Sunteți pe pagina 1din 8

ALCHENE (OLEFINE)

Definitie.Serie omologa.Nomenclatura

Alchenele sunt hidrocarburi aciclice nesaturate care au in molecula o legatura


dubla C=C si au formula generala CnH2n (n≥2).
Formulele si denumirile alchenelor C2.....C4 sunt urmatoarele:
CH2=CH2 (etena, etilena) CH2=CH-CH3 (propena, propilena)

H2C C CH3 CH2=CH-CH2-CH3 CH3-CH=CH-CH3


CH3 butene izomere
2-metilpropena 1-butena 2-butena
(izobutena)

Denumirea alchenelor se face inlocuind in denumirea alcanului corespunzator


sufixul –an cu sufixul –ena sau –ilena. Pentru denumirea izoalchenelor se respecta
aceleasi reguli de nomenclatura ca la alcani, la care se mai adauga urmatoarea regula:
catena de baza este catena cea mai lunga care contine dubla legatura si numerotarea
catenei de baza se face astfel incat dubla legatura sa aiba indice minim.

H3C CH CH CH CH2 CH2 CH3 H3C C CH CH CH2 CH3


CH3 CH2 CH2
CH3 CH3
2-metil-3-heptena 5-etil-3-metil-3-heptena

H3C CH2 C CH CH2 CH3 H3C CH2 C CH CH CH3


CH2 CH3 CH3 CH3
2-etil-3-metil-1-pentena 2,4-dimetil-3-hexena
CH3
H3C C C CH CH3 H3C CH C C CH3
CH3 CH3 CH3 CH3 CH3
3,4,4-trimetil-2-pentena 2,3,4-trimetil-2-pentena

Radicali alchenici
CH2=CH- CH3-CH=CH- H2C C CH3 CH2=CH-CH2-
etenil 1-propenil 2-propenil 3-propenil
vinil izoalil izopropenil alil

Structura si izomeria alchenelor


Molecula etenei este plana, atomii de carbon fiind hibridizati sp2 (trigonala).
Omologii etenei au in structura si atomi de carbon hibridizati sp3 cu geometrie tetraedrica

1200
Hs
s
Cp C 1200 C C
Cs
1,33 Å
Alchenele care contin in molecula cel putin 4 atomi de carbon pot prezenta
izomerie de catena, izomerie de pozitie si izomerie geometrica (etilenica sau cis-trans).
Izomerii structurali cu formula moleculara C4H8 sunt prezentati mai sus: 1-butena
si 2-butena sunt izomeri de pozitie ai dublei legaturi, iar izobutena este izomer de catena
cu primele doua butene.
Alchenele sunt izomerii de functiune ai cicloalacanilor. Exemplu:

CH2
H2C H3C CH CH2
CH2
Legatura π este rigida si nu permite rotirea atomilor pe care ii leaga. Din acesta
cauza alchenele care au substituenti diferiti la acelasi carbon sp2 prezinta izomerie
geometrica, sau stereoizomeri.
Izomerii geometrici ai 2-butenei si 2-hexenei sunt urmatorii:

H3C CH3 H3C H


C C C C
H H H CH3

cis-2-butena trans-2-butena

H H H CH2-CH2-CH3
C C C C
H3C CH2-CH2-CH3 H3C H

cis-2-hexena trans-2-hexena

Cand atomul de carbon sp2 are 4 substituienti diferiti, izomerii geometrici se


denumesc Z si E. In stereoizomerul Z substituientii de referinta (cei cu numarul atomic Z
minim) sunt situati de aceeasi parte a planului dublei legaturi, iar in stereoizomerul E sunt
situati de o parte si de cealalta parte a planului dublei legaturi.

Br Cl Br CH3
C C C C ZBr> ZH
H CH3 H Cl ZCl>ZC
(Z)-1-bromo-2-cloropropena (E)-1-bromo-2-cloropropena

Cl CH2CH3 H CH2CH3
C C C C ZCl>ZH
H CH3 Cl CH3 ZC>ZH

(Z)-1-cloro-2-metil-1-butena (E)-1-cloro-2-metil-1-butena

Proprietatile fizice ale alchenelor


In conditii obisnuite de temperatura si de presiune,alchenele C2....C4 sunt gazoase,
C5....C18 sunt lichide iar cele superioare sunt solide
Sunt compusi incolori, mai usori decat apa, au puncte de fierbere mai mici sau
comparabile cu ale alcanilor corepunzatori, iar densitatea este mai mare decat ale
alcanilor corespunzatori. Punctul de fierbere creste cu masa molara, si este cu atat mai
mic cu cat legatura dubla este mai marginala.

Punctele de fierbere si de topire ale alchenelor C2-C5 au urmatoarele valori:

Alchena p.t0.C p.f.0C


Etena -165,5 -103,9
Propena -185,2 -47.7
1-butena -190 -6,5
cis-2-butena -139.8 3.7
trans-2-butena -105,8 0,96
Izobutena -140,7 -6,6
1-pentena -165,2 +30,1

Izomerii geometrici prezinta reactivitate chimica si proprietati fizice


diferite:stereoizomerul cis este mai polar,prezinta reactivitate chimica mai mare,are punct
de fierbere si densitate mai mare decat stereoizomerul trans.Punctul de topire este mai
mare la izomerul trans,care,din cauza simetriei moleculare,formeaza retele cristaline mai
compacte si deci mai stabile.Din aceasta cauza solubilitatea este mai mica.
Sunt solubile in solventi organici: hidrocarburi, alcooli, eteri, acetoa, cloroform,
acid sulfuric concentrat.

Proprietatile chimice ale alchenelor


Legatura π este mai polarizabila decat legatura σ, ceea ce explica reactivitatea
marita a alchenelor ,comparativ cu a alcanilor.
Alchenele prezinta caracter chimic nesaturat si dau urmatoarele reactii
caracteristice:
 Aditie (H2, X2, HX, H2O)
 Polimerizare
 Substitutie alilica
 Oxidare, ardere

Reactiile de aditie au loc cu ruperea legaturii π, cand rezulta compusi saturati


 Aditia hidrogenului (hidrogenarea)

Ni
CH2=CH2 + H2 CH3-CH3

Ni
CH2=CH-CH2-CH3 + H2 CH3-CH2-CH2-CH3

Prin hidrogenarea catalitica a uleiurilor vegetale creste stabilitatea oxidativa a


acestora si se obtin grasimi de tipul margarinei.
 Aditia halogenilor (halogenarea) conduce la derivati dihalogenati vicinali.
Fluorul reactioneaza exploziv cu dubla legatura, iodul reactioneaza foarte
greu, la lumina. Reactia decurge usor pentru clor si brom si se efectueaza in
solvent inert (CCl4, CH2Cl2) in care se dizolva alchena si halogenul.
Schema generala a reactiei de aditie a bromului la alchene:
CCl4
C C + Br2 C C

Br Br
alchena compus dibromurat vicinal

CCl4
CH2=CH-CH2-CH3 + Cl2 H2C CH CH2 CH3

Cl Cl
1,2- diclorobutan

Reactia propenei cu clorul sau bromul la temperaturi de 500-6000C este o reactie


de substitutie in pozitie alilica si rezulta compusi nesaturati.
temperatura joasa, CCl4
H2C CH CH3
(reactia de aditie)

CH2=CH-CH3 + X2 X X
temperatura ridicata
H2C CH CH2 CH2 + HX
sau concentratii mici de X2
(reactie de substitutie)
X

 Aditia hidracizilor (hidrohalogenarea) decuge cu formarea compusilor


monohalogenati.
Aditia hidracizilor (HI, HBr, HCl) la alchenele simetrice nu este orientata.

R-CH=CH-R + HX R CH2 CH R compus monohalogenat

CH2=CH2 + HCl CH3-CH2-Cl monocloroetan (kelen)

Aditia hidracizilor la alchenele nesimetrice este orientata (decurge regioselectiv)


conform regulii lui Markovnikov.

CH2=CH-CH2-CH3 + HCl H3C CH CH2 CH3

Cl

2-clorobutan (clorura de sec-butil)


In prezenta de peroxizi organici, alchenele cu dubla legatura marginala aditioneaza
HBr contrar regulii lui Markovnikov:
fara peroxizi
H3C CH CH3 2-bromopropan

CH3-CH=CH2 + HBr Br
cu peroxizi
H3C CH2 CH2Br 1-bromopropan

 Aditia apei (hidratarea) se face in prezenta unui catalizator acid (H2SO4 sau
H3PO4) si conduce la alcooli
H3PO4, 3000C
CH2=CH2 + HOH CH3-CH2-OH
70-80 atm

H+
CH3 CH2 CH CH2 + HOH H3C CH2 CH CH3
t0C
OH
2-butanol
Aditia apei la alchenele nesimetrice se face cu respectarea regulii lui
Markovnikov.
 Reactia de polimerizare este reactia prin care un numar mare de molecule de
monomer se unesc si formeaza o macromolecula numita polimer
Schematic, polimerizarea se poate reprezenta astfel:

polimerizare
nA -(A)n- n= grad de polimerizare
monomer polimer

Polimerizarea monomerilor vinilici decurge dupa urmatoarea schema:

polimerizare
n H2C CH CH2 CH n

Z Z

unde Z poate fi H (etena), CH3 (propena), Cl (clorura de vinil), CN (acrilonitril),


OCOCH3 (acetat de vinil), C6H5 (stiren).
 Reactia de oxidare.
Alchenele sunt usor oxidabile cu agenti oxidanti ionici si conduc la produsi de
oxidare diferiti, in functie de agentul oxidant folosit si de structura alchenei.
o Oxidarea blanda cu solutie apoasa neutra sau slab bazica de KMnO4
(reactiv Baeyer) conduce la dioli vicinali
KMnO4
R CH CH2 + [O] + HOH R CH CH2
Na2CO3
OH OH
1,2-diol

3CH2=CH2 + 2KMnO4 + 4H2O 3 H2C CH2 + 2MnO2 + 2KOH

OH OH
1,2-etandiol
o Oxidarea energica (distructiva) cu KMnO4 sau K2Cr2O7 in prezanta de
H2SO4 are loc cu ruperea totala a legaturii π si conduce la acizi sau cetone,
in functie de structura alchenei
KMnO4/H+
R-CH=CH2 + 5[O] R-COOH + CO2 + H2O
+
KMnO4/H
R-CH=CH-R' + 4[O] R-COOH + HOOC-R'
+
R C CH2 + 4[O] KMnO 4/H R C O + CO2 + H2O
R R
KMnO4/H+ C R
R' CH C R + 3[O] R'-COOH + O
R R
acid carboxilic cetona

KMnO4/H+
R C C R' + 2[O] R C O + O C R'
R R' R R'

Reactia de oxidare energica serveste la determinarea pozitiei dublei legaturi in


molecula
o Reactia de ardere (oxidarea completa) duce la formarea de CO2 si H2O
o Reactia de autooxidare (peroxidarea alchenelor) este un proces de
degradare oxidativa sub actiunea oxigenului molecular sau a aerului cand
se formeaza hidroperoxizi la carbonul alilic

CH2=CH-CH2-R + O2 H2C CH CH R

OOH
hidroperoxid
Hidroperoxizii sufera scindari oxidative si se formeaza o gama larga de
produsi:aldehide,cetone,eteri,alcooli,hidrocarburi.

Cicloalchenele dau reactii aditie, oxidare, ardere, substitutie alilica.


Exemplu:
+ H2

ciclohexena ciclohexan

+ Br2
Br
Br
ciclopentena 1,2-dibromociclopentan

+ HBr
Br

K2Cr2O7
+ 4[O] HOOC-CH2-CH2-CH2-CH2-COOH
H2SO4
acid adipic
Identificarea alchenelor
 Aditia bromului la dubla legatura este insotita de decolorarea solutiei de brom;
 Oxidarea cu permanganat de potasiu in solutie apoasa neutra sau
alcalina(reactiv Baeyer)este insotita de disparitia culorii violete a
permanganatului si de formarea unui precipitat de MnO2.Hidrocarburile
aromatice nu decoloreaza reactivul Baeyer si deci reactia de identificare a
dublei legaturi poate fi efectuata in solventi ca toluene,benzene;
 Analiza spectrala UV,IR.