Sunteți pe pagina 1din 10

Nr.

Subcompetene
S compare compuii organici (alcani, alchene, alchine, alcooli, amine) dup compoziie, structur, izomerie, nomenclatur. S exemplifice legtura genetic dintre alcani, alchene, alchine, alcooli, amine (prin scheme de reacii i transformri chimice). S defineasc noiunile: aldehid, acid carboxilic, ester, reacie de esterificare, reacie de hidroliz. S descrie aldehidele, acizii carboxilici, esterii conform algoritmului: compoziia, structura, grupa funcional, formula general; omologi (n(C) 4), nomenclatura. S caracterizeze proprietile fizice i chimice ale aldehidelor, acizilor carboxilici, esterilor in corelaie cu utilizarea lor. S aprecieze importana aldehidelor (formic i acetic) ca materie prim pentru producerea maselor plastice, a fibrelor artificiale etc. S modeleze situaii ce necesit aplicarea reaciilor de recunoatere a aldehidelor; situaii de utilizare a acidului acetic pentru rezolvarea problemelor in gospodria casnic. S explice metodele de obinere a etanalului, a acidului acetic in baza legturii

Coninuturi

Nr. ore

Dat a

Activiti de nvare

Forme de evaluare

Observaii

1. Aldehidele. Acizii carboxilici. Esterii Exerciii: Compuii organici Exemplificarea i compararea (alcani, alchene, 1 compoziiei, alchine, structurii, tipurilor de izomerie, alcooli, amine): izomerilor definiie, compoziie, posibili, nomenclaturii aldehidelor, structur, izomerie, acizilor, nomenclatur. 2 esterilor. Legtura genetic Caracterizarea proprietilor dintre alcani, alchene, chimice ale alchine, alcooli, amine. aldehidelor, acizilor, esterilor prin ecuaiile Aldehide, acizi reaciilor, corelarea lor cu carboxilici, esteri: utilizarea i metodele compoziie, de obinere. structur, grup Deducerea importanei esterilor funcional, n industria formul general, alimentar, cosmetic, in baza omologi (n(C)4), proprietilor nomenclatur. specifice. 2 Aldehidele. Exemplificarea metodelor de Proprietile fizice i recunoatere a aldehidelor i acizilor i a chimice situaiilor ce necesit ale aldehidelor (pe aplicarea lor. exemplul metanalului Alctuirea i realizarea i a etanalului): adiia transformrilor chimice hidrogenului in baza legturilor genetice. la legtura dubl C=O, Rezolvarea problemelor de oxidarea (cu soluie calcul in baza legturii amoniacal de oxid de genetice. argint i cu hidroxidul Activitate experimental: de cupru (II)), arderea. Experiment demonstrativ: Oxidarea etanolului cu oxid de Reaciile de oxidare cupru (II). ca reacii de Mostre de mase plastice pe baz identificare de rini a aldehidelor. fenolformaldehidice, mostre de Metode de obinere a esteri, mostre aldehidelor (pe de fibre acetat. exemplul etanalului): Analiza marcajelor de pe din acetilen prin produsele alimentare reacia lui Kucerov, prin (aromatizatori).

Curent

Curent

Curent

genetice dintre hidrocarburi, alcooli, aldehide, acizi carboxilici. S stabileasc legtura cauzefect dintre rspndirea esterilor in natur proprietile fizice specificeutilizarea lor. S exemplifice corelaia: denumirea esterului compoziia luireacia de obinere produii obinui (i invers). S aprecieze critic utilizarea esterilor in diferite produse. S rezolve exerciii i probleme in baza legturilor genetice.

oxidarea etanolului cu oxid de cupru (II). Aldehidele formic i acetic ca materie prim de obinere a maselor plastice i a fibrelor artificiale. Acizii carboxilici: proprietile fizice i chimice pe exemplul acidului formic i acetic (ionizarea, interaciunea cu metalele, oxizii metalelor, bazele, srurile acizilor mai slabi). Metode de obinere a acizilor carboxilici pe exemplul acidului acetic: prin oxidarea etanolului i a etanalului. Utilizarea acizilor monocarboxilici (acetic, formic i stearic). Esterii. Rspndirea n natur. Proprietile fizice specifice. Utilizarea lor. Obinerea prin reacia de esterificare (n(C) 4) cu participarea acizilor formic, acetic i a alcoolilor metilic, etilic. Hidroliza esterilor. Legtura genetic dintre hidrocarburi, alcooli, aldehide, acizi, esteri. Evaluare

Aciunea acidului acetic i a aldehidei formice asupra albuminei. Experiena de laborator nr. 1: Oxidarea aldehidelor (identificarea). Experiena de laborator nr. 2: Proprietile chimice ale acidului acetic. Activitate creativ (individual/in grup): Dezbateri: Caracterul atractiv al produselor alimentare, cosmetice in corelaie cu coninutul lor chimic. Studiu de caz: Stabilirea tipului de aromatizator (natural, identic natural, sintetic) dup marcaj.

Curent

Curent

Curent

Sumativ

2. Compuii organici cu importan vital (grsimile, hidraii de carbon, aminoacizii, proteinele) S descrie grsimile conform 2.1. Grsimile Exerciii: algoritmului: Grsimile. Rspndirea n Clasificarea compuilor organici 1 Curent definiie, formul de structur natur, proprietile cu importan (general), fizice, clasificarea (solide i vital. rspndirea in natur, clasificarea, lichide, Caracterizarea proprietilor proprietile vegetale i animale). chimice, obinerii fizice. Compoziia grsimilor, grsimilor prin ecuaiile reaciilor. S argumenteze importana i formula de Argumentarea importanei rolul biologic structur general, definiia. industriale i al grsimilor in baza proprietilor Noiune de acizi carboxilici vitale a grsimilor in corelare cu lor chimice grai, pe proprietile (hidroliz i oxidarea lor complet). exemplul acidului stearic. lor. S prognozeze consecinele Hidroliza i oxidarea Rezolvarea problemelor in baza 1 Curent excluderii complet a grsimilor proprietilor grsimilor din alimentaie i a (schematic, produii obinui, chimice ale grsimilor i a utilizrii lor condiii de reacie), rolul metodelor de 1 excesive asupra sntii biologic/industrial obinere a lor. Curent personale. al acestor procese. Activitate experimental: S stabileasc, ilustreze corelaia Noiunea de spunuri, Experiment demonstrativ: dintre detergeni sintetici, Mostre de grsimi, 1 Curent compoziia grsimilor, obinerea rolul lor. Utilizarea acidului uleiuri, detergeni, spunuri. acidului stearic. Experiena de laborator nr. 3: stearic, reacia de neutralizare a Protecia mediului contra Studierea proprietilor lui, obinerea polurii cu spunului i a detergenilor spunului. detergeni. sintetici. S argumenteze necesitatea Activitate creativ producerii (individual/in grup): detergenilor sintetici. Dezbateri: Importana grsimilor S compare experimental in alimentaia proprietile noastr. spunului i ale detergenilor Studiu de caz: Obezitatea i sintetici. anorexia ca rezultat S compare/aprecieze critic al unei atitudini incorecte fa de avantajele i alimentaia dezavantajele utilizrii sntoas. detergenilor sintetici in raport cu spunurile, impactul lor asupra mediului.

1 Curent

S explice noiunile: hidrai de carbon, monozaharide, dizaharide, polizaharide, fotosintez. S examineze i s aprecieze aspectul chimic al procesului de fotosintez (consumarea oxidului de carbon (IV), regenerarea oxigenului, obinerea substanelor nutritive) i cel energetic (conservarea energiei). S caracterizeze glucoza, fructoza, zaharoza, amidonul, celuloza dup algoritmul: compoziie, structur, formul molecular, obinere, rspndire in natur, proprieti fizice, transformri reciproce. S coreleze proprietile fizice i chimice ale glucozei, zaharozei,

2.2. Hidraii de carbon Hidraii de carbon. Monozaharidele (glucoza, fructoza), dizaharidele (zaharoza), polizaharidele (amidonul, celuloza). Glucoza i fructoza: formula molecular, de structur (liniar pentru glucoz), formarea, rspndirea in natur, proprietile fizice. Proprietile chimice ale glucozei: reaciile de oxidare (identificarea cu soluie amoniacal de oxid de argint, cu hidroxid de cupru), reducere, fermentare alcoolic. Domeniile de utilizare i rolul in organism: a) acumularea sub form de rezerve ale organismului; b) oxidarea in scopuri energetice. Dizaharidele: zaharoza. Rspndirea n natur, obinerea, proprietile fizice i chimice (hidroliza), utilizarea in

Exerciii: Exemplificarea reaciilor de recunoatere a glucozei, amidonului i a situaiilor ce necesit identificarea lor. Caracterizarea proprietilor chimice ale hidrailor de carbon, prin ecuaiile reaciilor. Corelarea transformrilor reciproce ale hidrailor de carbon cu transformarea lor in organism i prelucrarea lor in industrie. Rezolvarea problemelor in baza obinerii i proprietilor chimice ale glucozei. Activitate experimental: Experiment demonstrativ: Identificarea glucozei, amidonului n produse alimentare. Activitate creativ (individual sau in grup): Elaborarea schemelor de extragere a zahrului i a amidonului. Dezbateri: Importana hidrailor de carbon in alimentaia noastr. Elaborarea proiectului: creterea mondial a consumului de hirtie in raport cu starea mediului.

Curent

Curent

Curent

amidonului, celulozei cu utilizarea i rolul biologic. S prezinte legtura cauzefect dintre structura glucozei (grupele funcionale), reaciile de recunoatere i utilizarea lor. S explice etapele de extragere a zahrului din sfecla-de-zahr i a amidonului din cartofi. S compare valoarea nutritiv a hidrailor de carbon cu cea a grsimilor.

S defineasc noiunile: aminoacid, protein, grup peptidic. S explice in baza compoziiei -aminoacizilor proprietile fizice ale lor, policondensarea (cu formarea dipeptidelor), importana vital a acestei reacii. S descrie compoziia

industria alimentar. Extragerea zahrului din sfeclade-zahr. Polizaharidele: amidonul i celuloza. Compoziia, formula molecular, proprietile fizice, rspndirea in natur, obinerea i rolul biologic. Amidonul: proprietile chimice (hidroliza i identificarea cu iod). Utilizarea. Celuloza: proprietile chimice (hidroliza sub aciunea acizilor, oxidarea total, deshidratarea (carbonizarea)). Utilizarea celulozei (sub form de hirtie, fibre textile, lemn, materie prim chimic). Rezolvarea problemelor Evaluare 2.3. Aminoacizii, proteinele -Aminoacizii (glicin, alanin), proprietile fizice. Policondensarea aminoacizilor. Grup peptidic. Importana vital a aminoacizilor. Proteinele compui macromoleculari azotai. Formarea peptidelor prin reacia de policondensare a doi -aminoacizi. Structura primar a proteinei. Proprietile chimice ale proteinelor: reacia de culoare cu hidroxid de cupru (II), hidroliza. Transformarea proteinelor in organism. Factorii i consecinele

Argumentarea legturii cauz efect dintre creterea mondial a solicitrii de hirtie i nrutirea strii mediului.
1 Curent 1 Curent

1 Curent

Exerciii: Scrierea formulelor de structur a celor mai importani aminoacizi. Modelarea ecuaiilor reaciilor de obinere a dipeptidelor. Explicarea corelaiilor dintre aminoacizi i proteine. Caracterizarea proprietilor chimice ale aminoacizilor prin ecuaiile reaciilor. Activitate experimental: Lucrarea practic nr. 1: Identificarea proteinelor. Denaturarea proteinelor. Activitate creativ (individual/in grup): Estimarea diversitii, complexitii, importanei proteinelor. Funciile i rolul proteinelor n organism.

Curent

proteinelor, formarea lor ca rezultat al reaciei de sintez a peptidelor, structura primar a proteinei, proprietile chimice, transformarea proteinelor in organism, denaturarea lor. S argumenteze importana unui sistem de alimentaie complex i echilibrat prin compararea proceselor de transformare in organism a grsimilor, hidrailor de carbon, proteinelor.

denaturrii proteinelor (temperatura, aciunea acizilor, bazelor, srurilor, alcoolului, acidului acetic). Lucrarea practica nr.1

S defineasc noiunile generale ale chimiei compuilor macromoleculari: monomer, polimer, reacie de polimerizare (pe exemplul etilenei), fragment structural, grad de polimerizare, mas molecular relativ medie. S clasifice compuii macromoleculari. S descrie masele plastice, fibrele sintetice i naturale: ln (polipeptid), bumbac (celuloz). S descrie proprietile cauciucului natural i sintetic (butadienic), ale cauciucului vulcanizat. S enumere domeniile de

3. Compuii macromoleculari sintetici 1 Noiuni generale ale chimiei Exerciii: compuilor Utilizarea noiunilor monomer, macromoleculari: monomer, polimer, polimer, reacii de polimerizare prin fragment structural, grad de alctuirea expresiilor polimerizare, de tip adevrat/fals. 1 mas molecular medie. Caracterizarea metodelor de Clasificarea compuilor obinere a polimerilor, macromoleculari: fibrelor, cauciucurilor, in corelare 1. naturali (polizaharide, cu utilizarea lor. cauciuc natural, Identificarea polimerilor, fibrelor, proteine); dup informaia 2. artificiali (fibre acetat); de pe etichet, marcajul 3. sintetici (polietilen). ambalajului. Mase plastice. Fibre Argumentarea avantajelor, 1 sintetice, artificiale, dezavantajelor naturale. fibrelor naturale, sintetice i Cauciuc natural i sintetic. artificiale in corelaie Cauciucuri cu tipul produsului textil. vulcanizate. Activitate experimental: 1 Utilizarea polimerilor Experiment demonstrativ: Lucrare practic nr. 2 Mostre de polimeri, fibre, mase 1 plastice, cauciucuri. Arderea polimerilor naturali i

Curent

Curent

Curent

Curent Curent

utilizare a polimerilor. S recunoasc materialele formate din compui macromoleculari: mase plastice, fibre sintetice, artificiale i naturale, cauciuc. S compare fibrele naturale (bumbac, in, ln, mtase) cu cele sintetice (capron) i artificiale (triacetilceluloz) dup compoziie, proprieti (mecanice, higroscopice, igienice, estetice), utilizare. S aprecieze importana marcajului materialelor polimerice pentru alegerea, utilizarea i ingrijirea lor adecvat.

estimarea efectelor obinute. Lucrarea practic nr. 2: Studierea materialelor din compui macromoleculari. Activitate creativ (individual/in grup): Dezbatere: avantajele i dezavantajele utilizrii compuilor macromoleculari. Elaborarea schemelor de utilizare a compuilor macromoleculari. Argumentarea utilizrii adecvate a tipului fibrei in corelaie cu tipul produsului textil.

S explice relaia cauzefect dintre structura i proprietile celor mai reprezentativi compui organici i anorganici. S rezolve probleme experimentale la chimia organic. S scrie ecuaiile reaciilor conform legturii genetice dintre clasele de compui organici i anorganici. S prezinte lucrri de tip creativ la chimia organic i anorganic, elaborate in mod individual sau prin colaborare in grup.

4. Legtura genetic dintre compuii organici i anorganici 2 Relaia dintre structura i Exerciii: proprietile Deducerea din compoziia compuilor organici i substanei a formulei anorganici. generale, tipului de compus, 1 Legturi genetice dintre tipurilor diverse clase de izomerie, izomerilor posibili, de compui organici i denumirile anorganici. lor i invers. Lucrarea practic nr.3 Rezolvarea problemelor in baza proprietilor compuilor organici. Activitate experimental: Lucrarea practic nr. 3: Generalizarea cunotinelor la chimia organic. Activitate creativ (individual/in grup): Prezentarea portofoliului de creaie.

Curent

Curent

COMPETENE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI CHIMIE 1. Competena de a dobindi cunotine fundamentale, abiliti i valori din domeniul chimiei; 2. Competena de a comunica in limbajul specific chimiei; 3. Competena de a rezolva probleme/situaii-problem; 4. Competena de a investiga experimental substanele i procesele chimice; 5. Competena de a utiliza inofensiv substanele chimice.

Proiectare de lung durat la chimie clasa a XII-a U

Profesor: Frumusache Pena