P. 1
Cultivarea Legumelor in Sere Si Solarii in Sistem Ecologic Si Conventional

Cultivarea Legumelor in Sere Si Solarii in Sistem Ecologic Si Conventional

5.0

|Views: 9,032|Likes:
Published by Nita Lucia Ada

More info:

Published by: Nita Lucia Ada on Aug 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/25/2015

pdf

text

original

Cultivarea legumelor in sere si solarii in sistem ecologic si conventional

INTRODUCERE
CAPITOLUL I ASPCTE GENERALE PRIVIND LEGUMICULTURA
1.1. Importanţa cultivării legumelor pe plan mondial şi în România.
1.2 Agricultura ecologică
1.3. Zone legumicole în România
CAPITOLUL II
PRINCIPALELE LUCRĂRI ÎN LEGUMICULTURĂ
2.1 Culturile legumicole în camp, sere şi solarii
2.2 Clasificarea legumelor
2.3 Pregătirea terenurilor, a spaţiilor de cultură şi utilajele folosite
2.4 Pregătirea seminţelor şi a răsadurilor de legume
pentru semănat
2.5 Construcţia serelor şi a solariilor
2.6 Calendarul grădinii de legume
2.7 Lucrările de îngrijire ale solului şi a legumelor
CAPITOLUL III PRINCIPALELE CULTURI ŞI FACTORII DE INFLUENŢĂ
ASUPRA LOR
3.1 Importanţa factorilor externi asupra legumelor
3.2 Bolile şi dăunatorii legumelor şi combaterea acestora
3.3. Tehnologia de cultivare a legumelor
CAPITOLUL IV PLAN DE AFACERI
BIBLIOGRAFIE

1

INTRODUCERE

Este de interes naţional a da o şansă în plus industriei agroalimentare româneşti după
aderarea în UE, încurajând achiziţionarea de produse româneşti, încurajăm piaţa forţei de
muncă. Cumpararea unui aliment românesc asigură existenţa unui loc de muncă în România.
Eliminarea taxelor vamale, începând cu 1 ianuarie 2007, la produsele provenite din UE va avea
ca efect creşterea semnificativă a ofertei produselor agroalimentare pe piaţa romănească. Acest
aspect poate fi apreciat pozitiv în contextual creşterii nivelului concurenţei între societăţile
comerciale care produc astfel de bunuri. Punctul slab constă în diferenţele dintre bugetele de
susţinere şi promovare ale agriculturii aparţinând statelor UE comparativ cu partea română.
Aceasta diferenţă între bugetele de promovare se explică prin diferenţa majoră între piaţa UE,
care este o piaţă matură, extrem de competitivă, şi piaţa României, o piaţă în general
nematurizată încă, în care criteriu important de selectare a produselor este imaginea iar
investiţiile indigene în marketing pentru promovarea bunurilor de consum abia au inceput să îşi
facă simţită prezenţa. Mai mult, odată cu integrarea în UE vor scădea în general şi taxele
vamale aplicate ţărilor terţe pentru produse agricole şi alimentare.
Încurajarea consumului de produse agroalimentare de provenienţă românească trebuie
să devină o prioritate, atât pentru producătorii/asociaţiile de producători care activează în
domeniu, dar şi pentru instituţiile statului care pot astfel să îşi aducă direct contribuţia la
menţinerea unei balanţe de comerţ exterior favorabile României, dar mai ales la sprijinirea
sectorului productiv românesc:
- Educarea consumatorului român în vederea achiziţionării cu prioritate a produselor
agroalimentare româneşti de calitate şi recunoscute (vin şi produse pe bază de vin, carne şi
mezeluri, lactate, produse de panificaţie şi paste făinoase).
- Sprijinirea producţiei interne.
- Încurajarea folosirii materiilor prime specifice pentru producerea bunurilor finite în

România.

- Menţinerea/creşterea numărului de locuri de muncă în ţară prin dezvoltarea mediului de

afaceri românesc

- Păstrarea tradiţiilor culinare şi a obiceiurilor sănatoase de consum
- Menţinerea specificităţii naţionale, aspect important al dezvoltării turismului şi

agroturismului

2

Prin ponderea pe care o ocupă în alimentaţia omului, consumul de legume constituie un
indicator important pentru aprecierea nivelului de trai. De aceea producerea legumelor are o
însemnătate economică deosebit de mare pentru toate ţările.
Prin dezvoltarea culturilor forţate în sere, a celor protejate în diferite adăposturi şi odată
cu trecerea la concentrarea legumiculturii, profilarea şi specializarea unităţilor, importanţa
economică a legumiculturii a căpătat noi dimensiuni.
Legumicultura a devenit factor determinant pentru crearea şi devoltarea unor direcţii şi
unităţi de producţie economică şi industrială specializate ( de exemplu, de producerea
elementelor constructive pentru sere şi adăposturi din mase plastice, de realizare a maşinilor
agricole şi tractoarelor specifice pentru cultura legumelor protejate şi în câmp, de fabricare a
mijloacelor de transport adecvate, de prelucrare industrială a produselor legumicole).
Importanţa economică a culturii legumelor rezidă şi din faptul că acestea permit o

folosire intensivă a terenului.

Se apreciază că 1 ha de legume cultivate în câmp echivalează cu 1012 ha de grâu, 1 ha
de legume cultivate în solarii echivalează cu 150 ha de grâu, iar 1 ha de legume cultivate în sere
echivalează cu 200 ha de grâu.

Prin cultura legumelor se obţin producţii foarte ridicate la unitatea de suprafaţă. La
cultura legumelor în câmp se pot obţine frecvent producţii de peste 30 t/ha, la cultura în solarii
de 50-70 t/ha, iar la cultura în sere de 80-120 t/ha. La unele specii şi în sisteme intensive de
cultură (hidroponică) se pot obţine producţii de peste 300 t/ha.
Un alt aspect de importanţă economică se referă la faptul că prin cultura legumelor se
asigură o mai bună valorificare a terenurilor decât prin multe alte culturi, datorită posibilităţilor
de efectuare, pe scară largă, a succesiunilor, atât la cultura în câmp liber, dar mai cu seamă la
cea protejată.

Folosirea pe scară largă a culturilor asociate în sere, solarii şi răsadniţe creează
posibilitatea folosirii intensive a acestor spaţii şi recuperării într-un timp mai scurt a
investiţiilor. Cultura legumelor constituie o sursă importantă de venituri pentru unităţile
cultivatoare şi în gospodăriile populaţiei.
Exportul de legume aduce venituri mari ţării noastre, favorizând dezvoltarea comerţului
exterior cu alte ţări. Se exportă în mod curent: tomate, castraveţi, ardei, vinete, ceapă şi
conserve diferite. Legumele constituie o importantă sursă de materii prime pentru industria
conservelor. Aceasta a dat posibilitatea de a se dezvolta întreprinderi mari, integrate, de
producere şi industrializare a legumelor şi fructelor.
Prin faptul că în cultura legumelor se realizează un flux continuu de producţie, pe

3

întregul an calendaristic, se creează posibilitatea repartizării armonioase a forţei de muncă,
micşorându-se caracterul sezonier al lucrărilor. Prin valorificarea eşalonată a producţiei pe tot
parcursul anului se creează un echilibru dinamic între venituri şi cheltuieli.
O parte din resturile vegetale de la unele culturi legumicole se pot folosi în hrana
animalelor(vărzoase, sfeclă, mazăre, fasole etc.).

4

CAPITOLUL I

ASPCTE GENERALE PRIVIND LEGUMICULTURA

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->