Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alchinele sunt hidrocarburile aciclice nesaturate care conin n molecula lor o legtur tripl ntre doi atomi de carbon ( C C ). Formula general a alchinelor este CnH2n-2 . Alchinele sunt n mod tradiional cunoscute sub numele de acetilene dei, numele de acetilen se refer n mod specific la C2H2. Ca i alte hidrocarburi ale alchinelor sunt n general hidrofobe, dar tind s fie mai reactive.
Nr. 1 2 3 4
Obtinere
I metode industriale 1. Din metan: -Prin cracare in arc electric -Prin ardere incompleta 2. Din carbura de Ca (carbit) CaC2 II metode de laborator 1 Dubla eliminare de hidracid din derivati dihalogenati geminali sau vicinali 2 Det. alchinelor sup. prin alchilarea acetilenelor metalice
I 1. Obtinerea din metan La temperaturi ridicate 1500C => transferul metanului in acetilena 2CH4>C2H2+3H2 Industrial transformarea se face prin doua procedee diferite intre ele prin sursa de energie necesara reactiei Se identifica : a) procedeul de cracare a CH4 in arc electric b) procedeul arderii incomlete a) In cazul acestui procedeu energia necesara reactiei esste furnizata de descompunerea elementelor si se produc intre cei 2 electrozi metalici alimentati la o sursa de curent continu. Alaturi de reactia principal;a au loc si o serie de reactii secundare si de ceea ptr stoparea lor are loc stropirea brusca a mediului de reactie cu un jet de apa rece. Nu poate fi totusi evitata reactia de formare a C liber 1500C CH4 > C+2H2 b)In cazul acestui procedeu metanul introdus in reactor este utilizt pe de o parte ptr obtinerea acetilenei , iar pe de alta parte ptr furnizarea energiei termice prin combustie. Si in acest caz au loc reactii secundare dintre care cea mai importanta este reactia de obtinere a gazului de sinteza CH4+1/2O2>CO+2H2 2.Obtinerea acetilenei din carbon de Ca Carbura de Ca=compus ionic Ca 2+ si C2 2- Ionul C2 este format din 2 atomi de Chidrocarborizati sp uniti printr-o tripla leg. si la care gasim cate o sarcina negativa HCCH In CaC2cele 2 sarcini pozitive de la ionul carbura au fost neutralizati de Ca 2+ Industrial CaC2 (carbid) se obtine prin reducerea la 2500 C cu cox metalurgic a oxidului de Ca obtinut prin descompunerea termica a calcarului 800-1000 C CaCO3 -------------------> (calcar) 2500 C CaO + 3C ---------------->
CaO + CO2
CaC2 + CO (carbid) CaC2 fiind o carbura ionica (acetilura) a unui metal s hidrolizeaza in conditii obisnuite cu degajarea acetilenei. Reactia se aplica atat la scara mica in gen. De acetilena in cazul sudurii oxiacetilenice cat si la scara industriala. Reactia are loc violent si rapid CaC2 +2H2O--------------> Ca(OH)2 +C2H2
(acetilena) generatorul de acetilena II Metode de laborator Eliminarea de hidracid din derivatii dihalogenati a) vicinali: Transformarea se produce in prezenta de KOH/alc la temperatura de 100-150 C. In prima etapa ( I ) are loc eliminarea hidracidului obtinut deriv. halog. , care in a doaua ( II ) etapa la temperatura mai mare de 150 C elimina hidracidul cu transformare in alchina corespunzatoare. KOH alc KOH alc -HC-CH- ----------------> -C=CH- -----------> -CCXX 100-150 C X t > 150 C - HX -HX 1,2-diclor-etan KOH alc KOH alc CH2- CH2 ------------> CH=CH2 ------------------> HCCH Cl Cl 100-150 C Cl t > 150 C - HCl -HCl b)Dubla dehidrogenare a unui derivat dehalogenat geminal Reactia are loc in prezenta de KOH solutie alcolica cu obtinerea in etapa I monohalogenurei ele vinil corespund , iar in etapa aII-a cu alchinei x -Hx -HX -C-CH2------------> -C=CH- -----------> -CCx KOH alc x KOH alc
Proprieti fizice
Alchinele sunt molecule nepolare sau foarte puin polare asociate intermolecular prin legturi foarte slabe de tip van der Waals sau prin legturi slabe dipol-dipol. Punctele de fierbere i de topire ale alchinelor sunt sczute, dar ceva mai mari dect ale alchenelor i alcanilor cu acelai numr de atomi de carbon. Ca i n cazul alcanilor punctele de topire cresc ntr-o serie omoloag odat cu creterea catenei i implicit a masei moleculare. Punctele de topire sunt influenate de posibilitile de mpachetare a moleculelor n reeaua cristalin, respectiv de simetria moleculelor. Datorit faptului c n faz lichid simetria molecular are un rol mai puin important dect n faz cristalin solid, punctele de fierbere vor crete liniar cu masa molecular. Densitatea i indicii de refracie ale alchinelor vor fi sczute comparativ cu a altor compui organici, ceea ce confirm o slab asociere intermolecular n faz lichid. Densitatea alchinelor este mai mic dect cea a apei.
Alchinele sunt insolubile n ap i foarte puin solubile n solveni polari, sunt ns uor solubile n solveni nepolari (hidrocarburi) sau puin polari (eteri, esteri, derivai halogenai: tetraclorur de carbon, cloroform etc.). Datorit polaritii legturii carbon-hidrogen, acetilena i alchinele inferioare cu tripla legtur marginal prezint o solubilitate crescut n ap sau ali solveni polari cum ar fi acetona. Astfel, un volum de ap dizolv un volum de acetilen la 18C, un volum de alcool etilic dizolv ase volume de acetilen la 18C, iar un volum de aceton dizolv douzeci i cinci de volume de acetilen la 15C i presiune atmosferic de 760 mmHg. Acest fenomen poate fi explicat prin formarea unor legturi slabe de hidrogen cu atomii de oxigen din moleculele solventului polar. Acetilena este un compus instabil din punct de vedere termodinamic, la comprimare se descompune cest motiv se transport n butelii din oel umplute cu azbest (o mas mineral poroas) n care acetilena este dizolvat n aceton la presiune de 15 atm. Astfel, la 15C i o presiune de 12 atm., un volum de aceton dizolv trei sute de volume de acetilen. Astfel alchine sunt compui care au polaritate sczut, i au proprieti fizice, care sunt, n esen aceleai ca i cele ale alcanilor si alchenelor. - Ele sunt insolubile n ap. - Ele sunt destul de solubile n solveni organici obinuit de polaritate joas (de exemplu, ligroin, eter, benzen, tetraclorura de carbon, etc). - Ele sunt mai puin dense dect apa. - Punctele lor de fierbere arat creterea numrului de carbon de obicei cu tot. - Ele sunt foarte aproape ca i punctele de fierbere ale alcanilor sau alchenelor cu aceleasio schelete de carbon.
Surse:
http://www.didactic.ro/materiale-didactice/alchine-3 http://chemistry.tutorvista.com/organic-chemistry/alkyne.html# http://www.uiowa.edu/~c004121/notes/ch11_2.pdf http://www.chim.upt.ro/comunicate-cadre/67446Alchine.pdf http://www.ucc.ie/academic/chem/dolchem/html/dict/alkynes.html