Sunteți pe pagina 1din 3

Cap.

5 ALCHINE
Definitie. Se numesc alchine hidrocarburile aciclice nesaturate care contin in molecula lor o tripla legatura intre doi
atomi de carbon
CC
si in care raportul dintre numarul de atomi de carbon si hidrogen este exprimat prin formula generala:
CnH2n-2
Cu exceptia primului termen din seria omologa, acetilena, moleculele de alchine contin atomi de carbon in
doua stari de hibridizare: sp3 si sp. Atomii de carbon care poarta legatura tripla sunt atomi hibridizati sp iar toti ceilalti
sunt sp3 ca la alcani. Legatura covalenta tripla mai este denumita si 2 (sigma doi pi) deoarece prima legatura
stabilita intre cei doi atomi este sigma, formata din orbitalul hibridizat sp iar celelalte doua sunt pi, (doi orbitali p
nehibridizati) si formeaza doua plane perpendiculare intre ele pe axa legaturii sigma. De aceea, legatura covalenta
tripla nu poatefi decat liniara.
Molecula acetilenei este coliniara si planurile celor doua legaturi sunt perpendiculare intre ele si
perpendiculare pe planul .
=1800

1,2

Seria omologa a alchinelor contine termei succesivi, obtinuti dand valori lui n in formula generala. Denumirea
alchinelor este asemanatoare cu cea a alcanilor corespondenti, la care se inlocuieste terminatia an cu ina.
Compusii prezinta si denumiri tehnice uzuale.
Ex. HC CH
etina (acetilena)
HC C CH3
propina
HC C CH2 CH3
butina
HC C CH2 CH2 CH3 pentina etc
Izomerie
Prezenta triplei legaturi in molecula alchinelor determina aparitia izomerilor de pozitie, obtinuti prin
schimbarea locului legaturii triple in catena de carbon a alchinei respective.
Ex.
HC C CH2 CH3
H3C CH CH CH3
1 butina
2 butina
Alchinele cu cel putin patru atomi de carbon in molecula prezinta izomerie de pozitie, iar alchinele cu mai
mult de patru atomi de carbon prezinta si izomerie de catena.
Alchinele sunt izomeri de functiune cu alcadienele, cicloalchenele.
Exemple:
HC

CH2 CH2

1-pentina

CH3

H2C

CH

CH

CH

1,3-pentadiena

CH3
ciclopentena

Metode de preparare
1. Obtinerea acetilenei din metan
a) Cracarea in arc electric. Caldura necesara reactiei este obtinuta printr-o descarcare electrica intre doi electrozi
metalici alimentati la current continuu, intre care se formeaza un arc electric. Inafara de acetilena se obtin mari
cantitati de hydrogen.
2CH4 1500C
C2H2 + 3H2
Pentru a se evita descompuerea acetilenei in elemente, produsii de reactie sunt raciti brusc cu un jet de apa rece.
b) Procedeul arderii incomplete. In acest procedeu, caldura necesara este data de arderea unei parti din metan, in
cuptoare de tip special; o alta parte se descompune in acetilena si hidrogen conform reactiei anterioare. In asemenea
conditii de reactie pot rezulta si alti produsi dintre care mai important este gazul de sinteza:
CH4 + O2
CO + 2H2
2. Obtinerea din carbura de calciu. Din carbura de calciu sau carbid, prin tratare cu apa se obtine acetilena.
CaC2
+ 2H OH
C2H2 + Ca(OH)2
Carbidul reactioeaza violent cu apa, reactia fiind puternic exoterma. Acetilena obtinuta prin aceasta metoda se
foloseste la aparatele de sudura cu flacara oxiacetilenica.
Carbura de calciu este obtinuta in cuptorul electric prin reactia oxidului de calciu cu carbune:
CaO + 3C
CaC2 + CO
Proprietati fizice: Acetilena este un gaz incolor, fara gust, cu miros usor eterat in stare pura, putin mai usoara ca
aerul, este solubila partial in apa in proportie volumetrica 1:1(datoritata polarizarii molecule) . Este solubila in solventi
organici, solubilitatea crescand odata cu presiunea. Pentru a putea fi imbuteliata, acetilena este introdusa in cilindri de

otel umpluti cu un material poros (azbest), care impiedica propagarea unei explozii. Acesta se imbiba cu acetona in
care acetilena se dizolva sub presiune(1L acetona dizolva 300L acetilena la 12 atm). Aceste tuburi pot fi manipulate
fara pericol.
Proprietati chimice. Factorul determiant al comportarii chimice a acetilenei il constituie tripla legatura. Aceasta, fiind
formata dintr-o legatura sigma si doua legaturi pi cu stabilitati diferite, imprima moleculelor un caracter nesaturat mai
accentuat decat dubla legatura.
1. Reactiile de aditie ale acetilenei decurg in doua etape, uneori separabile, alteori nu. In prima etapa se obtin produsi
de reactie cu o dubla legatura, deci nesaturati, iar in a doua etapa produsi de aditie saturati.
a) Hidrogenarea. Aditia hidrogenului la acetilena poate duce la etena sau la etan, in functie de catalizatorii utilizati.
HC CH + H2 Pd otravit cu saruri de Pb
CH2 CH2
Ni fin divizat
CH CH + 2H2
CH3 CH3
b) Aditia halogenilor. Dintre elementele grupei VIIA, clorul si bromul dau produsi de aditie. Aditia bromului
decurge dupa urmatoarea reactie:
+ Br
CH CH + Br2
CHBr CHBr
CHBr2 CHBr2
2
acetilena
1,2 dibrometena
1,1,2,2 tetrabrometan
(cis trans)
In cazul clorului reactia in faza gazoasa este violenta si poate da nastere la explozii, obtinandu-se acid clorhidric si
carbine.
HC CH + Cl2
2C +
2HCl
Pentru a se evita acest lucru, componentele reactiei se dizolva in tetraclorura de carbon sau tetracloretan.
Avand ca model aditia bromului, scrieti singuri reactiile de aditie ale clorului.
c) Aditia acizilor. Acetilena aditioneaza cu usurinta acizi anorganici si organici formand produsi de aditie cu un grad
de nesaturare mai mic (legatura tripla devine legatura dubla) de tipul monomerilor vinilici.
- Aditia acidului clorhidric. In prezenta clorurii de mercur (II) (depusa pe carbine activ) la temperature cuprinse
intre 120-170C, aditia conduce la cloretena sau clorura de vinil:
CH CH + HCl
CH2 CHCl
- Acidul acetic aditioneaza la acetilena, in prezenta acetatului de zinc la 200C si formeaza acetatul de vinil.

Acidul cianhidric aditioneaza la acetilena in prezenta unui amestec de clorura de cupru (I) si clorura de amoniu la
80C, formandu-se cianura de vinil sau acrilonitril.

Toti acesti monomeri au proprietatea de a polimeriza usor, formand polimerii respective. Ei au utilizari diverse la
obtinerea maselor plastice, firelor si fibrelor sintetice, lacurilor sintetice si se produc in cantitati mari.
d) Aditia apei la acetilena are loc intr-o solutie de acid sulfuric in prezenta sulfatului de mercur. Intermediar se
obtine alcool vinilic nestabil care se izomerizeaza (prin fenomenul numit tautomerie) la acetaldehida. Procedeul
este cunoscut sub denumirea de reactia Kucerov. Alcoolul vinilic si acetaldehida sunt doua substante izomere
numite tautomere.
tautomerizare
HC CH
H2C CH

CH3 CHO
H OH
OH
acetilena + apa

alcool vinilic
acetaldehida
COOH
acid oxalic
2. Reactia de ardere: Oxidata energic, acetilena arde cu degajarea unei cantitati mari de caldura (3000C). Procesul
este utilizat la aparatul de sudura cu flacara oxiacetilenica (sudura autogena).
C2H2 + 5/2 O2
2CO2 + H2O + energie utilizare: sudarea si taierea metalelor
Utilizarile acetilenei: obtinerea solventilor, a maselor plastice, prepararea cauciucului sintetic, fibre
sintetice(melana), acid acetic, alcool etilic, aparatul de sudura autogena, intermediar in alte reactii chimice etc.

-polimerizarea acrilonitrilului

Utilizarile poliacrilonitrilului: fire sintetice

-polimerizarea clorurii de vinil

Utilizarile policlorurii de vinil: tamplarie PVC, mase plastice

-polimerizarea acetatului de vinil

Utilizarile poliacetatului de vinil: lacuri, vopsele, adezivi