Cursul 1

1. Ergonomia – definitie (OIM)

Ergonomiaeste aplicarea ştiinţelor biologice in corelatie cu stiintele tehnice, pentru a asigura o

adaptare reciproca optima între om şi munca sa, rezultatele fiind măsurate în indici de eficiențăși stare
de sănătatea omului.

2. Ergonomia - scop
securitate si sanatate in munca
productivitate si eficienta in munca
fidelitatea si calitatea rezultatului muncii
satisfactie, dezvoltare personala si profesionala a prestatorului muncii

3. Domeniile ergonomiei (AIE) – enumerare si precizarea domeniului de activitate

Ergonomia fizică - studiaza caracteristicile umane (anatomice, antropometrice, fiziologice,
biomecanice), ca baza pentru optimizarea muncii sub raportul activitatii fizice prestate
Ergonomia cognitivă - studiaza procesele psihice(ex. gandirea, memoria, atentia, senzatia,
perceptia), ca baza pentru optimizarea muncii sub raportul interactiunii dintre oameni si a relatiei
omului cu alte elemente ale sistemului de munca
Ergonomia organizaţională - studiaza sistemele socio-tehnice (interactiunea om-tehnologie),
ca baza pentru optimizarea muncii din punct de vedere al structurilor organizatorice, proceselor de
munca, a politicilor si regulamentelor

4. Domeniile ergonomiei (AIE). Ergonomia fizica – domeniu de activitate si 2 problematici analizate

Domeniu de activitate:
-studiaza caracteristicile umane (anatomice, antropometrice, fiziologice, biomecanice), ca baza
pentru optimizarea muncii sub raportul activitatii fizice prestate

Problematici analizate:
-postura în timpul lucrului; manipularea aparaturii, instrumentelor si materialelor; afectari
musculo-scheletale asociate îndeplinirii sarcinilor de lucru; amenajarea locului de munca; securitatea şi
sănătatea muncii

5. Domeniile ergonomiei (AIE). Ergonomia cognitiva – domeniu de activitate si 2 problematici

analizate
Domeniu de activitate:
-studiaza procesele psihice(ex. gandirea, memoria, atentia, senzatia, perceptia), ca baza pentru
optimizarea muncii sub raportul interactiunii dintre oameni si a relatiei omului cu alte elemente ale
sistemului de munca

Problematici analizate:
-suprasolicitarea psihica; stresul profesional; munca in echipa; procesarea informatiei;
interacţiunea om-masina; luarea deciziilor;antrenarea si instruirea pentru o mai buna adaptare a omului
la cerintele si solicitarile specifice muncii prestate
6. Specificul practicii medicale dentare. Realizarea de interventii pe subiecti umani

-exista o mare variabilitate individuala si diversitate a situatiilor clinice -> nevoia de selectare si
adaptare a interventiilor si a modalitatilor de desfasurare a acestora la problemele si nevoile particulare
ale fiecarui individ
-intrarea in spatiul intim al pacientului, contactul fizic practician-pacient, realizarea de tratamente
medicale dentare sunt factori generatori de disconfort, care pot asocia reactii psihologice si fiziologice
de aparare (ex. anxietate, reflexe fiziologice de voma, de deglutitie, de tuse, reflexul salivar, stare de rau
pana la lipotimie, disparitia durerii), care trebuie gestionate
**grad mare de responsabilitate (calitatea muncii, siguranta pacientului)

7. Specificul practicii medicale dentare. Campul operator

redus dimensional
greu accesibil si cu conditii de vizibilitate dificile in anumite zone
prezinta:
-formatiuni mobile de vecinatate, bogat vascularizate (limba, obraji, buze), care trebuie protejate
pentru a preveni lezarea lorsi controlatepentruaccessivizibilitate
-zone bogat inervate, cu manifestari dureroase acute greu de suportat de pacient
-fluide provenite de la pacient (ex. saliva, sange) si integrate actelor terapeutice (ex. apa,
hipocloritde sodiu, serfiziologic), care trebuie indepartate prin aspiratie

8. Specificul practicii medicale dentare. Mediul de lucru

-risc de infectii pentru pacienti si personalul medical (transmise direct sau indirect) impune masuri de
igienizare, dezinfectie, sterilizare, folosirea echipamentelor de protectie
-conditii de iluminare neuniforma si dificultatea obtinerii unei iluminari optime a zonei de lucru
-lucrul in conditii de zgomot –nivel fonic ambiental crescut
-vibratii provenite de la echipamente
-substante si materiale cu potential toxic -iritativ si alergen (ex. dezinfectanti, latex, acrilat/monomer)

9. Specificul practicii medicale dentare. Solicitari fizice

posturi de lucru vicioase, fixe si prelungite(mentinute un timp indelungat)

sunt solicitate mai ales unele segmente ale corpului (mana dominanta; trunchiul –zona cervicala si
lombara, piciorul folosit pentru actionarea pedalei)
miscari repetitive -miscari de amplitudine redusa, complexe, desfasurate in ritm intens un timp relativ
indelungat
miscari in forta(ex. in detartrajul manua)

10. Specificul practicii medicale dentare. Solicitari psihice

solicitarea maxima a atentiei in realizarea sarcinilor de lucru

solicitari senzoriale mari, in principal vizuale, dar si auditive si tactil-kinestezice
necesitatea de coordonare si de sincronizare(ochi-mana-picior)
solicitare intelectuala deosebita -grad mare de responsabilitate decizionala
 lucrul sub presiunea timpului
îndeplinirea activităţii presupune antrenarea unor automatisme şi stereotipii
exigente deosebite in organizarea cabinetului si a activitatii

11. Mentionati principalele directii de aplicare ale ergonomiei in medicina dentara

amenajarea cliniciidentare(inclusiva a cabinetului medical dentar propriu-zis)

design-ulsimanipulareainstrumentelorsiaparatelor
posturisipozitiiadoptatein timpuldesfasurariiactivitatii
organizareaactivitatii (activitatea cabinetului, desfasurarea actelor terapeutice)
muncain echipa–lucrulla 4 maini
interventii pentru mentinerea starii de sanatate
diminuarea solicitarii fizice si psihicein timpul muncii
prevenirea accidentelor, bolilor profesionale si bolilor legate de profesiune

Cursul 2

1. Arhitectura de interior a clincii dentare. Considerente principale in proiectare

Compartimentare - impartirea spatiului avand in vedere:

• zonele functionale bine delimitate si amplasate in raport cu scopul lor (specificul activitatii) si
nevoile persoanelor care il utilizeaza
• zonele de tranzitie, amplasate avand in vedere circuitele/ trasee interioare cu cerinte diferite (ex.
dpdv al asepsiei, lungimii, protectiei sau limitarii acesului)
• zonele de relatie cu exteriorul

Interrelatia spatiilor functionale

• proiectarea circuitelor functionale, care trebuie sa faciliteze o activitate corespunzatoare si
controlul infectiilor

2. Zonele functionale ale clinicii dentare. Enumerare

receptia clinicii/fisier - zona administrativa – primul loc de informare a pacientilor

spatii pentru pacienti: sala de asteptare, grup sanitar
spatii pentru activitati specifice (pentru diagnostic si tratament medical dentar): cabinetele medicale
dentare ±radiologie; laborator de tehnica dentara
spatiu destinat sterilizarii - o incapere separate, usor accesibila din zona de tratament
spatii pentru personalul medical: vestiar, grup sanitar, birou
spatiu pentru echipamentul tehnic(compresoare, pompa pentru aspiratie), spatiu de depozitare

3. Cabinetele medicale dentare – variante de design (enumerare si descriere)

sistem inchis–un singur unit dentar in incapere

sistem semideschis–mai multe unituri dentare amplasate in aceeasi incapere, separate prin paravane
sistem deschis–mai multe unituri dentare amplasate in aceeasi incapere, fara a fi separate
4. Criterii folosite in proiectarea circuitelor/traseelor in clinica dentara

Se definesc circuite/trasee cu cerinte diferite dpdv al:

Asepsiei
•pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare, circulatiile interioarese proiecteaza:
•dinspre„curat"spre„murdar„
•dinspreintimsprepublic
•dinspre activităţimedicalespreactivităţiauxiliare
Lungimii
•distanţecuatâtmai scurtesidirectecucât este mai mare frecvenţa deplasărilor
Protectiei/limitarii acesului
•definireade traseeprincipalesisecundare, care sunt accesibiletuturorpersoanelorsaucu acceslimitat

5. Recomandari privind selectarea elementelor de dotare ale cabinetelor medicale dentare

adaptate la specificului practicii medicale dentare (ex. mobilier pentru depozitare statica si
dinamica cu rafturi, ajustabile pentru utilizarea spatiului pentru depozitarea pe verticala, cu organiz. in
interiorul rafturilor, cu suprafete usor de curatat si dezinfectat si cu deschidere hands-free)
cu caracteristici generale care asociaza o utilizare confortabila, facila, eficienta (ex. design)
cu caracteristici adaptate particularitatilor utilizatorului (ex. considerente antropometrice,
dreptaci/stangaci)
Eliminarea - alegerea doar a elementelor de dotare necesare si utile, evitand astfel aglomerarea mai
putin inseamna mai mult
Combinarea - alegerea elementelor de dotare care pot fi utilizate in mai multe scopuri

6. Considerente privind aranjarea elementelor din dotarea cabinetului dentar (Enumerare)

selectarea elementelor din dotare

aranjarea elementelor din dotare
conditii ambientale (ambient vizual, ambient sonor, microclimat)

7. Zone de activitate ale cabinetului medical dentar. Zona medicului si zona asistentei - definirea
spatiala a zonelor

Impartirea spatiului (1)Zona medicului si Zona asistentei

•delimitare aproximativa–linia care trece prin axul fotoliului
zona medicului –in dreapta si spatele fotoliului
- mai libera, comparativ cu zona asistentei
- cuprinde si pasajul de trecere al pacientului (scurt si direct, nu ar trebui sa treaca prin
locul unde se plaseaza instrumentarul steril)

zona asistentei –in stanga fotoliului

- mai aglomerata
- marea majoritate a mobilierului fix (unde sunt amplasate echipamentele si
consumabilele), dulapiorul mobilsi chiuveta sunt plasate in zona asistentei

Impartirea spatiului (2) Modelul cercurilor concentrice

•centrul cercurilor–campul operator/cavitatea bucalaa pacientului
spatiul intim (cerccu r=0,5m)
spatiul personalului (cerccu r=1m)
spatiul public/periferic (cerccu r=1,5m)
Impartirea spatiului (3) Modelul cadranului de ceas
•repere: centrul: campuloperator/cavitateabucala;
Vertexulpacientului–ora 12;
Mentonulpacientului–ora 6
zona medicului (cca. 9-13)
zona statica (cca. 13-14)
zona asistentei (cca. 14-16)
zona de transfer (cca. 16-9)

8. Zone de activitate ale cabinetului medical dentar. Modelul cercurilor concentrice- denumirea si
definirea spatiala a zonelor

centrul cercurilor– cavitatea bucala

spatiul intim (cerc cu r=0,5m)
- zona circulara, cu centrul la nivelul cavitatii bucale a pacientului, cu raza de cca. 50 cm
- cuprinde capul pacientului, mainile si antebratele medicului si asistentei •la periferia
acestui spatiu se poate afla masuta unitului
- este spatiul unde se desfasoara cea mai mare parte a activitatii
- necesitati in timpul lucrului: un bun acces si o buna vizibilitate
- este zona cu cea mai buna iluminare
- elementele aflate in acest spatiu se afla sub un bun control vizual si sunt accesibile prin
miscari de clase inferioare, cu amplitudine redusa
- nu ar trebui ca alte persoane sa intre in acest spatiu
- confuzie, distragerea atentiei si chiar intreruperea temporara a lucrului

spatiul personalului (cerc cu r=1m)

- cuprinde medicul si asistenta, carturile unitului (medicului si al asistentei), dulapiorul
mobil si alte masute mobile cu echipamente si materiale utilizate la pacient
- elementele din aceasta zona sunt accesibile prin intinderea bratelor, fara ca
medicul/asistenta sa se deplaseze, sa se ridice de pe scaun
- la periferie poate fi plasata zona de acces la mobilierul fix, accesibila fara ca
medicul/asistenta sa se ridice de pe scaun
- este de preferat ca zona sa fie libera (fara mobilier fix), pentru a nu afecta libertatea de
miscare a lucratorilor (poate fi plasat mobilier mobil)

spatiul public/periferic (cerc cu r=1,5m)

- cuprinde mobilierul fix sau zona de acces la acesta, sila chiuveta
- presupune acces prin deplasare
- da criteriu pentru dimensiunea spatiului/unit (latimea > 3m/unit) si indica zona unde este
bine sa nu fie plasat mobilier fix pentru a asigura libertatea de miscare in timpul lucrului

9. Zone de activitate ale cabinetului medical dentar. Modelul cadranului de ceas- denumirea si
definirea spatiala a zonelor

Repere:
•Centrul – campul operator/cavitatea bucala
•Vertex – ora 12;
•Menton –ora 6
 zona medicului (cca. 9-13)
-zona mai extinsa, unde se poate pozitiona medicul pe parcursul lucrului
-este recomadat asigurarea libertatii de miscare, cu posibilitatea modificarii pozitiei acestuia in
timpul realizarii actului terapeutic (ex. de la ora 9 la ora 13)

zona statica (cca. 13-14)

-zona unde se plaseaza dulapiorul mobil, unde sunt plasate instrumente, materiale, diverse
aparate (ex. lampa de fotopolimerizare) la care asistenta are un bun acces

zona asistentei (cca. 14-16)

-zona unde se pozitioneaza asistenta in timpul lucrului
-restransa spatial, in general aceasta pastrand ac. pozitie in timpul lucrului

zona de transfer (cca. 16-9)

-zona unde se realizeaza servirea, schimbul si preluarea instrumentelor medicului de catre
asistenta, servirea materialelor etc. (sub nivelul mentonului, nu pe desaupra fetei pacientului)

10. Zone de activitate ale cabinetului medical dentar – impartirea in zona medicului si zona asistentei.
Prezentare

Impartirea spatiului (1) Zona medicului si Zona asistentei

•delimitare aproximativa–linia care trece prin axul fotoliului
zona medicului –in dreapta si spatele fotoliului
- mai libera, comparativ cu zona asistentei
- cuprinde si pasajul de trecere al pacientului (scurt si direct, nu ar trebui sa treaca prin
locul unde se plaseaza instrumentarul steril)

zona asistentei –in stanga fotoliului

- mai aglomerata
- marea majoritate a mobilierului fix (unde sunt amplasate echipamentele si
consumabilele), dulapiorul mobilsi chiuveta sunt plasate in zona asistentei

11. Zone de activitate ale cabinetului medical dentar – impartirea conform modelului cadranului de
ceas. Prezentare

zona medicului (cca. 9-13)

-zona mai extinsa, unde se poate pozitiona medicul pe parcursul lucrului
-este recomadat asigurarea libertatii de miscare, cu posibilitatea modificarii pozitiei acestuia in
timpul realizarii actului terapeutic (ex. de la ora 9 la ora 13)

zona statica (cca. 13-14)

-zona unde se plaseaza dulapiorul mobil, unde sunt plasate instrumente, materiale, diverse
aparate (ex. lampa de fotopolimerizare) la care asistenta are un bun acces

zona asistentei (cca. 14-16)

-zona unde se pozitioneaza asistenta in timpul lucrului
-restransa spatial, in general aceasta pastrand ac. pozitie in timpul lucrului

zona de transfer (cca. 16-9)

-zona unde se realizeaza servirea, schimbul si preluarea instrumentelor medicului de catre
asistenta, servirea materialelor etc. (sub nivelul mentonului, nu pe desaupra fetei pacientului)
12. Indicati care sunt aria normala si aria maxima de miscare recomandate in timpul lucrului

ARIA MAXIMĂ – spaţiul de acţiune al membrelor superioare(mână, antebraţ, braţ), fără răsucirea
trunchiului
ARIA NORMALĂ (câmpul optim) – spaţiul de acţiune al antebraţului şi al mâinii
- conferă maximul de precizie al mişcărilor care pot fi efectuate simultan şi simetric, fără control
permanent al privirii si fără rotirea capului.

13. Recomandari pentru economia de miscare

pregatirea zonei de lucru cu instrumentele, materialele si aparatura utilizate curent pentru procedura
medicala respectiva realizata
aranjarea zonei de lucru a.i. medicul sa realizeze aproape doar miscari in aria normala (de preferat
dispunerea elementelor utilizate a.i. medicul sa aiba acces frontal la acestea), pe trasee cat mai scurte si
mai directe
utilizarea lucrului la 4 maini (asistenta preia o serie de sarcini si realizeaza majoritatea miscarilor)
o buna organizare pe parcursul desfasurarii actului terapeutic
exercitiu, antrenament, experienta automatisme

14. Recomandari privind iluminatul in cabinetul medical dentar

Iluminatul trebuie să asigure vizibilitatea bună a sarcinilor vizuale şi realizarea acestorain condiţii de confort
vizual

O buna iluminare creste performanţa vizuală determină efectuarea sau perceperea sarcinii vizuale cu
rapiditate şi acurateţe, chiar şi in condiţii dificile şi pentru perioade indelungate
•acuitatea vizuală -precizia şi claritatea vederii;
•sensibilitatea la contrast -deosebirea diferenţelor relativ mici de luminanţe
•eficienţa funcţiilor oculare (acomodarea, convergenţa-contracţia pupilei, mişcările ochiului etc.)
Elemente luate in considerare -factori
nivelul de iluminare şi uniformitateaacesteia
culoarealuminii şi redareaculorilor
direcţionareafluxului luminos
distribuţialuminanţelor (echilibrata)
orbirea
prezenţaluminii de zi

Recomandari privind iluminatu in cabinetul medical dentar

asigurarea unei compoziţii spectrale asemănătoare cu a luminii naturale, pe care ochiul o suportă cel
mai bine şi care redă fidel culorile –lumină dinspre N, ora 11, cer acoperit cu nori
iluminatullocal safie de ac. naturacu celgeneral (incandescent saufluorescent)
asgurareauneiintensitaticorespunzatoarea luminii(normativului DIN 67505)
amplasareade sursede luminasi in dreptulunitului
evitarea
suprafeţelor ce reflectă puternic lumina (lucioase)
luminanţelorprea ridicate, ce pot duce la apariţia orbirii(efectul asupra vederii in care se produce o
senzaţie de jenă sau o reducere a capacităţii de a distinge detalii, datorată distribuţiei necorespunzătoare
a luminanţelor sau contrastelor excesive din campul vizual)
contrastelorprea mari de luminanţă, ce pot duce la oboseală vizuală, datorită necesităţii adaptării
permanente
luminanţelor sau contrastelorde luminanţe prea mici, care au ca rezultat nedistingerea corectă a
sarcinii vizuale sau a detaliilor acesteia
15. Recomandari privind cromatica in cabinetul medical dentar

Importanta
poateinfluentastareapsihicaa persoanelordin incapere
poateinfluentadesfasurareaactelormedicaledentare(ex. coloritul cabinetului poate afecta perceperea
culorii dentare)

Recomandari privind cromatica in cabinetul medical dentar

se recomandăalegereadeculori deschise, cu efecte psihice stimulative
candse folosescmaimulteculorisase tinacontde armonia culorilor
folosireaaceleiasiculori, dar cu intensitaţi diferite(închis-deschis)
alegereade culori complementare: galben/albastru, roşu/verde, orange/violet
alegereade combinaţii de culori spectrale şi alb/gri/negru
se recomandautilizareade la podea spre tavandeculori închise spre deschise

16. Ambientul sonor. Surse de zgomot in cabinetul medical dentar

echipamente si instrumente medicale dentare

turbina–cca84dB(silentioase–58-71dB)
micromotor cu piesa contraunghi–cca72dB
detartraj cu ultrasunete-cca85dB.
sistemul de aspiraţie cca72dB
şocurile multipleale instrumentarului metalic
semnalele unora parate
în cabinetele deschise şi semideschise zgomotul de la unit-uri s eînsumează.
la zgomotele dincabinet se supraadauga zgomotele din incaperile alaturate(din sala de
asteptare,zgomotul proodus de compresor daca este plasat in apropiere)si din exterior (apartamente in
vecinate,zgomot stradal etc.)

17. Recomandari pentru diminuarea zgomotului in cabinetul medical dentar

realizarea spatiilor interioare astfel incat zgomotul perturbatorsa fiemenţinutlaun nivelcat mai redus,
caresanuafecteze sănătatea
delimitarea clara a spatiilor cu separarea spatiilor interioare producătoare de zgomot fatade cele cu
cerinţe deosebite de protecţie
amplasarea sursele producătoare de zgomot sau vibraţii (ex compresor) la distanta de zona de lucru
masuri deprotecţie luate asupra generatorilor de zgomot (fundaţii izolate, izolaţii fonice, utilizarea
din constructie a materialelor speciale absorbante ale zgomotului)
procurarea de echipamente care sunt generatoare de zgomot cu un nivel cat mai redus, silentioase
cand exista posibilitatea, alegerea de auxiliare din ebonita, plastic sau cauciuc in locul celor
metalice
Cursul 3
1. Fotoliul dentar. Cerinte generale de design
-sa asigure suportul pacientului si o pozitie stabila si confortabila a acestuia in timpul desfasurarii
actului medical
-prevazut cu o gama de miscari: posibilitatea ajustarii facile a bazei fotoliului,spatarului si tetierei, in
concordanta cu varianta aleasa de pozitionare a pacientului
-dimensiune redusa, cu design astfel incat sa permita medicului un bun acces la zona de lucru si sa
ia cat mai putin din spatiul functional al echipei medicale
-rezistenta crescuta si din materialcare sa poate fi curatat si dezinfectat usor

2. Caracteristici optime ale spatarului fotoliului dentar

-prevazut cu o gama de miscari: spatar ajustabil ca grad de inclinare, pentru a sustine corpul
pacientului in pozitiile dorite de medic - decubit dorsal, pozitie sezanda si semisezanda, pozitia decliva
Trendelenburg, alte pozitii intermediare
-design: subtire si ingust in zona corespondenta umerilor pacientului

3. Caracteristici optime ale tetierei fotoliului dentar

volum redus la strictul necesar
prevazuta cu o gama de miscari- ajustabila
in raport cu inaltimea pacientului
pentru a sustine capul pacientului in pozitia aleasa (flexie si extensie; rotatii stanga si dreapta;
inclinari stanga si dreapta)
cu sistem de fixare a pozitiei, de volum redus (de preferat incorporat, nu in relief pentru a nu
incomoda medicul in timpul lucrului si pentru a nu lua din spatiul functional)

4. Unitul dentar. Cerinte generale de design

dimensiuni reduse la strictul necesar
componente (cartul medicului, cartul asistentei, lampa)cu grad mare de mobilitate, conectate prin
brate segmentate, multiarticulate si cu lungime corespunzatoare pentru a fi plasate favorabil in raport cu
echipa medicala
dotare de baza si cu elemente suplimentare adaptate specificului practicii (ex. cu lampa de
fotopolimerizare pe cartul medicului)
sa poata fi curatat si dezinfectat usor

5. Cartul medicului- variante

(1) dispunerea racordurilor
pe sus - stativ cu atarnare
- posibilitate de pozitionare mai ampla (de exemplu si deasupra toracelui pacientului, cu acces facil
al medicului si asistentei)
pe jos – stativ cu suport/sustinere

(2) mobilitatea bratului

combinati de miscari de translatie pe Ox, Oy, Oz, si de rotatie in plan orizontal
recomandat grad de mobilitate cat mai mare

(3) conexiune
cu unitul, in sistemele unice (fotoliu + unit)
integrat unui unit separat, mobil
cart fixat pe corpuri de mobilier fix
(4) pozitionarecartuluisiaccesulmedicului
-cartul pozitionat deasupra fotoliului(toraceluipacientului) -mediculare acces frontal
-cartul pozitionat in dreapta fotoliului-mediculare acces lateral
-cartul pozitionat in spatele fotoliului-mediculare acces lateral

6. Cartul medicului – caracteristici optime

dotare cu echipamente de baza +suplimentare in acord cu specificul practicii

cu racordurile pe sus(in variantacu stativ cu atarnare), pentru a putea fi pozitionat si deasupra
fotoliului(toracelui pacientului)
dimensiune redusa la strictul necesar
conexiune prin brat
cu lungime corespunzatoare (posibil a fi pozitionat la o distanta de cca. lungimea antebratului)
segmentat si multi articulat(pentrua asiguraun grad mare de mobilitate)
adaptabil pentru medici dreptaci/stangaci, daca este nevoie
sa poata fi curatat si dezinfectat usor

7. Cartul asistentei –caractersitici optime

dotare minima (sistem de aspiratie uzual) si suplimentara (ex. sistem de aspiratie de mare calibru,
spray aer-apa; panou de comanda pentru pozitionarea fotoliului; lampa de fotopolimerizare etc.), in
acord cu specificul practicii si stilul de lucru (medicul singur sau lucrul la 4 maini)
in varinta de stativ pe brat mobil (nu este recomandata varianta fixa, atasata bazei unitului)
stativ de dimensiune redusa
conexiune prin brat suficient de lung, segmentat, multiarticulat
sa poata fi curatat si dezinfectat usor

8. Descrierea uniturilor conform normelor DIN 13923; ISO 4073.

Unit dentar –concepte de baza (normele DIN 13923; ISO 4073)

-uniturile se diferentiaza prin tipul de acces la componentele principale (cartul medicului, cartul
asistentei)
-design-ul unitului conditioneaza
-pozitionarea cartului medicului si asistentei si accesul utilizatorilor
-lucrul la 4 maini

Unit dentar –concepte de baza

-prima cifra –pozitia cartului medicului
◦1 –cartul medicului este in dreapta fotoliului si in dreapta medicului
◦2 –cartul medicului este in dreapta fotoliului si in stanga medicului
◦3 –cartul medicului este deasupra fotoliului
◦4 –cartulmedicului este sub spatarul fotoliului, in dreapta tetierei

Unit dentar –concepte de baza

-a doua cifra –pozitia cartului asistentei
1-cartulasistentei este in stanga fotoliului si stanga asistentei
2 –cartul asistentei este in stanga fotoliului si dreapta asistentei
3 –cartul asistentei este deasupra fotoliului
4 –cartul asistentei este sub spatarul fotoliului, in stanga tetierei
9. Lampa unitului dentar – caracteristici optime

iluminare: LED
lumina rece alba, cu nivel scăzut de emisie în infraroșu
intensitate luminii a.i. sase asigureo iluminarecorespunzatoarea campuluide lucru(normativulDIN
8000-15000 lux)
intensitatereglabila
lampi scialitice (diminuarea umbrelor prin inglobarea a mai multe surse de lumina)
montata pe bratulunituluisaucomponentaseparata(ex. montatain tavansaupestand mobil)
brat suficient de lung, segmentat, multiarticulat,pentru a putea fi pozitionata a.i. directia luminii sa fie
aproximativ paralela cu privirea medicului
maner de pozitionare accesibil si medicului si asistentei, usor de dezinfectat

10. Scaunele medicului dentist si asistentei – caracteristici comune

baza mare de sustinere, cu 5 picioare, pentru stabilitate

rotile, pentru deplasare in timpul lucrului
suport de sezut ajustabil
ca inaltime (obligatoriu)
inclinabil anterior (pentru a reduce risculaparitieicompresieila nivelul coapsei)
tapiterie dezinfectabila sicare sa nu alunece
confortabil (depresibil, cu burete)
forma variabile –rotunda, cu individualizari; suprafataplana/concava/șa; cu margini rotunjite

11. Particularitati ale scaunului medicului si particularitati ale scaunului asistentei

Particularitati ale scaunului medicului

spatar
rol: sustinerea spatelui drept
suport lombar, de dimensiune redusa, ajustabil pe verticala si antero-posterior
± suporturi pentru sprijinul antebratelor sau coatelor, detasabile, utile in contextul miscarilor
repetitive de amplitudine redusa

Particularitati ale scaunului asistentei

suport pentru antebrate/coate
± spatar pentru sprijin lombar
suport pentru talpi (frecvent in forma de inel) ajustabile

12. Caracterisitici optime ale manerului instrumentelor care se folosesc in priza creionului
modificata

Greutate-recomandat: greutate mai mica

Diametru -recomandat: diametru mai mare, de cca. 7-11 mm
Forma pe sectiune -variabila (ex. rotunda, hexagonala, octogonala)
Textura in zona in care se realizeaza priza -cu asperitati (diverse modele) pentru a preveni
alunecarea si rotirea, pentru o priza sigura si un bun control al instrumentului
Culoarea-uneori se recomanda codificarea pe culori pentru identificarea facila a instrumentului
 13. Impactul angulatiei gatului instrumentelor asupra manevrabilitatii

impact asupra accesuluila zona de lucru

impact asupra pozitiei mainii (dezideratul: mentinerea articulatiei incheieturii mainii in pozitie
neutrala, fara flexii sau extensii accentuate) si efotului depus (dezideratul: eficienta cu efort minim in
timpul lucrului)

14. Piese de mana – caracteristici optime

◦priza sigura (textura suprrafetei, cu manson din cauciuc, eventual cu impresiuni digitiforme)
◦greutate redusa
◦cu angulatie, pentru acces mai facil
◦silentioasa
◦vibratie redusa
◦cu sistem de racire
◦cu fibra optica
◦cap cu volum redus
◦sistem de fixare a frezei (push-button, cheita)
◦autclavabile

Cursul 4
1. Postura echilibrata. Semnificatie si caracteristici generale

*Semnificatie
•denumeste postura de referinta, care este recomandat a fi adoptata cu frecventa cea mai mare in
cursul desfasurarii manoperelor medicale dentare la pacient
• alte denumiri ex. postura neutrala, postura corecta

*Caracteristici generale
•postura sezanda, pe scaunele special concepute
• naturala – similara celei adoptate in cursul desfasurarii unor activitati de rutina, mai putin
solicitante (ex. curatarea unui mar)
• confortabila, comoda
• nefortata, nestresanta
• fiziologica
• simetrica in raport cu axa mediana a corpului

2. Descrierea posturii echilibrate - capul si umerii

Capul usor inclinat anterior
•de evitat a se lucra intr-o pozitie cu flexia exagerata inclinari laterale sau rotatii ale capului si gatului
Umerii
• linia umerilor paralela cu podeaua
•umerii relaxati, simetrici, coborati

3. Descrierea posturii echilibrate –trunchiul

•spatele drept (respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale)
• spatarul este folosit ocazional pentru sprijin lombar
•se admite o inclinare anterioara a trunchiului, cu spatele drept, maxim 20˚, din articulatia soldului
•este recomandat ca unghiul dintre coapse si trunchi sa nu fie mai mic de 90˚
•de evitatat rotatia trunchiului si inclinarile laterale mentinute un timp indelungat
 4. Descrierea posturii echilibrate – membrele superioare

•bratele pe langa corp, sprijinite de trunchi, orientate maxim 10˚anterior

• ocazional (ex. miscari repetitive, de mica amplitudine) pot fi folosite suporturi pentru sprijinul
coatelor/antebratelor

•antebratele paralele cu podeaua sau usor ridicate (maxim 25˚) a.i. distanta dintre ochi si zona de
lucru – distanta optima de vedere – cca. 30-40 cm

•mana
• incheietura mainii in pozitie neutrala
•degetul mic inferior policelui
•sezutul sprijint pe toata suprafata scaunului

5. Descrierea posturii echilibrate – membrele inferioare

•coapsele usor departate (cca. 45˚)
•unghiul dintre coapse si gambe trebuie sa fie de minim 90˚pentru a evita compresia pachetului
vasculo-nervos din fosa poplitee
• recomandat: 105-110˚.
• talpile sprijinite, pe podea (medicul sa poata actiona pedala unitului si sa isi poata modifica pozitia)

6. Particularitati ale posturii echilibrate pentru asistenta medicala

•spatele drept si frecvent usor inclinat anterior (sta in asteptare sa serveasca instrumente, materiale) -
este util un suport pentru sprijinul coatelor sau antebratelor
•este pozitionata pe verticala cu cca. 10 cm mai sus decat medicul
•talpile sunt sprijinite pe un suport pentru picioare al scaunului, care ar trebui sa fie reglabil pe verticala

7. Adoptarea unui mod dinamic de lucru. Modalitati

• activitatile medicale dentare presupun mentinerea unor posturi statice -asociaza oboseala -se
recomanda adoptarea unui mod dinamic de lucru ->modalitati
• Utilizarea unei posturi echilibrate active (pentru mentinerea spatelui drept, alternarea momentelor de
sustinere doar prin tonicitatea musculaturii vertebrale cu cele in care se apleaza la sprijinul lombar al
scaunului)
•observatie: postura echilibrata pasiva – folosirea permanenta a sprijinului lombar
•modificarea pozitie in timpul lucrului
•pauze intre pacienti cu ridicarea de pe scaun si deplasare
• alternarea sedintelor lungi cu sedinte scurte
• exercitii fizice intre pacienti (ex. miscari de extensie) si in afara programului (ex. exercitii de tonifiere
a musculaturii, de extensie si mobilitate; masuri de odihna activa, in aer liber)

8. Factori determinant ai pozitionarii pacientului

•medicul dentist (ex. preferinte, pozitie)
• ideal pacientul se pozitioneaza in raport cu medicul a.i. acesta sa poata adopta si mentine postura
echilibrata cat mai mult timp pe parcursul lucrului
•manopera realizata
•anumite manopere impun o anumita pozitionare a pacientului (ex. amprentarea cu alginat - sezut)
•pacient
• ex. anumite afectiuni generale asociaza o anumita pozitionare a pacientului
9. Parametrii pozitionarii pacientului in fotoliul dentar

1. pozitia trunchiului
• variante: pozitie sezand, pozitie semisezand, decubit dorsal, pozitie decliva Trendelenburg
• reglabila, prin ajustarea spatarului fotoliului dentar
2. pozitionarea pacientului pe verticala
• in raport cu medicul dentist
• reglabila prin ajustarea inaltimea fotoliului
3. pozitia capului pacientului
• se realizeaza combinatii de miscari de flexie/extensie, rotatie stanga/dreapta, inclinatie stanga/dreapta
• se sustine pozitia capului pacientului prin pozitionarea si fixarea tetierei

Variante
•pozitie sezand
•pozitie semisezand
•decubit dorsal/pozitia orizontala
•pozitie decliva (sub-orizontala) Trendelenburg

10. Pozitionarea pacientului. Pozitia orizontala (descriere si indicatii)

Descriere
•pozitonarea pacientului in decubit dorsal
• repere:
• linia care uneste varful nasului cu genunchii este aproximativ paralela cu podeaua
• spatarul fotoliului in pozitie aproximativ orizontala, in unghi de maxim 20° cu orizontala
INDICATII:
• este pozitia recomandata a fi folosita cu frecventa cea mai mare ofera conditii bune pentru acces
si vizibilitate in timpul realizarii manoperelor stomatologice si posibilitatea adoptarii si mentinerii
posturii echilibrate de catre medicul dentist

11. Pozitionarea pacientului. Pozitiile sezand si semisezand (descriere si indicatii)

Descriere
•pozitie sezand
• spatele drept, unghiul dintre trunchi si orizontala de cca. 90°
• spatarul fotoliului in pozitie aproximativ verticala
•pozitie semisezand
•unghiul dintre trunchi si orizontala de cca. 30°-55°
• spatarul fotoliului in pozitie oblica

Indicatii
•anumite afectiuni sau stari fiziologice ale pacientului, de exemplu
• afectiuni cardio-vasculare, respiratorii, reflux gastro-esofagian, esofagita de reflux
• graviditatea – trimestrul I (reflex de voma); trimestrul III (sdr. de compresie a venei inferioare)
•anumite manopere (ex. pozitia sezand cand se ia amprenta cu alginat)

12. Pozitionarea pacientului. Pozitia Trendelenburg (descriere si indicatii)

•descriere
•pozitie in decubit dorsal, decliva, cu capul mai jos fata de picioare
•indicatii
• prima masura in lipotimii (aceasta pozitie favorizeaza circulaţia sangvină la nivel cerebral)
13. Pozitionarea pe verticala a pacientului

•se pozitioneaza in raport cu medicul dentist

•pacientul in pozitie orizontala-zona de lucru la aproximativ 30-40 cm de ochii medicului dentist, ca
nivel pe verticala este aproximativ in dreptul inimii medicului sau apendicelui xifoid

•pacientul in sezut
- pt. mandibula -zona de lucru aproximativ la nivelul cotului medicului
-pt. maxilar -zona de lucru mai sus, aproximativ la nivelul umarului medicului

14. Pozitionarea capului pacientului

•variante: combinatii de miscari de flexie si extensie, rotatie stanga si dreapta, inclinatii stanga si
dreapta
•dezideratul: directia privirii medicului ar trebui sa fie perpendiculara pe campul de lucru (vizibilitatea
directa)/imaginea in oglinda a campului de lucru (vizibilitatea indirecte)

Mentinerea pozitiei dorite a capului se asigura prin ajustarea tetierei:

se ajusteaza in functie de inaltimea pacientului
vertexul pacientului sa nu depaseasca marginea tetierei
ajustarea pozitiei tetierei pentru a sustine capul pacientului in pozitia aleasa de medic

15. Priza creionului modificata – descriere si utilizare

Descriere
• policele, indexul şi mediusul susţin instrumentul (prehensiune tridigitala)
• mediusul este pozitionat la nivelul gâtului instrumentului, mai aproape de partea activa
• inelarul si degetul mic sunt folosite pentru sprijin
Utilizare
•pentru executarea de miscari de mare precizie, cu necesitatea unui bun control al instrumentului
• aceasta priză este folosita de medical dentist în majoritatea situatiilor pentru instrumentele manuale şi
dinamice
• ex. de instrumente care se folosesc in priza creionului modificata: sonda, spatula bucala, turbina...

16. Priza palmara - descriere si utilizare

Descriere
•manerul instrumentul este plasat în palmă (designul manerului – de obicei mai voluminos, cu diametru
mai mare), prins de degete (priza digito-palmara, de cele mai multe ori fara police)
• policele (sau indexul) directionat spre partea activă a instrumentelor
Utilizare
•pentru miscari care necesita o forta mai mare (asigura o precizie mai mica comparativ cu priza
creionului modificata)
• ex. de instrumente care se folosesc in priza palmara: elevatorul, cleştil de extractie, crampoan, piesa
dreapta, seringa de apă-aer, aspiratorul de mare calibru/chirurgical
17. Priza palmara inversa - descriere si utilizare

Descriere
•manerul instrumentul este plasat în palmă, mentinut de degete (priza digito-palmara)
•policele este directionat in sens opus partii active

Utilizare - pentru manevrarea aspiratorului chirurgical/de mare calibru de catre asistenta, adoptata
pentru pastrarea unei pozitii neutrale la nivelul articulatiei mainii

18. Manipularea instrumentelor. Importanta sprijinului

Sprijinul asigura:
•un bun control al instrumentelor si precizia miscarilor - realizarea actiunii dorite, si prevenirea
deraparii si lezarii accidentale a structurilor invecinate
• asigurarea fortei necesare, diminuand efortul fizic depus in cursul manipularii instrumentelor
•uneori contribuie si la indepartarea partillor moi

19. Sprijinul la manevrarea instrumentelor in priza creionului modificata (degetele folosite; locul
aplicarii in conditii ideale)

•Degetele folosite
• Se realizeaza cu inelarul si degetul mic – sprijin FERM
•Locul aplicarii, in conditii ideale:
• pe structuri dure -sprijinul pe dinti, nu pe mucoasa sau partile moi extraorale
• pe suprafete plane -de preferat pe suprafetele netede ale dintilor, nu pe suprafetele ocluzale sau
marginile incizale
• cat mai aproape de zona de lucru (de dintele pe care se lucreaza)

Cursul 5
1. Mentionati 5 considerente in stabilirea graficului de programari
natura afectiunii si gradul de urgenta
manopera realizata, inclusiv estimarea timpului necesar/manopera
pauze intre pacienti (minim pentru pregatirea zonei de lucru)
durata timpului de lucru/zi
inregistrarea unui oarecare grad de flexibilitate al programarilor

2. Pregatirea de seturi de instrumente pentru actele medicale efectuate curent

setul de instrumente – ansamblul instrumente si consumabile utilizate pentru un act terapeutic, care
este ambalat si sterilizat ca un intreg
pregatirea seturilor de instrumente
• selectarea instrumentelor – setul are un continut specific pentru o anumita manopera (ex. pentru
consultatie, pentru aplicarea unei obturatii coronare din compozit, pentru control la pacientii cu aparat
ortodontic mobil), in acord cu datele din protocolul de lucru

3. Realizarea de protocoale de lucru pentru acte terapeutice

• este un document scris, care contine:
• denumirea actului terapeutic
• o lista cu instrumentarul, aparatura, materialele si alte consumabile folosite in mod uzual de medic in
cursul acelui act terapeutic (ex. pentru consultatie, pentru aplicarea unei obturatii coronare din
compozit, pentru extractie dentara)
• descrierea etapizata succinta a procedurii
• este intocmit conform indicatiilor medicului dentist
• este utilizat in principal de asistenta medicala in momentul pregatirii setului de instrumente si a zonei
de lucru pentru un pacient la care se realizeaza o anumita manopera

4. Lucrul la 4 maini in practica medicala dentara. Cerinte de baza

cabinet medical dentar cu dotare adecvata si cu design corespunzator

asistentă medicală
care are cunostinte de baza medicale si medicale dentare (ex. instrumentarul, actele..)
este instruita pentru lucrul la 4 maini
cunoaste protocoalele de lucru, particularitatile medicului dentist pe care il asista
o buna organizare a activitatii
definirea coordonatelor de lucru in echipa
• definirea responsabilitatilor medicului dentist si asistentei medicale
• posturi si pozitii de lucru corespunzatoare,cu definirea si respectarea zonelor de activitate
• definirea formelor de comunicare – verbala si nonverbala (semnale)
antrenament pentru formarea echipei

5. Lucrul la 4 maini in practica medicala dentara. Reponsabilitatile medicului dentist

Lucrul in ECHIPA - medicul dentist si asistenta medicala trebuie sa cunoasca procedura ca sa

poata anticipa reciproc nevoile celuilalt in timpul lucrului, pe masura ce actul terapeutic progreseaza

medicul dentist se concentreaza pe elementele specifice medicale ale tratamentelor realizat, in

concordanta cu pregatirea si calificarea sa
• dezideratul este desfasurarea activitatilor cu concentrare maxima asupra manevrelor specifice pe
care le efectueaza la pacient, permitand astfel cresterea confortului si reducerea efortului depus (ex.
prin economia de miscare)
medicul dentist coordoneaza activitatea
• stabileste protocolul de lucru (necesarul de echipamente, instrumente si consumabile, etapele de
tratament etc.)
• transmite indicatii clare pe parcursul desfasurarii actului terapeutic (ex. semnale clare prestabilite
pentru inceperea actului terapeutic si schimbul instrumentelor)

6. Lucrul la 4 maini in practica medicala dentara. Responsabilitatile asistentei medicale pe

parcursul desfasurarii actului terapeutic – 4 exemple
anticipeaza nevoile medicului
raspunde prompt solicitarilor medicului
adaptare la dinamica situationala
sa nu perturbe nemotivat activitatea medicului (ex. Servirea instrumentelor si materialelor sau
indepartarea partilor moi nu trebuie sa limiteze vizibilitatea medicului asupra campului operator)

7. Lucrul la 4 maini in practica medicala dentara. Responsabilitatile asistentei medicale pe

parcursul desfasurarii actului terapeutic
serveste, schimba si preia instrumentele medicului dentist
pregateste si serveste materiale necesare
pozitioneaza lampa unitului (directia luminii aproximativ paralela cu privirea medicului)
 spala si usuca campul operator si oglinda, pentru mentinerea unui camp operator curat si pentru
asigurarea unei bune vizibilitati
evacurea fluidelor prin aspiratie (pozitioneaza aspiratorul uzual; manevreaza aspiratorul
chirurgical/de mare calibru)
indeparteaza partilor moi pe partea ei (ex. cand foloseste aspiratorul chirurgical indeparteaza si partile
moi pe partea ei, cu departatoare)
fotopolimerizeaza
ajuta medicul in montarea digai

8. Lucrul la 4 maini in practica medicala dentara. Postura si pozitia medicului dentist

Pozitiile echipei medicale

pozitia=asezarea spatiala a membrilor echipei in jurul capului pacientului
pozitiile medicului si asistentei sunt conditionate de dimensiunea spatiului din jurul pacientului
(cuprinde si echipamentul, aparatura si mobilierul mobil) si de buna gestionare a acestuia
medicul dentist are prioritate in adoptarea pozitiei dorite (ordinea adoptarii pozitiilor: 1. pacientul; 2
medicul; 3 asistenta)
Pozitia medicului dentist
ideal – pozitionarea a.i. poate mentine cat mai mult timp postura echilibrata (cerinta pentru o
postura simetric sa priveasca perpendicular pe campul operator)
cat mai aproape de pacient
intre orele 9-13 (impartirea spatiului conform modelul cadranului de ceas)
Postura recomandata medicului dentist si asistentei medicale -> postura echilibrata

9. Lucrul la 4 maini in practica medicala dentara. Postura si pozitia asistentei medicale

Pozitia asistentei medicale

ideal – pozitionarea a.i. poate lucra cat mai mult timp in postura echilibrata
cat mai aproape de pacient
cca. ora 14-16 (impartirea spatiului conform modelul cadranului de ceas) – zona mai restransa
cu 10-15 cm mai sus fata de medic
Postura recomandata -> postura echilibrata

10. Avantajele lucrului la 4 maini pentru medicul dentist

poate sa-si foloseasca la maxim abilitatile sale si sa se concentreze mai mult asupra actului operator
la pacient
creste gradul de confort
solicitari fizice si psihice mai reduse
economie de miscare si economie de timp
creste eficienta si productivitatea muncii
aplicarea mai usoara a unor manopere cu grad de complexitate mare

11. Pregatirea cabinetului pentru desfasurarea actului medical dentar

realizat de catre asistenta medicala
actiuni de curatire si dezinfectie
selectarea aparaturii, instrumentelor si materialelor necesare - in concordanta cu actul operator si
protocolul de lucru aferent
aranjarea aparaturii, instrumentelor si materialelor necesare aparatura in relatie favorabila cu
echipa (pentru acces facil, economia de miscare, eficienta in timpul lucrului etc.)
instrumentele si materialele utilizate curent pentru respectiva procedura sunt de obicei plasate in zona
statica, pe dulapiorului mobil (usor accesibile asistentei) si/sau pe masuta unitului
alte instrumente si materiale, necesare in situatii neprevazute (folosite cu frecventa mai mica) sunt
plasate in sertarele dulapiorului mobil sau mobilierului fix
12. Protectia si controlul partilor moi. Semnificatie
protecţia părţilor moi - masuri luate pentru a nu leza partile moi in timpul realizarii de tratamente
medicale dentare (se impune datorită lucrului cu instrumentar manual si rotativ ascuţit/taietor)
controlul părţilor moi masuri luate pentru ca partile moi să nu interfere cu accesul şi vizibilitatea
(directa/indirecta) a campului operator

aceste deziderate se obţin prin:

un bun control al instrumentelor folosite (sprijinul este foarte important)
indepartarea partilor moi (buze, obraji, limba) in timpul realizarii manoperelor dentare

13. Conventia intre medic si asistenta privind responsabilitatea indepartarii partilor moi in
timpul lucrului. Explicati aceasta conventie in cazul realizarii unui tratament la dintele…. (ex 34)
in lucrul la 4 maini si medicul dentist si asistenta medicala indeparteaza partile moi dupa regula
“fiecare indeparteaza partile moi pe partea lui”
medicul îndepărtează părţile moi din dreapta campului operator
asistenta îndepărtează părţile moi din stanga campului operator

14. Precizati 5 modalitati de indepartare a partilor moi in timpul tratamentelor medicale dentare
cu degetele de sprijin, cand instrumental este folosit in priza creionului modificata
cu oglinda
cu depărtătoare speciale
cu aspiratorul chirurgical (asistenta)
cand se izoleaza folosind diga

Cursul 6
1. Tipuri de vizibilitate folosite in timpul manoperelor medicale dentare
directa - medicul lucreaza privind direct campul operator
indirecta – medicul lucreaza privind imaginea campului operator in oglinda dentara (atentie la
pozitionarea oglinzii)

2. Factori care contribuie la asigurarea unei bune vizibilitati. Enumerare

poziţionarea corectă a medicului şi pacientului

- pentru a lucra in postura echilibrata, pentru adoptarea unei posturi simetrice, medicul trebuie
sa se pozitioneze si sa pozitioneze pacientul astfel incat in timpul lucrului sa priveasca perpendicular
pe campul operator (vizibilitate directa) sau pe imaginea campului operator in oglinda (vizibilitate
indirecta)
îndepărtarea părţilor moi
iluminarea corespunzătoare a campului de lucru
-surse de lumina
• principala
• lampa unitului (iluminare directa; iluminare indirecta)
• auxiliara/suplimentara
• fibra optica de la piese (turbine, piesa contraunghi)

menţinerea curată a câmpului operator şi a oglinzii

- pe parcursul lucrului se spala si se usuca atat campul operator cat si oglinda (acestea pot fi
realizate de asistenta medicala)
 controlul fluidelor si izolarea
folosirea sistemelor de magnificatie optica
-oglinzi concave
- lupe
-microscop operator (utilizarea lui - lucrul la 4 maini este f. necesar)

3. Pozitionarea lampii unitului

- iluminarea corespunzătoare a campului de lucru

lampa unitului asigura iluminare directă a câmpului de lucru
iluminare indirectă a câmpului de lucru, dată de reflexia luminii în oglindă
-pozitionare
pozitionata de asistenta medicala,
in functie de pozitia medicului – orientata spre campul de lucru, a.i. directia luminii
lampii sa fie aproximativ paralela cu directia privirii medicului
necesita frecvent repozitionare in timpul lucrului (fctie de pozitia medicului)

4. Modelarea, pozitionarea si manevrarea aspiratorului uzual

canulele de aspiratie - caracteristici

de unica folosinta
subtiri – lumen cu diametru mic
flexibile
modelabile
modelare si pozitionare
cand pacient este in decubit dorsal fluidele se acumuleaza in zonele distale - modelat astfel incat
varful lui sa ajunga la acel nivel
cand pacientul este pozitionat in sezut fluidele se acumuleaza sublingual - modelat in forma de baston
manevrare
este modelat si pozitionat de asistenta
daca este nevoie, este mentinut in pozitie de pacient

5. Canulele de aspiratie pentru aspiratorul de mare calibru – caracteristici optime

Aspiratorul chirurgical/ de mare putere

are putere mare de aspiratie (mai mare ca a aspiratorului uzual)
indeparteaza fluide si particule solide (ex. resturi de materiale)
poate fi folosit si pentru indepartarea partilor moi
Canule – caracteristici optime
rigide
cu diametru mare/lumen larg
lungime corespunzatoare (lungi, nu scurte)
drepte/angulate
capul canulei - sectiune in bizou, cu suprafata de aspiratie mai mare comparativ cu lumenul; -
recomandat varf cu o suprafata mai mare, pentru a fi utilizat si la indepartarea partilor moi
de unica folosinta/autoclavabile
6. Pozitionarea si manevrarea aspiratorului chirurgical

Manevrare: aspiratorul chirurgical este manevrat de asistenta medicala, in priza palmara/palmara

inversa
aspiratorul chirurgical este folosit cand exista cantitate mare de fluide (ex. folosirea pieselor cu apa,
detartraj cu US), putand fi folosit singur sau suplimentar aspiratorului uzual
Pozitionarea aspiratorului chirurgical
in vecinantatea zonei de lucru
cu suprafata de aspiratie paralela cu suprafata dintelui
a.i. sa nu interfereze cu accesul si vizibilitatea medicului, sau directia luminii de la lampa
plasat in stanga campului de lucru, pe partea asistentei

7. Izolarea campului operator prin metoda absorbanta – materiale folosite, avantaje si dezavantaje
- Materiale folosite
materiale absorbante – rulouri de vata, comprese din tifon
aspiratorul de saliva
- Avantaje
relativ usor de aplicat, intr-un timp scurt
aplicarea nu necesita instrumentar specific
este suficienta de cele mai multe ori in practica curenta
- Dezavantaje
necesita frecvent inlocuirea rulourilor pe parcursul actului terapeutic
este o metoda de izolare relativa (ex. nu izoleaza fata de fluidele din santul gingival/punga
parodontala, sau de umiditatea respiratiei)

8. Mentionati 7 avantale ale utilizarii digai

îmbunătăţeşte accesul prin indepartarea părţilor moi

îmbunătăţeşte vizibilitatea prin indepartarea părţilor moi şi contrastul coloristic între culoarea foliei
elastice şi culoarea ţesuturilor dentare.
previne aspirarea sau ingestia corpilor străini sau a instrumentarului mic (ex. cel endodontic)
crează o barieră fizică între cavitatea oro-faringiană şi diversele substanţe cu gust,miros neplăcut sau
iritante folosite în practică.
permite o uşoară retracţie parodontală expunând zonele cervicale şi aproximale.
oferă un câmp uscat sprijin bun, priza buna
scade riscul contaminarii echipei operatorie de la pacient (ex. contaminare respiratorie)
crează linişte operatorie pentru echipă (ex. nu trebuie schimbata in timpul sedintei)
nu răpeşte timp suplimentar pentru refacerea izolării (nu trebuie schimbata în cursul actului
terapeutic, cum este necesar în cazul folosirii rulourilor)

9. Mentionati 5 dezavantaje/limite ale utilizarii digai

pacientul nu poate inchide gura (aspect necesar in unele situatii clinice)

timpul de aplicare mai mare comparativ cu metoda absorbanta
necesita instrumente specifice
creşte costul tratamentului
disconfortul pacientului
există situaţii particulare ce contraindică sau nu permit aplicarea digăi: molarii de minte greu
accesibili, dinti incomplet erupti, deficienţe respiratorii, pacienţii epileptici sau cu alergie la latex
10. Referitor la transferul instrumentelor precizati ce reprezinta servirea, schimbul si preluarea
instrumentelor

servirea – asistenta serveste medicului instrumentul/instrumentele pe care le va folosi

schimbul – asistenta preia de la medic instrumentul pe care il foloseste si ii inmaneaza altul
preluarea – asistenta ia de la medic instrumentul/instrumentele pe care le foloseste

11. Reguli generale pentru transferul instrumentelor

Ideal, in timpul lucrului medicul se concentreaza in totalitate asupra actului operator desfasurat la
pacient, iar asistenta medicala face miscari mai ample si in general majoritatea miscarilor
Transferul instrumentelor (servirea/schimbul/preluarea) se realizeaza in apropierea cavitatii bucale a
pacientului, in zona de transfer
Pentru un transfer in siguranta al intrumentelor intre medic si asistenta, asistenta/respectiv medicul
NU elibereaza instrumentul pana nu se asigura de priza ferma a celuilalt
Asistenta serveste/schimba/preia medicului instrumentul potrivit, la momentul potrivit
Asistenta medicala serveste instrumentul medicului, pe care il plaseaza in mana acestuia direct in
priza corespunzatoare de utilizare, astfel incat acesta sa il poata folosi fara a face miscari suplimentare
Transferul instrumentelor medicului de catre asistenta trebuie realizat astfel incat sa nu perturbe
fluxul continuu al desfasurarii activitatii acestuia (ex. prin intreruperi nemotivate sau accidente)

Asistenta serveste/schimba/preia medicului instrumentul potrivit, la momentul potrivit - la momentul

potrivit :
• momentul cand medicul doreste sa i se serveasca/schimbe/preia instrumentul – marcat prin indicatii
clare - semnale presatabilite, de preferat non-verbale
• doreste servirea instrumentului – medicul sta in asteptare, cu mana in apropierea cavitatii bucale a
pacientului, asteptand ca instrumentul sa ii fie pus in mana asa cum il va folosi
• doreste schimbul unui instrument – medicul, pastrand sprijinul, indeparteaza partea activa a
instrumentului de campul de lucru (pe cat posibil o scoate in afara cavitatii bucale)

12. Precizati care sunt semnalele date de medic cand doreste sa i se serveasca un instrument, si cand
doreste sa i se schimbe instrumentul (Pentru instrumente care se folosesc in priza creionului modificata)

Medicul, pastrand sprijinul, indeparteaza partea activa a instrumentului de campul de lucru, pe

cat posibil o scoate in afara cavitatii bucale

13. Schimbul instrumentelor – variante de realizare (denumire, explicare/definire)

schimbul cu o mana
cu o singura mana asistenta preia instrumentul folosit de medic si ii serveste altul nou
schimbul cu doua maini
cu o mana asistenta preia instrumentul medicului si cu cealalta mana asistenta ii serveste
medicului alt instrument
14. Schimbul cu o mana – cu ce mana se realizeaza; care sunt degetele folosite de asistenta pentru
preluare si care pentru servire

de obicei asistenta schimba instrumentul din mana dreapta a medicului (in mana stanga medicul
pastreaza oglinda) - pentru a nu se intersecta mainile, asistenta foloseste pentru schimb mana stanga
mana dreapta a asistentei – libera sau ocupata cu alta activitate (ex. manevrarea aspiratorului
chirurgical, a seringii de apa/aer, indepartarea partilor moi de partea ei)

cu o singura mana asistenta medicala preia instrumentul medicului si ii serveste altul nou
• cu policele, indexul si mediusul serveste instrumentul nou medicului
• cu degetul mic ± inelarul preia instrumentul folosit de medic

15. Variante de servire a materialelor medicului de catre asistenta

depunerea materialului pe o plăcuţa sau într-un godeu, urmând ca medicul să se servească singur
asistenta încarcă cu material instrumentul ce va fi folosit de medic pentru aplicarea lui şi apoi îl
serveşte medicului (are dezavantajul dozării mai puţin corecte a cantităţii necesare deoarece ea este
făcută de asistentă)