ROLUL AGRICULTURII ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI

AGRICULTURA ECOLOGICĂ ȘI RECICLAREA DEȘEURILOR

BIODEGRADABILE

REFERAT LA DISCIPLINA “MACROECONOMIE”

1
 1. Rezumat, cuvinte cheie și introducere
În acest referat sunt puse în evidență beneficiile pe care le are agricultura în economia României, sunt
dezbătute particularități ale agriculturii ecologice și ale reciclării deșeurilor biodegradabile, fiind prezentat un studiu
de caz referitor la agricultura ecologică. În cadrul acestuia sunt folosiți următorii termeni, pe care îi vom defini în
rândurile următoare, ordonați descrescător :
Produsul intern brut este probabil indicatorul macroeconomic cel mai folosit în diversele raportări
internaționale. Acesta reprezintă mărimea valorii adăugate obținute în interiorul unei țări de care subiecții economici
autohtoni și străini, în decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an și ajunge la ultimul stadiu al
circuitului economic.

Economia circulară este un model de producție și consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea,
renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil.

Agricultura ecologică este o ramură a economiei care urmăreşte obţinerea de alimente prin metode de
cultură care respectă mediul înconjurător, adică excluzând utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice de
sinteză. Aceasta presupune reciclarea materiei organice naturale, rotaţia culturilor, respectarea bunăstării animalelor
și respectarea unui echilibru între microorganismele care populează solul.

Agricultura este o ramură importantă a oricărei economii naţionale, cu funcţii dintre cele mai diverse:
biologice, sursă principală de activitate economică şi de utilizare a forţei de muncă, factor ecologic de protecţie a
mediului ambiant şi de luptă împotriva deşertificării în multe zone ale Terrei, un mod de viaţă, o tradiţie tehnică şi
culturală.

Economia, prin esența ei, este o știință socială, care studiază comportamentul agenților economici care
urmăresc realizarea obiectivelor lor, supuși fiind unor constrângeri pe care societatea sau instituțiile le impun. Cum
scria Edmund Malinvaud, economia este de fapt “ Știința care studiază modul în care resursele rare sunt utilizate
pentru satisfacerea nevoilor oamenilor care trăiesc în societate; ea se ocupă pe de o parte de operațiile esențiale, cum
sunt producția, distribuția și consumul bunurilor, pe de altă parte de instituțiile și activitățile care au ca obiectiv
facilitarea acestor operații. ”

2. Corpul lucrării
2.1 Rolul agriculturii în economia României
Agricultura reprezintă în economia contemporană o componentă fundamentală, prin rolul și implicațiile pe
care le are asupra întregului sistem economic. Aceasta realizează o serie de funcții multiple, atât la nivelul
comunităților rurale, cât și la nivelul economiei naționale, fiind o ramură economică indispensabilă asigurării
necesarului de alimente. Agricultura a dobândit un important caracter social, având în vedere faptul că zonele rurale
contemporane se confruntă cu probleme majore, precum accentuarea gradului de sărăcie, limitarea posibilităților de
extindere si implementare de noi investiții, depopulare, șomaj. În dezvoltarea economică, agricultura se află în
strânsă legătură cu alte sectoare ale economiei, în special cu cel industrial.
Doar în ultimul secol producția industrială agricolă mondială a crescut de 50 de ori, iar patru cincimi din
această creştere s-a produs după anul 1950.
Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei românești, având o valoare de 5% din produsul
intern brut, la care contribuie 30% din populația activă ocupată. România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane
de hectare, dintre care doar 10 milioane sunt ocupate cu terenuri arabile.
Din anul 2000, sectorul agricol a înregistrat fluctuaţii semnificative, din cauza vulnerabilităţii în faţa
condiţiilor de secetă. În anul 2009, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,1 miliarde de euro și a
importat de 3,4 miliarde de euro. În anul 2010, România a avut un deficit extern de peste 700 de milioane de euro la
importurile și exporturile de produse agricole. În anul 2011, România a exportat produse agroalimentare în valoare
de 2,9 miliarde de euro și a importat de 3,7 miliarde de euro. În anul 2013, agricultura a adus 18,5 miliarde de euro

2
în economie, acesta fiind cel mai bun rezultat din istorie. Pe teritoriul României, venitul antreprenorial agricol a
crescut constant în perioada 2007-2018. Cu toate acestea, venitul antreprenorial agricol din țara noastră este foarte
scăzut comparativ cu media UE (30,5% din media UE), ceea ce plasează România pe penultimul loc între țările UE.
În România, venitul antreprenorial agricol pe lucrător, comparativ cu media veniturilor la nivelul întregii economii a
fost de 59,8% în anul 2018. Acesta a cunoscut o fluctuație mare în perioada 2007-2018, înregistrând un punct minim
de 26.1% în 2007 și un punct maxim de 83% în 2011.
Media subvențiilor la nivel european este de 270-300 de euro la hectar. În România, fermierii primeau doar
82 de euro în anul 2010. În anul 2011, subvențiile au urcat la 175 euro/ha, valoarea totală a subvențiilor fiind de 1,3
miliarde euro.
Agricultura României se află încă într-o situaţie de declin, determinată de fragmentarea excesivă a
proprietăţii (gospodăriile de subzistenţă fiind predominante), dotarea slabă cu maşini şi utilaje, situaţia precară a
infrastructurii rurale, folosirea redusă a îngrăşămintelor chimice sau naturale şi a pesticidelor, reducerea dramatică a
suprafeţelor irigate, degradarea solului, deficitul cronic de resurse de finanţare, lipsa unui sistem funcţional de credit
agricol. Nivelul de dotare tehnică este precar, la noi este de peste 60 ha la tractor, faţă de 12,7 ha/tractor cât este
media europeană. Acesta şi alte cauze au dus la randamente medii la hectar scăzute, reprezentând mai puţin de 50%
faţă de principalele ţări membre ale UE.
Agricultura românească are potențialul de a fi dezvoltată în continuare, cu investiții în tehnologii moderne și
creșterea productivității, astfel încât să îndeplinească cererea internă și externă.

Graficul veniturilor din agricultură ( fig. nr. 1 )

Graficul veniturilor din mai multe sectoare economice ( fig. nr. 2 )

2.2 Agricultura ecologică

Termenul de „ agricultură ecologică ” este similar cu termenii ,, agricultură organică ” sau ,, agricultură
biologică ” utilizaţi în alte state membre ale UE.

Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului
uman, în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii
ecologice este producerea de produse agroalimentare proaspete şi autentice, care să respecte factorii naturali şi de

3
mediu. În perioda de producţie la fermă se interzice utilizarea organismelor modificate genetic a fertilizanţilor şi
pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor etc.

Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii, la creşterea activităţilor
economice cu o importantă valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru dezvoltarea spaţiului rural.

Toţi operatorii care desfăşoară activitate în sistemul de agricultura ecologică, înainte de a îşi începe
activitatea, au obligația de a își înregistra activitatea la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Agricultura ecologică este un sector dinamic în România care a cunoscut în ultimii ani
o evoluţie ascendentă. Organizarea comercializării produselor constituie un element important din filiera de
agricultură ecologică. Una din condiţiile esenţiale pentru dezvoltarea agriculturii ecologice o reprezintă promovarea
conceptului de agricultură ecologică în vederea conştientizării consumatorilor de avantajele consumului de produse
ecologice, astfel încât aceştia să ofere un preţ mai mare pentru produse curate a căror calitate este garantată de un
sistem de inspecţie şi certificare.

2.3 Studiu de caz: Ferma ecologică STEPA din judeţul Constanţa

2.3.1 Obiectul de activitate

Societatea are ca obiectiv major practicarea unui sistem de agricultură eficient în condiţiile unui cadru
natural dat, în scopul asigurării membrilor săi a unor resurse de subzistenţă şi a obţinerii unor venituri sigure şi cât
mai mari. Întreaga activitate de producţie este bazată pe cerinţele protecţiei mediului, conservării şi ameliorării
capacităţii productive a solului. În cadrul obiectivului general, societatea şi-a propus activităţi specifice domeniului
agricol, precum exploatarea terenurilor agricole, creşterea animalelor, aprovizionare, stocare, prelucrare şi
comercializare de produse agricole, prestări de servicii şi industrie mică, cercetare ştiinţifică în domeniu.

2.3.2 Locaţia, mediul natural şi socio-economic

Sediul S.A.STEPA se află în satul Stupina, aparţinând de comuna Crucea. Localitatea Stupina este situată la
o distanţă de 55 km de municipiul Constanţa şi 20 km de oraşul Hârşova, pe Dunăre.
Capitalul social al societăţii este evaluat la 130,895 RON, revenind 436 RON/ha.

2.3.3 Activitatea de producţie

Din 1998, societatea a trecut la practicarea agriculturii ecologice (organice) devenind membru al Asociaţiei
Române pentru Agricultura Durabilă – ARAD din anul 2000, cu certificarea de rigoare. Primele produse ecologice
obţinute în anul 2000 au fost grâul, coriandrul, trigonella, muştarul, exportate în Olanda prin firma care a şi efectuat
certificarea, întrucât la acea dată în România nu existau firme specializate şi autorizate să presteze astfel de servicii.
Începând cu anul 2003, certificarea se face de către firma LACON, BMD din Germania.

2.3.4 Structura de specii şi tehnologiile de cultivare

Pentru analiza rezultatelor de producţie şi a celor economice s-au utilizat atât date medii multianuale, cât şi
informaţii recente privind sistemul de preţuri şi tarife pentru anul agricol 2007/2008. Structura culturilor şi nivelul
randamentelor la unitatea de suprafaţă vizează medii multianuale din perioada 2000-2007, iar pentru calculul
parametrilor economici venituri, costuri, profitabilitate s-au utilizat date actuale, respectiv ale anului agricol
2007/2008.

4
 Structura culturilor şi nivelul randamentelor la unitatea de suprafaţă ( fig. nr. 3 )

2.3.5 Rezultate

Condusă de un bun gospodar, fiind printre primele din ţară, unitatea a reuşit să obţină contracte avantajoase
pe piaţa externă, iar în prezent rezultatele economice reflectă evoluţia pozitivă şi gradul de profitabilitate al
exploataţiei. Potrivit bugetelor de venituri şi cheltuieli la culturile menţionate situaţia economică de ansamblu a
societăţii este următoarea:

Situaţia economică de ansamblu a societăţii ( fig. nr. 4 )

În ce priveşte profitul, la unitatea de suprafaţă acesta este aproape dublu faţă de agricultura convenţională
din zonă, cel puţin în cazul studiat.

2.3.6 Concluzii

Agricultura ecologică este o afacere în plin avânt. Creşterea profitabilităţii la producătorul primar poate fi
influenţată pozitiv prin culturi sau produse de nişă, utilizate ca adjuvanţi alimentari, condimente, energizante,
medicamente. Se manifestă deja o tendinţă spre folosirea tehnicilor de lucru de tip industrial, economie de scară,
grad avansat de mecanizare. Sub acest aspect, economiile dezvoltate devin un concurent redutabil pe piaţa produselor
ecologice, beneficiind şi de o integrare pe verticală mai avansată.

2.4 Reciclarea deșeurilor biodegradabile

Economia circulară este un model de producție și consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea,
renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil. În acest fel, ciclul de viață al
produselor este extins.

5
 Deșeurile biodegradabile sunt acele resturi din gospodării, birouri, spații publice, care se pot descompune
fără intervenția umană și care pot fi transformate în compost, adică într-un îngrășământ natural. Chiar dacă aceste
resturi organice se pot descompune fără intervenția omului, aceasta nu înseamnă că pot fi aruncate aleatoriu în orice
loc, fără vreo consecință asupra mediului. Ținând cont de gradul înalt de poluare al aerului, urmat de schimbările
climatice care sunt resimțite, este extrem de important să colectezi separat deșeurile organice pe care să le transformi
compost sau să le depozitezi separat. De asemenea, specialiștii de mediu recomandă utilizarea cât mai rațională a
resurselor, astfel încât să reduci din cantitatea gunoiului pe care îl produci, până la eliminarea deșeurilor de care nu ai
nevoie.
Așa cum deșeurile biodegradabile pot fi o sursă perfectă de fertilizare a solului, obținerea compostului este
o soluție ecologică, economică și valoroasă pentru terenurile agricole.
Reciclarea deșeurilor biodegradabile aduce un beneficiu economiei României prin scăderea costurilor de
colectare, totodată creând noi locuri de muncă.
Un studiu realizat de către Fundația Enel și The European House – Ambrosetti, împreună cu Enel și Enel X
arată cum, în 2018, economia circulară este corelată cu 300-380 miliarde de euro din PIB în Europa, 10-12 miliarde
de euro în România. Totodată, este corelată cu aproximativ 20.000 de locuri de muncă în România, și până la 2,5
milioane în Europa, în 2018. Studiul estimează, de asemenea, un efect asupra investițiilor de 1-2 miliarde de euro în
România și un impact total de 90-110 miliarde de euro în Uniunea Europeană, în 2018. Beneficiile semnificative
sunt, de asemenea, estimate la nivelul productivității muncii: în jur de 560-590 euro per angajat, pe an, în Italia,
1.210-1.270 euro per angajat, în România (țara cu cel mai mare impact), 640-670 euro per angajat, în Spania, și 570-
940 euro per angajat, în total, la nivel european.

3. Concluzii
Din cele prezentate mai sus, observăm cum sectorul agricol contribuie la creșetrea gradului de bunăstare al
cetățenilor din cadrul comunităților rurale. Din această persepectivă, agricultura constituie pentru România o ramură
economică cu impact major în modelarea evoluției comunităților rurale, strâns dependente de evoluția acestui sector.
Agricultura înregistrează fluctuaţii semnificative, cauzate de secetă. Pe teritoriul României, venitul antreprenorial
agricol a crescut constant, iar agricultura românească are potențialul de a fi dezvoltată în continuare, cu investiții în
tehnologii moderne și creșterea productivității, astfel încât să îndeplinească cererea internă și externă.
Deducem că unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este furnizarea de produse
agroalimentare proaspete şi autentice, fiind un sector dinamic al României, care beneficiază în ultimii ani de
o evoluţie ascendentă.
Deoarece deșeurile biodegradabile pot fi o sursă perfectă de fertilizare a solului, obținerea compostului este
o soluție ecologică, economică și valoroasă pentru terenurile agricole. Reciclarea deșeurilor biodegradabile aduce un
beneficiu economiei României prin scăderea costurilor de colectare, totodată creând noi locuri de muncă.

4. Bibliografie
Documentarea lucrării a constat în utilizarea unor studii elaborate de autori români, publicaţii şi statistici ale
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care se cumulează cu cercetările proprii de pe internet, care au stat la
baza analizelor, sintezelor şi ideilor formulate în cadrul referatului, toate acestea fiind regăsite mai jos:
1. Adrian Florea, 2013 – Macroeconomie
2. Adrian Florea, 2008 – Elemente de macroeconomie – Ed. Universității din Oradea
3. Agricultura ecologica - Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (madr.ro)
4. Agricultura României - Wikipedia
5. Deșeuri biodegradabile: ce sunt, cum se colectează corect și cum pot fi compostate acestea? -
GreenGlobal.ro
6. Lup A. , 2007 – Introducere în econmomia şi politica rural-agrară, Ed. Ex Ponto, Constanţa
7. Anuarele statistice ale României
8. Date MADR, evidenţe operative şi contabile ale SA STEPA