Sunetul

Din punct de vedere fiziologic, sunetul constituie senzaia produs asupra organului auditiv de ctre vibraiile materiale ale corpurilor i transmise pe calea undelor acustice. Urechea uman este sensibil la vibraii ale aerului cu frecvene ntre 20 Hz i 20 kHz, cu un maxim de sensibilitate auditiv n jur de 3500 Hz. Acest interval depinde mult de amplitudinea vibraiei i de vrsta i starea de sntate a individului. Sub amplitudinea de 20 Pa vibraiile nu mai pot fi percepute. Odat cu vrsta intervalul de sensibilitate se micoreaz, n special frecvenele nalte devin inaudibile. Din punct de vedere fizic, sunetul are o definiie mai larg, el nefiind legat de senzaia auditiv: orice perturbaie (energie mecanic) propagat printr-un mediu material sub forma unei unde se numete sunet. n aceast definiie se includ i vibraii la frecvene din afara domeniului de sensibilitate al urechii: infrasunete (sub 20 Hz) i ultrasunete (peste 20 kHz). Un caz particular de sunet este zgomotul, care se remarc prin lipsa obiectiv sau subiectiv a unei ncrcturi informaionale. Zgomotul deranjeaz fie prin senzaia neplcut pe care o produce, fie prin efectul negativ asupra transmiterii de informaie. Orice zgomot poate fi perceput ca sunet util dac i se atribuie o valoare informaional. Din punct de vedere muzical (sau estetic), sunetul este o entitate caracterizat de patru atribute: nlime, durat, intensitate i timbru. nlimii i corespunde frecvena (msurat n Hz). Intensitii i corespunde nivelul de intensitate sonor (msurat n dB). Viteza cu care se propag undele sonore depinde de mediul de propagare, n particular de elasticitatea i densitatea acestuia. n fluide (gaze i lichide) particip la propagarea sunetului numai deformarea volumic a mediului; la solide mai intervin i forele de forfecare. Exemple:

aer: 343 m/s (la 20 C); ap dulce: 1435 m/s; oel: 5100 m/s.

Aplicaii ale infrasunetelor

Cele mai importante semnale care strbat aceast lume sunt imperceptibile. Ele nu numai c depesc auzul nostru, dar ne nvluie fiina. n natur, manifestrile infrasunetelor din fericire nu sunt frecvente i sunt incoerente. Infrasunetele sunt imperceptibile pentru auzul uman, avnd o nlime sub 15 cicluri pe secund. Limita de jos a toleranei umane, baza. Infrasunetul nu este auzit, ci este simit. Infrasunetul deine un teribil secret n murmurul su imperceptibil.

1.Definiie: 1

Infrasunetele pot fi definite ca vibraii de acelai fel ca i sunetele normale, dar avnd o frecven att de joas (sub 20 Hz), nct ele nu pot fi auzite de urechea uman. Infrasunetele sunt sunetele cu frecvena cuprins ntre 0,001Hz i 20Hz i nu pot fi auzite de urechea uman. tiina care se ocup cu studiul infrasunetelor se numete infrasonic. Infrasunetele sunt caracterizate de capacitatea acestora de a acoperi distane mari i de a ocoli obstacole fr mult disipaie. Acestea sunt utilizate n special n seismologie la studiul cutremurelor. 2. Scurt istoric: Fascinaia oamenilor de tiin fa de sunetele de joas frecven este bine documentat ncepnd cu secolul al XIX-lea. n 1883, erupia vulcanului Krakatoa din Indoonezia s-a estimat c a ucis 36.000 de oameni. La cellalt capt al lumii, oamenii de tiin i-au captat semnalele infrasonice prin detectarea modificrilor de scurt durat ale presiunii atmosferice, cauzate de explozie. Ei au utilizat barometre similare celor folosite de meteorologi pentru identificarea schimbrilor n presiunea atmosferic asociate cu vremea. Sunetele ce pot fi auzite de urechea uman comprim i mping moleculele aerului la fel cum o fac i undele infrasonice, dar ele au o via relativ scurt. n consecin, ele parcurg distane mai scurte dect cele parcurse de bubuiturile vulcanice. Cu creterea distanei, energia sunetelor este absorbit din cauza viscozitii aerului. n contrast, infrasunetele generate de Krakatoa s-au propagat ncet n jurul lumii i nu doar o dat, ci de mai multe ori. De atunci, infrasuntele generate de mai multe cauze fie ele naturale sau provocate de om, au fost descoperite i studiate. 3. Surse i efecte ale infrasunetelor: Fenomenele naturale sunt generatori prodigioi de infrasunte. Efectele poteniale distale care se produc atunci cnd au loc explozii naturale determin efecte legendare. I. Tunetul II. Cutremurele III. Inundaiile a) Valurile b) Mareele c) Cascadele, gheaa i ghearii IV. Focul a) Aurora boreal b) Exploziile solare i vntul solar V. Vntul VI. Motoarele 4. Aplicaii: a)n psihologie

Infrasunetele produc senzaii psihologice variate care debuteaz ca uoar iritaie. La anumite nlimi, infrasunetele produc o presiune fizic. La o intensitate specific joas, fric i dezorientare. b)n construcii - demolri La o nlime foarte specific a infrasunetelor, acestea fac s explodeze diferite lucruri. c)n lupta pentru supravieuire La alte nlimi ale infrasunetelor, ele produc incapacitate i ucid. Organismele se rup n buci. Creaturile marine i folosesc acest potenial pentru a-i ucide prada. d)n muzic Tonurile bass emfatice ale catedralelor par a putea s explodeze chiar coloanele care susin vechile bolte. e)Infrasunete emoionale f)n industria militar Desi cercetarile asupra armelor reprezentate de cmpurile electromagnetice asupra creierului uman sunt plasate temporar inca de la inceputul secolului XX, ele s-au dezvoltat in doua directii conform situatiilor ce apar in societate. Experimentul cu infrasunete de 17Hz: Pe 31 mai 2003, o echip de cercettori din Marea Britanie a organizat un experiment la scar larg, expunnd 700 de persoane la muzic nsoit de unde sonore de 17Hz generate de un subwoofer montat la 2 treimi de captul unei evi lung de 7 metri. Concertul era susinut de 2 formaii, fiecare cntnd cte 4 melodii dintre care 2 conineau sunete cu frecvena de 17Hz. Participanii nu au fost informai care piese conin frecvene de 17Hz pentru ca specatorii s nu se concentreze pe o anumit pies. Prezena infrasunetelor a determinat ca 22% din spectatori s experimenteze sentimente de anxietate, fric, depresie, suprare, fiori pe ira spinrii i presiune pe cutia toracic. Cercettorii au concluzionat c dei oamenii nu percep n mod contient infrasunetele, ele pot influena oamenii s aib sentimente negative i senzaii ciudate. Unii cercettori au sugerat c infrasunetele pot fi prezente la anumite case bntuite, lucru care ar explica fantomele. Fantome i infrasunete: Vic Tandy, un cercettor la Universitatea Coventry a sugerat c frecvena de 19Hz este vinovat pentru multe din apariiile fantomelor. ntr-o noapte cnd lucra ntr-un laborator din Warwick a nceput s simt anxietate i a vzut cu coada ochiului ceva gri. Cnd s-a ntors nu era nimic. A doua zi cnd se antrena la scrim, n timp ce inea mnerul sabiei acesta a nceput s vibreze. Cercetrile i-au artat c ventilatorul din camer emitea o frecven de 18,98Hz, foarte aproape de frecvena de vibrare a ochiului stabilit la 18Hz de NASA n raportul tehnic nr. 19770013810. Din aceast cauz a vzut fantoma: globul ocular vibra cauznd o iluzie optic. Camera era exact jumtate din lungimea de und iar biroul era n centru, cauznd astfel apariia unei unde statice care a fost detectat de mnerul sabiei.

1.

2.

1.generator de infrasunete cu o conducta lunga de 7m la un capat are un difuzor de mare. 2.sistem de masurare a infrasunetelor la observatorul seismic plostina. 3.

3.sistem de masurare a infrasunetelor cu tub poros la observatorul seismic plostina.

Aplicaii ale ultrasunetelor

1.Definitie: Ultrasunetele (US) sunt o forma de energie mecanica ce se propaga sub forma unor unde de frecventa superioara limitei de perceptie a urechii umane. Omul percepe sunete cu frecventa cuprinsa intre 16 si 20 000 Hz. Sunetele cu frecventa peste limita de audibilitate umana (20 MHz) se numesc ultrasunete, iar cele cu frecventa sub aceasta, infrasunete. Daca o particula dintr-un mediu elastic executa o miscare inainte si inapoi fata de pozitia de echilibru, miscare numita oscilatie mecanica sau vibratie, are loc un transfer de energie in mediul care o inconjoara. Particula care oscileaza interacioneaza cu cele vecine si astfel unda se propaga din aproape in aproape. Regiunea din spatiu in care se afla unde ultrasonice (altfel spus, campul de US) este reprezentata de oscilatii ciclice in spatiu si timp. Miscarea particulelor in jurul pozitiei de echilibru se repeta la anumite intervale de timp. 2.Proprietatile ultrasunetelor: a)Viteza ultrasunetelor exprima distanta parcursa de US in unitatea de timp. Se masoara in m/s. Viteza de propagare a US este de 331 m/s n aer, de 1430 m/s n ap si mult mai mare in corpurile solide, fiind dependenta de densitatea si elasticitatea mediului. Undele sonore nu se propaga in vid, iar in gaze se propaga destul de greu, datorit distantei mari dintre molecule.

b)Energia acustica. Unda ultrasonica transporta si cedeaza o parte din energie mediului strabatut determinand oscilatii ale particulelor din mediu. Se masoara in Jouli (J). c)Intensitatea ultrasunetelor este cantitatea de energie care strabate unitatea de suprafata in unitatea de timp. Se exprima in W/cm2. Intensitatea US scade proportional cu distanta parcursa, atenuarea acustica fiind cu atat mai mare cu cat frecventa este mai ridicata. Deci pe masura ce creste frecventa scade adancimea de penetrare. La o frecventa data, adancimea de penetrare a US este limitata de scaderea intensitatii. d)Impedanta acustica exprima rezistenta la trecerea undelor, fiind produsul dintre densitatea mediului si viteza US. Impedanta acustica este deci o constanta de material: Z = c. Se masoara in rayl; 1 rayl = 1 Kg m-2 s-1. Limita de separare: dintre dou medii cu densitate diferita, deci cu impedanta acustica diferita, se numete interfata. La nivelul interfetelor, impulsul ultrasonic este: reflectat, refractat, dispersat, absorbit sau atenuat. Interactiunile ultrasunetelor: Mecanismele de interactiune posibile la trecerea undelor ultrasonice printr-un mediu sunt urmatoarele: mecanismul termic cavitatia mecanismul de tensionare. 3.Producerea ultrasunetelor: Undele ultrasonice se obtin prin metode mecanice, magnetostrictive si piezoelectrice. Corpul care vibreaza si genereaza unde ultrasonice este denumit sursa acustica sau sursa de ultrasunete. La baza obtinerii ultrasunetelor se afla cel mai adesea fenomenul piezoelectric, efect descoperit in anul 1880 de catre Pierre si Jacques Curie. Aparitia polarizarii electrice la suprafata unui cristal atunci cand asupra lui se exercita o presiune mecanica sau o tractiune se numete efect piezoelectric direct. Aplicarea unui camp electric pe suprafata unui cristal piezoelectric duce la contractia sau dilatarea acestuia si la emisia unor unde acustice. Acest fenomen se numeste efect piezoelectric invers. Fasciculul de ultrasunet: Materialul piezoelectric nu emite o singura unda ultrasonica, ci un fascicul care porneste de pe toata suprafata materialului. Intr-o prima portiune, de cativa cm, acest fascicul este ingust si are forma cilindrica, undele din componenta avand practic o dispunere paralela. Aceasta zona apropiata poarta denumirea de zona Fresnel. Urmeaza o alta portiune, numita zona indepartata sau zona Fraunhofer, in care undele devin divergente, iar fasciculul are forma de trunchi de con. Lungimea zonei Fresnel si divergenta zonei Fraunhofer depind de dimensiunile discului piezoelectric, dar si de frecventa ultrasunetelor produse de acesta. Cresterea frecventei ultrasunetelor sau a diametrului discului piezoelectric determina marirea zonei Fresnel si micsorarea unghiului de divergenta. 4.Aplicaii: Ultrasunetele sunt utilizabile in toate etapele unui proces tehnologic, de la conditionarea materiei prime pana la controlul procesului. Exemple de operatii tehnologice efectuate sub actiunea ultrasunetelor:

- dispersarea, procesul fizic de raspandire a particulelor unei substante printre cele ale altei substante; - curatirea, bazata pe fenomenul de cavitatie. Curatirea cu ultrasunete este mult utilizata datorita calitatii operatiei efectuate, a timpului scurt de lucru, a diversitatii materialelor ce pot fi supuse acestei operatii; - sedimentarea, bazata pe aglomerarea particulelor fine, solide sau lichide, in zona nodurilor unui camp stationar produs de propagarea ultrasunetelor; - filtrarea, operatia de separare a unei substante solide dintr-un lichid;- emulsionarea, bazata pe dispersarea particulelor unui lichid in altul in care este miscibil, sau a unei substante solide intr-un lichid in care nu se dizolva; - extractia, operatia de separare a uneia sau a mai multor substante dintr-un amestec; - stimularea unor reactii chimice (ex. cele de polimerizare); - uscarea, procesul de eliminare a apei dintr-un material; - cristalizarea, bazata pe diferenta de solubilitate a componentelor unui amestec; - sterilizarea, bazata pe actiunea distructiva a ultrasunetelor asupra microorganismelor (ex. in industria alimentara); etc. 1. 2.

4. 3. 6

1.aparat de aerosoli cu ultrasunete pentru probleme pulmonare 2.sistem de detectie cu PIR cu ultrasunete 3.aparat antirozatoare cu ultrasuntete cu energie solara 4.alarma cu ultrasunete pentru rozatoare