Chimie organică pentru examenul de admitere la facultatea de medicină – prof.

Anghelache Maria

ALCHINE
DEFINIȚIE- alchinele sunt hidrocarburi nesaturate aciclice, cu catenă liniară sau ramificată, care conțin o legătură

triplă
C C

FORMULĂ GENERALĂ : CnH2n-2

NOMENCLATURĂ

Denumirea alchinelor
* din numele alcanului corespunzător, la care se înlocuiește sufixul –an cu –ină.
HC CH HC C CH3
Etină Propină
(acetilenă)
* poziția legăturii triple este precizată prin cifre, care indică numărul primului atom de carbon implicat în
tripla legătură; numerotarea catenei începe de la capătul cel mai apropiat de legătura triplă, astfel încât atomul
de carbon respectiv să primească cel mai mic număr posibil.
În cazul alchinelor ramificate se folosesc de asemenea regulile IUPAC, dintre care cele mai uzuale sunt:
1. Numele alchinei este dat de catena cea mai lungă ce include tripla legătură, radicalii substituenți fiind
indicați în prefix.
2. Catena cea mai lungă se numerotează astfel încât atomii de carbon ai triplei legături să primească numerele
cele mai mici. Cifra indicând poziția legăturii triple se plasează de obicei înaintea numelui catenei;
3. La alchenele ciclice, numerotarea începe de la legătura triplă, atomii ei primind indicii de poziție 1 și 2 ;
4. Poziția substituenților se precizează ținând seama de aceleași reguli ca și în cazul alcanilor. Astfel,
substituenții trebuie să primească cel mai mic număr posibil (prioritate de poziție având însă legătura triplă),
fiind apoi menționați substituenții în ordine alfabetică. În cazul mai multor substituenți identici se folosesc
prefixe di-, tri- etc.
RADICALI rezultați prin îndepărtarea unui atom de hidrogen, numiți radicali alchinil; denumirea radicalilor
monovalenți se face prin înlocuirea sufixului ină cu inil
HC C HC C CH2
Etinil Propargil
CH3
CH3 C CH2 C C CH3
CH3
5,5-dimetil-2-hexină
IZOMERIE
- izomerie de catenă (asemănător alcanilor) - apare la alchinele cu cel puțin cinci de trei atomi de carbon în
moleculă
-izomerie de poziție - la alchinele cu cel puțin 4 atomi de carbon, datorită faptului că legătura triplă poate
exista între oricare 2 atomi de carbon vecini din moleculă

1
Chimie organică pentru examenul de admitere la facultatea de medicină – prof. Anghelache Maria

HC C CH2 CH3 CH3 C C CH3

1-butină 2-butină
-izomerie de funcțiune cu cicloalchenele și alcadienele
STRUCTURĂ Alchinele conțin atomi de carbon în două stări de hibridizare: sp3 (atomii de carbon saturați, uniți prin
legături simple) și sp (cei doi atomi participanți la tripla legătură). Lungimea legăturii triple este 1,204 Å, iar lungimea
legăturii C-H dintre carbonul participant la legătura triplă și hidrogen este 1,057 Å. Orientarea spațială a legăturilor
chimice este determinată de tipul de hibridizare adoptat de către atomii de carbon. Prezența celor 2 legături π din legătura
triplă marginală face ca molecula să fie parțial polară, polul pozitiv fiind la atomul de hidrogen legat de atomul de carbon
din legătura triplă, iar polul negativ fiind atomul de carbon. În consecință alchinele cu legătură triplă marginală au
caracter slab acid.
H H H H

C C
1,20A
0
H 109 28' C C

H H C
0
180

OBS : lungimea legăturii C-C scade de la legătură simplă la legătură dublă, respectiv triplă. În sens invers variază
energia de legătură, respectiv cea mai mare energie de legătură este în cazul legăturii
C C , scăzând pentru
legătura dublă, respectiv pentru legătura simplă. Energia de legătură este energia necesară ruperii unei legături chimice

METODE DE OBȚINERE
1. Obținerea acetilenei din metan. Se cunosc două procedee:
 Procedeul cracării în arc electric – temperatura necesară desfășurării procesului este furnizată de
descărcarea electrică realizată între doi electrozi metalici, legați la o sursă de curent electric
 Procedeul oxidării parțiale sau arderii incomplete - temperatura necesară desfășurării procesului este
furnizată de arderea unei părți din metan
(t >1200 C)
2CH4 C2H2 + 3H2
Etină
(t>1200 C)
CH4 C + 2H2
2. Obținerea acetilenei din carbid este o reacție exotermă
CaC2 + 2H-OH C2H2 + Ca(OH)2
Carbidul este o substanță ionică formată din ionii Ca+2 și ionii acetilură, care se obține din piatra de var și cărbune

C- +2
Ca
-
C
Acetilură de
calciu (carbid)

2
Chimie organică pentru examenul de admitere la facultatea de medicină – prof. Anghelache Maria

(1000 C)
CaCO3 CaO + CO2
(2500 C)
CaO + 3C CaC2 + CO
3. Reacția acetilurilor metalelor alcaline cu compuși halogenați
+NaNH2 +CH3 - Cl
HC C CH3
HC CH HC CNa
-NH3 -NaCl

+NaNH2 +CH3 CH2 Cl

HC C CH3 -NH3 NaC C CH3 CH3 CH2 C C CH3
-NaCl
4. Eliminarea hidracizilor din derivații 1,2-dihalogenați saturați
KOH, EtOH t< 100ºC
CH2 CH CH3 HC C CH3
-2HBr
Br Br
PROPRIETĂȚI FIZICE – alchinele C2 – C4 sunt gazoase, cele cu număr mai mare de atomi de carbon sunt lichide
sau solide. Punctele de fierbere ale alchinelor sunt mai ridicate decât ale alcanilor și alchenelor corespunzătoare.
Alchinele sunt solubile în solvenți organici. Acetilena este parțial solubilă în apă, un volum de apă se dizolvă 1,7 volume
de acetilenă. Solubilitatea acesteia în apă se explică prin polarizarea moleculei acetilenei și apariția unei interacții
electrostatice slabe. Acetilena nu poate fi transportată în stare lichefiată deoarece în tuburi la presiune se descompune
cu explozie. Acetilena se transportă în tuburi umplute cu o masa poroasă îmbibată în acetonă în care acetilena este foarte
solubilă: 1 volum de acetonă poate dizolva 300 volume de acetilenă la 12 atm.

+δ -δ -δ +δ H
H C C H O
H
Densitățile alchinelor sunt mai mari decât ale termenilor corespunzători din seria alcanilor sau alchenelor. Alchinele
lichide au densitate mai mică decât apa. Acetilena, propina și 1-butina sunt gaze la temperatură obișnuită, 2-butina este
lichidă.
PROPRIETĂȚI CHIMICE
1. Reacții de adiție
1.1. Adiția hidrogenului. Prin hidrogenare parțială se obțin alchene iar prin hidrogenare totală, în exces de hidrogen,
în prezența catalizatorilor Ni, Pt, Pd rezultă alcani.

Pd/Pb2+
CnH2n-2 + H2 CnH2n
Alchină Alchenă
Ni
CnH2n-2 + 2H2 CnH2n+2
Alchină Alcan
Reacția de hidrogenare parțială, în prezența catalizatorului Pd otrăvit cu săruri de plumb are loc cu randamente
mici, produsul majoritar fiind tot etanul.
1.2. Adiția halogenilor. În prima etapă rezultă un amestec de cis și trans dihalogenoalchenă. Reacția are loc în solvent
nepolar CCl4. Reacția cu bromul dizolvat în CCl4 are loc cu decolorarea soluției.
Reacția dintre acetilenă și clor, în fază gazoasă, este foarte energică și are loc cu formarea de carbon și acid
clorhidric.
C2H2 + Cl2 2C + 2HCl

3
Chimie organică pentru examenul de admitere la facultatea de medicină – prof. Anghelache Maria

X X
C C + X2 C C + X2 C C
(CCl4) (CCl4)
X X X X
Cl Cl
+ Cl2 CH3 C C CH3 + Cl2 CH3 C C CH3
CH3 C C CH3 (CCl4)
(CCl4)
2-butină Cl Cl Cl Cl
2,3-dicloro-2-butenă 2,2,3,3-tetraclorobutan

1.3. Adiția apei (reacția Kucerov) – reacția decurge conform regulii lui Markovnikov. Alcoolul nesaturat (enolul)
obținut, este instabil. El se stabilizează prin tautomerie. Dintre alchine numai acetilena conduce la aldehidă,
toate celelalte alchine conducând la cetone.
H
+ H-OH Tautomerie
C C C C C C
H2SO4/ HgSO4
H OH H O
Enol

+ H-OH HC CH Tautomerie
HC CH CH3 CH O
H2SO4/ HgSO4 H OH Acetaldehidă
Alcool vinilic

+ H-OH Tautomerie
HC C CH3 HC C CH3 CH3 C CH3
H2SO4/ HgSO4
Propină H OH
O
Enol
Acetonă
1.4. Adiția hidracizilor – decurge conform regulii lui Markovnikov. Dacă hidracidul este în exces reacția poate
continua.
Cl
HC C CH2 CH3 + H-Cl H 2C C CH2 CH3 + H-Cl H3C C CH2 CH3
HgCl2
1-butină Cl Cl
2-cloro-1-butenă 2,2-diclorobutan

HC CH + H-Cl H 2C CH
HgCl2, 170 ºC
etină Cl
Clorură de vinil
Clorura de vinil obținută este un monomer important în industria polimerilor. Clorura de vinil se mai poate
obține și din etenă la care se adiționează Cl2, urmată de reacția de dehidrohalogenare parțială a 1,2-
dicloroetanului, în prezența soluției alcoolice de NaOH.
1.5. Adiția acidului cianhidric.

4
Chimie organică pentru examenul de admitere la facultatea de medicină – prof. Anghelache Maria

HC CH + H-CN H 2C CH
Cu2Cl2, NH4Cl, 80ºC
CN
Acrilonitril
Acrilonitrilul obținut, este monomer în industria polimerilor și cauciucurilor. Acrilonitrilul se mai poate obține
și prin reacția de amonoxidare a propenei.
CH2 CH CH3 + NH3 + 3
2 O2 H 2C CH + 3H2O
propenă
CN
Acrilonitril
1.6. Adiția acidului acetic
+ CH3-COOH H 2C CH
HC CH
(CH3-COO)2Zn, 200ºC
O-CO-CH3
Acetat de vinil
Acetatul de vinil este utilizat pentru obținerea poliacetatului de vinil, care este o substanță solidă, netoxică,
termoplastică, insolubilă în apă dar solubilă în solvenți organici (alcool, benzen, cetone). Se folosește pentru
obținerea unor adezivi, emailuri, lacuri, apreturi textile. Prin hidroliza parțială a poliacetatului de vinil, în care
sunt hidrolizate unele dintre grupele esterice, se obține alcoolul polivinilic. Acesta este un compus
macromolecular solid, alb, solubil în apă, glicol, glicerină. Se utilizează ca emulgator și la obținerea aracetului
(adeziv)
2. Reacții de dimerizare și trimerizare
2.1. Reacția de dimerizare a acetilenei
HC CH + HC CH H 2C CH C CH
Cu2Cl2, NH4Cl, 100ºC
Vinilacetilenă
Vinilacetilena poate adiționa acid clorhidric, când rezultă cloropren – monomer utilizat pentru obținerea
cauciucului policloroprenic
+ H-Cl
H 2C CH C CH H 2C CH C CH
Vinilacetilenă Cl
Cloropren
2.2. Reacția de trimerizare

600-800ºC
3 HC CH Tuburi ceramice

Benzen
CH3

3HC C CH3
Propină CH3 CH3
1,3,5-trimetilbenzen
(mezitilen)
3. Reacții de oxidare
3.1. Reacția de ardere
5
Chimie organică pentru examenul de admitere la facultatea de medicină – prof. Anghelache Maria

3n-1
CnH2n-2 + 2 O2 n CO2 + (n-1) H 2O + Q
3.2. Reacția de oxidare blândă are loc în soluții apoase neutre sau slab bazice de KMnO 4 (reactiv Bayer)
KMnO4 O
R C CH + 3 O R C C
OH
O
Cetoacid
KMnO4
R C C R + 3 O R C C R
O O
Dicetonă

KMnO4 O O
HC CH + 4 O C C
HO OH
Acid oxalic
4. Reacții de substituție a hidrogenului legat de atomii de carbon hibridizați sp. Se formează acetiluri.
Reacția se datorează caracterului slab acid determinat de polarizarea moleculei
+δ -δ -δ +δ
H C C H
4.1. Obținerea acetilurilor metalelor alcaline și alcalino-pământoase are loc prin reacția directă cu metalul la
temperaturi ridicate se obțin monoacetiluri, respectiv diacetiluri .
_
150ºC 1
HC CH + Na HC C Na+ + 2 H2
_ _
220ºC + + 1
HC C Na+ + Na Na C C Na + 2 H2
Aceste acetiluri hidrolizează foarte ușor refăcând alchina. Ele pot reacționa și cu alte substanțe cu caracter acid
mai pronunțat decât al alchinelor.
4.2. Obținerea acetilurilor metalelor tranziționale prin reacția cu săririle complexe ale acestora.
HC CH + 2 [Ag(NH3)2]OH Ag C C Ag + 4NH3 + 2H2O
Pp. alb-gălbui
HC CH + 2 [Cu(NH3)2]Cl Cu C C Cu + 2 NH3 + 2 NH4Cl
Pp. roșu-cărămiziu
Pentru obținerea acetilurii de argint se prepară mai întâi reactivul Tollens - hidroxidul de diamino argint(I) din
soluție de azotat de argint și soluție de NaOH, peste care se adaugă soluție de amoniac.
Pentru obținerea acetilurii de dicupru se prepară mai întâi combinația complexă numită clorură de diamino
cupru(I) sau clorură diaminocuproasă din sulfat de cupru și amoniac peste care se adaugă clorhidrat de
hidroxilamină.
Acetilurile metalelor tranziționale nu reacționează cu apa ( stabile în soluție apoasă) dar în stare uscată se
descompun cu explozie ( la lovire sau ușoară încălzire).
Formarea acestor acetiluri servește la identificarea alchinelor cu legătura triplă marginală dintr-un amestec
gazos cu alte hidrocarburi.

POLIMERI VINILICI sunt polimerii care se obțin din compuși nesaturați cu o legătură dublă, numiți monomeri
vinilici, prin reacția de polimerizare
6
Chimie organică pentru examenul de admitere la facultatea de medicină – prof. Anghelache Maria

polimerizare
n H 2C CH ( H 2C CH )n

R R
Monomer Polimer

polimerizare
n H 2C CH ( H 2C CH )n

CN CN
Acrilonitril Poliacrilonitril

polimerizare
n H 2C CH ( H 2C CH ) n

Cl Cl
Clorură de Policlorură de
vinil vinil

polimerizare
n H 2C CH ( H 2C CH )n

O-CO-CH3 O-CO-CH3
Acetat de vinil Poliacetat de vinil

polimerizare
n H 2C CH ( H 2C CH )n

C6H5 C6H5
Stiren Polistiren

CH3 CH3
polimerizare
n H 2C C ( H 2C C )n

O-CO-CH3 O-CO-CH3
Metacrilat de metil Polimetacrilat de metil

Condițiile în care se desfășoară procesele de polimerizare (temperatură, presiune, catalizatori, inițiatori, mediu de
reacție, procedeu de polimerizare) sunt diverse și diferă în funcție de monomerul supus polimerizării.
Polimerii rezultați sunt utilizați pentru fabricarea maselor plastice – substanțe solide, bune izolatoare electrice, rezistente
în anumite limite la acțiunea unor reactivi chimici și cu bună rezistență mecanică. Ele pot fi prelucrare prin turnare,
presare, injectare, suflare etc.