ALCANI

NUME:IORDACHE SORIN
PROFESOR:ANDREI ILEANA
CLASA: a X-a B
 DEFINIŢIE:
 Alcanii sunt hidrocarburi saturate
aciclice cu catena liniară şi cu
formula CnH2n+2 .
 EXEMPLE:
 Cel mai simplu reprezentant al seriei
fiind metanul cu formula CH4. Următorii
termeni ai seriei omoloage sunt: C2H6 -etan
C3H8 - propan C4H10 - butan.Ceilalți termeni
sunt denumiți în funcție de numărul atomilor
de carbon cu ajutorul prefixelor
grecești: penta (de la 5), hexa (de la 6)

Etan
 Izomerie:
Izomerii sunt substanţe cu aceeaşi formulă moleculară, dar
cu proprietăţi şi structuri diferite.
La alcani izomeria este determinată de posibilitatea atomilor
de carbon de a se uni diferit în catenă – izomerie de
catenă.
Pe lângă atomii de carbon primar şi secundar dintr-un alcan
normal, în izoalcani apar atomi de carbon terţiar şi
cuaternar.
După tipul catenei, alcanii sunt:
Normal alcani (parafine) – cu catenă liniară (n-alcani);
Izoalcani (izoparafine) cu catenă ramificată (i-alcani).
 NORMAL ALCANI:
Nr. de atomi Formulă Denumirea
Formulă structurală
de carbon moleculară alcanului

1. CH4 CH4 metan

2. C2H6 H3 – CH3 etan
3. C3H8 H3C – CH2 – CH3 propan
4. C4H10 H3C – CH2 – CH2 – CH3 butan
5. C5H12 H3C – (CH2)3 – CH3 pentan
6. C6H14 H3C – (CH2)4 – CH3 hexan
7. C7H16 H3C – (CH2)5 – CH3 heptan
8. C8H18 H3C – (CH2)6 – CH3 octan
9. C9H20 H3C – (CH2)7 – CH3 nonan
10. C10H22 H3C – (CH2)8 – CH3 decan
C H H C – (CH ) – CH
 PROPRIETĂŢI FIZICE:
 În funcţie de masa lor molară, alcanii sunt gazoşi, lichizi sau
solizi.
Datorită diferenţei mici de electronegativitate dintre atomii de
carbon si de hidrogen, alcanii conţin numai legături
covalente nepolare. Între atomii alcanilor se exercită forte van
der Waals.
Cu cât molecula este mai mare cu atât energia necesară pentru
ruperea forţelor intermoleculare este mai mare, iar punctele 
de fierbere corespunzătoare cresc.
- densitate: alcanii plutesc deasupra apei.
- solubilitate: sunt nemiscibili cu apa.
- nu au culoare sau miros.
 PROPRIETAŢI CHIMICE:
 Denumirea de parafine provine de la “parum affinis”-
afinitate (chimică) mică, adică au reactivitate chimică
scăzută. Reacţiile chimice la care participă alcanii se
grupează după natura legăturilor covalente care se
desfac(legăturile C─H se desfac la substituţie,
dehidrogenare, oxidare; legăturile C─C se desfac la
descompunere termică, izomerizare, ardere).
 1. Reacţiile de substituţie
 Halogenarea:→ derivaţi halogenaţi
 R─H + X2 → R─X + HX
2. Reacţiile de izomerizare
 au loc la temperatura de 50 - 100°C sub acţiunea unor catalizatori
ca bromura sau clorura de aluminiu anhidră. Această reacţie a fost
descoperită de chimistul român C.D. Neniţescu.
3. Reacţiile de oxidare 
sunt reacţiile care au loc în prezenţa oxigenului. Acestea pot fi:
oxidări incomplete şi oxidări totale
Oxidări incomplete ale metanului:
CH4 + 1/2O2 → CH3OH (metanol) la 60 atm şi 400°C
CH4 + O2 → CH2O (aldehida formica) + H2O catalizatori oxizi de
azot, 400-600°C
2CH4 + O2 → 2CO + 4H2(gaz de sinteză)
Arderi: Oxidarea totala a alcanilor conduce la formarea dioxidului
de carbon şi a apei, cu degajare de căldură. Aceasta explică
folosirea unor alcani ca şi combustibili.
CH4 + 2O2 → CO2 + 2H2O + Q(căldură)
4. Descompunerea termică a alcanilor
Alcanii prezintă stabilitate termică ridicată (la temperaturi mai
mici are loc cracarea acestora,iar la temperaturi mai mari de de
650°C are loc dehidrogenarea).
Cracare
CH3─CH2─CH2─CH3 → CH4 (metan) + CH2═CH─CH3
(propena)
→ CH3─CH3 (etan) + CH2═CH2 (etena)
Dehidrogenare
CH3─CH2─CH2─CH3 → CH2═CH─CH2─CH3 (1-butenă)+
H2
→ CH3─CH═CH─CH3 (2-butenă)+ H2
 ACTIUNEA ALCANILOR ASUPRA ,
MEDIULUI SI ASUPRA OAMENILOR
Alcanii sunt compusi organici nepolari şi sunt practic insolubili
in apa, dar sunt buni solventi pentru alte substante organice cu
molecule nepolare. Cunoasterea acestor proprietati face posibila,
atat utilizarea alcanilor ca materii prime sau auxiliare in fabricarea
unor produse utile, cat şi evaluarea şi reducerea riscurilor in cazul
dezastrelor ecologice.
Alcanii superiori in stare solida, vaselina sau parafina, care au
un grad mare de puritate, se folosesc ca substante auxiliare la
fabricarea unor produse farmaceutice sau cosmetice comercializate
sub formă de crema. Vaselina are efect emolient si ajuta la
mentinerea umiditatii pielii.
 BIBLIOGRAFIE:
ro.wikipedia.org
www.scientia.ro
www.didactic.ro