Manifestarile fonice ale activitatii cardiac

Inima, in cursul activitatii sale primeste sange din vene in atrii, care este trimis in ventricule, care
este la randul sau expulzat din acestea in artere. Astfel, cordul determina o serie de miscari ale
valvelor si a sangelui in sine in sistemul vascular, care determina existenta unor zgomote. Se
poate astfel diferentia in functie de locul cat si a determinantului, doua categorii de manifestari
fonice: zgomotele cardiace si zgomotele Korotkoff.
Zgomotele Cardiace
Zgomotele cardiace sunt sunete generate de o inima in cursul batailor si a fluxului de sange care
trece prin aceasta (in special turbulenta creata la inchiderea valvelor cardiace). In timpul
examenului auscultatoriu, se foloseste un stetoscop pentru a auzi aceste sunete distincte care
ofera informatii importante privind starea inimii.
La adultii sanatosi, exista doua zgomote normale descrise adesea ca un lub si un dup,care apar
in secventa la fiecare revolutie cardiac. Acestea sunt primul zgomot cardiac (S1) si al doilea
zgomot cardiac (S2), produs de inchiderea valvelor atrio-ventriculare, respectiv a valvelor
semilunare. In afara acestor zgomote normale, pot exista o varietate de sunete care includ,
murmur, S3 si S4.
Sunetele normale sunt asociate cu inchiderea valvelor cardiace care cauzeaza schimbari la
nivelul fluxului sanguin.
Normal heart sounds are associated with heart valves closing, causing changes in blood flow.

S1
Primul zgomot cardiac, sau S1 formeaza lub din lub-dup si estge format din componentele
M1 si T1. In mod normal M1 precede cu putin T1. El este cauzat de blocarea brusca a intoarcerii
fluxului sanguin datorita inchiderii valvelor atrio-ventriculare, tricuspida si mitrala de la
inceputul contractiei ventriculare sau sistola. Cand ventriculele incep sa se contracte, la fel fac si
muschii papilari din fiecare ventricl. Acestia din urma sunt atasati de valvele mitrala si tricuspida
prin cordoane tendinoase care aproprie si inchid marginile valvelor ( acestea previn si deplasarea
valvelor in atrii in momentul cand presiunea din ventricule este mai mare). Inchiderea acestora
previne refluxul sanguin inapoi in atrii. S1 rezulta din reverberarea in masa sanguina datorita
opririi bruste a fluxului cauzat de valve. Daca T1 apare dupa M1 atunci este posibil ca pacientul
sa prezinte o disfunctie a sistemului de conducere a impullsului electric pe partea dreapta
precum un bloc de ramura stanga (vizibil la EKG).

S2
Al doilea zgomot cardiac, sau S2, formeaza dup din Lub-dup si este alcatuit din
componentele A2 si P2. In mod normal A2 precede P2 mai ales in timpul inspirului cand acest

lucru devine distinct. Este cauzat de o oprire brusca a fluxului sanguin datorita inchiderii
valvelor semilunare (valva aortei si valva trunchiului pulmonar) de la sfarsitul sistolei, adica de
la inceputul diastolei ventriculare. Pe masura ce ventricolul drept se goleste, presiunea sa scade
sub nivelul celei din aorta. Sangele aortic curge inapoi rapid spre ventricul, prinde marginile
valvei semilunare si este oprit de inchiderea acesteia. In mod similar decurg evenimentele si pe
partea dreapta cu sangele din ventricolul drept si trunchiul pulmonar. S2 rezulta din reverberarea
in masa sanguina datorita opririi bruste a fluxului cauzat de valvele semilunare.
Impartirea lui S2, care este fiziologica, apare in mod normal in inspir datorita faptului ca
sacaderea presiunii intratoracice, mareste timpul necesar presiuni din trunchiul pulmonar sa
depaseasca presiunea din ventriclul drept. O alungire a acestei diferente poate fi asociata cu mai
multe afectiuni cardiovasculare, incluzand bloc de ramura dreapta si stenoza trunchiului
pulmonar.

Alte zgomote cardiace

Zgomotele cardiace datorate ritmurilor galopante (S3 si S4) sunt prezente atat in situatii normale
cat si anormale.

S3
Rar poate aparea un al treilea zgomot cardiac numit si galop protodiastolic sau galop ventricular.
Apare la inceputul diastolei dupa S2 si are o tonalitate mai joasa atat fata de S1 cat si fata de S2
datorita faptului ca nu are origine valvulara. Al treilea zgomot este bening la tineri, unii sportivi
si uneori in timpul sarciniidar daca reapare mai tarziu in timpul vietii poate fi un semn al
afectiunilor cardiace precum un ventricul stang dilatat din insufincienta cardiaca congestiva. Se
crede ca S3 este cauzat de oscilarea sangelui inante si inapoi intre peretii ventricululelor initiat de
intrarea sangelui din atrii. Motivul pentru care al treilea zgomot cardiac nu apare pana in treimea
mijlocie a diastolei este probabil datorat faptului ca in prima parte a diastolei, ventriculele nu
sunt destul de pline cu sange pentru a crea reverberatie.
Se poate sa rezulte si din tensionarea cordoanelor tendinoase in timpul umplerii rapide si
expansiunii ventriculelor. Cu alte cuvinte sunetul cadriac S3 indica un volum de sange marit in
ventricul. S3 se aude cel mai bine cu palnia stetoscopului. Un S3 de parte stanga este cel mai
bine auzit in pozitie de decubit lateral pe partea stanga si la varful inimii, localizat in mod normal
in al cincilea spatiu intercostal pe linia medioclaviculara. Un S3 pe partea dreapta se aude cel
mai bine pe linia parasternala stanga inferior. Deosebirea intre cele doua tipuri se face pe baza
maririi intensitatii in timpul inspirului sau expirului. Astfel un S3 de parte dreapta isi va mari
intensitatea in timpul inspirului, iar unul de partea stanga in timpul expirului.

S4
Al patrulea zgomot cardiac este denumit la adult galop presistolic sau galop atrial. Acest galop
este produs de sangele care este fortat catre un ventricul rigid/hipertrofic.

Este un semn de afectiune patologica, de obicei o insuficienta ventriculara stanga, dar poate fi
auzit si in alte afectiuni precum cardiomiopatie restrictiva. Sunetul apare imediat dupa contractia
atriala la sfarsitul diastolei inante de S1. Se aude cel mai bine la varful inimii in pozitie de
decubit lateral pe partea stanga fara inspir/expir.

Anatomie topografica
Zona aortica, zona pulmonara, zona tricuspida si cea mitrala sunt zone de pe peretele toracic
anterior unde este auscultata inima. Zgomotele cardiace rezulta din reverberatia din masa
sanguina asociata asociata cu oprirea brusca a fluxului sanguin de valvele care se inchid. Datorita
acestui lucru, auscultarea pentru determinarea functiei unei valve nu se face pe pozitia valvei ci
pe zona unde undele sonore reverbereaza.

Valva pulmonara: spatiul intercostal 2 pe linia para sternala superior

stanga.

Valva aortica: spatiul intercostal 2 pe linia para sternala superior

dreapta.

Valva mitrala: al cincilea spatiu intercostal pe linia medioclaviculara stanga

Valva Tricuspida: al patrulea spatiu intercostal pe linia parasternala

stanga inferior.

Zgomotele Korotkof
Acestea sunt zgomote care se pot auzi in momentul determinari tensiunii arteriale
prn metoda auscultatorie. Ele sunt numite dupa Dr Nikolai Korotkoff, un medic rus
care la descris in 1905 in timpp ce lucra la Academia Medicala Imperiala din Sankt
Petersburg.

Zgomotele care se aud in timpul masurarii tensiunii arteriale nu sunt aceleasi ca si

zgomotele cardiace care sunt asociate activitatii valvelor. Daca se plaseaza un
stetoscop pe artera brahiala in fosa antecubitala la o persoana sanatoasa (fara
afectiuni arteriale) nu trebuie sa se auda nici un sunet. Bataile inimii creaza pulsatii
ale masei sanguine care sunt transmise in flux continuu laminar prin artere si astfel
nu se produce nici un sunet. Similar, daca mansonul tensiometrului este plasat in
scopul determinarii tensiunii arteriale si umflat pla o valoare peste ce a tensiunii
arteriale sistolice, nu se va auzi nici un sunet. Acest lucru se datoreaza faptului ca
presiunea din manson este suficienta pentru a obstructiona fluxul sanguin.

Daca presiunea este coborata la nivelul tensiunii arteriale sistolice, se va auzi primul zgomot
Korotkoff. Pentru ca presiunea din manson este egala cu cea a presiunii produse de inima o parte
din sange va putea trece in momentul in care tensiunea arteriala creste in timpul sistolei. Acest
sange trece in impulsuri pe masura ce tensiunea arteriala creste peste cea din manson si apoi
sacade sub acesta, determinand turbulenta care cauzeaza un zgomot.
Pe masuta ce presunea din manson scade, zgomote tumped?????? se aud in continuare atata timp
cat presiunea din manson este intre tensiunea arteriala sistolica si cea diastolica.
Eventual, scaderea presiunii din manson determina schimbarea calitatii zgomotelor, si ele devin
infundate si dispar. Acest lucru apare deoarece presiunea din manson scade sub nivelul tensiunii
arteriale diastolice si nu mai exista nici o restrictie a fluxului de sange si astfel curgerea este din
nou laminara.
Korotkoff a descris de fapt cinci tipuri de sunete:
1. Primul zgomot Korotkoff e primul sunet auzibil la nivelul tensiunii arteriale sistolice.
Sunt considerate sunetele repetitive asemanator unor percutii timp de doua batai
consecutive.
2. Al doilea zgomot este alcatuit din murmurul pe toata aria dintre tensiunea arteriala
sistolica si ceea diastolica.
3. Al treilea sunet este descris ca o percutie tare clara.
4. Al patrulea sunet, la tensine cu 10 mmHg peste tensiunea arteriala diastolica, a fost
descris ca thumping" and "muting".
5. Al cincilea zgomot Korotkoff este linistea ce se instaleaza pe masura ce presiunea din
manson scade sub valoarea tensiunii arteriale diastolice. Disparitia sunetelor este
considerata ca apare la valoarea tensiunii arteriale diastolice.
Al doilea si al treilea zgomot Korotkoff nu au semnificatie clinica.