2.2.

ALCHENE
DEFINITIE, OMOLOAGA, DENUMIRE , SERlE .
Alchenele sunt hidrocarburi aciclice, nesaturate care con tin in molecula lor 0 dubla legatura intre doi atomi de carbon. Formula generala a alchenelor este CnH2n. Daca se inlocuie!?te n in formula generala a alchenelor, CnHZn cu valori intregi !?i succesive incepand cu 2 se obtine seria omoloaga a alchenelor (n = 2,3, 4 ...); primul termen din serie este etena (vezi fig. 2. 29).

Denumire
Denumirea alchenelor se face prin inlocuirea, in denumirea alcanului, a sufixului an cu sufixul ena. Cateva exemple sunt date in tabelul 2.3. Tabelul 2.3. Formulele ~i denumirile alchenelor cu C2
Formula n moleculara Formula de proiectie
-

H:~::~:H

H H

H-C=C-H
I I

H H

C4.
Denumire

Formula de structura plana

CZH4

H-C=C-H H

I
H H

CHz=CHz

Etena

C3H6

H-C=C-C-H

I
H

I
H

I
H H

CH2=CH-CH3

propena

C4Hs

H-C=C-C-C-H

I I
H H

2. CHz=CH-CHz-CH3
1-butena

I
H H

I
H

I
H

C4Hs

H-C-C=C-C-H H

I
H

CH3-CH=CH-CH3

2-butena

Fig. 2. 29. Modelarea structurii etenei: a. formula Lewis; b. formula de proiectie; c. imaginea moleculei: 1. model deschis; 2. model compact.

Incepand cu cel de al treilea termen al seriei omoloage a alchenelor, in denumire se precizeaza pozitia dublei legaturi (vezi abelul 2.3). Exercitiu , ,. Scrie forniulele de structura ale urmatoarelor alchene: 2-pentena !?i3-hexena. """"""

Denumirea alchenelor cu catena ramificata se face dupa egulile IUPAC, stabilite pentru alcani, la care se mai adauga rmatoarele: 1. Catena de baza trebuie sa contina dubla legatura, chiar aca exista 0 alta catena cu mai multi atomi de carbon, dar in care nu se afla dubla legatura; de exemplu:

alegere corectii deoareee este eea mai lunga catena In care se afla dubla legatura;

alegere incorecta deoareee nu contine dubla legatura In catena cea mai lunga.

2. Catena de baza se numeroteaza astfel incat un atom de carbon din dubla legatura sa primeasca numarul eel mai mic:

.5 __

.GHa=--y--.-f-- CI:l= ....GH

CH3 CH3

CH3 41_3_.2- __-1-,

CH3
1
3

_CH3

=-_y_- f'
CH3 CH3

2J

4 5 . .G1::I_:CH3

alegere corecta deoarece dubla legatura se afla la atomul de carbon eu numarul 2;

alegere incorecta deoarece dubla legatura se afla la atomul de carbon cu numiirul3.

Denumirea radicalilor derivati de la alchene se ob1ine folosind sufixul potrivit, conform regulilor stabilite la alcani; sunt ~i radicali care au denumiri uzuale, de exemplu (vezi fig. 2. 30): CHz=CHCHz=CH-CHzetenil (vinil) propenil (aliI).

"
Fig. 2. 30. Imaginea unor radicali (model deschis): a. etenil (vinil); b. propenil (alil).

Exercitii

, 1. Denume~te, conform IUPAC urmatoarele alchene cu catena ramificata: a) alchenele din exemplele. date pentru denumirea alchenelor cu catena ramificata; b) CH3-CHz-CHz-C -CH-CH-CH3
II I I I

CH CH3 CH3 CH3 c) CH3-CHz-C

I

=C -CH-CH3
I
I

CH3CHz CH3 CH3 Rezolvare: a) 2-etil-3-metil-1-pentena !?i3,4,4-trimetil-2-pentena; b) 4,5-dimetil-3-propil-2-hexena; c) 3-etil-2,4-dimetil-3-hexena. 2. Denume~te conform IUPAC urmatoarea alchena: CH3-C=CH-CH-CHz-CH3 .
I I I

CHz CH3

CHz
I

CH3

Structura unei alchene se deosebe~te de cea a alcanului cu acela~i numar de atomi de carbon prin existenta unei legaturi covalente duble intre doi atomi de carbon,
/

"C=C/

".

Pentru cercul de chlmie' -

Cum se formeaza aceasta legatura dubla? Pentru a raspunde la aceasta intrebare prive~te fig. 2. 31.a. In starea de valenta, daca se combina 1 orbital de tip s cu 2 orbitali de tip p se formeaza trei orbitali cu aceeai geometrie i energie (vezi fig. 2. 31.b) ~i care se numesc orbitali Sp2. Fiecare dintre ace~ti orbitali Sp2 este ocupat cu cate un electron. In starea de valenta, atomul de carbon are trei orbitali de tip Sp2 ~i un orbital p care nu ~i-a modificat forma ~i energia (fig. 2. 31.b). Orbitalii de tip Sp2 au geometrie plana trigonala (fig. 2. 31.c). Atomul de carbon aflat in aceasta stare de valenta se combina cu alt atom de carbon aflat Tn aceeai stare de valenta (fig. 2. 31.d). Fiecare atom de carbon participa la formarea legaturii chimice dintre ei cu cate un orbital de tip Sp2 ~i cu cate un orbital de tip p. Interactia intre cei doi orbitali de tip p, orientati perpendicular pe planul legaturii (fig. 2. 31.d), determina formarea unei legaturi de tip 7t. Prin Tntrepatrunderea orbitalilor de tip Sp2 se formeaza a legatura de tip cr. Astfel, Tntre cei doi atomi de carbon s-a format a legatura dubla. Fiecarui atom de carbon participant la legatura dubla Ii mai raman cate doi orbitali de tip Sp2prin care sa formeze legaturi simple cr cu hidrogenul. Compusul care se formeaza are formula C2H4 ~i geometria prezentata in fig. 2. 31.e. Un model al compusului cu formula C2H4 in care sunt indicate unghiurile dintre legaturi precum ~i lungimea acestora este prezentat in fig. 2. 32.a.

El"L\~~t
1i~

I~ ~

Fig. 2.31. Reprezentarea schematicii a formiirii legiiturii duble: a. structura inveli~ului de electroni al atomului de C; b. formarea celor 3 orbitali sp2; c. geometria o~bitalilor sp2; d. formarea legiiturilor cr ~i 7t intre 2 atomi de C; e. legiiturile chimice in molecula de C2H4.

Legatura dubla este formata dintr-o legatura cr ~i 0 legatura 7t. AtomLiI de carbon implicat intr-o dubla legatura formeaza trei legaturi cr coplanare cu unghiuri de 1200 intre ele (fig. 2. 32.a). Legatura 7t se gase~te intr-un plan sitL!at perpendicular pe planulin care este situata legatura cr, ceea ce produce 0 impiedicare a rotatiei Iibere in jurul dublei legaturi (fig. 2. 32.b), spre deosebire de cazullegaturii simple C-C in jurul caruia rotatia este libera. Lungimea unei legaturi duble intre doi atomi de carbon .este o de 1,33 A. Legatura 7t este mai slaba decat legatura cr, ceea ce explica reactivitatea mare a alchenelor. Alchenele participa la reactii chimice in care legatura 7t se scindeaza ~i cei 2 atomi de carbon, rama~i fiecare cu cate 0 valenta libera, participa la formarea unor noi legaturi cr, mai stabile (vezi proprietatile chimice ale alchenelor).

Fig. 2. 32. Structura alchenelor: a. model structural spatial deschis al etenei; b. orientarea in spatiu a planurilor legiiturilor cr ~i 7t in alchene.

Alchenele cu cel pu'in patru atomi de carbon Tn molecula dau urmatoarele tipuri de izomeri:

Izomeri de catena;

de exemplu: butena, C4Ha se

gase~te sub forma a doi izomeri de catena: CH2=C-CH3 CH2=CH-CH2-CH3 I CH3 l-butena 2-metilpropena sau izobutena (catena liniara) (catena ramificata). Substan,ele care au aceea~i formula moleculara, dar se deosebesc prin pozi'ia unei unitali structurale sau a unei grupe funclionale sunt izomeri de pozilie. Izomerii de pozi'ie ai alchenelor se deosebesc Tntre ei prin pozitia dublei legaturi. De exemplu, alchena cu formula moleculara C4Ha are 2 izomeri de pozilie (vezi fig. 2. 33): CH2=CH-CH2-CH3 CH3-CH=CH-CH3 Fig. 2. 33. Imaginea izomerilor de pozitie ai butenei (modele deschise): a. l-butena; b. 2-butena.

Izomeri de pozitie.

Exercitiu
~ Scrie f~rmulel~ de structura ale izomerilor de pozi'ie ~i de catena ai hidrocarburii cu formula moleculara CSHlO.

Izomeri geometrici
Orientarea perpendiculara a planului legaturii 7t pe planul Tn care este situala legatura cr produce Tmpiedicarea rota'iei libere Tnjurul dublei legaturi ~i aparilia izomeriei geometrice. o a/chena cu substituenti diferiti la fiecare dintre cei doi atomi de carbon participanti la dubla legatura are izomeri geometrici. Cand la cei doi atomi de carbon participanti la dubla legatura exista aceeai pereche de doi substituenti, diferiti fntre ei, alchena are doi izomeri geometrici care se numesc: cis ~i r~spectiv trans. De exemplu, Tn cazul 2-butenei, CH2=CH-CH2-CH3 , fiecare atom de carbon participant la dubla legatura are cate doi substituen'i diferili: un atom de hidrogen ~i un radical metil (fig. 2. 34). 2-butena este 0 alchena disubstituita simetric ~i are 2 izomeri geometrici. Cei doi izomeri se denumesc Tn func'ie de orientarea substituenlilor identici: cis cand sunt de aceea~i parte ~i trans cand se gasesc de parli opuse ale planului dublei legaturi (fig. 2. 34): H, /H /C=C" H3C CH3 ~ cis-2-butena H, /CH3 /C=C, H3C H trans-2-butena.

Fig. 2. 34. Imaginile moleculelor izomerilor geometrici ai 2-butenei: a. cis-2-butena; b. trans-2-butena.

Exercitii

'f. Preciz~aza

care dintre alche'nele url'(latoare prezinta izomerie geometrica: a) 1-butena; b) 3-hexena.

Rezolvare a) 1-butena, CHz=CH-CHz-CH3 , are la unul dintre atomii de carbon participanti la dubla legatura cei doi substituenti identici, ~i anume doi atomi de hidrogen: H, /CH3 CHz-CH3 1-butena nu are izomeri geometrici. b) 3-hexena, CH3-CHz - CH CH - CHz-CH3 ' are cate doi substituenti diferiti la fiecare din cei doi atomi de carbon participanti la dubla legatura: 'H H /C=C" H

/C=C" . CH3 - CHz CHz - CH3 3-hexena are doi izomeri geometrici: cis ~i trans. 2. Modeleaza formulele de structura ale celor doi izomeri geometrici ai 3-hexenei. 4

I I
'Qi

~~9

'~
"0

IV

C' 0 ::s 18,; ~

"00

'E:!!!
CII-

IV
EO-

'" III
IV

'E '0 ::s r:::

c..8
CII
~C11

-E 2c

PROPRIETATI , FIZICE
Alchenele nu se deosebesc proprietatilor fizice. prea mult de alcani In privinta

j
-

CII

~ u;,B
G~
'<I

U"O

Stare de agregare
Primii termeni Cz -

Fig. 2. 35. Dependenta stiirii de agregare a alchenei de numarul de atomi de carbon din moleculii Tabelul 2.4. Punctele de fierbere ~i de topire ale alchenelor C2 - Cs. Alchena etena propena 1-butena cis-2butena trans-2butena izobutena 1-pentena pJ.oC -103,9 -47,7 -6,5 +3,7 +0,96 -6,6 +30,1 p.t.C -165,5 -185,2 -190 -139,8 -105,8 -140,7 -165,2

c4

(etena, propena

~i cele 4 butene

izomere) sunt gaze, urmatorii (pana la C18) sunt lichide, iar alchenele superioare sunt solide (vezi fig. 2. 35).

Puncte de fierbere (pJ.) ~i de topire (p.t.)

Analizeaza datele din tabelul 2.4. ~i apoi compara-Ie cu ce Ie din fig. 2. 10. Ce concluzii tragi? Temperaturile sau punctele de fierbere ~i de topire cresc oda ta cu cre~terea masei molare a alchenei ~i sunt putin mai cobora te decat ale alcanilor care au acela~i numar de atomi de carbon.

Densitate
Alchenele au densitatile corespunzatori. mai

i .cU~

<.
ale

t~
.

. .......-

mari

decat

a canil or

Solubilitate
Alchenele sunt insolubile In apa, dar s~ dizolva In solven ti organici (c1oroform, benzen, alcani). In general, izomerii trans au puncte de topire mai Inalte ~I solubilitati mai scazute decat izomerii cis. Punctul de fierbere ~i densitatea sunt mai Inalte la izomerul cis decat la trans (vezi tabelul 2.4).

:E
~
>
-

(,)

~
~.

aditie
OXI

PROPRIETATI , CHIMICE
Ai Invatat ca legatura dubla este formata dintr-o legatura cr ~i o legatura 1t. Legatura 1t este mai slaba decat legatura cr ceea ce explica reactivitatea mare a alchenelor ~i tendinta lor de a participa la reactii care au loc, fie cu scindarea legaturii 1t, fie cu uperea totala a dublei legaturi. Proprietatile chimice ale.alchenelor sunt rezumate In fig. 2. 36.

Reactii specifice legaturii duble

'd'

are

i=-

~polimerizare I substitu\ie

tu
ii2
~ D..

Reac1ii comune ~ ~ cu cele ale alcanilor

I

a~e~

Fig. 2. 36. Proprietiiti chimice ale alchenelor.

REACTIA DE ADITIE
Reactiile caracteristice alchenelor sunt reactiile de aditie la legiHura'dubla, ) C = C( . Tn aceste reactii se s'cindeaza n'umai legatura 1t ;;i se formeaza cate 0 noua legatura cr, la fiecare atom de carbon participant la legatura dubla. Au loc reactii de tipul: R-CH~CH-R'

at

+ X~Y

--.

R'-:"CH-E..CH-R'

la

la

in care cu R ;;i R' s-au notat radicalii alchil (R poate fi identic sau diferit de R'). Tn urma reactiei de aditie 0 molecula cu structura , , se obtine , spatiala, in care valentele fiecarui atom de carbon sunt orientate dupa varfurile unui tetraedru regulat.

Adilia hidrogenului
Reactia de aditie a hidrogenu/ui laalchene (reactia de hidrogenare) are loc in prezenta de catalizatori metale fin divizate: Ni, Pt, Pd (Ia temperaturi cuprinse intre 80 - 180C ;;i presiuni de pana la 200 atm). Tn urma reactiei de hidrogenare a a/chene/or se obtin a/canii coresp unza tori:
~~-1t----1

R-CH-YCH-R' a

+ H~

Ni

R-

I fC, P

CH-E..CH-R' I a la

Fig. 2. 37. Modelarea reactiei de aditie a hidrogenului la etena.

De exemplu, prin reactia de aditie a hidrogenului la etena se formeaza etan (fig. 2. 37): CH2=CH2 + H 2 CH3- CH3 Reactia de hidrogenare a alchenelor are loc in sistem heterogen deoarece in conditiile de lucru: hidrogenul este in stare gazoasa, alchenele pot fi gaze sau sub forma de solutie, produ;;ii de reactie (alcanii) sunt in stare fluida, iar catalizatorul este solid (vezi fig. 2. 38).

Exercitii
,. 1. Scri~ ecuatia reactiei de aditie a hidrogenului la propena. Denume;;te produsul de reactie obtinut. Rezo/vare: ! I N' CH2~CH-CH3+H.,t'H fC' p. CH3-CH2-CH3

I'

Fig. 2. 38. Modelarea catalizei eterogne de aditie a hidrogenului la etena: modelarea moleculei de etena in structura catalizatorului de Ni, privita la microscopul electronic.

propan 2. Scrie ecuatiile reactiilor de aditie a hidrogenului la: a) 1-butena; a) 2-butena. Denume;;te produ;;ii de reactie obtinWi.

.4

Adilia halogenilor
Prin aditia halogenilor, X2 (X2 = C12,Br2' 12)la legatura dubla (reactia de halogenare) se obtin compui diha/ogenati in care cei doi atomi de halogen sunt invecinati (compui diha/ogenati vicinalt): ~~-----I R - CH""~CH-R' + X,.l. X --. R - CH-E..CH-R' a t I la la

De exemplu, ecuatia reactiei de aditie a c10rului la etena este (vezi fig. 2. 39):
.4
I , l

CH2=CH2

+ CI2

etena 1,2-dicloroetan. Numele de olefine, care a fost dat alchenelor, se datoreaza proprietaiii lor de a se transforma prin halogenare .in compu~i saturaii cu aspect uleios.

Exercitiu
~ Scrie ~cua1ia reaciiei de adiiie a CI2 la propena. Denume~te produsul de reaciie obiinut. "

Cel mai u~or se adiiioneaza c1orul, apoi bromul ~i cel mai greu iodul (vezi fig. 2. 40.). Reaciia de halogenare a alchenelor are loc, de regula, Tntr-un solvent inert (tetraclorura de carbon, CCI4, diclorometan, CH2CI2, sulfura de carbon, CS2). Adiiia de c10r ~i de brom este instantanee ~i cantitativa ~i se folose~te pentru recunoa~terea (identificarea) alchenelor ~i pentru determinarea lor cantitativa. ACTIVITATE EXPERIMENTALA

Fig. 2. 39. Modelarea reactiei de aditie a clorului 1a etena.

CI2

Br2

"2 ,
1

Experien{a se executa sub ni~ii, de catre profesor! Mod de lucru. Se prepara etena prin deshidratarea etanolului (alcoolului etHic) folosind montajul din fig. 2. 41. Se introduc in balon 5 mL alcool etilic ~i cateva bucati de porte1an (se poate folosi un balon Wurtz). Cu ajutorul palniei picuratoare se adauga, in picaturi mici, 15 mL de acid sulfuric concentrat. Incalzirea ba10nului se face cu atentie ~i cat mai uniform. La temperatura de aproximativ 170C incepe degaj area etenei ~i se opre~te incalzirea. Etena este barbotata intr-o solutie de Br2 in CC14 de culoare brunro~cata. Ce observi? Observafie: in solupa din vasul de prindere barboteaza un gaz care decoloreaza solutia de bram in tetraclorura de carbon (vezi fig. 2. 41.). De ce? Etena reaciioneaza cu bromul conform ecuaiiei reaciiei chimice: ~ CH2-CH2 Br

Fig. 2. 40. Reactivitatea halogenilor in reactiile de aditie la alchene.

Br

1,2-dibromoetan. Bromul din solutia de brom se consuma Tn urma reactiei cu , , etena ~i soluiia devine incolora.

Exercitiu
,. Scrie ~cuaiia reaciiei de adiiie a Br2 la propena. Denume~te produsul de reaciie obiinut. Fig. 2. 41. Decolorarea de catre etena a solutiei de Br2/ CC14. a. inaintea de producerea reaqiei b. dupa producerea reacpei
41

Aditia , hidracizilor
Hidracizii, HX (HX HCI, HBr, HI) se aditioneaza la alchene formandu-se derivati monoha/ogenati saturati.

Aditia , hidracizilor la alchenele simetrice

Fig. 2. 42. Reactivitatea hidracizilor in reactiile de aditie la alchene: HI>HBr>HCl. R-CH...J..-{CH-R

1t

crt

+ H~X

---

R-CH...CH-R

alchena simetrica De exemplu: - CH3-CH2

der~vat monohalogenat.

Icr

Icr

etena l-cloroetan (clorura de etil). Clorura de etil, cunoscuta sub numele de ke/en, este unul dintre primele anestezice locale folosite in medicina. Cel mai u~or se aditioneaza acidul iodhidric, apoi acidul bromhidric ~i eel mai greu acidul clorhidric (vezi fig. 2. 42.).

CI

Aditia , hidracizilor la alchenele nesimetrice

in cazu/ a/chene/or nesimetrice, de exemplu propena, de~i exista doua posibilitati de aditie a atomilor hidracidului, se formeaza intotdeauna un singur izomer (vezi fig. 2. 43) .

CH2-;CH-CH3

...... L . .__
1t,

+
"

~:=:=~ NU r===~_J

CH2-CH2-CH3

X
Fig. 2. 43. Posibilitatea de aditie a hidracizilor la propena. In anul 1870, chimistul rus V V Markovnikov a stabilit regula care ii poarta numele, cu ajutorul careia se poate prevedea modul in care se face aditia hidracizilor la alchene nesimetrice. Ea se poate enunta ~i astfel: Atomu/ de hidrogen din mo/ecu/a hidracidu/ui se fixeaza /a atomul de carbon (participant la dubla legatura), care are eel mai mare numar de atomi de hidrogen, iar ha/ogenul la atomul de carbon al dublei legaturi care are numar mai mic de atomi de hidrogen. Ecuatia reactiei chimice de aditie a acidului clorhidric la propena este: CH2""/ CH - CH3 + H -/CI---

Vladimir Vasilievici Markovnikov (1837-1901).

CH3- CH - CH3 CI 2-cloropropan (clorura de izopropil).

propena

Exercitiu
~ Scrie ~cuatia reactiei chimice de aditie a acidului bromhidric, HBr, la 1-butena. Denume~te produsul de reactie obtinut.

Aditia apei
Aditia apei la alphene are loc Tnprezenta acidului sulfuric concentrat ~i conduce la obtinerea de alcooli:

R- CH~CH-R
cr

+ H7'OH

H2S04

R-CH-CH-R

cr

I cr

Icr

alchena simetrica alcool. De exemplu, prin aditia apei la etena se obtine etanol:

OH

CH2=CH2 + H- OH

H2S04

CH3- CH2

OH etena etanol. Aditia apei la alchenele nesimetrice se face conform regulii lui Markovnikov:

CH2:ZCH-R + H7'OH
cr

1t

H SO
2 4.

~1

CH3-CH-R

OH alcool secundar (gruparea hidroxil, - OR este legata de un atom de carbon secundar). De exemplu, prin aditia apei la propena se obtine 2-propanol (fig. 2. 44):

CH2:ZCH-CH3+ H7'OH H2S04 CH3-CH-CH3

propena

OH 2-propanol (alcool izopropilic).

Fig. 2. 44. Imaginea moleculei de 2-propanol (model deschis).

REACTIA , DE POLIMERIZARE
Procesul in care mai multe molecule ale unui compus, monomer (sau mer), se leaga mtre ele, formand 0 macromolecula (polimer), este numit polimerizare. Denumirea de polimerizare vine de la cuvintele grece~ti poly numeros ~i meros parte. Numarul de molecule de monomer care formeaza polimerul se nume~te grad de polimerizare, n. De exemplu prin polimerizarea a n molecule de monomer A se obtine polimerul An:

nA -

-E-A1;j

monomer polimer Gradul de polimerizare, n ~i masa molara, M care ..faracterizeaza un polimer sunt valori medii (uneori notate ~i M). Alchenele au capacitatea de a se uni Tntre ele pentru a forma molecule compuse din unitati identice care se repeta de zeci, sute sau mii de ori, numite macromolecule. Polimerizarea alchenelor este 0 reactie de poliaditie care are loc cu ruperea legaturii 1t din fiecare molecula de alchena (monomer) ~i formarea de noi legaturi, cr, carbon-carbon.

Ecua\ia generala a reac\iei chimice de polimerizare alchene este: n CH2~ CH ----. R

a unei

monomer polimer. De exemplu, prin polimerizarea etenei se ob\ine polietena (polietilena) (fig. 2. 45):

nCH2=CH2 ----.
etena

-fCH2-CH27n
polietena (polietilena).

Exercitii
" 1. Scri~ ecua\ia reac\iei chimice de polimerizare a propenei ~i denume~te polimerul. Rezolvare: nCH2= CH ----. -fCH2CHr I I n

CH3

CH3

propena polipropena (polipropilena). 2. Scrie ecua\ia reac\iei chimice de polimerizare a cloroetenei, numita uzual clorura de vinil. Rezolvare: n CH2= CH ----.

CI Problema " Pnn pohmerizarea a 2 kg de etena se ob\ine polietena cu masa molara 42000 9 I mol. $tiind ca doar 80% din etena introdusa polimerizeaza se cere: a) scrie ecua\ia reac\iei chimice care are loc; b) calculeaza gradul de polimerizare al polietenei; c) calculeaza masa de polietena ob\inuta. Rezolvare: a) Verifica raspunsul cu reac\ia scrisa mai sus. 42000 = 1500 . Mmonomer 28 c) fntr-o reac\ie de polimerizare ce are loc cu un randament de 100%, se poate considera ca masa de monomer este egala cu masa de polimer obtinuta. b) n
Mpolimer

Fig. 2. 45. Modelarea reactiei de polimerizare a etenei.

, 80

mmonomer

mpolimer,

deci 100 2

= 1,6

kg etena polimerizeaza

~i se ob\in 1,6 kg polietena.

REACTII DE OXIDARE

Alchenele se oxideaz,a mai u~or decat alcanii: reac\ii de oxidare a alchenelor au loc sub ac\iunea agen\ilor oxidan\i. Reac\iile de oxidare a alchenelor decurg in mod diferit ~i conduc la compu~i diferi\i, in func\ie de agentul oxidant folosit ~i de condi\iile de lucru.

Reaclia de oxidare a alchenelor cu so/utie apoasa neutra sau de potasiu (reactiv Bayer) este numita oxidare blanda. Sub acliunea agentului oxidant se rupe numai /egatura 1t din legatura dubla ~i se formeaza dioli: compu~i care conlin doua grupari hidroxil,- OH la cei doi atomi de carbon vecini (dio/i vicinaIJ). In aceasta reaclie are loc ruperea legaturii 1t, ca ~i Tn cazul unei reaclii de adilie ~i se obline un compus saturat stabil.
slab bazica de permanganat Ecuatia genera/a a reactiei chimice de oxidare b/anda a a/chene/or poate fi scrisa Tn mod simplificat punand Tnevidenla

doar reactivii ~i produ~ii de reaclie compu~i organici: R-CH~CH-R'

~L

KMn04, HO-, H20

R-CH-CH-R' OH

cr

I cr

OH

Icr

alchena

diol vicinal

R ~i R' pot fi radicali alchil identici sau diferili. De exemplu, prin oxidarea blenda a etenei se obline etandiol: CH2=CH2
KMn04, HO-, H20

ACTIVIT ATE EXPERIMENTAL.\

..

Experienta se executa sub ni~a, de catre profesor! Mod de lueru. Se prepara etena ca in experimentului descris la pag. 41. Etena se barboteaza intr-un vas in care se aflii 20 mL solutie violeta de KMn04 0,5% ~i 5 mL solutie de NazC03 5%. Ce observi? Observafii: se observa decolorarea solutiei de KMn04 ~i aparitia unui precipitat brun (fig. 2. 46). De ce?

Etena reaclioneaza cu solulia de KMn04 conform ecualiei reacliei chimice:

Fig. 2. 46. Reactia etenei cu KMn04in mediu neutru sau bazic: a. inainte de producerea reactiei; b. dupa producerea reactiei.

3CH2-CH2+ 2Mn02+ + 2KOH OH

OH

Ecuatii/e reactiilor chimice de oxidare a a/chene/or se pot scrie ~i comp/et, cu evidenlierea tuturor reactivilor ~i a produ~ilor de reaclie ~i precizarea coeficienlilor stoechiometrici. Pentru a ca/cu/a coeficientii Tn ecuatiile reactiilor chimice de oxidare a compu~ilor organici se folose~te procedeul Tnvalat Tn clasa a IX-a la capitolul echilibre cu transfer de e/ectroni. Pentru stabilirea numerelor.de oxidare ale atomilor de carbon din compwjii organici se folose~te urmatoarea regula empirica: Fiecare atom de carbon dintr-un compus organic, Tmpreuna cu substituentii /ui (exclusiv a1tiatomi de carbon) este considerat o entitate Tn care suma algebrica a numerelor de oxidare ale tuturor e/ementelor componente este O.

Sau se poate proceda astfel: - pentru fiecare legatura C-H, i se atribuie carbonului N.O. = -1; - pentru fiecare legatura C - C i se atribuie carbonului N. O. = 0; - pentru fiecare legatura C - heteroatom i se atribuie carbonului N. O. = +1. Pentru cercul de chimie Exercitiu , Fig. 2. 47. Calcularea N.a. al atornului de C. ,. Calculeaza N.O. pentru fiecare din atomii de C din molecula etanolului (vezi fig. 2. 47). Rezolvare: C legat numai de atomi de H ~i de alt atom de Care N.O. -3, celalalt atom de C, legat In plus de un atom de 0 din grupa -OH, are NO -1.

Pentru a stabili coeficientii stoechiometrici se parcurg urmatoarele etape: 1. Scrii ecuatia reactiei redox fara coeficienti: CH2=CH-CH3 + KMn04 + H20 ~ CH2-CH-CH3+ OH

OH

Mn02++ KOH

2. Stabile~ti N.O. pentru fiecare atom din fiecare compus (reactivi ~i produ~i de reactie redox):
-2+1 -1+1 +1+7-2 -1+10+1 +4-2

CH2=CH-CH3

+ KMn04 + H20

~ CH2-CH-CH3+
-21+1

OH

-21

Mn02~+ KOH

+1

OH

3. Identifici atomii care I~i modifica N.O. ~i scrii procesele partia1e (semireactii) de oxidare ~i de reducere care au loc: -1e-2+1 -1+1 CH2=CH-CH3
I

-1e+1+7-2 + KMn04 + H20 ---~ +3e-

I---------------1 e----~
-1

-1+1 0 +1 CH2~CH-CH3+ -21+1 -21 +1 OH OH C

+4 -2 Mn02++ KOH

I
_

~ C
Mn

+3e-

~ Mn

4. Echilibrezi semireactiile scrise In etapa 3 tinand seama de: - legea conservarii masei ~i a sarcinii electrice ~i de faptul ca numarul electronilor cedati In procesul de oxidare trebuie sa fie egal cu eel al electronilor acceptati In procesul de reducere: -2 -1 e-1

~C o

~ C
Mn

+3e-

~ Mn

Ix2

5. Scrii coeficientii astfel determinati pentru cele doua semireactii drept coeficienti ai speciilor oxidante ~i reducatoare participante la reactia redox:

3CH2=CH-CH3

+2 KMn04 + H20 ---+ 3CH2- CH - CH3 + 2Mn02+ + KOH

OH OH 6. Calculezi coeficientii celorlalte specii chimice participante la reactie pe baza legii conservarii masei: 3CH2=CH-CH3 +2KMn04 + 4H20 ---. 3CH2-CH-CH3 OH

OH

+ 2Mn02+ + 2KOH

,.

Problema
cantitate de 0,15 moli de propena se oxideaza cu 0 solutie apoasa de KMn04 de concentratie 0,5 M. Calculeaza volumul solutiei apoase de KMn04 c'onsumat ~i masa de diol obtinuta.

___

Oxidarea energica

Experienta se executa sub ni~a, de cafre profesor! Mod de lucru. Se prepara etena ca in experimentului descris la pag. 41. Etena se barboteaza intr-un vas in care se afla 20 mL solutie violeta de KMn04 0,5% ~i 5 mL solutie de H2S04 20%. Ce observi? Repeta experienta, dar in vas pune 20mL solutie portocalie de K2Cr207 0,5% ~i 5mL de H2S04 20%. Ce observi? Observatii: se observa decolorarea solutiei de KMn04 (fig. 2. 48.a) ~i schimbarea culorii solutiei de K2Cr207 (fig. 2. 48. b). De ce? Etena a reactionat cu solutii1e de agenti oxidanti in mediu acid conform reactiilor chimice: KMn04' H2S04 CH2=CH2 2 CO2 + 2 H20 CH2=CH2 K2Cr207,H2S04 2C02 + 2H20 a.

Oxidarea energica a a/chene/or se face cu K2Cr20y in prezenta de H2S04 sau cu KMn04 in prezenta de H2S04, Se produce ruperea /egaturii dub/e C = C ~i se formeaza amestecuri de diferiti produi de oxidare, Tn functie de structura initia/a a a/chenei. Astfel: - cand atomul de carbon implicat in dubla legatura contine hidroen, se formeaza un aqid carboxilic, R - COOH (fig. 2. 49); - cand atomul de carbon implicat in dubla legatura este la capatul catenei, deci are doi atomi de hidrogen (=CH2) radicalul se oxideaza pana la CO2 ~i H20; - cand atomul de carbon implicat in dubla legatura nu contine idrogen se formeaza un compus carbonilic, 0 cetona, R - CO - R

Fig. 2. 48. Reactia etenei in mediu acid: a. cu solutie de KMn04; b. cu solutie de K2Cr207: 1. solutie de K2Cr207; 2. solutie care contine Cr3+; (dupa oxidarea etenei).

Fig. 2. 49. Imaginea grupei funetionale -COOH.

Ig. 2. 50).
Exemple:

1
Fig. 2. 50. Imaginea grupei functionale carbonil5c=O.
47

CH2=~CH-R

cO2 + H20 + R-COOH acid carboxilic.

I I CH2~:C-R
I
R'

KzCrzOy,H3O+

~ ~ cO2 + H20 + R-9=O R' cetona

R-OCH-R'

K2CrZOy, H3O+ ~ R-COOH

+R'-COOH

R-CH~=C-R'

II
R

R-COOH

+ R-9=O R" cetona

, 1

I"

1
R-9= . Fig. 2. 51. Imaginea moleculelor de: a. acidul propanoic; b. propanona; (modele deschise). ,. Exerciliu R' 0 + R"'-9=

1
0 R"

. Denume~te alchena care prin oxidare cu KMn04 In prezenta de H2S04 concentrat formeaza acid propanoic, CH3-CH2-COOH Rezolvare: ~i propanona, yH3 = C - CH3 CH3 + O=C-CH3
I

(vezi fig. 2. 51).

A
CH3-CH2-CH=C-CH3
I

KMn04' H30+

~ CH3-CH2-COOH

-ol---

CH3-CH2-CH=

~i

=C-CH3
I

CH3 Problema ,.
Q

CH3

0 cantitate de 0,2 moli de 2-metil-1-butena se oxideaza cu 0 solutie 0,4 M de KMn041n mediu de H2S04, Calculeaza volumul de solutie de KMn04 consumat In reactie.

-2+1 0 -2 5CHz = C-CHz-CH3 I CH3

Rezolvare: Scrii ecuatia reactiei de oxidare ~i stabile~ti coeficientii, a~a cum ai Invatat la pag. 46: +1+7-2 +4-2 +2 -2 +8KMn04 +12HzS04 ---+ 5C02 +17H20 +50=CCHz-CH3+4KzS04+8MnS04 ; . I CH3 -2 C
0

-6e-2e-

+4 ~ C +2 ~ C x5

+7 Mn

+5e-

+2 ~ Mn

C 48

Calculezi, pe baza ecuatiei reactiei chimice, numarul de moli " de KMn04 care se consuma In reactia de oxidare: 5 moli 2-metil-1-butena 0,2 moli propena 8 moli KMn04 x moli KMn04

x 0,32 moli KMn04' Volumul de solutie apoasa de KMn04 0,4 M, se calculeaza astfel: 1000 mL solutie KMn04 0,4 M. 0,4 moli KMn04

V mL solutie KMn04 0,4 M.

O,32 moli KMn04

V = 800 mL solutie KMn04 0,4 M. _____

OXIDAREA COMPLETA (ARDEREA)

Alchenele ard In oxigen sau In aer. Ele se oxideaza complet pana la dioxid de carbon ~i apa, eliberand 0 cantitate de energie, Q. Ecuatia generala a reactiei de ardere a alchenelor este: 3n CnH2n + 202 . nC02 + nH20 + Q.

Ex rcltiu
, Scrie ecuatia reactiei chimice de ardere a etenei In oxigen. Rezo/vare:

_____ 4
Alchenele nu se folosesc drept combustibili deoarece la temperatura de ardere pot avea loc reactii de polimerizare. Din acela~i motiv trebuie evitata prezenta alchenelor In benfina.

REACTIA , DE SUBSTITUTIE ,
Reaetia de halogenarea in pozitia aliliea Reactiile de substitutie nu sunt caracteristice a/chene/or, ci hidrocarburilor saturate. Totu~i, la temperatura ridicata are loc substitutia anumitor atomi de hidrogen (mai reactivi) din catena saturata a alchenelor cu atomi de clor sau de bromo Atomii de hidrogen de la atomul de carbon legat de un atom de carbon implicat Intr-o dubla legatura, adica din pozitia a/iliea (vecina dub/ei /egatun) sunt mai reactivi decat atomii de hidrogen de la ceilalti atomi de carbon din catena unei alchene (vezi fig. 2. 52). Prin tratarea unor alchene inferioare, cu c10rsau brom, la temperaturi ridicate (500-6000C), are loc substitutia atomului de hidrogen aflat in pozitia alilica. Se formeaza un compus monoha/ogenat nesaturat. De exemplu c10rurarea propenei la 5000C (vezi fig. 2. 53):

Fig. 2. 52. Atomi de C alilici ~i atomi de H din pozitia alilica.

CH2=CH-C,H

7I11----~rlI soooe \
/-~,-.J

+ CII -CI

CH2=CH-C-CI

7I

+ HCI
Fig. 2. 53. Modelarea reacpei de clorurare a propenei I'npozitia alilica.

propena l-cloro-2-propena (clorura de aliI). Clorura de alii este folosita pentru obtinerea industriala a glicerinei.

Exerciliu
" Scrie ecuatia reactiei chimice care are loc intre 1-butena !?i clor la 5000c. '

IMPORTANTA , PRACTICA A ALCHENELOR

Alchenele cu cele mai multe direc'ii de valorificare practica sunt etena (vezi exemple in fig. 2. 54) ~i propena. Ele sunt folosite ca: - materii prime pentru ob'inerea altor compu!?i chimici: etanol, propanol, etilenglicol (folosit ca antigel), glicerina, (folosita in industria farmaceutica ~i cosmetica), solven'i !?iacid acetic; - stimulatori ai proceselor vegetative: etena accelereaza incol'irea semin,elor, precum !?iinflorirea !?icoacerea fructelor !?i a legumelor (vezi fig. 2. 55); - monomeri pentru ob'inerea de mase plastice; etena !?ipropena sunt monomeri pentru ob'inerea polietenei respectiv a polipropenei (vezi lec'ia "Mase plastice").
Bauturi alcoolice

Fig. 2. 55. Fructele ~i legumele se coc mai repede (coacere fortata) in prezenta etenei.

Cloruri
deetil

~
Etandiol (Etilenglicol) Oxid deetani

Derivati halogena\i

~
lichid ~nticongelant

I
Rezistenta

la ~ctiun~a .. agentl10r chlmlCI

L mecanica
.----. chimici Izolatori ~ termici Pret de cost redus Elasticitate

MASE PLASTICE

_Mid

1 Tmbatranire

p~luan'i

Rezistenta Conductivitate scazute

Fig. 2. 56. Cateva avantaje ~i dezavantaje ale maselor plastice.

Materialele plastice sunt produse tehnologice de sinteza in compozitia carora intra un compus macromolecular sintetic i alte substante (plastifianti, coloranti, antioxidanti) adaugate pentru a Ie conferi proprietati superioare . Compuii macromoleculari, (mase plastice) inlocuiesc metalele, lemnul, pielea, in fabricarea unor articole tehnice, ambalaje, imbracaminte etc., dar in egala masura ei pot fi considera'i materiale noi cu proprieta'i superioare compu~ilor naturali, cu larga utilizare, atat in industrie cat ~i in via,a de zi cu zi. in raport cu materialele pe baza de prod use din natura, maseIe plastice au atat avantaje cat !?i dezavantaje, sub aspectul func'ionalita'ii lor (vezi fig. 2. 56). " Dezavantajul lor major este ca nu sunt biodegradabile. Din acest motiv ob'lecte)e d'm ma\eTia)e p\as\ice ~C)\C)s\\e t~ebu\e sa f\e colectate separat !?idistruse sau reciclate industrial. La folosirea unui polimer trebuie luata in considerare corelatia proprietati - utilizare. Astfel, 0 anumita proprietate poate deveni avantaj sau dezavantaj. De exemplu, calitatea de izolant termic este un avantaj daca polimerul se folose~te la confec'ionarea de tamplarie tip termopan, dar este un dezavantaj in cazul vaselor de bucatarie cu interiorul acoperit cu polimeri, unde transferul termic reprezinta 0 condi'ie a utilizarii.

CLASIFICAREA MASELOR PLASTICE

D Dupa comportarea la deformare, masele plastice pot fi: - plastomeri - pot suferi deformalii permanente; - elastomeri - pot fi deformali numai temporar, data fiind marea lor elasticitate. D Dupa comportarea la fncalzire, se cunosc mase plastice: - termoplaste - se inmoaie la incalzire~i se intaresc la racire; - termorigide - se prelucreaza numai la rece, deoarece nu se topesc la incalzire (vezi fig. 2. 57). in tabelul 2.5 sunt inscri~i caliva monomeri vinilici, (etena ~i principipalii monomeri derivali din ea) ~i polimerii provenili din ace~tia. Tabelul 2.5. Principalii polimeri vinilici.
Monomer Formula CH2=CH2 CH2=CH Denumire etena propena -fCH2stiren c10rura de vinil tetrafluoroetena -fCH2Formula Polimer Denumire

~m('hifili
Comportarer la deformare MASE PLASTICE

+
Com ortacealJa incalzire

Fig. 2. 57. Clasificarea . maselor plastice.

-f CHz-fCH2-

CH2

-1-

polietena . polipropena

CH-r

CH3 CH2-CH

CH3 CH-r

polistiren policlorura de vinil (PVC) politetrafluoroetena (teflon)

C6Hs CH2=CH

C6Hs CH-r

CI CF2=CF2

CI -fCF2-CF2-r n

APLICATII ,

PRACTICE

Polietena este produsul de polimerizare a etenei, in care gradul de polimerizare variaza intre limite foarte mari (18000 800000). in funclie de presiune (5-1500 atm) ~i de celelalte condilii de fabricalie, se obline polietena cu grade diferite de polimerizare ~i deci cu proprietati diferite. Cu cat presiunea de polimerizare este mai mare, cu atat densitatea ~i elasticitatea polimerului sunt mai mici, in schimb rezistenla sa la agenli chimici cre~te. Cele mai ultilizate tipuri de polietena sunt cele de presiune ridicata ~i cele de presiune joasa. Polietena se utilizeaza la: izolarea conductorilor ~i cablurilor electrice; fabricarea de tuburi, ambalaje ~i obiecte de uz caznic; protejarea suprafelelor impotriva coroziunii; ambalaje pentru produse alimentare ~i farmaceutice (vezi fig. 2. 58.a) .. Polipropena are proprietali ~i utilizari asemanatoare cu polietena; in plus, ea poate fi trasa fn fire. Din polipropena se pot obline folii, cutii, flacoane, seringi. Polipropena este recomandata pentru articole care vin in contact cu alcoolul etilic concentrat (vezi fig. 2. 58.b). Polistirenul este un polimer cu proprietali dielectrice foarte bune, stabil la actiunea diver~ilor agenti chimici. Se utilizeaza la oblinerea polistirenului expandat (vezi fig. 2. 58.c) ~i a unei largi

b.

c.

Fig. 2. 58. Obiecte din: a. polietena; b. polipropena; c. polistiren.

Fig. 2. 59. Obiecte din: a. policlorurii de vinil; b. teflon.

game de articole de uz casnic sau de interes sanitar ~i igienic. Polistirenul expandat este obtinut prin tratarea perlelor de polistiren cu n-butan sub presiune, urmata de incalzirea lor, cand are loc expandarea (cre~te diametrul perlelor ~i acestea se sudeaza intre ele). Produsul rezultat sub forma de blocuri este mai u~or decat pluta, fiind folosit la ambalaje pentru piese casabile sau deformabile ~i ca material izolator termic ~i fonic . Policlorura de vinil (PVC) este utilizata pentru obtinerea de tuburi ~i tevi, precum ~i a unor foi cu sau fara suport textil (linoleum). Articolele din policlorura de vinil rezista la actiunea diverilor agenti chimici i atomsferici, dar nu sunt rezistente la incalzire. 0 utilizare importanta a articolelor din po1iclorura de vinil se datoreaza caracterului sau de izolant termic ~i electric. Tamplaria termopan este confectionata din policlorura de vinil (vezi fig. 2. 59.a) . Politetrafluoroetena (teflonul) este un foarte bun izolator electric. Se folose~te in industria chi mica ~i aeronautica, sub forma de piese sau straturi izolatoare, care functioneaza in medii corosive sau la temperaturi ridicate (vezi fig. 2. 59.b). Teflonul este inert la actiunea agentilor chimici, chiar la temperatura ridicata i nu este inflamabil. Aceste proprietati au fost valorificate practic ~i prin fabricarea vaselor de bucatarie care au partea interioara acoperita cu un strat subtire de teflon.
Teme care pot fi dezYoltate in realizarea de referate: 1. Poli(2-metil-propena) cunoscuta ~i ca poli(izo-butena) este componentul principal al produselor utilizate la depoluarea deversarilor de frac(iuni petroliere in apele marine. Acest polimer se Tmbiba cu fragiuni petroliere, conducand la 0 masa vascoasa, ce plute~te la suprafata apei un timp Tndelungat, putand fi u~or TndepMata. Avantajul metodei consta Tn aceea ca polimerul poate fi regenerat, iar fragiunile petroliere jnglobate pot fi recuperate prin distilarea acestora din amestecul rezultat la depoluare. 3. Conductivitatea termica a unor polimeri este de cel putin 200 de ori mai mica decat a otelulului. Aplicatii practice. 4. Poluarea cu mase plastice uzate ~i de~euri. Masuri de lupta Tmpotriva acestui tip de poluare, pe plan local (~coala, localitate, locuinta).

Concluzii
sunt hidrocarburi nesaturate care contin 0 legatura covalenta dubla )c=c( ~i au formula moleculara CnH2n (n > 2). alchenelor se face prin inlocuirea sufixului an cu ens in numele alcanului corespunzator. Alchenele au izomerie de catena (n ~ 4), de pozitie (n ~ 3) ~i geometrica (n ~ 4). Alchenele au proprietati fizice asemanatoare alcanilor cu acela~i numar de atomi de carbon. . Alchenele participa la reactii de aditie, oxidare, polimerizare (specifice sistemelor nesaturate) precum ~i la reactia de substitutie in pozitia alilica. Etena ~i propena au 0 mare importanta practica, fiind materii prime pentru sinteza altor compu~i organici, deosebit de folositi in viata de zi cu zi. Masele plastice stau la baza unor obiecte folosite in toate domeniile de activitate. De~eurile trebuie colectate ~i distruse sau reciclate.

o Alchenele

o Denumirea o o

1. a) Denume~te alchene:

conform

IUPAC

urmatoarele

CH3
I

CH2=CH-C-CH3
I CH3

CH -C=CH-CH
3 I

CH3
I

CH2
I

;CH3-C~-C=
I I

CH-CH3'

CH3

CH3 CH3

b*) Precizeaza care dintre alchenele de la punctul a) prezinta izomerie geometrica. 2. Scrie formulele de structura ale urmatoarelor alchene: a) 3-metil-2-pentena; b) 2,2-dimetil-3-hexena; c) 3-etil-1-pentena; d) 2,3-dimetil-2-pentena. Precizeaza care dintre alchenele de mai sus sunt izomere intre ele ~i calculeaza compozitia procentuala a acestor alchene. 3 * . Scrie formulele de structura ale urmatoarelor alchene ~i denume~te-Ie conform IUPAC. Precizeaza care dintre ele prezinta izomerie geometrica. a) 4-etil-3-metil-2-pentena; b) 3-etil-3-butena; c) 2-etil-1-butena! 4. Se dau urmatoarele formule moleculare: C3Ha; ; CSH10, Precizeaza care dintre aceste formule moleculare corespund unor alchene ~i scrie formulele de structura ale izomerilor alchenelor respective. . 5. Se considera schema de reactii: C4Ha

b) scrie formula de structura a omologului superior al alchenei A; c) scrie ecuatia reactiei chimice de polimerizare a omologului alchenei A. 7. Tntr-un vas cu solutie de brom de concentratie 2% s-au barbotat 6,72 cm3 amestec de etan ~i etena ~i s-a constatat 0 cre~tere a masei vasului cu 2,8 mg. Se cere: a) calculeaza compozitia amestecului de hidrocarburi in % molare; b) calculeaza masa de solutie de brom care a fost decolorata de amestecul de hidrocarburi. 8. 1,05 9 de alchena necunoscuta aditioneaza 3 560 cm de H .
2

a) Determina formula moleculara a alchenei necunoscute ~i scrie formula ei de structura. b) Calculeaza masa de alcan obtinuta daca reactia are loc cu un randament de 60%. 9. metoda de obtinere a etenei in laborator se bazeaza pe deshidratarea alcoolului etilic. Ecuatiei reactiei chimice este:

CH3- CH2
I

H2S04

CH2= CH2 + H20

OH
a) Calculeaza yolumul de etena care se poate obtine din 400 mL de alcool etilic de concentratie 96% ~i avand densitatea 0,8 g/mL b) Tntreaga cantitate de etena obtinuta la punctul a) se arde. Se cere: 1) calculeaza volumul de aer necesar arderii; 2) calculeaza compozitia procentuala, in procente molare, a amestecului gazos obtinut (apa este in stare de vapori). 10*. Un volum de 134,4 cm3 (masurat in conditii normale) de amestec de etena ~i propena, aflate in raport molar 1:2, este trecut intr-un vas care contine solutie bazica de KMn04 0,02 M. Se cere: a) scrie ecuatiile reactiilor chimice care au loc; b) calculeaza volumul solutiei de KMn04 necesar oxidarii amestecului de alchene; c) calculeaza masa de precipitat brlm depus, considerand ca intregul volum de alchene a fost oxidat. 11 * . Scrie formulele de structura ale alchenelor care prin oxidare cu KMn04 in prezenta de H2S04 formeaza: a) acid acetic (CH3 - qOOH), CO2 ~i H20; b) acetona (CH3 - CO (,.,CH3) ~i acid .. , propanoic (CH3
-

; C6H14

C4 H10
+HCI

t<6500C

CH + A
4

A~PC/
Se cere: a) scrie ecuatiile reactiilor chimice din schema. Identifica ~i denume~te substantele necunoscute:

A-C;
b) calculeaza masa de compus C obtinut, ~tiind ca s'-au supus cracarii 67,2 cm3 de C4H1Q ~i ca doar 30% din alchena A (obtinuta cantitativ in procesul de cracare) participa la reactia cu clorul. 6. alchena necunoscuta, A, contine 6 atomi in molecula. Se cere: a) determina formula moleculara a alchenei necunoscute, A;

CH2

COOH).

I. Scrie cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeaza corect fiecare dintre afirmatiile date: 1. Alchenele au formula generala . (CnHn+2 / CnH2n) 2. Hexena prezinta izomeri de pozitie. (3/4) 3. Tn reactiile de aditie se scindeaza legaturi ............ (cr / 1t) 4. Propena solubila In apa.(este / nu este) 1 punct II. a) Scrie formulele de structura ale alchenelor izomere cu formula moleculara C4Ha " ~i denume~te-Ie. 1 punct b) Scrie ecuatia reactiei chimice de aditie a apei la alchena C4Ha, care contine un atom de carbon cuaternar.

I. Scrie cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeaza corect fiecare dintre afirmatiile date: 1. 2-pentena izomerie geometrica. (prezinta / nu prezinta) 2. La oxidarea cu solutie bazica de KMn04 se rup legaturi (cr / 1t) 3. Alchena care prin oxidare energica formeaza numai acid \acetic, CH3 - COOH, este (2-butena / propena) 4. Reactia comuna a alchenelor cu alcanii este (aditia /substitutia) 1 punct II. Tncercuie~te afirmatia incorecta. a) Alchenele participa la reactii de aditie. b) Cis-2-butena are punctul de fiebere mai mare decat trans-2-butena . c) Prin arderea a 2 moli de etena se obtin 4 moli de CO2, d) Pentena este omologul superior al etenei. 1 punct III. alchena, A, are densitatea In raport cu aerul 1,453. Determina alchena A, ~i completeaza urmatoarele ec~atii ale reactiilor chimice: 0

III. Kelenul (clorura de etil) este utilizat In diverse sinteze organice ~i ca anestezic slab In stomatologie. a) Scrie ecuatia reactiei chimice prin care se obtine c10rura de etil din etena. ..1 punct b) Calculeaza volumul de etena de puritate 80% necesar obtinerii a 90,3 kg de kelen, ~tiind ca randamentul reactiei este de 70%. 2 puncte IV. Tn urma reactie de polimerizare a etenei s-au obtinut 150 t polimer. Cunoscand ca masa molara a polimerului este 39200 g/mol ~i ca 15% din etena introdusa nu polimerizeaza, se cere: a) scrie ecuatia reactiei chimice de polimerizare a etenei; 1 punct . b) calculeaza gradul de polimerizare al polietenei ~il.masa de etena supusa polimerizarii. 2 puncte

A + CI2 A

500 C

KMn04/H+ H2S04

A + H20

IV. 89,6 cm3 amestec de etena l?i propena se barboteaza Intr-un vas cu apa de bromo Scrie ecuatiile reactiilor chimice care au loc. Calculeaza compozitia amestecului de alchene, In procente molare, l?tiind ca s-au obtinut 188 mg de 1,2-dibromoetan. 2 puncte V. Tntr-o solutie acidulata de K2Cr207 de concentratie 0,1M se introduc 1,4 9 de pentena, CSHlO. $tiind ca In reactia care are loc se consuma 200 mL solutie de K2Cr207, se cere: a) scrie formula de structura a pentenei care a fast supusa oxidarii; 2 puncte b) scrie ecuatia chimice de oxidare cu , reactiei , K2Cr207 In prezenta de H2S04 a pentenei determinate la punctul a). 1 punct Timp de lucru: 50 minute. 1 punct din aficiu.

Timp de lucru: 50 minute. 1 punct din oficiu.