. 4. . . . .: -, 1993. 5. . ., . . . .: , 1996. 6. . . . .: , 1987. 7. Adachi Y, Laemmli U. K. Study of the cell cycle-dependent assembly of the DNA prereplication centres in Xenopus egg extracts. EMBO J., 1994 Sep. 1; 13 (17) : 415364 . 8. Saitoh Y, Laemmli U. K. Metaphase chromosome structure: bands arise from a differential folding path of the highly AT-rich scaffold. Cell, 1994 Feb 25; 76 (4) : 60922. 9. . . ( ). ., , 1977. 10. . . . . ., 1947, . 162173. 11. . . . , .: . . , , .- , , 1997, . 64 79. 12. . . . . ( ), .: . . TV . , , 1998, . 139144. 13. . . . , 1999, . 4, 2, . 5155. 14. Havrysh O. H. About physical nature of the biological field. Conference on physics of biological systems. Kyiv, 610 September, 1998. Book of abstracts, p. 113.

Noua abordare a materiei vii n medicin i biologie care arat rela iile acesteia cu mediul geofizic i electromagnetic
Thadee Nawrocki, Doctor n medicin, Fran a Didier Tarte, Doctor n medicin, Fran a Compania NEOTEK n laboratorul de farmacodinamie al facult ii de farmacie Paris Sud, autorul a elaborat, n domeniul biologiei moleculare, o metod de studiu al activit ii ribonucleice a serurilor. Aceasta a permis s se precizeze rolul fierului, care accelereaz sintezele proteice ac ionnd asupra ARN-ului de transfer i activnd duplicarea ADN-ului i convertirea acestuia n ARN. Aceast lucrare a permis s se n eleag importan a feritinei n organismele vii, rolul acesteia n biocomunica ii i interferen a sa cu geofizica.

I. Evolutia cercetrii n biologie, din perspectiva unei abordri globale

1. Renun area la abordarea analitic n legatur cu chimia
Pn n secolul al XX-lea, viziunea cartezian privind corpul uman n raport cu materia nsemna o studierea analitic. Actualmente, luarea n considerare a interreac iilor nelocale ale expresiei genelor conduc la demonstrarea existen ei i la preconizarea folosirii de metode specifice pentru reglri epigenice, care ac ioneaza asupra acestei expresii pentru a o stimula sau inhiba. Trebuie deci s inem cont de fapte care organizeaz func ionarea viului. Este necesar s se pun accentul pe interrela ie i pe interdependen a tuturor fenomenelor fizice, biologice sau de mediu i sociale. Printre acestea vom studia fenomenele care sunt n corela ie cu geofizica i electromagnetismul.

2. Explorarea reactivit ii sistemelor biologice la cmpuri electromagnetice

Luarea n considerare a dimensiunii spirituale a persoanei ca un dat fundamental duce la o alt defini ie a snt ii i a bolii. De natur holistic i dinamic, ea subliniaz importan a interdependen ei i rezonan ei dintre bolnavi i medici, terapeu i sau amani, n vederea realizrii vindecrii. Obiectul fundamental al acestei ntelegeri este restabilirea echilibrului energetic al pacientului prin ac iune la toate nivelele. Limitele actuale ale farmacologiei i epidemiologiei, n ceea ce privete n elegerea viului pe care acestea o au, implic gsirea de noi cmpuri de investiga ii n cadrul biologiei. Ori,

sensibilitatea sistemelor biologice la cmpuri electromagnetice este cunoscut de mult timp. Numeroase studii actuale exploreaz reac iile dintre materia vie i excita iile electromagnetice. Aceste cercetri iau n considerare: Studiile privind natura interreac iilor dintre viu i excita ia electromagnetic. Studiile privind elementele feromagnetice n cadrul viului, n particular privind compuii fierului care pot manifesta o stare puternic de legatur cu cmpurile electromagnetice. Aceste studii se bazeaz pe abordarea geneticii moleculare privind citogenetica n rela ie cu biofizica aplicat la geofizic i la fizica cuantic.

II. Reac iile celulare influen ate de diferitele stri ale fierului
1. Diferitele stri ale fierului n cadrul organismelor vii
Mediile naturale, de la vegetale pn la serurile mamiferelor i ale fiin elor umane, includ enzime numite ribonucleaze. La pacien ii cu anumite patologii, s-a constatat c propriet ile ribonucleazelor sunt puternic perturbate. Cineticile lor de degradare sunt modificate. n cursul cercetrilor s-a descoperit c la majoritatea acestor bolnavi fierul feros (Fe++), fierul feric (Fe+++) legate de feritin induc un mare numr de patologii. n 1992, folosind un ARN-r ribozomial i un ARN-t de transfer marcat radioactiv, am artat c fierul feric accelereaz n mod considerabil activitatea ribonucleazelor la bolnavi.

2. Fierul este un element esen ial n cadrul viului

n stare liber, fierul este toxic i pu in solubil. n stare legat, el nu este disponibil pentru sinteza hemoglobinei. Patologiile legate n mod direct sau indirect de un metabolism greit al fierului sunt relativ numeroase. Fierul stimuleaz proliferarea celulelor canceroase i leucemice. Fierul se acumuleaz sub form de feritina n ficat, splin, sistem nervos, sistem imunitar, n macrofage si diverse esuturi. Fierul n exces perturb sintezele metabolice, modific fenomenele de apoptoz (moarte programat celular), modificnd activitatea enzimelor ribonucleaze care furnizeaz organismului mici fragmente de ARN care sunt indispensabile pentru replicarea ADN-ului i func ionarea genelor. Sintezele pot astfel s fie deficitare sau, din contr, supraactivate. Este, prin urmare, esen ial s se corecteze activitatea ribonucleazelor

3. Rolul feritinei
Feritina este o molecula constituit dintr-o capsul proteic, apoferitina, format din 25 de combina ii de lan uri proteinice lungi i scurte, care determin astfel izoferitinele. Fiecare dintre acestea este responsabil de anamsablul mainriei electromagnetice i de semnalizarea celular pentru un tip de celul dat. Aceasta se refer la comunica iile intercelulare i la comunica iile extracelulare, cu mediul electromagnetic i geofizic. n interiorul apoferitinei sunt incluse particule ferice cristalizate cu ap. Altfel spus, apoferitina este con intorul, iar hidroxidul feric este con inutul. Raportul dintre diametrul extern i diametrul intern al apoferitinei este egal cu numrul de aur. Pe de alt parte, aceasta nseamn c este identic cu raportul dintre diametrul extern i diametrul intern al scoar ei terestre. Prin urmare, fiecare molecul de feritin ac ioneaz ca un rezonator n concordan de faz cu cmpul magnetic terestru n care se afl organismul viu ce o poart. Aceste rela ii de tip cauz-efect sunt mai plauzibile cu att mai mult cu ct prezen a magnetitei (Fe3O4) n creierul, ficatul, splina, pancreasul, sistemul imunitar al fiin ei umane a fost stabilit n mod clar de ctre Joseph Kierschvink, profesor de geobiologie la Institutul de tehnologie din California (Caltech), Pasadena. Acest oxid de fier natural se gsete n sol, dar i n esuturile fiin elor vii, n principal n creier, ficat, splin, pancreas i n sistemul limfatic, n concentra ii importante. Aceast magnetit este prezent n toate celulele esuturilor organismului, astfel c putem considera cuplajul mediu geofizic / organism viu ca fiind un sistem de comunica ii emi tor receptor. n prezen a cmpurilor electromagnetice intra sau extracorporale, magnetita poate fi la originea mecanismelor de magnetizare localizate ale corpului (efecte magneto-mecanice, de exemplu), influen nd astfel metabolismul viului.

III. Concentra ia "feric-magnetic" influen eaz reac iile enzimatice referitoare la ARN i ADN
1. Polinucleotida fosforilaz (PNPase)
Aceasta este o enzim versatil: n prezen a fierului, ea poate sintetiza ADN, n prezen a magneziului ea sintetizeaz ARN. n plus, ea poate transmite o informa ie genetic ce este deci dependent de ionul feric. Lucrrile lui Beljanski i colaboratorii au adus clarificri n lumea nc obscur a precursorilor n studiul ADN-ului, mai precis acolo unde se afl "linia de grani " privind conversia/distrugerea informa iei n macromolecule. De asemenea, ei au readus n aten ie necesitatea de a se cunoate mai bine rolul actual al PNPaze-ei n celulele bacteriene vegetale i animale, din punct de vedere biofizic. Aceasta nseamn cunoaterea momentului n care aceast enzim influen eaz comportamentul unei structuri coloidale n cadrul creia evolueaz fero-fluide magnetice.

2. Transcriptaza invers
Prezen a activit ii ribonucleice a mediilor biologice a permis lui Beljanski Niu i colaboratorilor si s demonstreze n 1987 stimularea de ctre fier a activit ii ADN-ului polimeraz, ARN dependent din oule i organismele embrionare. Aceast enzim care se numete n prezent transcriptaz invers joac un rol esen ial n mecanismul de infectare cu virusul H. I. V. Noi am publicat deja rezultatele unui studiu clinic efectuat n CHU din Montpellier n 1996. Actualmente, ncorporarea ADN-ului strin ntr-un genom strin este considerat ca fiind un fenoment comun pentru virui, microorganisme, plante i animale. n genomul uman, prezen a anumitor secven e de ADN reflect transcrierea ARN-ului de dimensiuni mici cu origini diverse. Ca urmare, indiferent care este provenien a enzimei i a ARN-ului, acesta din urm poate s fie transcris n ADN. Astfel, de exemplu, transcriptaza invers a celulelor animale poate s transcrie n ADN un ARN de origine virala. n cadrul biologiei moleculare, aceast capacitate de transcriere interspecii permite nscrierea n acceai re ea a biocomunica iilor intra / extracelulare nregistrate prin emisia / receptarea de semnale electromagnetice n func ie de un denominator comun cu ionul feric.

3. Telomeraza
Ea men ine, prin intermediul a noi sinteze de ADN, lungimea telomerilor, ca i structur protectoare a pozi iei distale a cromozomilor. n majoritatea celulor normale, expresia telomerazei este inhibat. Astfel, telomerele se scurteaz n mod progresiv cu fiecare diviziune, pn devin suficient de scurte pentru a prefigura moartea programat celular numit apoptoz. n cazul imortalizrii celulare legate de apari ia cancerului, telomeraza este exprimat i telomerele i pstreaz lungimea. Aceast situa ie se produce prin creterea izoferitinei celulare corespunztoare. Cercettorii au putut demonstra c inhibarea telomerazei poate atenua creterea celulelor canceroase umane. Aceast inhibi ie complet este ob inut marcnd subunitatea catalitic pentru a se cunoate telomeraza transcriptaz invers. Acest rezultat a fost ob inut ac ionnd asupra izoferitinei celulare specifice prin chelare n biologia molecular sau prin intermediul unui mijloc biofizic capabil s modifice semnalul de natur electromagnetic corelat cu activitatea feromagnetic a izoferitinei. Aceste trei enzime controleaz ntreaga replicare a ARN-ului, n mod esen ial citoplasmatic, i a ADN-ului nuclear celular. Orice dezorganizare a activit ii ribonucleice de ctre Fe+++ modific cinetica sintezei ARN-ului i, pe cale de consecin , a ADN-ului i acesta din urm pe cea a proteinelor structurilor. Ori acestea sunt fabricate pornind de la acizi amina i. n fizica cuantic, care este caracteristica unui acid aminat n stare liber? Comportamentul su este, pur i simplu, cel al unei particule supus la agita ie termic. Dar, deoarece e se aga de ARN-ul de transfer, nu aceasta este situa ia, cci el acesta emite un semnal. Vom vedea mai departe importan a acestui fenomen.

La acest nivel se petrec modificrile de interfa i de interfaz ale structurii coloidale nanoferomagnetice. Rezult o relaxare a ADN-ului prin ruperea legturilor secundare de hidrogen. Aceste ruperi favorizeaz la nivelul lor fixarea de molecule strine, cum ar fi cele de hormoni, molecule chimice i metale grele, genernd alte fenomene biofizice netermice. Este vorba astfel de o cascad de evenimente de rezonan biologic molecular: aceasta va duce la ruperea legturilor principale ale ADN-ului deja relaxate i va provoca o fragilizare i rupturi ce vor amorsa segregri eronate pentru replicrile ulterioare. n cele din urm, rezultatul va fi activarea nociv a unei gene, care va exprima o poten ialitate autoimun sau canceroas. Pe scurt, exist un denominator comun, ionul ferc Fe+++, n cadrul sistemului de transmitere a unei informa ii ntre organismele vii i mediul acestora, care se servete pentru aceast biocomunica ie de molecule n mod particular adaptate la stocarea i transmiterea de informa ii n cadrul celulei. Aceste molecule sunt n mod principal urmtoarele:

feritina,protein de stocare, transferitina, protein transmembranar, lactoferitina, protein neutrocitar.

IV. Experien e de biocomunica ii

1. Experien a lui BACKSTER privind existen a biocomunica iilor umane
Aceast lucrare a fost publicat n 1985: (Biocommunications capability in human donnors and in vitro leucocytes and macrophages Capacitate de biocomunica ii ntre donatorii umani i leucocitele o macrofagele amplasate in vitro).p> Leucocitele i macrofagele bucale sunt evaluate n ceea ce privete varia iile caracteristicilor lor electromagnetice, cu ajutorul unor magnetometre de tip SQUID. Donatorul uman este amplasata la distan i primete stimuli sonori i vizuali nregistra i de ctre EEG. Studiul corela iilor dintre stimulii nregistra i de ctre EEG i modificrile de nregistrare EM leucocitar i macrofagic pun n eviden c au o durat, frecven , intensitate i amplitudine ce sunt superpozabile. Capacit i de biocomunica ie ntre persoana respectiv i celulele sale puse in vitro la distan .

2. n laboratorul de antropologie medical al facult ii de medicin din Paris XIII

Comparnd aceste rezultate ntr-o familie, elemente strict superpozabile relev o similitudine a haplotipului HLA pentru localizrile specifice pentru ionul feric. Aceasta se refer la haplotipurile: A3, B7, B14, DR2, DR6. Exist realmente o func ie emi tor/receptor la nivel celular. Acest lucru este vabalil pentru celulele care sunt apropiate sau separate.

3. Rela iile biocomunica iilor viului cu geofizica

Activitatea unei echipe de embriologi suedezi din GOTEBORG n 1979 referitor la un izolat breton din regiunea CARHAIX a artat, gra ie practicii embrioscopiei precoce: Foseta embrionar primitiv, numit nodul lui Hansen, prima individualitate macroscopic a embrionului se localizeaz n spa iul metameric vertebral L3-L4, n mod normal n cea de-a paisprezecea zi de via embrionar. Aceast structur ncepe n a treisprezecea zi la embrionii bretoni care se dezvolt n Mun ii Hercinici, deci ntr-un loc cu o puternic activitate electromagnetic. Aceast localizare duce la o mobilizare mai rapid a telomerazei embrionare. Rezult formarea unui intestin gros cu o lungime mai mare dect normalul, numit dolicocolon. Acesta este un caracter etnic specific observat n Bretagnia. Aceast observa ie semnific induc ia teluric electromagnetic asupra viului prin intermediul coresponden ei permanente cu proteinele feromagnetice.

V. Interreac ii locale n expresia genelor

Lucrrile lui Joel Sternheimer (1) au pus ntr-o nou lumin luarea n considera ie a reac iilor nelocale din genom i expresia genelor. Ele au condus la demonstrarea existen ei i la preconizarea folosirii de metode specifice ale reglrii epigenice. Adic prin ac ionarea asuora acestei expresii, pentru a o stimula sau inhiba. Conform cu autorul, genodica este numele dat disciplinei care studiaz efectele rezonan ei de scar asociat cu expresia genelor. Undele de scar, surs pentru aceste efecte, sunt ini ial predic ii matematice aprute ca urmare a observrii empirice a regularit ilor spectrului de mas al particulelor. Ele sunt astfel interpretate gra ie unei abordri originale a chestiunii subiectului care msoar , conform cu teoria cuantic. Criteriile de omogeneitate opera ional care decurg din aceasta, implic a extindere a undelor Broglie n dimensiunile subiectului adi ionale spa iului / timpului pentru a da unde care leag ntre ele diferite scri ale unui acelai subiect integrat. Aceast abordare se bazeaz pe distinc ia formulat matematic ntre punctul de vedere al subiectului care face parte din ansamblul pe care l descrie i punctul de vedere care const n descrierea aceluiai ansamblu ca observator din exterior. Acest al doilea punct de vedere, care a permis realizarea unui progres, s-a lovit de obiec ia logic c nu putem descrie astfel universul din care nu facem parte. O descriere mai cuprinztoare a fenomenelor care ntre in prezen a invarian ilor descriptibili ca atare, dar care include subiectul prin intermediul reperului ales de ctre acesta, va fi atunci ob inut fcnd distinc ia invarian ei raportului subiect-obiect, care implic operatori omogeni prin intermediul mai ales al varia iei permise a unit ii de msur a invarian ei obiectelor nselor. Aceast distinc ie poate fi ilustrat printr-o experien privind viziunea asupra unui obiect la sfritul zilei. Percep ia momentan a unei clarit i constante necesit o rela ie ntre amplitudinea descresctoare a func iei de und ce descrie fluxul de fotoni ce provenind de la obiectul respectiv i rata, care este atunci n cretere, cu care sunt sintetizate proteinele

rodopsinei din retina observatorului (acomodare), asociind astfel un fenomen ondulator cu sinteza proteic. Atunci cnd o protein este sintetizat ntr-un subiect, succesiunea de acizi amina i care o compun este nso it de o suit de frecven e emise fiecare de ctre un acid aminat, n momentul n care acesta din urm, vehiculat de ctre ARN-ul su de transfer se stabilizeaz temporar, n ceea ce privete agita ia termic, pe ribozomul unde se efectueaz aceast sintez. Ptratul amplitudinii undei corespondente, asociat fiecrei frecven e, scade propor ional cu densitatea de prezen a acizilor amina i individuali ai lan ului proteic. Atunci rezonan a de scar se traduce printr-o ac iune asupra ratei de sintez a acestei proteine devenind stimulatoare pentru undele de faz i inhibitoare pentru undele n opozi ie de faz. Informa ia pertinent con inut n aceste suite de frecven e care vor intra astfel n mod selectiv n rezonan cu suitele de frecven e omoloage din proteine fiind esen ialmente constituit. Prin transpunerea pe alte scri a succesiunilor de intervale relative de frecven e succesive care sunt invariante alte scrilor se permite reproducerea efectelor acestora din urm, care necesit pentru a se produce tot ceea ce este n aval de acele alte scri, incluznd cea a subiectului integrat. Limita scrii nu se oprete la individ, cci este n fapt o ac iune asupra ntregului ecosistem cruia individul i apar ine, ce se va putea astfel s fie copleit de distingerea ntre reglarea proteinei sale sau celei a vecinei sale. n partea opus a unei ac iuni locale se poate sublinia c nu avem n definitiv nici un mijloc de a aprecia n termeni de adecvare la o situa ie de mediu global dect dup ce ac iunea se produce. Demonstra ia magistral a lui Jol Steinheimer permite s se asocieze efectele rezonan ei de scar a acizilor amina i cu mecanica molecular a ARN-ului de transfer rezultat din activitatea ribonucleic i aceasta n strns colaborare cu ionul feric Fe+++, extinznd astfel informa iile ce caracterizeaz viul n ecosistemul su. Un exemplu recent ne este furnizat de proteina prion al crei pasaj interspecii de la tremurul oilor la nebunia vacilor i d ela nebunia vacilor la encefalopatie spongiform uman a fost demonstrat ca fiind constituit de ctre intermediarul feritin, punndu-se accentul pe importan a gsirii unor chelatori ai fierului (American journal of neuroscience, 2004). p> Acesta este obiectul cercetrilor i brevetelor noastre. Ne aflm aici n domeniul interferen ei cuantice moleculare, capabil s produc efecte biologice netermice care ilustreaz o func ionare asemntoare cu rezonan a. Interferen a de stri cuantice ale ionilor cu grupele de molecule explic multe dintre paradoxurile referitoare la efectele netermice ale CEM. Binhi n 1997 a definit c un efect neliniar, ce implic interefen a strilor cuantice ale ionilor i moleculelor legate de proteine este o int molecular general pentru CEM externe i, putem adpuga noi, prin intermediul ionului Fe+++..

VI. Influenta cmpurilor slabe asupra structurilor rotatorii

1. Cmpuri giroscopice i cmpuri de torsiune
Mecanismul de interferen ionic aplicat structurilor rotatorii biofizice cum ar fi fragmentele de ADN i de ARN constituie o baz de n elegere a mecanismului de ac iune biologic a cmpurilor slabe. i, n particular, n anul 1985, ROMANI a demonstrat existen a gradelor de libertate giroscopic moleculare din faptul c acestea nu sunt termodependente pe scrile de timp semnificative n biologie. n consecin , mecanismele care implic giroscoapele moleculare pot explica efectele biologice ale cmpurilor hiperslabe. Pentru Romani, combina iile logice de trei parametri care caracterizeaz o und sunt: faza, amplitudinea, perioada. Combinndu-se, acestea permit regsirea celor patru cmpuri mari cunoscute n fizic: gravita ia, electromagnetismul, interac iunea nuclear slab i interac iunea nuclear tare. Dar el a artat de asemenea existen a a dou cmpuri necunoscute pn atunci, pe care coala rus a lui AKIMOV le-a numit cmpuri de torsiune. Acest cmp se exprim pe scara noastr macroscopic printr-o und longitudinal care se propag cu viteza luminii. Ea poate intra n interferen cu undele electromagnetice transversale i le poate polariza. Cealalt alt und de tip sonor nu se poate detecta n mod direct. Ea nu transport dect informa ie, fr energie, i pare a avea caracteristicile specifice descrise de ctre Jol Sternheimer cu aplica ia de proteodii, form de medicament muzical controlabil de ctre subiect, capabil s recunoasc dac o ac iune regulatoare muzical, stimulant sau inhibitoare a uneia sau alteia dintre proteine, este sau nu adecvat pentru el. Aceasta este ceea ce se poate defini de asemenea ca puterea verbului care ne duce napoi la semantica limbajului. ntreaga materie vie este constituit din acizi amina i. n ciuda diferen elor lor specifice, acetia au structuri biofizice foarte similare, pentru care mecanismul de interferen se poate aplica la fel ca i pentru sistemele biologice care posed diferite nivele de complexitate, dar care sunt permanent amorsate i reglate de ctre ionul Fe+++.

2. Perturba ia transmis de ctre cmpul slab ce provine de la circuitele integrate

n 2004, Nekrassov (2) a publicat o carte privind lucrrile sale consacrate interreac iei dintre obiectele vii, inclusiv fiin a uman, i cmpurile neelectromagnetice naturale. Aceast carte con ine fapte care surprind numeroase aspecte refritor la rolul cmpurilor, al geometriilor formei n organizarea vie ii pe Terra.

Aceste lucrri sintetizeaz viziunea noastr prin punerea n eviden a unei abordri a sistemului din biologie bazat pe forma de cmp nechimic, pe interreac ia sistemelor biologice cu diverse obiecte din biosfer, printre altele cu tot ceea ce ine de tehnica telefoniei celulare. Cercetrile au demonstrat c efectele nefaste ale aparatelor electronice moderne sunt acelai, indiferent dac aparatul este n func iune sau oprit (n absen a blocului de alimentare). O metod special a permis s se separe efectele radia iilor cmpurilor slabe de cele ale cmpurilor electromagnetice i s se arate c principalul pericol pentru organismul uman este reprezentat de radia iile cmpurilor slabe a cror surs este circuitul integrat modern. Rezultatele studiilor efectuate de ctre autor privind efectele telefonului mobil i ale altor aparate electronice de mrime mic i putere redus, precum i ale antenelor releelor de putere mare, a cror nocivitate exist chiar prin simplul fapt c mpmntrile lor transmit pe cale geofizic informa ii foarte apte de a fi recep ionate i puse n circula ie n prezen a magnetitei, a crei aptitudine este de a transporta informa ii, la fel ca i feritina din organismele vii. Intensitatea radia iilor cmpurilor slabe emise de ctre circuitul integrat depinde de compactitatea schemelor sale i de mrimea sa. La rndul su, compactitatea schemelor depinde de numrul de straturi ale circuitului imprimat. Un alt aspect important a radia iei emise de ctre structurile matricii circuitelor integrate este legat de distan a de percepere a nocivit ii semnalului. Pentru toate aparatele legate pe pmnt, structurile geofizice deschid prin faliile din sol o cale de conduc ie de excep ie, care va putea transmite o informa ie nociv la distan de mul i kilometri prin intermediul magnetitei i n corela ie cu feritina prezent n organismele vii.

3. Punerea n eviden a semnalelor de luminescen i a varia iilor electromagnetice

Noi am pus aceasta n eviden folosind tehnica dezvoltat de ctre KOROTKOV, numit GVD (gas visual discharge (descrcare vizual n gaz)). Este una dintre tehnicile cele mai demonstrative de investigare i de imagistic biomedical. Este o metod de nregistrare de semnale de luminescen i de varia ii electromagnetice prin dilatare secundar a unui gaz, care permite, gra ie unui software, reconstituirea pe computer a unei imagini de aur singular i reprezentativ pentru biologia organic i func ional, dar i comportamental a unui individ, n coresponden cu func ia sa nanoferomagnetic.

4. Cum se pot neutraliza aceste emisii?

Punerea n eviden a existen ei biocomunica iilor n cadrul viului demonstreaz c acestea concur la armonia func iei biologice cu perenizarea acestuia i la reproductibilitatea acestuia prin intermediul fecundit ii; acest lucru a putut fi sesizat gra ie nregistrrilor i tratamentului informa iilor de care se dispune prin tehnicile de GVD. Prin aceleai tehnici a fost posibil s se singularizeze emisiile electromagnetice i repercusiunile acestora asupra viului.

Acest test ne-a permis s gsim substan e vegetale care vor fi capabile, prin activitatea lor chelatoare a ionului feric, s aduc la valori biologice normale degradarea excesiv a ARNului de transfer. Noi am imaginat modalitatea de folosire a acestor substan e i de includere a lor ntr-un suport solid de chitosan, polimer de chitin, astfel c, tehnic vorbind, noi am fabricat sisteme redresor/rezonator. Ideea a fost s se observe dac prezen a acestui dispozitiv poate n biologia molecular s anuleze cmpurile slabe i cu intensitate ridicat generate de ctre circuitele imprimate, determinnd chiar oprirea dispozitivului de emisii electromagnetice. Rezultatele au fost pozitive. Experien a s-a desfurat asupra unei picturi de ap, a unei picturi de sperm de taur, asupra unor semin e, asupra salivei umane i prin studiul complet al omului.

VII. Bibliografie
1. J. Stemheimer "Musique des particules elementaires, Comptes-rendus de l'Academie des Sciences (Paris) (Muzica particulelor elementare, dare de seam n cadrul Academiei de tiinte (Paris)), vol. 207. 1983. 2. V. A. Nekrassov "La vie sur terre". Serie "Les secrets de la nature et les decouvertes du siecle" (Via a pe Terra. Seria "Secretele naturii i descoperirile secolului") M. Tver: SARL "Edition 'Triada'", 2004.

Sanatatea oamenilor exercitate de antenele releeror instalate la distante mari

Alexandre Rusanov, inginer geolog, SARL TELLUS, Franta Jean Ugen, presedinte al asociatiei PROSANTEL, Franta Compania NEOTEK Se ignora complet consecintele care pot aparea ocazional datorita influentei exercitate de antenele releelor situate la distante mari. Pornind de la studiile referitoare la mai mult de 200 de crescatorii industriale (bovine, porcine, pasari) si asupra a mai mult de 100 de case si apartamente din Franta, Austria si Elvetia, s-a dovedit influenta negativa, prin intermediul solului, a antenelor releelor asupra sanatatii oamenilor si animalelor.

I. Reteaua telurica
Planeta noastra, Terra, este activa. Dovezile in acest sens sunt numeroase: solul se cutremura, vulcanii intra in eruptie, busola indica nordul, mareea alterneaza fluxul si refluxul (1). Faliile si zonele de falie formeaza reteaua telurica ce acopera suprafata planetei noastre. Prin aceasta retea se efectueaza degajarea de energie din interiorul planetei catre suprafata. Degajarea unei parti a acestei energii poate fi observata sub forma cutremurelor de pamint. Acestea produc prabusirea totala sau partiala a cladirilor care se gasesc deasupra faliilor sau a zonelor de falie (fig. 1).

Fig. 1. Imagini cu distrugeri de cldiri. Leninakan, Armenia. 1988.

Cea mai mare parte a energiei interioare a Terrei se degaja prin reteaua telurica si trece prin falii sau prin canale (falia este in profunzime) care urca si se bifurca spre suprafata (fig. 2).

Fig. 2. Sec iune geodinamic, dr. Divakov. Universitatea din Moscova, Rusia.

Chiar in regiunile neseismice, activitatea Terrei poate provoca prabusirea localizata a diferitelor lucrari de constructie sau cladiri (fig. 3.)

Fig.3. Prbuirea terminalului 2E din Roissy, France, mai 2004.

II. Emisii naturale si industriale

1. Emisii naturale
In cazul in care cladirile sau casele se gasesc pe falii sau pe zone de falie, exista, in timpul unui seism, o degajare instantenee de energie limitata in spatiu. Aceasta provoaca distrugerea completa sau partiala a constructiilor (fig. 4). Intr-o astfel de situatie, in asemenea locuri, exista:

o degajare anormala de diferite gaze (radon, toron, CO2, CH4, H, He si alte gaze) (2). Gazul radon este un gaz radioactiv si daca este inspirat poate produce cancer la plamini. emisii de unde electromagnetice naturale pulsatorii, de joasa frecventa. Aceste unde pot intra in rezonanta cu frecventele de functionare ale anumitor organe vitale ale fiintelor vii si pot perturba functionarea acestora si, pe termen lung, pot duce la imbolnaviri.

Fig. 4. Distrugere localizat a cldirii i a coului centralei termice din Leninakan n Armnie n 1988.

Exista emisii naturale ce se manifesta de la crearea Terrei. Dar omul a accentuat intotdeauna impactul sau asupra solului, aceasta mai ales in ultimul deceniu in tarile industrializate. S-a constatat o crestere considerabila a numarului de instalatii electrice de putere si aparitia unor noi tehnologii, cum ar fi telefonia mobila. Prin legarea la pamint, omul transmite catre sol o cantitate enorma de electricitate. Solul nu isi poate asuma rolul de pubela electrica. Ca urmare, s-a constat aparitia de fenomene noi. In cazul in care stilpul si impamintarea antenelor releelor se gasesc la intersectia faliilor sau a zonelor de falie pe unde circula apa, aceasta duce la aparitia de emisii industriale periculoase pentru sanatatea fiintelor vii. Aceste emisii pot fi vehiculate de catre reteaua telurica la distante de mai multi kilometri.

2. Emisii industriale undele de torsiune din stinga

Citeva notiuni referitoare la undele de torsiune: Undele de torsiune sunt create de catre un spin (moment unghiular al particulelor cuantice) si de catre o forma.

Undele de torsiune statica sunt undele create de catre forma obiectului (de exemplu, menhir, microcircuite ale telefonului mobile fara baterie). Undele de torsiune dinamica sunt undele care apar in prezenta undelor electromagnetice si se mai numesc componenta de torsiune a undelor electromagnetice. In functie de sensul de rotatie, exista unde de torsiune catre stinga sau catre dreapta. Cind undele de torsiune spre stinga intra in interactiune cu sistemele biologice ale fiintelor vii, ele pot provoca disfunctionalitate la nivel celular. Pentru animale, expunerea de durata la undele de torsiune catre stinga poate provoca tulburari de comportament (agresivitate si canibalism in cazul porcilor), o crestere a numarului de leucocite din lapte, mastite, probleme de reproducere, diferite maladii in cazul vacilor, moartea inexplicabila a animalelor. In asemenea conditii, puii devin agresivi si pot minca un alt pui care singereaza. Pentru oameni, totul incepe prin aparitia unei oboseli inexplicabile, somn neodihnitor, oboseala dimineata, chiar dupa un somn aparent bun, dureri de cap, imbatrinire prematura. Corpul nostru incearca sa reziste la aceasta interventie exterioara. Totul depinde de starea initiala a organismului nostru. Noi suntem diferiti si organismele noastre reactioneaza in mod diferit la aceeasi interventie exterioara. In acelasi loc, putem avea doua persoane care reactioneaza in mod diferit. O persoana care nu simte nimic si o alta care este afectata in mod considerabil. Pentru persoanele care sunt fragile din punct de vedere psihic, aceasta poate duce la tulburari de comportament, agresivitate, angoase, isterie, depresie. De asemenea, se poate constata o schimbare a echilibrului acido-bazic, o crestere a vitezei de sedimentare, o scadere a rezistentei electrice a pielii, o perturbare a functionarii sistemului nervos central, tahicardie, precum si alte schimbari. Aceste schimbari pot fi numite sindroame premaladie, deoarece sunt la originea proceselor patologice viitoare. Dezvoltarea acestor procese depinde de mai multi factori: de durata expunerii la influenta undelor de torsiune catre stinga, de starea sistemului imunitar si de rezervele organismului, precum si de alti factori. Undele de torsiune catre dreapta sunt favorabile viului. Sa examinam acum cazul unui pilon cu antene de relee. In conformitate cu teoria cimpurilor de torsiune (4), forma pilonului, care reprezinta un cilindru lung, creeaza de cele doua parti ale acestuia unde de torsiune catre stinga (fig. 5), chiar daca echipamentul electric nu este alimentat cu energie electrica. Punerea in functiune a echipamentului electric al antenelor releelor duce la crearea de unde electromagnetice si aceste unde sunt acompaniate de unde de torsiune catre stinga (fig. 6). Zona de falie devine un canal pentru transportul undelor de torsiune catre stinga. Aceasta amplifica considerabil efectele naturale nefaste ale faliilor si ale zonelor de falie

Fig.5. Model de creare a undelor de torsiune static prin cilindru lung, dup A. Akimov.

Undele de torsiune nu au energie, ele patrund peste tot, viteza lor de propagare depaseste viteza luminii. Casa sau constructia ridicata pe o astfel de falie sau o zona de falie traversata de undele de torsiune spre stinga, aceasta amplifica in mod considerabil efectele naturale nefaste. Acelasi lucru se produce daca o instalatie eoliana se gaseste la intersectia zonelor de falie unde circula apa. (fig. 7).

Fig. 6. Pozi ia pilonului la intersec ia zonelor de falie creeaz zone de torsiune spre stnga.

Fig.7. Pozi ia unei eoliene la intersec ia zonelor de falie au croisement de zones de failles.

III. Impactul emisii lor naturale si industriale asupra a ceea ce este viu
1. Cresterea vacilor de lapte in Finistre, Franta
70 vaci de lapte. De-a lungul a mai multi ani crescatorii de vite lucreaza in pierdere din cauza vacilor bolnave si a ratei de leucocite care depaseste norma (fig. 8). Vacile refuzau sa intre in sala de tratament. Ciinele special dresat le obliga sa intre in sala. Aici ele erau foarte nervoase. S-au incercat mai multe variante : cu alimentatia, cu diferite antibiotice insa fara rezultat. Crescatorul a schimbat echipamentul vechi din sala de tratament insa aceasta nu a condus la nici un rezultat. Veterinarul a propus schimbarea vacilor, el a presupus existenta unor probleme la nivel genetic. Sapte vaci din lotul nou s-au imbolnavit in doua saptamini.

Fig.8. Grafic al cantit ii de leucocite n lapte.

Expertul geobiolog a aratat ca problemele legate de aceasta crestere sunt in legatura cu pozitia cladirii, situata la intersectia faliilor (fig. 9) in zona de circulatie a apei. Acestea erau emisii naturale. In acelasi timp, cladirea era inconjurata de 10 piloni cu antene releu (fig. 9). 5 din cei 10 piloni perturbau vacile. Degradarea situatiei a inceput dupa instalarea primelor antene releu.

Fig.9. Pozi ia construc iei fermei, la intersec ia faliilor .

Antenele releu care perturbau vacile au fost neutralizate cu dispozitive speciale. Imediat vacile au inceput sa intre in sala de tratament fara a mai fi probleme. In citeva saptamini nivelul de leucocite a devenit normal si s-a mentinut asa. Vacile nu mai aveau nici o problema

de sanatate. Sase luni mai tirziu, cu aceeasi cireada, cantitatea de lapte a depasit cotele iar crescatorul de animale a trebuit sa vinda 5 vaci pentru a nu depasi cotele alocate. Inainte de interventie, crescatorul avea astm. El era obligat sa ia mereu medicamente. Dupa instalarea dispozitivelor el nu a mai avut probleme legate de astm. (4).

Fig.9. Harta indicnd pozi ia antenelor releu n jurul fermei de cretere a animalelor.

2. Cresterea vacilor de lapte in regiune Vosges, Franta

Incepind din anul 2002 s-a constatat degradarea situatiei privind cresterea animalelor. Intr-o perioada de 3 ani crescatorul de animale a pierdut 76 de vaci si vitei. A crescut nivelul de leucocite in lapte, productia de lapte s-a diminuat, la fel si fertilitatea, viteii erau rahitici, excrementele prezentau cruste uscate tratament. In timpul tratamentului vacile erau foarte nervoase. Plecind de la analiza alimentatiei, de la starea sanitara, de la genetica nu s-a descoperit cauza acestei situatii. Nici o solutie din partea veterinarilor, nici din partea organismelor specializate in cresterea animalelor. Expertiza geobiologica a indicat insa ca problemele legate de cresterea animalelor sunt in legatura cu pozitia constructiei deasupra unei falii unde circula apa, impreuna cu antenele releu plasate pe piloni la o distanta de 3.4 kilometri, precum si de existenta unui transformator de inalta tensiune intr-o laterala a fermei. Interventia din iunie 2005. Antenele releu, postul de transformare, unele elemente electrice au fost neutralizate cu ajutorul unor dispozitive speciale. Efectul asupra comportamentului animalelor a fost imediat.. Vacile au inceput sa intre in camera de tratament fara nici o problema.. In timpul tratamentului ele erau calme. Nivelul de leucocite din lapte a scazut iar productia de lapte a crescut. Nu au existat pierderi de vaci sau de vitei. In toamna anului 2005 situatia a devenit normala iar in anul 2006 productia s-a restabilit la normal, calitatea laptelui este buna iar reproductia s-a ameliorat, excrementele au devenit mai pline de apa. Din octombrie pina in noiembrie 2006, in prezenta unui martor s-a facut testul de eficacitate a dispozitivelor instalate. Martorul a ridicat pentru o perioada de trei saptamini un dispozitiv care era instalat in zona de captare a dejectiilor. In acest timp:

4 vitei au murit, 19 vaci din 38 au capatat o inflamatie a ugerului, la o saptamina dupa ridicarea dispozitivului fosa de captare a dejectiilor a capatat iarasi o crusta uscata deasupra.

Dupa reinstalarea dispozitivului, dupa o saptamina, fosa a redevenit de consistenta lichida. In trei saptamini, fara protectie pentru unele vaci situatia a devenit critica, astfel incit, chiar si dupa neutralizare, 3 vaci nu au mai dat lapte. 3 vaci au pierdut un sfert din greutate. Pentru crescatorii de animale pierderile sunt grele. Acest test a aratat insa eficacitatea dispozitivului.

3. Centrul de reproductie artificiala din Bretagne, Franta.

Scaderea cantitatii de sperma la cel mai bun taur. Expertiza geobiologica a indicat faptul ca problemele cu care se confrunta acest centru, sunt datorita pozitionarii deasupra unei falii sub care circula apa, a antenelor releu plasate pe piloni, precum si asupra imprejmuirilor electrice din cadrul acestui centru. Eliminarea acestor inconveniente a permis taurului sa isi recapete fortele si in 4 luni sa creasca de 10 ori cantitatea sa de sperma (fig. 10) .

Fig.10. Grafic al cantit ii de sperm la un taur, la un centru de nsmn are artificial.

4. Centru de sanatate, Elvetia

Acesta este un centru de sanatate foarte modern, unde lucreaza un numar de peste 20 de medici. Medicii se plingeau de oboseala, de probleme legate de concentrare, de probleme legate de functionarea unor aparate electronice, de dificultatea de a lucra in sala de conferinte, care are o forma foarte speciala.( fig. 11). Aceste probleme nu existasera anterior, in constructia veche, de unde centrul s-a mutat cu un an inainte.

Fig. 11. Centrul de sntate. n dreapta, sala de conferin e.

Expertiza efectuata asupra locului a indicat faptul ca centrul se afla deasupra unei falii. Acest lucru produce emisii naturale. Aceasta se datoreaza unor unde de forma unde de torsiune spre stinga ale cladirii. Un al treilea factor de agravare a situatiei o reprezinta bransamentul si impamintarea deasupra conductelor de apa (norma elvetiana), Fig. 12. Priza la pamint a constructiei se afla deasupra unei falii care producea unde de torsiune de stinga in interiorul cladirii.

Fig. 12. mpmntarea i dispozitiv de protec ie.

Dispozitivele instalate la exterior deasupra faliei, precum si la interiorul cladirii au permis reglarea problemelor existente.

3. Casa, Elvetia
Casa se afla intr-o zona de falie si de asemeni este plasata intre doua antene releu (fig. 13). Antenele se afla la distanta de 900 de metri si 1,5 kilometri fata de casa. Cuplul care locuia in casa suferea de insomnii si de oboseala. Dupa neutralizarea antenelor releu somnul lor a devenit normal iar oboseala a disparut.

Fig.13. Antene releu deasupra cldirii si silozului.

5. Institut de infrumusetare Viena, Austria

Personalul se simte obosit. O persoana care urmeaza un tratament datorita unei probleme de sanatate nu observa nici o ameliorare. S-a procedat la interventia in acel loc, la solicitarea medicului acestei persoane. Constructia se afla deasupra unei zone de falie, ceea ce explica

prezenta emisiilor naturale (unde de torsiune de stinga), care sunt create de reteaua electrica si de echipamentele electrice. Plasarea dispozitivelor asupra echipamentului electric a permis eliminarea inconvenientelor precum si ameliorarea starii de sanatate a personalului. Utilizarea aparatului de diagnosticare AMSAD a permis medicului sa observe foarte rapid modificari pozitive la nivelul starii de sanatate a pacientului.

Fig. 14. Diagrame ale strii de sntate ale unei persoane. Diagnosticare cu aparatul de diagnosticare AMSAD.

IV. Dispozitive de protectie impotriva elementelor nocive industriale si naturale

Asociatia PROSAINSTEL, a efectuat cercetari de-a lungul a mai multor ani, cu ajutorul mai multor tipuri de dispozitive bazate pe ultimele descoperiri in ce priveste undele de torsiune. Cooperarea cu Ucraina si utilizarea dispozitivului TORSER a permis crearea de dispozitive si mai puternice.

Fig.15. Exemplu de utilizare a dispozitivelor de neutralizare TORSER.

Dispozitivele utilizate sunt de ultima generatie si functioneaza pe baza fenomenului de conversie a semnalului negativ pentru corpuri in semnal pozitiv. Nu se schimba nimic in ce priveste undele electromagnetice. Dispozitivele sunt compacte si lejere, instalate in locuri foarte precise, gratie noii tehnologii de productie. Aceasta permite nu numai neutralizarea inconvenientelor dar si transformarea energiilor negative in energie pozitiva pentru materia vie.

V. Concluzie

Antenele releu pot prezenta un pericol pentru sanatatea fiintelor vii pe o distanta de mai multi kilometri, daca pilonul si impamintarea antenei releu se afla la intersectia faliilor sau zonelor de falie unde circula apa. Nu este vorba aici de undele electromagnetice. Pozitia pilonului si impamintarea antenei releu la intersectia faliilor sau zonelor de falie unde circula apa produce unde de torsiune de stinga. Falia sau zona de falie reprezinta canalul de transmisie pentru undele de torsiune de stinga. Atit oamenii cit si animalele din constructiile amplasate deasupra acestui canal sunt supusi influentelor undelor de torsiune de stinga. Expunerea indelungata la undele de torsiune de stinga poate produce disfunctii la nivel celular si poate genera tulburari de comportament sau chiar boli.

Complexul GDV Camera. GDV diagnosticare bioenergetica a aurei umane.

Pana astazi n-au existat metode adecvate care sa permita studierea parametrilor energetici ai sistemelor biologice complexe.

Dupa crearea de catre grupul de cercetare al profesorului K.Korotkov a complexului computerizat GDV Camera bazata pe efectul Kirlian a aparut posibilitatea de a face ca energia sa fie nu doar "vizibila", dar si accesibila pentru o cercetare dinamica. Complexul GDV-Camera se utilizeaza cu succes pentru GDV diagnosticare in activitatea de cercetare stiintifica din domeniul medicinii pentru evaluarea diferitelor tipuri de influente asupra organismului uman, inclusiv a influentei diferitelor produse alopate si homeopate, ct si a psiho si fizioterapiei. Complexul GDV-Camera este utilizat, in mod special, ca un dispozitiv de diagnosticare in vederea stabilirii starii functionale a pilotilor de avioane cu un grad inalt de manevrabilitate din cadrul fortelor armate ale Federatiei Ruse.

BEO-tomografia
BEO-tomografia reprezinta un procedeu unicat de evaluare ultrarapida a starii de sanatate a omului, care permite ca in decurs de doar cteva minute, chiar si fara ca acesta sa-si scoata hainele, obtinerea unor informatii evidente privind dereglarile structurale si functionale din organele si sistemele umane. De asemenea, sa scoata in evidenta cauza primara a imbolnavirilor, sa evalueze starea intregului organism si influenta asupra acestuia a diferitelor actiuni chimice, de vibratii si de alta natura.

Diagnosticarea rapida cu ajutorul BEO-tomografiei inlocuieste unele metode costisitoare si, de departe inofensive, care studiaza structura sau functia anumitor organe. De asemenea, poate fi efectuata cercetarea caracteristicilor energoinformationale ale unui psihic normal si ale unuia modificat.

Testarile eficientei dispozitivului Torser Numeroase testari privind proprietatile dispozitivului de protectie Torser impotriva radiatiilor au fost efectuate in cele mai prestigioase institutii tehnice si medicale din Ucraina, Rusia, Bulgaria, Romania si Ungaria. Eficienta protectiei Torser a fost demonstrata cu ajutorul aparatelor speciale de ultima generatie, precum: complexul computerizat GDVcamera, aparatul de diagnosticare si analizare nonliniara (NLS) Oberon, indicatorul anomaliilor geomagnetice IAG-1, complexul medical de expertiza, complexul Electropsihograf, aparatul de diagnosticare Politron, diferite aparate de biorezonanta magnetica, etc. De asemenea, au fost efectuate teste gen dublu orb pe baza analizelor sangvine. In urma acestor testari, prin diferite metode complexe, s-a constatat ca: dispozitivul de protectie Torser reprezinta cel mai eficient mijloc de energizare si protectie bioinformationala. Documentele originale si copiile traduse http://www.torser.com/ro/torsere/torser_product/testes/252/274/default.asp x http://www.torser.com/ro/torsere/torser_product/testes/252/275/default.asp x http://www.torser.com/ro/torsere/torser_product/testes/252/272/default.asp x http://www.torser.com/ro/torsere/torser_product/testes/252/278/default.asp x http://www.torser.com/ro/torsere/torser_product/testes/252/279/default.asp x http://www.torser.com/ro/torsere/torser_product/testes/252/280/default.asp x http://www.torser.com/ro/torsere/torser_product/testes/252/409/default.asp x Romania

http://www.torser.com/ro/torsere/torser_product/testes/252/277/default.asp x http://www.torser.com/ro/torsere/torser_product/testes/252/268/default.asp x http://www.torser.com/ro/torsere/torser_product/testes/252/266/default.asp x

Principalele surse de radia ii nocive pentru sanatatea umana

Pn n prezent sunt cunoscute unele dintre cele mai puternice surse de radiatii patogene asupra omului, care conduc la distrugerea cmpurilor fizice fine (CFF) ale acestuia, cu urmri foarte grave. Aceste surse patogene sunt urmtoarele: 1. 2. 3. 4. Radia iile electromagnetice tehnopatogene; Zonele geopatogene ale pmntului; Ac iunile social-patogene; Radia iile cosmice;

Pn n prezent se poate afirma c locuitorii oraelor sunt supui concomitent ac iunii tuturor tipurilor de radia ii patologice, enumerate mai sus, i, n acest cadru, se produce distrugerea rapida a cmpului energetic al omului. n toate cazurile este vorba de distrugerea cmpului informa ional al omului de ctre nite clustere anomalice mari ale cmpurilor fizice fine sau de aa numita radia ie torsionic cu polarizare de stnga. Aceste raze anomalice ptrund peste tot, ac ioneaz asupra tuturor oamenilor, indiferent de sex, vrst i stare de sntate, iar nivelul acestor radia ii, odat cu dezvoltarea civiliza iei, crete n mod constant. S-a stabilit faptul c anomaliile cmpurilor electromagnetice genereaz anomalii n comportamentul oamenilor i al animalelor. Noi avem cunotin e despre bioritmurile corpului nostru, care sunt strns legate de micarea Pmntului. Modificrile n pulsa ia energiei Pmntului influen eaz nemijlocit asupra presiunii sngelui, respira iei, func ionrii inimii, sistemului imunitar al organismului i producerii de hormoni. Oamenii care lucreaz n cmpul electromagnetic al cablurilor de nalt tensiune au anse de 5-8 ori mai mari de a se mbolnvi de leucemie. La muncitorii care deservesc radarele sau antenele crete de 8-12 ori riscul de a se mbolnvi de polisitemie o boal a sngelui, care se caracterizeaz prin surplus de globule roii. S-a demonstrat c celulele canceroase supuse unei radia ii de numai 60 Hz (ca norm - 10Hz) ncep s creasc de 6 ori mai repede, n compara ie cu ritmurile obinuite.

Primele simptome ale strii de disconfort, care apar n cazul deteriorrii cmpului informa ional i energetic a omului, sunt comune pentru toate cele patru tipuri de ac iune patogen.

Aceste simptome sunt:

fatigabilitatea rapid cderea memoriei oboseala general starea de somnolen sau insomnia durerile de cap cronice ame elile, depresiile psihozele i nevrozele cu sentimentul de nencredere refugiul n sine"

Acestea sunt deosebit de periculoase la vrsta copilriei i cea a adolescen ei.

Dezvoltarea n continuare a acestei stri primare de "preboal" conduce la dezorientarea sistemului imunitar, cu toate urmrile ce decurg de aici: procese tumorale, bolile sistemului endocrin, uro-genital, cardiovascular etc.

Radia ii electromagnetice tehnopatogene

Acestea cuprind radia iile tehnopatogene, concentrate n anumite locuri ale activit ii economice a omului: construirea metroului, amenajarea minelor, a excava iilor miniere, pomparea petrolului, a gazului din cavit ile subterane, n toate surse energetice i de radia ii create de om, n timpul func ionrii crora, ntotdeauna, este prezent i o component patogen substan ial.

Surse de radia ii nocive

n rndul vechilor surse de poluare a mediului nconjurtor, deja cunoscute, intr:

liniile de nalt tensiune transportul electric: tramvai, troleibus, metro, tren, etc. autovehicule: alternatorul motorului, cablaj. toate tipurile de aparate electrice cablajul electric n cldiri i altele.

n aceast list s-au adugat i cele noi, mult mai periculoase surse de radia ie electromagnetic patogen. dispozitive si re ele de telecomunica ii:

telefoane mobile radiotelefoane antene GSM computere personale televizoare

instala iile de radioloca ie sisteme de telecomunica ii sisteme wireless: internet, etc. aparate de copiat

electrocasnice:

cuptoare cu microunde frigidere grile electrice fiere de calcat calorifere electrice veioze

aparate medicale si de diagnosticare:

instalatii Roentgen, aparate de fizioterapie, instala ii dentare cu ultrasunete si altele.

Cmpul bioinforma ional al omului

Din punct de vedere medico-biologic, omul reprezint un sistem complex cu un cmp de torsiune strict individual, care cuprinde inclusiv datele privind starea de sntate i codurile genetice ADN. Complexitatea cmpului de torsiune al omului este determinat de un numr uria de substan e chimice surse primare de radia ii de torsiune din organismul acestuia, de caracterul complex al reparti iei n spa iu a acestor substan e n corp, de dinamica complex a transformrilor biochimice n procesul vie ii i activit ii.

Influenta nociva a campului de torsiune de stanga

Sub ac iunea cmpului de torsiune stng, celulele organismului sunt supuse unor anumite modificri structurale i fiziologice, drept rezultat: dereglarea sistemului nervos i cardiovascular, sistemului imunitar i hormonal etc. Se formeaz defecte de comunicare n schimbul de informa ii, dezintegrarea legturilor structurale reciproce, prezente ini ial n modelul genetic al omului. Procesele de antibiorezonan aprute n acest cadru deregleaz rezonan a absolut armonioas ntre niveluri i duc la o serie de mbolnviri serioase i greu tratabile. ntr-un asemenea spa iu informa ional polarizat n stnga, la toate organismele vii se produce miniminizarea treptat a energiei atomilor i electronilor, ceea ce conduce la ncetinirea tuturor proceselor biochimice. Ca urmare a acestui fapt, apar unele dereglri cunoscute n organismul uman, care depind de intensitatea ac iunii cmpului de torsiune i a duratei contactului cu acesta.

Confirmari medicale

Oamenii de tiin au acumulat deja o mas critic de cercetri i experimente efectuate care confirm faptele influen ei negative i extrem de periculoase a cmpului de torsiune din stng asupra organismului uman. De exemplu, cercetri privind ac iunea cmpului de torsiune asupra sngelui au fost efectuate n octombrie 1996 la Centrul de Tehnologii Energoinforma ionale din cadrul Institutului de Stat pentru Mecanic Fin i Optic din Sankt-Petersburg. Analiza datelor ob inute a demonstrat c dintre indicatorii analizei clinice a sngelui, cel mai sensibil fa de radia iile de torsiune este indicatorul vitezei de sedimentare a eritrocitelor (VSE). Valorile VSE s-au modificat, n compara ie cu cele de fond, de patru-cinci ori, n func ie de parametrii de iradiere. Pentru cercetrile ulterioare a fost utilizat numai indicatorul VSE ca cel mai informativ, adic indicatorul VSE poate fi folosit pentru nregistrarea i aprecierea propriet ii radia iei de torsiune. Mrirea VSE pn la 35-40 mm/h a confirmat ac iunea nefavorabil a cmpurilor de torsiune stnga asupra organismului uman.

Urmari negative
Utilizarea telefoanelor celulare conduce la apari ia distoniei neurocirculatorii, adic la dezechilibrarea activit ii electrofizice a celulelor creierului, ceea ce, n continuare, n mod cu totul real va conduce sau la aritmie cardiac sau la dezechilibru hormonal, adic la pierderea poten ei la brba i i la dismenoree la femei i, n final, va conduce la procese tumorale. n raportul Institutului de Cercetare pentru Medicina Muncii se poate citi: "La ora actual exist un numr mare de diferite dispozitive tehnice care eman n mediul nconjurtor radia ia electromagnetic neionizant... Legat de acest fapt, n multe regiuni, tensiunea sumar a cmpurilor electromagnetice a crescut n compara ie cu fondul natural cu 4-15 ordine!. Potrivit datelor cercettorilor din SUA, Canada, Spania i Suedia, la majoritatea femeilor care lucreaz la computer n perioada de sarcin, ftul se dezvolt anormal, cu defecte n dezvoltarea creierului. Probabilitatea de avort spontan crete pn la 80%. S-a stabilit faptul c radia ia anomalic a banilor bancnotelor de hrtie, un pachet de bani ce con ine 20 de bancnote are n jurul su cmpuri fine care ac ioneaz extrem de negativ asupra cmpului biologic al omului, iar acest lucru se produce cu o intensitate similar radia iei monitoarelor de calculator. Radia ia patogen a banilor poart urmele energetice ale aspira iilor psihoemo ionale ale oamenilor, prin minile crora acetia au trecut, deformnd cmpurile fizice fine ale noilor posesori. Ne putem imagina n ce stare se afl oamenii care lucreaz cu bani: n trezorerii, bnci, casierii, magazine.

Zone geopatogene
n natur ne nconjoar o multitudine de fenomene care nu au fost accesibile, ntr-o msur mai mare sau mai mic, n elegerii noastre. Unul dintre aceste fenomene este reprezentat de radia iile anomaliilor geologice de la mari adncimi ale pmntului, n mod deosebit cele emise de ctre colectoarele de ape subterane,

n care, n timpul infiltra iei apei prin straturile poroase ale rocilor, apare o radia ie electromagnetic cu un grad de penetrare foarte ridicat, care iese din pmnt i se propag la zeci de kilometri deasupra suprafe ei pmntului. Despre influen a nefavorabil a acesteia, oamenii au tiut n civiliza iile dezvoltate nc cu trei mii de ani naintea erei noastre. Au ajuns pn la noi nsemnri n care se arat c unele comunit i, nc n acea perioad, au putut nu numai s determine locul unde se poate gsi ap, dar s i gseasc locurile cu zonele patogene men ionate mai sus. Cunotin ele lor porneau de la unele observa ii asupra naturii, asupra comportamentului animalelor i plantelor din locurile cu zone geopatogene, care evit aceste zone.

Focarele geopatogene
Focarele geopatogene sunt situate strict perpendicular pe suprafa a pmntului i o strpung complet, neavnd intensitate proprie. Focare se mpart n mod conven ional n cele pozitive cu (+) i n cele negative cu (-). S-a scos ns n eviden faptul c ac iunea lor asupra organismului conduce la scderea treptat a strii de imunitate la 95% dintre oameni i la apari ia unor procese patologice ireversibile, mai mult, ntr-un grad mai evident la acele grupe de structuri celulare care s-au aflat n mod nemijlocit n raza de ac iune a acesteia. Focarul (+) al unei zonei geopatogene este prezent practic lng fiecare loc de dormit al bolnavilor oncologici. Spre deosebire de cele ale organelor, mbolnvirile maligne (leucemia, limfogranulomatoza) au plus focare ale zonelor geopatogene i sunt depistate n diferite zone ale locului de dormit, pe punctele corespunztoare ale proiec iei trunchiului. Merit aten ie urmtorul fapt: de regul, n timpul cercetrii locurilor de dormit ale bolnavilor, la care au fost descoperit o tumoare benign (de orice localizare) n zona locului de dormit corespunztoare organului afectat, apare focarul minus. Ulcerul gastric apare att n focarele tip plus, ct i n cele de tip minus. S-a descoperit ns c ulcerul gastric care apare ntr-un focar plus, ulterior se va transforma ntr-unul malign. Focarul (-) al zonelor geopatogene, n locurile corespunztoare dormitoarelor, se ntlneste la oameni care sufer de boli neuropsihice, cardiovasculare, de unele boli cronice: mastopatii, nefrite, colecistite, gastrite, anexit. Cnd focarul unei zone geopatogene se afl n zona locului de dormit, lng cpti; pot s apar urmtoarele senza ii: durerile de cap nocturne, ame eli la ridicarea capului, dereglarea somnului, senza ia inexplicabil de disconfort. n cazul localizrii lui n regiunea inimii apar senza ii neplcute n regiunea pieptului, junghiuri la inim, dereglarea frecven ei contrac iilor inimii, modificarea presiunii, dispnee. ntruct sistemul nervos central reac ioneaz printre primele la ac iunea radia iei pmntului, toate modificrile se manifest, nainte de toate, printr-un grad ridicat de excitabilitate, nervozitate (senza ie de tensiune) a oamenilor sau printr-o stare de depresie, de apsare.

Simptome comune

Observa iile confirm c la oamenii care se afl peste opt zile ntr-o zon geopatogen se observ unele simptome comune: sentimentul de disconfort, reclamarea unei slbiciuni generale, somnolen sau insomnie, dureri permanente de cap i ame eli, tensiune inexplicabil, nervozitate, sentimentul de fric, arsuri i junghiuri n tot corpul, spasme intermitente la picioare, extremit i reci, de ghea . O edere mai prelungit ntr-o zon geopatogen va conduce la mbolnvirea de leucoz, de scleroz lateral, la dereglarea circula iei cerebrale, fenomene spastice, spasme clonice, migrene i la creterea inexplicabil a temperaturii pn la 39-40C, la strabism. Cercetrile efectuate de ctre membrii societ ii pentru geobiologie, sub conducerea doctorului E. D. Hartmann, au demonstrat c benzile active ale unei re ele dreptunghiulare sub forma unui grilaj, ndreptate spre NORD-SUD, provoac n mare parte mbolnviri cardio-vasculare, iar benzile ce merg n direc ia EST-VEST conduc la diferite inflama ii, tumori, artrite, reumatism. La oamenii, ale cror locuri de dormit se afl n punctele de intersec ie ale grilei diagonale, se remarc apari ia mbolnvirilor vasculare, astmatice, reumatice, spasme, tahiaritmii. n felul acesta, din informa iile prezentate se poate trage concluzia c intervalul mbolnvirilor provocate de radia ia pmntului n zonele geopatogene este extrem de larg. Medicii de diferite specialit i trebuie s in cont de acest fapt n cazul cnd li se adreseaz pacien ii n legtur cu bolile lor cronice. Doar 5% dintre oamenii care se afl ntr-o zon geopatogen rmn sntoi pe seama poten ialului mare al for elor de protec ie sau al celor ereditare ce le au la dispozi ie; datorit acestui fapt ei pot s reziste mult timp influen ei ucigtoare a radia iei pmntului. n conformitate cu teoria biosimetriei func ionale, n rndul popula iei exist tipuri de oameni cu polarizare (de stnga i de dreapta) care reac ioneaz complet diferit la radia ia pmntului. Punctele cancerigene locale n zonele geopatogene, n majoritatea lor, corespund intersectrilor induse, mai mult, undele radiatiei au frecven ele lor caracteristice i, de obicei, au o polarizare de stnga. n acelai timp, unele mbolnviri sunt provocate i de intersectrile fluxurilor de ape subterane, (n cazul sclerozei difuze) i au o polarizare mixt (la limfogranulomatoz). Ciroza ficatului este, de asemenea, provocat de o radia ie cu polarizare de stnga. Zonele geopatogene n locurile de domiciliu sau n cele de munc ale oamenilor trebuie recunoscute ca un factor de risc ridicat i este necesar s fie luate toate msurile pentru depistarea i neutralizarea acestora.

Influen ele social-patogene

Acestea reprezint radia iile de cmp ale oamenilor. nveliul biologic de cmp al omului reprezint protec ia primordial a acestuia, nainte de toate, mpotriva influen ei nocive a altor oameni. Oameni cu ochii ri, deochiul, descntecele i blestemele. Aceste no iuni, ca i spaima n fa a lor, ne nso esc pe parcursul mai multor secole. i nu degeaba. Dup cum ne putem convinge singuri, unele fapte care nainte au fost considerate de ctre tiin nite supersti ii, la ora actual i gsesc explica ie i confirmare. Parapsihologii au

ajuns la urmtoarea concluzie: semnele, credin ele populare au la baz nite experien e de via dintre cele mai serioase. Uneori nici nu ne dm seama ct de des suntem supui influen ei din partea altor oameni. Este cunoscut faptul c exist o categorie de persoane care au capacitatea de a exercita influen asupra cmpului informa ional al altor oameni, mai mult, deseori, fr s-i dea seama de acest lucru. Dar sunt i al ii care, n mod contient, stpnesc asemenea capacit i i ac iunea lor poate fi att de benefic, ct i patogen. i cu ct este mai puternic apari ia influen ei, exact cu att se modific, se deformeaz i se micoreaz biocmpul nostru, iar spre sfritul zilei acesta devine slab i neuniform, ncepem s sim im o oboseal uria, scderea for elor i a dorin elor. i atunci este nevoie urgent de somnul de noapte ca s nivelm aceste deformri i s restabilim energia proprie. Aceste influen e pot fi prezentate sub form de influen e anomalice externe i interne, asupra biocmpului omului n cadrul interac iunii lor reciproce.

Influen e anomalice externe

Rezultatul unei astfel de anomalii poate fi denumit prin termenul de gaur extern. Dac axa gurii va trece prin zona unor organe vitale ale cmpului fizic, atunci urmrile pot fi catastrofale. De exemplu, dac aceast ax trece prin muchiul inimii, la acel om va aprea, n cel mai fericit caz, starea de preinfarct, iar n cel mai ru caz apare infarctul. Deosebit de sensibil la aceste dereglri energetice este pancreasul. Medicii, foarte des, se lovesc de un diabet aprut din senin i care progreseaz n mod catastrofal, iar acesta este deosebit de periculos, mai ales la copii. Medicina modern nu are, deocamdat, nici capacitatea de a n elege, nici de a da explica ie cauzelor i nici un tratament sigur al unei astfel de afec iuni. Dar exist varianta c diabetul ncepe ca o boal strict de cmp. Este suficient ca, n stadiul ini ial, s fie lichidat, peticit gaura, ca toate simptomele bolii s dispar complet. Dar aceste lucruri nu reprezint totul. Exist i influen e interne (psihice) anomalice asupra structurilor de cmp proprii omului nsui. Dintre acestea fac parte emo iile noastre: excita iile, furia, ura, suprarea, rutatea, invidia, amrciunea, gelozia, cu setea predominant pentru mbog irea material i pentru vorbe murdare i alte defecte umane. Toate acestea provoac n jurul sursei acestor emo ii nite vibra ii energetice puternice iar aceste vibra ii sunt n msur s strpung sau s deformeze nveliul biologic de cmp propriu. Dar dac omul concentreaz asupra cuiva furia sa, atunci aceast vibra ie va deforma imediat cmpul biologic al victimei sale; o asemenea anomalie noi o denumim prin termenul de gaur intern. Iat de ce emo iile agresive superficiale nu trebuie s ptrund n interior, acolo unde trebuie s fie numai iubire. Ca s fii un om sntos, trebuie s fii sincer i cu mult sim al umorului, ntruct aceste sentimente nu vor permite agresiunii s ptrund n suflet i ne vor salva de durere i de boal. Iat de ce trupul i sufletul trebuie s se dezvolte i s func ioneze n armonie (ntr-un corp sntos un spirit sntos).

Puterea de patrundere a radiatiilor

Toate corpurile n spa iu i timp sunt strpunse de unde ale cmpului informa ional energetic. Tocmai n acest cmp este con inut ntreaga informa ie despre Univers, despre prezent i viitor. Gndurile, sentimentele, dorin ele, emo iile, cuvintele rostite i gndite reprezint materia real a acestui cmp de dimensiuni i de importan universale, care este capabil de a interac iona cu materia atomomolecular mult mai compact. Gndurile i dorin ele circul prin aer, fr s cunoasc grani e i ecrane i pot ncpea ntrun singur neutrino. Fiecare corp este strpuns din toate pr ile de ctre cmpul torsionic, care are capacitatea de a ptrunde prin toate. Gndurile i formele gndurilor se pot desprinde de corp, pot s cltoreasc n spa iu i chiar s v vin n cap. Creierul uman reprezint un receptor original de idei, iar la cine acesta este mai bine reglat, acela, probabil, este mai detept. nc filozofii antici au afirmat c, independent de oameni copiile energoinforma ionale ale obiectelor i ale fenomenelor reale exist.

Particule elementare a "corpurilor fine"

Experimentele demonstreaz c nveliurile, gndurile, aura, corpurile fine, i chiar sufletele sunt compuse din materie - din nite particule elementare ultrauoare, din aa-numi i microleptoni. Masa acestora este de cteva ordine mai mic dect a electronilor. Pachetele de microparticule sunt vzute ntr-un anumit mod de ctre persoanele denumite extrasens care au capacitatea de a percepe biocmpurile i de a ac iona asupra acestora. La ora actual, corpurile fine sunt nregistrate n laborator de ctre un aparat fotoleptonic cu sensibilitate fa de microparticule. A fost stabilit caracterul unicat al unor asemenea fotografii. De exemplu: fotografia unui tubercul de cartof cultivat ntr-un raion nvecinat Cernoblului, care prin aspectul su exterior nu se deosebete cu nimic de al i tuberculi i pare c nu poate produce pericol pentru sntate. Tuberculul parc ar fi neradioactiv. ns pe fotografia fotoleptonic se vede clar o structur neagr n interiorul tubercului de cartof. n felul acesta, experimentele i calculele demonstreaz faptul c exist peste 10 variet i de microleptoni. Acetia se deosebesc prin mas i prin alte caracteristici, datorit crora pot fi explicate multe fenomene enigmatice din lumea nconjurtoare. Nu trebuie s avem ndoieli c metodele analizei microleptonice vor fi utilizate pe scar larg n secolul al XXI-lea n medicin, geologie, ecologie, radioteleviziune .a.m.d.

Radiatia cosmica

Aceasta reprezint legtura dintre activitatea energetic a soarelui, comportamentul omului i snttea acestuia i a fost determinat de ctre savantul rus L. Cijevski n anii `20-`30 ai secolului nostru. De obicei, radia ia cosmic ac ioneaz benefic asupra unui om sntos, n afar de cazurile de amplificare a activit ii cosmice: explozii solare, furtuni magnetice, dependen meteopatic. S-a observat ns c, n timpul lunii pline i al lunii noi, la o anumite grupe de oameni se observ: amplificarea dereglrii activit ii sistemului nervos, amplificarea nelinitii interioare, modificarea indicatorilor de stare func ional, modificarea echilibrului acido-bazic i a formulei sngelui, mrirea vitezei de sedimentare a eritrocitelor, tahicardie cu aritmii i scderea rezisten ei electrice a nveliului cutanat, precum i alte modificri. Caracterul dezvoltrii acestor procese depinde de mai multe cauze: de durata ac iunii cosmice, de particularit ile zonelor vtmtoare locale, de starea sistemului imunitar i a rezervelor organismului, de povara ereditar etc.

Cmpurile din organismul uman

Acesta reprezint un biosistem echilibrat, autoreglabil, care este n msur s se vindece singur de boli, dac sunt create condi iile corespunztoare legilor naturii i care nu sunt n contradic ie cu ecologia omului. Studierea acestor condi ii i a legilor fine ale naturii, ca rezultat al nenumratelor cercetri n domeniul ac iunilor ultraslabe, a stabilit c orice obiect material nu reprezint un simplu corp (cmp) material, osos, ci acesta posed i alte tipuri de materialitate, a cror determinare nu este sesizat de ctre organele de sim cu care suntem nzestra i.

Sinteza a trei cmpuri

Saturarea energetic a organismului uman este asigurat de sinteza a trei cmpuri:

1. Campul magnetic 2. Campul coulombic 3. Campul torsionic Cmpul magnetic este cunoscut de ctre to i prin utilizarea lui n diferite dispozitive electrotehnice n via a noastr de toate zilele. ntr-un obiect biologic, cmpul magnetic reprezint substan a executiv.

Campul magnetic
Particip n func ionarea esutului muscular i este nemijlocit legat de circula ia sngelui prin vasele sangvine. De exemplu, n muchii vaselor sangvine exist un set de microelemente cationice, care formeaz cele mai puternice magne ele alungite din natur, formnd un ghid de unde magnetoecranat. Unda magnetic, chiar dac este de cea mai mic mrime, trecnd prin vasul sangvin ca printr-un ghid de unde, balanseaz sistemele magnetice ntr-att, nct vasele sangvine pe toat lungimea lor se transform n nite micropompe ale sngelui. Fiecare esut muscular are setul propriu de cationi. Setul i compunerea sau aranjarea acestora sunt de aa fel, nct eliminarea chiar a uneia dintre componente micoreaz susceptibilitatea magnetic, prin urmare, i manevrabilitatea. De insuficien a cationilor se leag numeroase afec iuni, cum ar fi: spasmele, slbiciunea, osteocondrozele, herniile, distrofiile musculare, slbirea muchiului inimii, aritmiile, peristaltismul necoresponztor al stomacului i al intestinelor etc. La ora actual, se poate afirma cu convingere c la baza vindecrii bolilor, prin aplicarea homeopatiei, a nmolului, argilelor, srurilor marine, ct i prin ac iunea asupra punctelor de acupunctur, st saturarea iono-cationic. n felul acesta, energetica de cmp a omului este bazat pe cmpurile magnetic, coulombic i torsionic. Cmpul coulombic rspunde pentru asigurarea vie ii, pentru organizarea materiei vii. Cmpul de torsiune asigur procesul gndirii, receptarea i transmiterea informa iei, alimentarea energetic a materiei vii i dirijarea cmpului magnetic, n timp ce cmpul magnetic realizeaz func ia executiv. La o ncrcare energetic ideal, organismul uman trebuie s produc toate componentele necesare asigurrii vie ii, inclusiv vitamine, hormoni i chiar microelemente.

Campul coulombic
Asigur ionicitatea (caracterul de plasm) a materiei biologice. Datorit ionicit ii, sus inute permanent de cmpul coulombic, se asigur procesul continuu al metabolismului. Cmpul coulombic reprezint nceputul asigurrii vie ii oricrei materii vii. Cmpul coulombic strpunge tot spa iul. Acesta reprezint substan a concentrat obligatorie a soarelui, a planetelor, a organismului uman, a oricrui organ al acestuia, a fiecrei forma iuni func ionale finite i a fiecrei celule. Acesta se scurge n organism sub form de unde sferice, trecnd prin anumite focalizri, se concentreaz n zona duodenului. n felul acesta,

tocmai n aceast zon se afl gradientul maximal al cmpului coulombic, adic gradul maxim de ionizare, cu sinteza ulterioar. Valoarea cmpului coulombic al omului se poate schimba, modifica de la cea de maximal mare pn la cea de periculos de mic. Micorarea cmpului coulombic reduce intensitatea proceselor fiziologice, deregleaz asigurarea func ional a organelor, deregleaz metabolismul, schimbul informa ional intercelular. n acelai timp, se reduc func iile de protec ie ale organismului, legate n mod adecvat de valoarea cmpului coulombic. Scderea cmpului coulombic sub limita unei anumite valori va conduce la dereglri fiziologice ale metabolismului. Se poate spune c n plan fizic imunitatea reprezint gradul de ionicitate (stare de plasm) a organismului i este legat nemijlocit de valoarea cmpului coulombic. n ultimul deceniu, se produce micorarea vertiginoas a cmpului coulombic al spa iului nostru din cauza unei ecologii proaste, ceea ce condi ioneaz progresul unor boli, precum cancerul, epidemiile virale, imunitatea sczut i altele.

Campul torsionic
Pentru majoritatea absolut a oamenilor acesta reprezint nc o tain. Deocamdat nu exist dispozitive cu ajutorul crora cmpul de torsiune s poat fi msurat i apreciat rapid. Cu toate acestea, deja, astzi este suficient de evident faptul c exist un fundament material pe care se realizeaz gndirea. Acest fundament material este chiar cmpul de torsiune, care reprezint temelia asigurrii energetico-informa ionale. Spre deosebire de cmpul coulombic, cmpul de torsiune al Pmntului este localizat deja pn la un anumit grad. De acest cmp este legat rotirea cmpurilor planetei n decurs de 24 de ore, n cadrul creia axa de rota ie a pmntului coincide cu axa cmpului de torsiune. Ca proprietate unicat a cmpului de torsiune este faptul c transmiterea informa iei pe baza lui material este instantanee, ntruct pentru el, orice fel de materie este absolut permeabil. Cu toate c are un caracter misterios, cmpul de torsiune este omniprezent: n gndire, n clarviziune, n zone geopatogene, n spa iul Hartman, n canale informa ionale, vrtejuri i tsunami, n triunghiul Bermudelor, n cutremurele de pmnt i n erup iile vulcanilor, n furtuni, n fulgerele n form de sfer, n punctele de acupunctur, - toate acestea reprezint manifestri primare sau secundare ale cmpului de torsiune.

Campul torsionic in organismul uman

n organismul uman, canalul cmpului torsionic este format de-a lungul coloanei vertebrale. Fiecare vertebr con ine un generator torsionic, care reprezint o form spiralo-conic dublat, cu un nceput comun n partea ascu it, n vrf, i dou ieiri n partea lrgit. Generatorul fiecrei vertebre este legat prin cmpuri energetice cu un anumit organ sau cu un grup de organe. Jos, n zona coccisului i n vrf exist nite forma iuni puternice spiralate de intrare i de ieire a energiei. n starea lor normal ini ial, toate generatoarele de torsiune (ca i cum ar fi introduse unul n altul) dirijeaz energia spre organele corespunztoare i spre forma iunile func ionale.

Organele noastre se afl n permanen pe regim de pompare, alimentarea tuturor organelor se produce i atunci cnd dormim chiar i numai timp de 10-15 minute. Somnul reprezint restabilirea energetic a organelor reproductive prin rencrcare pe canalele torsionice. Dac, n mod sistematic, unul i acelai generator, din anumite cauze, nu primete ncrcare, atunci organul corespunztor, sau un grup de organe, se epuizeaz din punct de vedere energetic i apar modificrile func ionale, iar apoi i cele patologice ale organelor. Din cauza insuficien ei torsionice cel mai adesea sufer glandele suprarenale i rinichii. Acest cmp con ine ntreaga informa ie despre Universul material, despre trecutul acestuia, despre prezentul i viitorul lui. O aten ie deosebit i o studiere aprofundat sunt cerute de procesele de gndire, de receptare, de transmitere a informa iei, care, de asemenea, se produc pe fundamentul material al cmpului de torsiune. Descoperirea caracteristicilor microcmpurilor de torsiune, a profilul multiplu al acestora, va uimi i va frapa nu o singur dat, oamenii secolului al XXI-lea.