Sunteți pe pagina 1din 5

Indicatiile si Contraindicatiile Testului de Effort

Testarea la efort este actualmente una din cele mai utilizate metode complementare pentru evaluarea capacitatii
functionale a pacientului coronarian. Studiul organismului in timpul efortului ,ofera informatii mai complete comparativ cu
starea de repaus , permitand o mai buna apreciere functionala a aparatului CV.

Pe langa urmarirea simptomatologiei la efort, monitorizarea ECG i a tensiunii arteriale, aceasta beneficiaza de rata
consumului de oxigen (VO2), ratei produciei CO2 (VCO2), a parametrilor ventilatori i a satura iei de O2 .

Performanta la efort trebuie sa fie prezentata global


4 mari sisteme : CVPulmMuscularSanguin

Testarea cardio-pulmonara la efort pemite in plus aprecierea neinvaziva a extractiei totale de oxigen (a consumului
de O2,VO2), precum si a productiei de CO2 (VCO2).
Aceasta permite determinarea :
1. Consumului maxim de O2 (VO2max.) sau capacitatea aeroba, definita ca valoarea atinsa cand VO2 ramane stabil in
pofida cresterii intensitatii efortului.
2. Pragului anaerob care este atins in momentul epuizarii ofertei de O2 la nivel tisular.
* capacitatea aerob maxim (VO2max) reprezint nivelul maxim al consumului de oxigen al
organismului. Acesta depinde de capacitatea de adaptare a funciei respiratorii i cardiovasculare;
la subiecii normali, VO2max este atins datorit imposibilitii creterii debitului cardiac peste un
anumit nivel. Calcularea VO2max se face pe baza nomogramei Astrand-Ryhming (Figura nr. 63);
exprimarea se face fie n ml O2/kg/min fie sub forma de multiplu al MET. Rezultatul obinut se
compar cu valoarea teoretic, care se calculeaz conform formulei:
Proba de efort sau testul EKG de efort
investigatie neinvaziva care presupune inregistrarea electrocardiogramei si masurarea tensiunii in timp ce pacientul face
un efort fizic dozat, cuantificat in Mets.
Astfel, testul EKG de efort poate preciza daca durerea pe care pacientul o resimte in piept, in mana stanga sau in
spate are drept cauza afectarea (stramtorarea stenozarea sau astuparea ocluzia) vaselor ce iriga muschiul inimii (arterele
coronare).
implica monitorizarea EKG continuua in timpul efortului pe covorul rulant sau bicicleta ergometrica, respectandu-se
indicatiile si contraindicatiile TE. In cazurile selectionate se va intrerupe medicatia cardio-activa, pentru diagnosticarea unei
dureri precordiale atipice cu medicatie antianginoasa.
* Mets : echivalentul metabolic (MET) reprezint consumul de oxigen de repaus al organismului;
acesta este estimat a fi de 3.5 ml O2 / kg corp / minut

Prin intermediul unor electrozi montati pe toracele pacientului (similar EKG de repaus) se inregistreaza EKG-ul
in timp ce pacientul se deplaseaza pe o banda (covor) rulanta a carei viteza si inclinare (panta) sunt crescute la intervale
regulate de timp, conform unui protocol prestabilit (Bruce, Bruce modificat, etc) ales in functie de conditia fizica a
pacientului si de comorbiditatile asociate.

In acest fel creste intensitatea efortului si implicit consumul de oxigen al inimii, testul de efort ajutand astfel
la diagnosticul unor leziuni coronariene care nu produc modificari pe electrocardiograma de repaus.
Pe tot parcursul probei sunt monitorizate tensiunea arteriala si EKG-ul.
Avantajele bicicletei ar fi lipsa balansului braelor n timpul efortului, o msurare mai acurat a sarcinii de efort, necesitatea
unui spaiu mai redus i uurin n determinarea tensiunii arteriale.
n acelai timp, banda rulant presupune un efort natural, deseori mai confortabil pacienilor. Consumul maxim de oxigen pe
cicloergometru este cu 5-11% mai mic dect pe banda rulant.

Protocoalele utilizate pot cuprinde fie un test de efort incremental maximal cu cresterea ratei efortului cu 5-25
W/min, fie un test cu efort constant de durata de 6-10 minute, util mai ales pentru urmrirea cineticii respiratorii i a
schimburilor gazoase.

Inaintea inceperii efortului se estimeaza clinic,capacitatea de efort a pacientului penru a stabili rata de crestere a
sarcinii efortului. La inceputul efortului este necesara o perioada de acomodare a respiratiei in sistemul inchis,precum si o
acomodare cu efortul minim, dupa care sarcina va creste progresiv pana la epuizare.
Tehnica probei de efort
Testul se efectueaza dimineata a jeun, pacientul nu trebuie sa se alimenteze, sa fumeze si sa consume alcool sau
cafea cu cel putin 3 ore inainte de efort;
Durata = 6 - 12 min
Se inregistreaza ECG de repaus (12 derivatii) si se masoara TA si FC bazale;

Se inregistreaza un nou traseu ECG in pozitie ortostatica, de repaus pe bicicleta/covor rulant


Timp de 3 minute pacientul pedaleaza la bicicleta sau mers pe covor la o viteza de = 2-5 km/h, pentru incalzire,
dupa care se trece la realizarea unui efort progresiv, in trepte succesive de 25-50 W/2-3 minute, in functie de
valorile TA si FC;
Se monitorizeaza ECG (minimum 3 derivatii precordiale) pe toata perioada desfasurarii testului; pe parcursul
ultimului minut al fiecarei trepte se masoara TA si FC, iar in ultimele 15 secunde se inregistreaza derivatiile ECG
utilizate;
Pacientul este instruit sa descrie senzatiile subiective aparute si sa aprecieze gradul efortului (scala Borg)
in timpul desfasurarii probei;
Un cadru medical asista in permanenta proba, avand la indemana mijloacele de reanimare CV (defibrilator si
trusa de resuscitare cardio-pulmonara);
Oprirea testului se face cand s-a atins FC maximala calculata din formula: FCmax = 220 - varsta
La terminarea probei, in primele 15 secunde se repeta inregistrarea TA, FC si a ECG
Dupa oprirea testului sunt controlate ECG si TA timp de inca 10 minute, perioada in care pot aparea modificari
ECG si/sau tulburari de ritm. Se recomanda si ascultatia cordului pentru detectarea unor eventuale sufluri sau
ritmuri de galop;
Clinostatism - supraveghere post-efort 10-20 minute, pacientul ramanand sub supraveghere inca 1- 2 ore (in
caz de infarct miocardic in antecedente supravegherea dureaza minimum 24 ore).
Pacientul nu va parasi laboratorul pana cand ECG nu revine la aspectul anterior testarii.

Proba de efort
Indicaii:
pacient cu durere anginoasa si EKG de repaus normal.
durere tipica, fara modificri ST.
Criterii de pozitivitate:
Durere anginoasa si ST 1mm, cu durata >0,08 secunde (orizontal sau descendent)
Prognostic dupa proba de efort. Cei care ating treapta 4 a protocolului Bruce chiar dac ST 2mm au un prognostic
excelent.
Hipotensiunea arteriala reprezinta un risc de trei ori mai mare de moarte subita, mai ales dac se asociaza ischemiei
miocardice.
Apariia precoce a anginei cu subdenivelare ST este cosiderata cu risc mare de infarct miocardic i moarte subita.
Medicamentele reduc sensibilitatea probei de efort.
O proba de efort negativa nu este interpretabila daca nu s a atins frecvena maxima teoretica sau cel puin 90% din
frecvena maxima teoretica (220-vrsta).
Sensibilitate: 68%, Specificitate: 77%

Conform Ghidului de Management al Anginei Pectorale Stabile


ECG-ul n timpul efortului este mult mai specific i mai sensibil dect ECG de repaus pentru detectarea ischemiei
miocardice i, din motive ce tin de disponibilitate i cost, este cea mai bun alegere pentru identificarea ischemiei
inductibile la majoritatea pacientilor suspectati de angin stabil.
Exist numeroase rapoarte i metaanalize despre performanta testului ECG de efort n diagnosticul bolii coronariene.
Folosind drept criteriu de pozitivitate prezenta subdenivelrii de ST < 0,1 mV sau 1 mm, sensibilitatea i
specificitatea pentru detectia bolii coronariene semnificative variaz ntre 23 i 100% (medie 68%) i, respectiv, 17 100% (medie 77%).
Excluznd pacientii cu infarct n antecedente, sensibilitatea medie a fost de 67% si specificitatea de 72%, iar
analizand restrictiv doar acele studii special concepute pentru eliminarea erorilor, sensibilitatea a fost de 50% i
specificitatea de 90%.
Testul ECG de efort nu este de valoare diagnostic n prezenta blocului major de ram stng, ritm de pace-maker i
sindrom Wolf-Parkinson-White (WPW), cazuri n care modificrile ECG nu pot fi evaluate, n plus, rezultatele falspozitive sunt mai frecvente la pacientii cu modificri pe ECG-ul de repaus, n prezenta hipertrofiei ventriculare
stngi, dezechilibru ionic, modificri de conducere intraventriculare i folosirea digitalei.
Testul ECG de efort este mai putin sensibil si specific la femei

Indicatii absolute de terminare a testului:


1. Scaderea TAS > 1O mmHg asociata cu alte semne de ischemie
2. Angina moderata/severa
3. Simptome nervoase: ataxie, ameteala, sincopa
4. Semne de hipoperfuzie: cianoza/paloare
5. Dificultati tehnice de monitorizare ECG sau ale TAS
6. Dorinta pacientului
7. TV sustinuta
8. Supradenivelarea ST > 1 mm in derivatiile fara unde Q diagnostice, altele decat V1 sau AVR
9. Efort maximal (target) atingerea FC maximale
10. Atingerea nivelului 17/18 pe scala Borg .

lndicatii relative de terminare a testului:


1. Scaderea TAS > 10 mm Hg fara alte semne de ischemie
2. Modificari ST (subdenivelarea ST excesiva > 2mm, orizontala sau descendenta), QRS sau ale axului electric
3. Aritmii, altele decat TV sustinuta, inclusiv ESV multifocale, sau ca triplete, tahicardii supraventriculare, blocuri,
bradiaritmii
4. Astenie, dispnee, wheezing, crampe ale membrelor inferioare, claudicatie
5. Aparitia unui bloc de ramura
6. Cresterea in intensitate a durerii toracice
7. Raspuns hipertensiv: TA> 250/115 mmHg.
Complicatiile probei de efort:
1. Hipotensiunea arteriala:
2. lnsuficienta cardiaca conqestiva;
3. Tulburari de ritm si/sau de conducere;
4. Stopul cardiac;
5. lnfarctul miocardic acut (IMA);
6. Ruptura cardiaca:
7. Accidentul vascular cerebral;
8. Traumatisme fizice accidentale (ex. caderea)
Teste de efort Maximal
Proba Harvard
Proba Astrand
Teste de efort Submaximal
Proba Ruffier
Proba Schellong II