PROIECT DIDACTIC

Data: 06.06.2017
Clasa a X-a A
Disciplina: Chimie
Profesor: Cazan Elena-Doina
Subiectul lecţiei: Acizi carboxilici. (Definiţie, Formulă generală, Denumire, Proprietăţi fizice
ale acidului acetic, Proprietăţi chimice ale acidului acetic – reacţii comune cu ale acizilor
anorganici)
Tipul lecţiei: predare-învăţare (cu experiment integrat)
Competenţe generale:
1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi
2. Investigarea comportării unor substanţe sau sisteme chimice
3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând
raţionamente deductive şi inductive
4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor,
în conducerea investigaţiilor şi în raportarea rezultatelor
5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi
asupra mediului.
Competenţe specifice:
1.1. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă
1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora
2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii
3.1. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie
3.2. Formularea unor reguli, definiţii, generalizări care să fie utilizate în studiul claselor
de compuşi
4.1. Procesarea informaţiei scrise, a datelor, conceptelor, pentru utilizarea lor în
activităţile de tip proiect
4.2. Utilizarea în mod sistematic, a terminologiei specifice, într-o varietate de contexte de
comunicare
5.2. Justificarea importanţei compuşilor organici

Competenţe operaţionale
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
- Să stabilească proprietăţile chimice ale acidului acetic pe baza activităţilor experimentale
efectuate
- Să coreleze reactivitatea chimică a acidului acetic cu tăria lui.
- Să modeleze grafic principalele proprietăţi chimice ale acidului acetic prin intermediul
ecuaţiilor reacţiilor chimice.
- Să rezolve exerciţii şi probleme care implică cunoaşterea proprietăţilor chimice ale acizilor
carboxilici.

Sistemul metodologic şi mijloacele:

Metode didactice: conversaţia euristică, explicaţia, experimentul de laborator, analiza, învăţarea
prin descoperire, problematizarea, algoritmizarea;

Mijloace: substanţe chimice şi ustensile de laborator necesare desfăşurării experimentelor, fişe de

lucru, fişe de exerciţii şi probleme.

1
 Desfăşurarea lecţiei:

Activităţile profesorului Activităţile elevilor

1. Moment organizatoric: Profesorul face Elevii se pregătesc pentru lecţie şi se aşază la
prezenţa şi verifică existenţa mijloacelor mesele de lucru.
necesare desfăşurării lecţiei.
Captează atenţia elevilor insistând asupra
faptului că se vor efectua experimente la
momentul potrivit. Anunţă activităţile ce vor fi
desfăşurate.
2. 2. Reactualizarea cunoştinţelor: Printr-o scurtă Elevii ascultă cu atenţie şi răspund la întrebări.
conversaţie cu elevii profesorul va reactualiza
noţiunile teoretice necesare desfăşurării lecţiei
Pornind de la definiţia chimiei organice (chimia
organică este chimia hidrocarburilor şi a
derivaţilor acestora) şi trecând în revistă
principalele hidrocarburi (compuşi formaţi doar
din carbon şi hidrogen) studiate (alcani, alchene,
alcadiene, alchine, arene) se ajunge la compuşii
organici funcţionali.
Se captează atenţia elevilor trecând de la Alcooli
Ce se întâmplă cu vinul (conţine etanol) în
prezenţa aerului?
„după un anumit timp se constată practic
transformarea vinului în oţet, proces numit
oţetirea vinului” (manual pag. 100) la Acizi
carboxilici.
Acizii carboxilici sunt o clasă de compuşi
organici frecvent întâlniţi în natură: acidul citric
în citrice, acidul tartric în drojdia de vin, acidul
salicilic în florile de muşetel, acidul acetic în
oţet etc.
Prin fermentaţia acetică a etanolului se obţine
acid acetic (oţet).
Comunicare de noi cunoştinţe: profesorul Fiecare elev notează în caiet titlul lecţiei şi
comunică elevilor titlul lecţiei noi (Acizi răspunde la întrebări.
carboxilici), scrie titlul lecţiei pe tablă şi anunţă Deduc împreună cu profesorul definiţia acizilor
obiectivele urmărite în noua lecţie. carboxilici şi denumirea lor.
La sfârşitul lecţiei va trebui să definiţi şi să
denumiţi acizii carboxilici, să scrieţi ecuaţiile
reacţiilor chimice pe care le dau acizii
carboxilici, în anumite condiţii şi să efectuaţi
unele calcule simple.
Profesorul propune elevilor
“Să definească acizii pornind de la definiţia
alcoolilor”.
“Acizii carboxilici sunt compuşi organici ce
conţin în moleculă gruparea funcţională carboxil
legată de un radical hidrocarbonat.”
(excepție constituie doar primul termen Elevii notează în caiete.

2
acidul formic H – COOH)
Profesorul scrie formula acizilor carboxilici pe
tablă şi insistă asupra grupării carboxil care
poate fi considerată ca fiind formată dintr-o
legătură dublă C=O şi o legătură simplă C-O.
Scrie exemple de acizi carboxilici şi denumeşte
acizii cu ajutorul elevilor.
Apoi dictează elevilor regulile de denumire a
acizilor carboxilici IUPAC
(acid + numele hidrocarburii cu acelaşi nr de Cu ajutorul elevilor profesorul enumeră
atomi de carbon+sufixul oic). proprietăţile fizice ale acidului acetic.
Competează cu denumirile uzuale folosite în
practică.
Revine apoi la oţet.
Care este cel mai cunoscut acid carboxilic?
Precizati câteva proprietăţi fizice ale acestuia.
Acidul acetic este un lichid incolor, cu miros
înţepător, cu punct de fierbere şi topire ridicat.
La temperatura camerei este volatil. Uşor solubil
în apă cu care se amestecă în orice proporţie.
La ce tipuri de reacţie pot participa acizii? Sunt
valabile şi în cazul acizilor carboxilici?
Acizii ionizează în apă, reacţionează cu metalele
active, oxizi metalici, hidroxizi, cu săruri ale
acizilor mai slabi. Sărurile acidului acetic se Elevii urmăresc cu atenţie experimentele
numesc acetaţi. efectuate de profesor paralel cu explicaţiile
Distribuie elevilor fişa de lucru. acestuia şi completează cu atenţie fişa de lucru.
Atrage atenţia elevilor asupra importanţei Răspund la întrebările adresate de profesor.
respectării regulilor de securitate în Observă fenomenele care au loc şi stabilesc
laboratorul de chimie. concluzii.
Efectuarea de experimente demonstrativ prin Notează observaţiile, ecuaţiile reacţiilor chimice
care se pun in evidenţă proprietăţile chimice ale (şi pe tablă), concluziile şi informaţiile.
acidului acetic (reacţii comune cu ale acizilor Concluzii: acizii carboxilici reacţionează cu
anorganici). metale, oxizi, baze, săruri.
Comunică elevilor că trebuie să urmărească Generalizare :
experimentele, să observe cu atenţie fenomenele Acid carboxilic +metal → sare +H2
care au loc, să stabilească concluziile şi să Acid carboxilic +oxid bazic → sare +H2O
completeze fişele de activitate experimentală. Acid carboxilic + bază → sare +H2O
Stabileşte un climat de dialog cooperant Acid carboxilic +sarea unui acid mai slab →
profesor-elev şi elev-elev. sarea acidului carboxilic +acidul mai slab
Antrenează şi încurajează participarea la lecţie a
elevilor.
Numeşte elevii care s-au evidenţiat la lecţie.
Concluzii finale
Profesorul propune elevilor să revină la
obiectivele lecţiei pentru a formula concluzii
asupra lucrării practice.
Elevii formulează concluzii asupra lucrării.
Concluzie
Acidul acetic este un acid slab dar mai tare

3
decât unii acizii minerali (H2CO3 )
4.Fixarea cunoştinţelor şi stimularea
capacităţii de operare cu cunoştinţele însuşite.
Se poartă un dialog cu elevii la cele observate de
ei şi la concluziile pe care le-au stabilit.
Profesorul va evidenţia elevii care au avut o
participare activă la lecţie.
Apoi propune elevilor rezolvarea unor exerciţii Elevii rezolvă exerciţiile din fişa de lucru.
din fişa de exerciţii şi probleme.
5.Tema pentru acasă:
Profesorul solicită rezolvarea exerciţiilor şi
problemelor rămase nerezolvate din fişa de Elevii notează tema.
lucru.
Elevii vor fi îndrumaţi să caute informaţii
suplimentare (pe internet sau din alte surse de
informare) despre acizii carboxilici (obţinerea şi
utilizările unor acizi carboxilici), aspecte
negative legate de poluarea cu acizii carboxilici
şi derivaţii lor.

Bibliografie
1. Aştefănoaei Maricica, Mandiuc Elena-Iuliana, Sorohan Vasile – Noţiuni de didactica
chimiei, Ed. PIM, Iaşi, 2011.
2. Bâclea Doina, Constantinescu Margareta – Chimie. Planuri de lecţie, Ed. Polirom, 1999.
3. Cozma Dănuţ Gabriel, Pui Aurel – Concepte şi metode în predarea-învăţarea chimiei, Ed.
MatrixRom, Bucuresti, 2001.
4. Fătu Sanda – Didactica chimiei, Ed. Corint, Bucuresti, 2002.
5. Şunel Valeriu şi al.- Metodica predării chimiei, Ed. Marathon, Iaşi, 1996.
6. Vlădescu Luminiţa, Tărăbăşanu-Mihăilă Corneliu - Chimie Manual pentru clasa a 10-a,
Editura Art, 2005.