ALCHINE

https://youtu.be/LajVSr9l-T0
Se înlocuiește sufixul „-an” de la alcanii cu același număr de atomi de carbon cu sufixul „-
ină”.
etină (acetilenă)  propină C-C-C
La alchinele cu mai mulți de trei atomi de carbon se indică poziția legăturii triple prin
atomul de carbon care are cea mai mică cifră în numerotarea catenei principale pentru
această legătură.

 1-butină

 1-pentină

Structură
Cei doi atomi de carbon intre care există tripla legatură sunt hibridizaţi Sp, ceilalţi
atomi din catenă sunt hibridizaţi Sp_3. Legătura covalentă triplă nepolară  C-C
este formată dintr-o legatură σ şi două legături π. Prezentând două
legături π slabe ce se rup relativ uşor acetilena şi în
general alchinele sunt substanţe reactive. Deşi cele două legaturi π blochează
rotirea liberă a celor doi atomi de carbon, alchinele nu prezintă  izomerie
geometrică  din cauză că la cei doi atomi de carbon angajaţi în tripla legătură
prezintă doar un singur substituent.
Denumirea alchinelor se face înlocuind terminația “ an ” a alcanilor cu terminația “
ină ”. Pentru alchinele cu număr mai mare de atomi de carbon și cu catenă
ramificată se folosesc aceleași reguli utilizate la celelalte hidrocarburi utilizate.
Formula generală a alchinelor CnH2n-2
n = 2 H – C ≡ C –H etina sau acetilena (primul termen C2H2 )
n = 3 H3C - C ≡ CH propina (al doilea termen C3H4 )
n = 4 H3C - C ≡ C –CH3 2-butină (al treilea termen C4H6 )
HC ≡ C –CH2- CH3 1-butina

Radicali – cei mai utilizați radicali proveniți de la alchine sunt:

CH  C etinil
CH  CCH2  2-propinil (propargil)
Izomerie

Alchinele pot prezenta următoarele tipuri de izomerie:

1. Izomeria de catenă începe cu alchina cu 5 atomi de carbon
Izomerii pentru alchinele cu formula moleculară C5H8
HC ≡ C − CH − CH3
│ CH3 3-metil-1-butină

HC ≡ C – CH2 – CH2 – CH3 1- pentină

H3C – C ≡ C – CH2 – CH3 2 –pentină
Legătura triplă din alchine: face imposibilă rotaţia în jurul ei.
Izomerie
Alchinele cu aceeasi formula moleculara care difera prin aranjamentul atomilor de carbon in molecula
sunt izomeri de catena.

   Exemplu:    CH3-C≡C-CH2-CH2-CH3  si CH3-C≡CH-CH3 

                              2-hexina                                                  4-metil-2-pentina

Alchinele cu aceeasi formula moleculara si cu aceeasi catena care difera doar prin pozitia triplei legaturi
in catena  sunt izomeri de pozitie.

   Exemplu:  CH≡C-CH2-CH2-CH2-CH3   SI   CH3-CH2-C≡C-CH2-CH3

                            1-hexina                                                   3-hexina

Alchinele,alcadinele si cicloalchenele cu aceeasi formula moleculara sunt izomeri de functiune

  Exemplu:   a)  1-pentina: CH≡C-CH2-CH2-CH3

                      b)1,3-pentadiena :CH2=CH-CH=CH-CH3

                      c) ciclopentena         :

Metode de obținere
Cel mai important termen al acestei clase este acetilena. Ea se obține
prin următoarele metode:
1. Hidroliza carbitului
CaC2 + 2H2 O →C2 H2 +Ca(OH)2
carbit lapte de var
Carbitul se obține prin reacția varului nestins cu carbunele (cocs).
CaO+ 3C → CaC2 +CO 600- 800 0C
Var nestins cărbune
CaCO3→ CaO+ CO la 0t
2. Piroliza în arc electric a metanului – are loc la temperaturi cuprinse
între 1300 – 1500°C și conduce la obținerea acetilenei. Concomitent cu
această reacție la aceeași temperatură are loc și descompunerea în
elemente a metanului, din acest motiv amestecul de reacție se răcește
brusc cu jet de apă.
1300 - 1500oC
2 CH4 → → → C2H2 + 3 H2
1300 - 1500oC
CH4 →→→→ C + 2 H2
3. Celelalte alchine se obțin prin dehidrogenarea derivaților dihalogenați
geminali sau vicinali
Derivați dihalogenați geminali – cei doi atomi de halogen (X) sunt legați
de aceiași atomi de
carbon.
Derivați dihalogenați vicinali – cei doi atomi de halogen (X) sunt legați
de atomi de carbon vecini.
 Proprietăți fizice
Acetilena, propina și 1 – butina sunt, în condiții obișnuite, în stare de
agregare gazoasă. Începând cu 2 – butina, alchinele sunt în stare de
agregare lichidă, iar cele cu număr mare de atomi de carbon sunt
solide.
Punctele de fierbere și de topire ale alchinelor sunt puțin mai mari decât
ale alcanilor și alchenelor cu același număr de atomi de carbon, cresc
odată cu creșterea masei moleculare și scad odată cu creșterea
numărului de ramificații. Densitatea alchinelor variază în același sens cu
punctele de fierbere și de topire. Acetilena este parțial solubilă în apă
astfel în condiții normale un litru de apă dizolvă un litru de acetilenă.
Solubilitatea acetilenei este mai mare în acetonă când un volum de
acetonă dizolvă la 12 atm, 300 de volume de acetilenă.
Acetilena este o substanță explozivă, iar transportarea ei se face în
rezervoare de oțel umplute cu tuburi ceramice îmbibate în acetonă, în
care se dizolvă acetilena.

Proprietăți chimice

1. Reația de adiție
a. Adiția hidrogenului la alchine se poate face în prezența catalizatorului
de nichel până la alcan sau în prezența catalizatorului de paladiu otrăvit
cu săruri de plumb până la alchena.

c. Adiția hidracizilor la alchine are loc în două etape. În prima etapă se

obține un derivate monohalogenat nesaturat, iar în a doua etapă se obține
un derivat dihalogenat saturat
Cele mai importante reacții de adiție se aplică acetilenei. La celelalte
alchine, adiția se face conform regulii lui Markovnikov.
 Adiția acidului clorhidric are loc în prezența catalizatorului de clorură
mercurică (HgCl2).
În prima etapă se obține clorora de vinil (important monomer în reacția
de polimerizare), iar în a doua se obține 1,1 – diclorometan

TAUTOMERIE - Formă de izomerie care se caracterizează prin ușurința

cu care izomerii trec unul în celălalt, datorită deplasării unei duble legături și a
unui atom de hidrogen.
- Proprietate a unor substanțe organice izomere de a trece cu ușurință
una în alta.
2. Reacția de substituție este o reacție specifică alchinelor cu legătură
triplă situată marginal. Substituția se poate face cu metale alcaline și
alcalino-pământoase sau combinații complexe ale metalelor tranziționale
a. Substituția cu metale alcaline și alcalino-pământoase – are loc la la
temperatură obținându-se acetiluri ale acestor alchine (compuși ionici).

Acetilurile metalelor alcaline și alcalino-pământoase sunt compuși ionici

stabili la temperatură ridicată, dar instabili în prezența apei, deoarece
reacționează cu aceasta refăcându-se alchina. Prin acest lucru se
evidențiază faptul că apa are un caracter acid mai pronunțat decât
alchinele cu legături triple situate marginal.
Acetiturile metelelor tranziționale sunt stabile față de apă, dar sunt
instabile la temperatură unde se descompun cu explozie.
3. Reacția de oxidare a alchinelor se poate face cu agenți oxidanți, dar și
cu oxigen din aer.
Reacția de ardere (O2) este foarte importantă, deoarece este puternic
exotermă; fiind folosită arderea acetilenei (are loc în suflătorul
oxiacetilenic – autogen) pentru tăierea și sudura metelelor, deoarece
temperatura ajunge la circa 3500°C.
 UTILIZAREA ALCHINELOR
Acetilena (etina) – este un compus de mare importanță, constituind baza pentru
obținerea unui număr foarte mare de compuși în industria chimică. Din acetilenă se
prepară aldehida acetică, acetona, clorura de vinil, acetatul de vinil, vinilacetilena,
nitrilul acrilic. Se folosește de asemenea la sudura oxiacetilenică și la iluminat.
Se mai  utilizează pentru :
  sudarea și tăierea metalelor
 ca sursă foarte luminoasă de lumină albă în lampe autonome, ce
rezultă în urma reacției dintre carbura de calciu și apa
 obținerea elementelor explozive
 producţia de acid acetic, alcool etilic, solvenţi, materiale plastice,
cauciuc, hidrocarburi aromatice
 obținerea carbonului tehnic
 obținerea acetaldehidei care, la rîndul ei, prin oxidare formează
alcoolului etilic (etanol)
 obținerea clorurii de vinil în urma reacției dintre acetilenă și acid
clorhidric
 obținerea policlorurii de vinil  prin polimerizarea (legarea)
monomerelor de clorură de vinil (CH2 = CHCl) 

Lampă pe baza acetilenei

 Lampă pe baza acetilenei

 

Acest tip de lampă era utilizat pe scară largă în trecut – erau instalate
la mașini și chiar biciclete. Astăzi se utilizează doar în cazuri de
necesitate de exemplu în speologie (activitatea de a identifica,
explora, studia, cartografia și vizita locații subterane).
Alcoolul etilic (etanolul)
Se prezintă ca o substanță lichidă incoloră, solubilă în apă în orice
proporții. Acționează asupra organismului – atât direct, cât și prin
compușii în care se transformă pe cale enzimatică. Din punct de
vedere fiziologic, el are o acțiune depresivă și acționează ca un
anestezic.

Policlorura de vinil (PVC)

Policlorura de vinil (cu numele prescurtat PVC)  este o substanță din
categoria materialelor termoplastice cu o structură amorfă. Principalul
avantaj al PVC este compatibilitatea sa cu mai multe tipuri de aditivi,
motiv pentru care este considerat un polimer cu o mare versatilitate.
Această compatibilitate permite adăugarea de agenți deignifugare,
deși PVC insuși este un agent ignifug (datorită prezenței clorului în
structura polimerului). PVC-ul rigid este larg utilizat în domeniul
construcțiilor (profile pentru uși și ferestre, panouri celulare, etc.).
PVC poate fi plastifiat pentru a deveni flexibil, putând fi astfel utilizat
pentru obținerea echipamentului medical și a produselor pentru
pardoseli.

PVC se remarcă prin excelente proprietați de izolare electrică,

impermeabilitate și rezistenţă la impact (ideal pentru cabluri electrice,
materiale de construcție).
(Cizme de cauciuc, Teu utilizat în construcţii – ambele realizate din policlorură
de vinil)

Propina  (CH3–C≡CH )
În condiții normale, este un gaz incolor, nu are miros neplăcut. Se
utilizează ca combustibil pentru rachete, fiind mai puțin toxic decît cele
utilizate în mod obișnuit.

IMPORTANȚA  ALCHINELOR
Sigur, alchinele au o importanță majoră nu doar în chimie, dar și în
viața noastră de zi cu zi. Alcoolul etilic, clorura de vinil, policlorura de
vinil – toate acestea sunt folosite pe larg în industrie, pentru că, fiind
mai puțin toxice, devin mai convenabile de utilizat.

CURIOZITĂŢI 
 Etina şi propina sunt compuşi organici produşi în cea mai mare
cantitate pe plan mondial.
 Etina este produsă de plante şi stimulează coacerea fructelor, încolţirea
seminţelor şi maturizarea florilor.
 În emanaţia urât mirositoare a sconcsului apar doi derivaţi ai trans-2-
butinei ce conţin grupe mercaptanice (- SH) sau de disulă (-S-S-).
 Feromonii insectelor sunt compuşi organici produşi de insecte în scopul
comunicării între ele. Numeroşi feromoni sunt derivaţi ai acetilenelor.
 Cea mai importantă este acetilena, un gaz utilizat în instalaţia de
oxiacetilenă pentru sudura şi aşchierea metalelor.