1.

ALCANI (parafine) - teorie

Definitie:
Alcanii sunt hidrocarburi aciclice saturate ce contin legaturi simple de tip C-C , C-H, iar rapoartul de
combinare C:H este dat de formula generala CnH2n+2 unde n reprezintanumarul atomilor de carbon din
molecula. In alcani toti atomii de C sunt hibridizati sp3 si au N.E. =0 .
Cicloalcanii sunt hidrocarburi ciclice saturate cu NE =1, iar atomii de carbon sunt hibridizati sp3.
In alcani legaturile C-C au lunginea de 1,54 , iar legaturile C-H au lunginea de 1,09 .
Legaturile C-C permit rotirea libera a atomilor in jurul axei lor determinand existenta a doua pozitii :

Forma eclipsat
CH3 CH3 (etan)

Forma intercalat aceasta forma este

mai stabil pentru c repulsiile intre atomi sunt minime.

Aceste doua pozitii posibile intalnite in alcani sunt izomeri de conformaie un tip special de
stereoizomeri.
Denumirea alcanilor se face adaugand la numarul (in limba greaca) ce indica atomii de carbon a sufixului
an de la alcan . Exceptie de la aceasta regula fac primii 4 alcani care au denumiri speciale :
CH4 - metan
C2H6 CH3-CH3 etan
C3H8 - CH3-CH2-CH3 - propan
C4H10 - CH3-CH2-CH2-CH3 - butan
C5H12 - CH3-(CH2)3 -CH3 - pentan
C6H14 - CH3-(CH2)4-CH3 - hexan
C7H16 - CH3-(CH2)5-CH3 - heptan
C8H18 - CH3-(CH2)6-CH3 - octan
C9H20 - CH3-(CH2)7-CH3 - nonan
C10H22 - CH3-(CH2)8-CH3 - decan
C11H24 - CH3-(CH2)9-CH3 - undecan
C12H26 - CH3-(CH2)10-CH3 - dodecan
C20H42 - CH3-(CH2)18-CH3 - eicosan
Cicloalcanii se denumesc asemanator alcanilor la care se adauga prefixul ciclo

Ciclopropan ( C3H6)

Ciclopentan (C5H10)

Ciclobutan ( C4H8)

Ciclohexan ( C6H12)

Seria omoloaga- reprezinta o succesine de termeni in care fiecare termen difera de vecinii sai
prin una sau mai multe grupari metilen ( -CH2-) . Conditia de baza pe care trebuie sa o indeplineasca
omologii din serie este ca toti sa aiba aceeasi F.M. generala. Ex: C 5H12 este omologul superior fata
de C4H10 , dar poate fi omolog inferior fata de C 6H14. Toti compusii dontr-o serie omoloaga au
proprietati asemanatoare ( unele proprietati fizice pot fi diferite ).
Radicalii alchil (R-) - se obtin prin indepartarea atomilor de hidrogen (unul sau mai multi )
dintr-o hidrocarbura stabila . In functie de numarul atomilor de hidrogen eliminati radicalii alchil
pot fi :
Radicali monovalenti (se indeparteaza 1 atom de hidrogen ). Denumirea se realizeaza prin
inlocuirea sufixului an cu il.
Denumirea
alcanului

Formula plan a alcanului

metan

CH4

- CH3

metil

etan

H3C CH3

CH3CH2-

etil

H3CCHCH2-

propil

H3CCHCH3

secpropil

propan

butan

H3C CH2 CH3

H3CCH2CH2CH3

Formula grupei alchil

(izopropil)

H3CCH2CH2CH2-

n-butil

H3CCHCH2CH3

secbutil

H3CCHCH2izobutan

Denumirea
grupei alchil

H3C CH CH3

CH3

CH3

H3C C CH3

izobutil

ter-butil

CH3

Radicali divalenti (se indeparteaza 2 atomi de hidrogen).

Denumirea : an ilen (2 atomi de H de la atomi de C diferiti)
ex.: CH4 metan
- CH2 - r.metilen
C2H6 etan
- CH2 CH2 r. etilen
CH3 CH r. etiliden
C3H8 propan - CH2 CH2 CH2 - 1,3 propilen H3H
C CH CH2 - 1,2 propilen
H
Denumirea : an ilidente(2 atomi de H de la acelasi atom de C)
H CH C
H
CH3-CH2-CH3( propan)
3-C-CH3 - R propiliden
Radicali trivalenti (se indeparteaza 3 atomiHde H )
Denumirea an ilidin (3 atomi de Hde la acelasi atom de C) CH4 HC r. metin/ r. metilidin
Denumirea anin (3 atomi de H de la corboni diferiti) CH3-C r.etilidin CH2-CH r. etin
Radicalii alchil nu pot exista liber (sunt instabili), ei apar doar in mediul de reactie in care se
combina pentru o forma substante stabile (altele decat cele initiale).
Izoalcanii (structura si denumire). Izoalcanii sunt izomeri de catena cu catena aciclica ramificata .
Ex: pentru butan : C4H10
H3C-CH2-CH2-CH3 - normal butan (n-butan)- catena liniara
2

- izobutan catena ramificata

Denumirea unui izoalcan : Se alege catena liniara cea mai lunga si se precizeaza la final denumirea nalcanului respectiv. Daca sunt mai multe catene cu acelasi numar de atomi de carbon se alege drept catena
principala cea cu cele mai multe ramificatii. Se identifica radicalii si se denumesc inclusiv si pozitiile lor
(se are in vedere ca suma pozitiilor radicalilor sa fie un numar cat mai mic ), de aceea catena principala se
numeroteaza de la dreapta la stanga sau invers (de unde este mai aproape radicalul).
Daca 2 ramificatii diferite se afla la distante egale de capetele catenei
principale numerotarea catenei se va face astfel incat prioritate sa aiba
radicalul in ordine alfabetica a denumirii lui. Mai multi radicali identici se
indica prin prefixe : 2- di , 3- tri ,4- tetra , 5 penta. In denumirea unui
izoalcan se citesc mai intai radicalii in ordine alfabetica, pozitia lor, numele
lor si la final numele catenei principale. Ex:3 etil 3,4,5 trimetil heptan .
Alcanii prezinta izomeri de catena in functie de nr. atomilor de corbon ex:
C4H10- 2 izomeri; C5H12 3 izomeri; C6H14- 5 izomeri; C7H16 -9 izomeri;
C8H18 -18 izomeri; C9H20- 33 izomeri; C10H22 -75 izomeri; C15H32- 4347 izomeri.
Structura alcanilor In molecula alcanilor atomii de carbon sunt hibridizati sp3, au o simetrie tetragonala (
unghiurile dintre valentele atomului de carbon este de 109o28 , fiind orientate in spatiu asemanator unui
tetraedru regulat)

metan

etan

(leg C-H = 1,09 ; leg. C-C =1,54

)
Hidrocarburile cu catena liniara au de fapt o structura spatiala in zig-zag, in care datorita rotatiei libere
structurile pot fi eclipsate sai intercalate . Cea mai stabila structura este aceea in care atomii de carbon sunt
in acelasi plan .

Catenele cicloalcanilor adopta aranjamente putin diferite, dar incercand sa respecte orientarea
tetraedrica a covalentelor atomului de carbon hibridizat sp3. In ciclopropan nu se poate respecta unghiul de
109o28 , el fiind mult comprimat ( 60o) , din acest motiv in molecula apare o deviere adica o TENSIUNE
DE CICLU (BAYER) Cu cat aceasta deviere este mai mare cu atat compusul ciclic este mai instabil avand
un continut energetic ridicat ceea ce va determina acceptarea ciclopropanului ca o ALCHENA dand reactii
cu deschidere de ciclu
( vezi proprietati chimice )

Ciclopropan

Ciclobutan

Ciclopentan

Ciclohexan

La ciclobutan , ciclopentan , devierea este mult mai mica, fapt ce explica comportarea acestora asemanator
alcanilor (nu dau reactii cu deschidere de ciclu decat fata de H2
Structura ciclohexanului nu contine nicio deviere deci prezinta o structura stabila pentru ca ciclul format
nu este plan ci este deformat in spatiu pentru a-si pastra unghiul de 109 o 28. Se disting 2 izomeri
conformationali:

Structura baie

Structura scaun

Structura scaun este mult mai stabila pentru ca toate gruparile (CH 2) - SUNT INTERCALATE .
Alcanii prezinta doar izomerie de catena modul de legare al atomilor de carbon fiind diferit. Izomeria de
catena reprezinta IZOMERIE DE CONSTITUTIE . In cadrul STEREOIZOMERIEI alcanii superiori pot
prezenta si izomerie optica . Conditia de aparitie a izomeriei optice este ca cel putin un atom de carbon (sp 3)
sa contina 4 substituienti diferiti .

Acest izoalcan se prezinta in 2 forme :

1- dextrogir roteste planul luminii spre dreapta

2-levogir roteste planul luminii spre stanga

4

Proprietati fizice alcani

-La temperatura si presiune obisnuita (25 o C , 1 atm ) alcanii pot fi : Gazosi C 1-C4 ( alcani inferiori )
+ neopentanul; Lichizi C5-C17 (alcanii medii ); Solizi C18 (alcanii superiori).
-Alcanii gazosi nu au miros ,dar pentru a se sesiza eventualele degajari de gaz (multi alcani sunt
folositi drept combustibil ) si introduc substante gazoase ce contin S numite MERCAPTANI .
Alcanii superiori au miros caracteristic .
-Punctele de fierbere si punctele de topire cresc odata cu cresterea masei moleculare dar scad odata
cu cresterea ramificatiei in cazul izoalcanilor :cel mai ramificat punctul de fierbere este mai mic :
n-pentan p.f=36,1oC; izopentan-p.f=27, 8 oC; neopentan-p.f=9,4 oC
-n.hexan -p.f=68,8 oC; 3 metil pentan -p.f=63,3 oC; 2 metil pentan -p.f=60,3 oC; 2,3 dimetil butan
-p.f=58 oC; 2,2 dimetil butan -p.f=49,7 oC.
-Moleculele alcanilor sunt nepolare si intre ele se exercita legaturi fizice (interactiuni de tip Van der
Walls sau forte de dispersie) .
-Alcanii sint insolubili in apa dar solubili in solventi organici . Alcanii solizi plutesc pe apa, iar cei
lichizi stau la suprafata apei pentru ca au densitatea mai mica decat a apei (0,6-0,8 g/cm3)

Metode de obtinere .
1. Din surse naturale : Gazele naturale pot fi :
- Metan CH4 99% pur
- Gaz de sonda contin alcani de la C 1 la C4. Petrolul este un amestec de alcani , cicloalcani,arene
si compusi organici cu functiuni .
1200C
2. Sinteza direct din C i H2
C +2H2 < = >
CH4 Ni
3. Obinerea metanului din oxid de carbon si H2
CO +3 H2 250C = > CH4 +H2O
4. Obinerea alcanilor superiori. Sinteza Fischer Tropsch din gaz de sintez
n CO + (n+1)H2 360 C/1atm = > CnH2n+2 +H2O
5. Hidrogenarea alchenelor in prezenta de NI
CH2=CH2 +H2
CH3-CH3
Se foloseste H2 si catalizator solid .
CH2=CH-CH3 c CH3- CH2-CH3
6. Hidrogenarea nalchinelor n prezent de Ni

7. Hidrogenarea alcadienelor n prezen de Ni

CH2=CH-C=CH2 + H2

CH3-CH=CH-CH3

CH3-CH2-CH2-CH3

8. Sinteza Wurtz reactia derivatilor monohalogenati cu Na metalic cu marirea catenei alcanului.

2CH3-CH2-Cl + Na
CH3- CH2- CH2-CH3 +2NaCl

9. Reactia compusilor dihalogenati izolati cu metale divalemte (Mg, Zn).

cicloalcanilor cu C4-C5-C6 atomi de carbon.

Pentru obtinerea

10. Reducerea alcoolilor cu HI la 200oC

CH3-CH2-OH + 2HI
CH3- CH3 + I2 +H2O
11. Reactia alcoolilor cu compusi organo magnezieni ( R. Zerevitinov)
CH3-CH2-OH + CH3MgCl
CH4 + CH3-CH2-O-MgCl
12. Hidroliza compusilor organo magnezieni ( R. Grignard )
CH3-CH2-MgI +HOH
CH3- CH3 + MgI(OH)
13. Decarboxilarea acizilor

14. Electroliza unei solutii acide (Sinteza Kolbe )

2CH3-COO-Na+
2H2O
anod (+)
catod (-)

2CH3-COO-+ 2 Na+
2H++2HO-

2CH3COOHO2 Na+

2CH3-COO-CH3+-CH3

2-CH3 + 2 CO2
CH3- CH3

2H+
2H-H+ -H
(H2)
Reactie secundara 2HO-+2Na+
2HaOH
Reactie totala : 2CH3COONa+ + 2 H2O
CH3-CH3 + 2 CO2 + 2NaOH+H2
15. Hidroliza carburilor metalice
Al4C3 + 12H2O
4Al(OH)3 + 3CH4
Be2C + 4H2O
2Be(OH)2 + CH4

Proprietati chimice
Alcani (parafine), parum affinis (afinitate chimica mic) Adica cu reactivitate scazuta .
Dupa natura legaturilor chimice care se rup C-C ,C-H, alcanii pot da urmatoarele tipuri de reactii :
Legaturile C-C se rup in : a) Reactii de substitutie
b) Reactii de dehidrogenare (piroliz)
c) Reactii de oxidare
Legaturile C-H se rup in : a) Reactii de descompunere termica
b)Reactii de izomerizare
c) Reactii de ardere (oxidare total)
1. Reactii de substitutie sunt reactii in care sub actiunea unui reactant unul sau mai multi atomi
de H sunt inlocuiti (substituiti cu atomi sau grupari functionale provenite din reactant ).
1.a Cea mai important reacie de substituie este R.de halogenare ( F,Cl,Br,I )
CH4 nu reactioneaza cu Br2, ceilalti alcani da. I2 nu reactioneaza cu alcanii pentru ca HI format
reduce iodura de alchil formata .
CH4+I2
CH3I +HI
dar
CH3I+HI
CH4+I2
Cu F2 reactioneaza indirect pentru ca direct reacioneaz violent la -187OC
CH4+2F2
C+ 4HF .
Indirect compusii halogenati reactioneaza cu fluoruri metalice :
6

2CH3-CH2-Cl + HgF2
2CH3-CH2-F + HgCl2
Reactia de halogenare este neorientata adica poate fi substituit atomul de H din alcan rezultand
dupa caz un compus sau un amestec de izomeri

CH3-CH2-CH2-CH3 +Cl2
Clorura sau bromura se poate realiza la lumina sau in absenta luminii dar la temperaturi ridicate
(300-600oC)
CH4+Cl2
CH3Cl+HCl (clorometan)
CH4+2Cl2
CH2Cl2+2HCl (clorur de
metilen)
CH4+3Cl2
CHCl3+3HCl (cloroform/clorur de metilen)
CH4+4Cl2
CCl4+4HCl
1.b. Reactia de nitrare alcanii pot reactiona cu acid azotic solutie Cp 40%-60% HNO 3 la cald,
sau la rece Cp HNO3 20 % rezultand nitroderivati :
CH4+HNO3
CH3-NO2 + H2O
(nitrometan)
Nitroderivatii se mai pot obtine si prin tratarea derivatilor halogenati cu azotitul de Ag ( Metoda
Mayer)
CH3-CH2-Cl + AgNO2
CH3-CH2- NO2 + AgCl ( precipitat alb )
2. Reactii de izomerizare proces reversibil n care sub aciunea AlCl3 anhidr la 50-100oC se rup
legaturi C-C i C-H rezultnd un izoalcan
20%
80%

Reactia este reversibila cu echilibrul deplasat spre izoalcan . Din acest motiv reactia are aplicatii
practice in obtinerea benzinelor de calitate superioara pentru ca izoalcanii ard mai bine in motoarele
cu explozie a automobilelor comparativ cu alcanii cu catena liniara .
Reactia de izomerizare numit i reacie de transpozitie poate fi prezent i la cicloalcani

3. Reactia de dehidrogenare este un proces de descompunere termica in care se rup (scindeaza) 2

legaturi C-H de la 2 atomi de C vecini cu formare de alchene cu F.M CnH2n i NE = 1.
Reactia de dehidrogenare (piroliza) se desfasoara la temperatur nalt 600-900 oC ( peste 650oC ),
sau la temperatur joas 400-600oC (dar n prezen de Al2O3/ Cr2O3).

Pentru alcanii cu C 6-C8 este posibila dehidrogenarea avansat (reformare sau platformare catalitica
) din care rezult arene cu NE.= 4.

4. Reactia de cracare este un proces de descompunere termic n care se rupe o legatura C-C i apoi o
legatur C-H de la un atom de C vecin rezultnd un amestec de alcani si alchene cu numar mai mic de
atomi de C:

5. Reactii de oxidare a metanului Reactii de ardere incomplet n care se rup legaturile C-H rezultand
derivati ai metanului :
a.Obinerea alcolului metilic sau metanol-un alcool toxic care consumat n cantiti mici provoac orbirea
iar n cantiti mai mari poate fi letal.

b.Obinerea formaldehidei

FORMOL conine 40% CH2=O + 60% H2O pr. de masa

c. Obinerea gazului de sintez

CH4+O2(insuficient)
d.Reactia

de

amonooxidare

metanului

cu

formare

C +2H2O(negru de fum)
de

HCN

(acid

cianhidric)

e. Conversia catalitica a metanului: a)

f. Clorurarea la lumina a metanului

CH4+Cl2
CH4+2Cl2
CH4+3Cl2
CH4+4Cl2

CH3Cl+HCl
CH2Cl2+2HCl
CHCl3+3HCl
CCl4+4HCl

g. Cracarea in arc electric a metanului (metoda de obtinere a acetilenei)

Datorita reactiilor secundare a si b (acetilena obtinut la 1200oC se poate descompune in elemente)

randamentul acestei transformari chimice este scazut 60-70%.
Recomandare : odata obtinuta acetilena se scoate din mediul de reactie sau se raceste reactantul cu un jet de
apa rece pentru a evita descompunerea acetilenei in elemente.
j. Metanul reactioneaza energic cu F2 cu formare de :
CH4+2F2

C(solid ) +4HF

Reactie la -187o C

Importanta metanului
CH4 este recunoscut ca : - gaz de balta (gasit in malul baltilor)
- gaz grizu (in amestec cu aer = exploziv pentru minele de carbuni )
9

-gaz de sonda (sursa naturala)

CO2+2H2O +8300 kcal / m3 (combustibil cu putere caloric

CH4+2O2
mare)
Putere caloric= cldura degajat la arderea 1 Kg combustibil. Pentru ca alcanii ard cu o viteza mare si cu
o degajare de caldura importanta sunt considerati combustibili.
Puterea calorica a metanului este maxima cand combustibilul utilizat in amestec cu aerul (20% O 2+80%N2)
arde incet, uniform, complet, fara depunere de carbune si fara detonatie .
C.O. (cifra octanica) indica calitatea benzinelor dupa gradul lor de detonare : Ex: n-heptan are C.O =0,
arde cu detonatie, iar izooctanul (2,4,4trimetil pentan) are C.O =100 , arde fara detonatie.
O benzina cu C.O = 80 contine un amestec de 80 % izooctan (arde fara detonatie ) 20% n-heptan (arde cu
detonatie pentru ca trebuie sa apara la inceput o scanteie ).
C.O poate sa reprezinte deci procentul de izoalcan (ex 80%) dintr-un amestec ce contine si n-alcan cu
aceeasi rezistenta la detonatie ca si benzina examinata .
6. Reactia de ardere a alcanilor este folosita pentru determinarea F.M. a unui alcan necunoscut .

procente volumetrice
V aer = 5 x nr.moli O2 x 22,4
7. Alcanii superiori se pot oxida cu formare de acizi grasi

Stabilitatea la oxidare creste cu gradul de ramificare si scade cu lungimea catenei de aceea se foloseste
reacia de oxidare pentru obinerea acizilor grasi care sunt acizi monocarboxilici liniari cu numr par de
atomi de C
Ex: ac palmitic CH3-(CH2)14- COOH;

ac stearic

CH3-(CH2)16 COOH

Cicloalcanii se pot oxida cu O2 din aer la temperaturi ridicate rezultand derivati ai hidrocarburilor.

10

Acid hexandioic

11