Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Denumirea
Formula moleculara
Metan
Etan
Propan
Butan
Pentan
Hexan
Heptan
Octan
Nonan
Decan
Undecan
Dodecan
Eicosan
CH4
C2H6
C3H8
C4H10
C5H12
C6H14
C7H16
C8H18
C9H20
C10H22
C11H24
C12H26
C20H42
Formula structurala
(formula plana
obisnuita)
CH4
CH3-CH3
CH3-CH2-CH3
CH3-(CH2)2-CH3
CH3-(CH2)3-CH3
CH3-(CH2)4-CH3
CH3-(CH2)5-CH3
CH3-(CH2)6-CH3
CH3-(CH2)7-CH3
CH3-(CH2)8-CH3
CH3-(CH2)9-CH3
CH3-(CH2)10-CH3
CH3-(CH2)18-CH3
Seria omologa este o serie de termeni chimici din aceeasi clasa de compusi organici care difera
inre ei printr-o grupare CH2-, numita metilen.
Page7
Radicali ai hidrocarburilor
Radicalii hidrocarbonati deriva teoretic de la hidrocarburi prin indepartarea unuia sau mai
multor atomi de hidrogen. Radicalii liberi derivati de la alcani se numesc radicali alchil (alchilici sau
alcanici).
Radicalii liberi monovalenti contin un electron necuplat la un atom de carbon si sunt neutri din punct
de vedere electric.
Alcan
Radical alchil
CH4
CH3Metan
Metil
CH3-CH3
CH3-CH2- (sau C2H5-)
Etan
Etil
CH3-CH2-CH3
H3C CH CH3
CH3-CH2-CH2Propan
Propil
Izopropil
CH3-CH2-CH2-CH3
Butan
CH3
H3C CH CH3
Izobutan
CH3-CH2-CH2-CH2Butil
CH3
H3C CH CH2Izobutil
H3C C CH3
CH3
tert-butil
De la metan deriva radicalul divalent CH2- (metiliden dau metilen) si radicalul trivalent >CH(metilidin sau metin). Radicalii divalenti derivati de la etan sunt CH2-CH2- (etilen sau etandiil) si
CH3-CH< (etiliden).
Denumirea izoalcanilor, conform sistemului IUPAC, se face respectandu-se urmatoarele
reguli:
Se alege catena de baza care este catena cea mai lunga si se numeroteaza astfel incat ramificatia
sa aiba indici de pozitie minimi.
Daca doua lanturi cu lungime egala concura pentru alegerea lantului de baza, se va alege lantul
care are numarul mai mare de substituenti.
Numerotarea catenei cu mai multe ramificatii (catena laterala) se face astfel incat suma
indicilor de pozitie sa fie minima si radicalii se indica in ordinea alfabetica.
Prezenta mai multor radicali identici se indica prin folosirea prefixelor di-, tri-, tetra-, etc.
8
4-metiloctan
1 CH3
H3 C
CH3
3-etil-2-metilpentan
CH3
H2C
CH3 CH3
H3C CH2 C
CH3
CH3CH CH3
CH3 CH3
2,3,5-trimetilheptan
Izomeria alcanilor
Alcanii cu minimum patru atomi de carbon in molecula prezinta izomerie de catena. Alcanii
cu catena liniara se numesc normal-alcani (n-alcani), iar cei cu catena ramificata se numesc izoalcani
sau izoparafine.
Exemple: izomerii pentru C4H10 , C6H14 , C5H12
Page7
2,2,3,3-tetrametilpentan
izo-butan
5
CH3
2-metilpentan
H3C
2 3
C CH2 CH3
2,2-dimetilbutan
2,3-dimetilbutan
3
CH3
CH3
CH3 CH3
CH3
H3C CH CH CH3
H3C CH CH3
normal- butan
H3C-CH2-CH2-CH2-CH2-CH3 normal-hexan
CH3
H3C
CH3
CH3
2,2-dimetilpropan (neopentan)
Structura alcanilor
In molecula alcanilor toti atomii de carbon sunt hibridizati sp3 si deci alcanii nu au molecule
plane. Valentele atomilor de carbon sunt orientate in spatiu dupa varfurile unui tetraedru regulat;
unghiul dintre valente are valoarea 109028, lungimea legaturii C-H este de 1,1 , lungimea
legaturii C-C este de 1,54.
Modelele spatiale ale moleculelor de metan si etan sunt urmatoarele:
Fig.10 Modelele spatiale ale moleculelor de
metan si de etan
Catenele alcanilor cu mai mult de doi
atomi de carbon in molecula nu sunt liniare, ci
au configuratie de zig-zag (mai stabila) in care
atomii de carbon sunt coplanari, iar atomii
de hidrogen sunt orientati in spatiu.
Page7
Metode de obinere:
2. Sinteza Wurtz:
Reactia de halogenare
R-H + X2 R-X + HX (X= Cl, Br) Halogenarea alcanilor decurge in conditii fotochimice sau
termice (la 3000- 4000 C) si este exoterma.
Page7
CH4 + Cl2
H3 C
lumina
CH3 + Cl2
CH3Cl + HCl
lumina
-HCl
H3C
CH2Cl
Monohalogenarea alcanilor care au mai mult de doi atomi de carbon in molecula duce la obtinerea de
amestecuri de compusi monohalogenati, care sunt izomeri de pozitie.
2 H3C
CH2
CH3 +
2 Cl2
lumina
-2HCl
H3C
CH
CH3
H3C
CH2
CH2Cl
50%
50%
Reactiile de substitutuie sunt regioselective, in sensul ca se substituie preferential atomul
de hidrogen cel mai reactiv: hidrogenul de la carbonul tertiar este mai reactiv decat hidrogenul de la
carbonul secundar si acesta mai reactiv decat hidrogenul de la carbonul primar.
Reactivitatea halogenilor in reactia de substitutie scade in ordinea: F2> Cl2> Br2> I2.
Derivatii fluorurati ai alcanilor se obtin indirect,conform reactiei:
2 CH3-CH2 Cl + HgF2 2 CH3 CH2-F + HgCl2
Fluorul reactioneaza violent si se rup legaturile C-C si C-H(au loc arderi in fluor):
CH4 + 2F2 C + 4HF
Derivatii iodurati ai alcanilor nu se obtin direct pentru ca HI format descompune instantaneu iodura de
alchil obtinuta
CH4 + I 2 CH3 I +HI CH4 + I2
Nitrarea alcanilor consta in substituirea unui atom de hidrogen cu gruparea nitro,cand
rezulta nitroalcani:
CH4 + HONO2 CH 3NO 2+ H2O
Nitrometan
Alcanii gazoi se nitreaz cu acid azotic concentrat la 400- 5000 C, avnd loc i procese de cracare,
obinndu-se un amestec de nitroderivai.
Alcanii lichizi se nitreaz cu acid azotic diluat ( 15- 20%) la temperaturi de 115-1400 C , obinndu-se
un amestec de nitroderivai izomeri.
Sulfonarea alcanilor se realizeaz fie prin sulfoclorurare urmat de hidroliz, fie prin
sulfooxidare
R-H + SO2 + Cl2
R-SO2Cl + HCl
R-SO2Cl + HOH
RSO3H + HCl
Mersol ( agent spumant)
CH4 + SO2 + O2
CH3-SO3H
Page7
Cl
CH2
CH2
CH3
50-1000C/ AlCl3
H3C
CH
CH3
CH3
izo-butan
n-butan
La izomerizarea pentanului se obtine un amestec format din cei trei izomeri
Reaciile de izomerizare au aplicaii practice n obinerea benzinelor de calitate superioar, pentru c
izoalcanii ard mai bine n motoarele cu explozie a automobilelor.
Calitatea unei benzine se apreciaz prin cifra octanic. Ea reprezint procentul masic de
izooctan dintr-un amestec cu n-heptan, care are aceei rezisten la detonaie ca benzina
examinat. Izooctanul ( 2,2,4-trimetilpentanul ) , foarte rezistent la detonaie are C.O.=100, n timp ce
n- heptanul , puternic detonant, are C.O.=0.
Pentru creterea cifrei octanice s-a folosit pentru aditivare tetraetil-plumbul, ns gazele rezultate la
ardere conineau oxid de plumb, nociv att pentru om ct i pentru flor i faun. Ulterior s-a folosit
benzina fr plumb, care se aditiveaz cu sruri de potasiu sa eteri.
3. Reactia de descompunere termica a alcanilor
Alcanii prezinta stabilitate chimica pana la 3000-4000 C(metanul este stabil pana la 900).Peste
aceasta temperatura alcanii sufera descompuneri termice cand se rup legaturile C-C ( reactie de
cracare)si C-H(reactie de dehidrogenare).
In procesul de cracare(proces de descompunere termica la temperaturi mai mici de 6500C)
rezulta un amestec de alcani si de alchene cu numar mai mic de atomi de carbon in molecula, avnd loc
ruperi de legturi C-C.
La descompunerea n-butanului au loc urmatoarele reactii chimice:
-reactii de cracare:
CH
CH3
CH4 + H2C
propena
metan
H3C
CH2 CH2
CH3
-reactii de dehidrogenare
CH3-CH3 + CH2=CH2
etan
etena
CH2=CH-CH2-CH3 + H2
1-butena
CH2 CH2
CH3
CH3-CH=CH-CH3 + H2
2-butena
Metanul sufera un proces de piroliza(descompunere termica la temperaturi de peste 6500C )
2 CH 4 C2H2 + 3 H2 n acest caz temperatura este de 15000C, reacia fiind nsoit i de o
reacie secundar de descompunere n elemente:
CH4
C + 2H2
Dehidrogenarea catalitica a alcanilor Alcanii cu doi pana la cinci atomi de carbon in catena
principala formeaza alchene prin dehidrogenare catalitica(Cr2O3/Al2O3/K2O ,400-6000C, presiune), sau
diene (Fe2O3/Cr2O3 ). Se rup legturi C-H, mai greu dect legturile C-C.
CH3-CH2-CH3 CH2=CH-CH3 + H2
Page7
H3C
H3C
CH
CH2
CH3
CH3
H2C
CH
CH2 + 2H2
CH3
2-metilbutan
2-metil-1,3-butadiena (izopren)
CH3OH ( metanol)
CH4 + O2
CH2O + H2O
Aldehid formic
2 CO + 4 H2 ( gaz de sintez), oxidare incompleta
2 CH4 + O2
CH4 + O2
CH4 + H2O
CH4 + NH3 + 3/2 O2
CO + 3 H2 ( gaz de sintez)
HCN + 3 H2O
Acid cianhidric
Page7