Sunteți pe pagina 1din 17

2.1.

ALCANI
DEFINITIE, SERlE OMOLOAGA, DENUMIRE
f

Alcanii sunt hidrocarburi aciclice saturate. Formula generala a alcanilor este CnH2n+2. In moleculele alcanilor se gasesc numai legaturi simple, de tip 0', carbon-carbon ~i carbon-hidrogen. Seria omoloaga a alcanilor se obtine pornind de la formula generala a acestora, CnH2n+2, in care i se atribuie lui n valori intregi i succesive (n

1, 2, 3,.... ).

Tabelul 2.1.b. Formu1e1e mo1ecu1are ~i denumiri1e alcanilor CS-Cll, Czo'

Primii patru termeni din seria omoloaga a alcanilor au denumiri specifice, uzuale (tabelul 2.1.a), care contin sufixul an.

n 5 6
7

Formula Denumire moleculara CsH12 C6H14 C7H16 C8H18 C9H20 C10H22 C11H24 C2oH42 H H:~:H H H
I

Formula moleculara

Formula de proiectie

Formula de structura plana

Denumire

Pentan H Hexan Heptan Octan Nonan Decan Undecan Eicosan

CH4

H-C-H H H H

CH4

Metan

8
9 10 11 20

C2H6

H-C-C-H H H H

I I

I I

CI-j3-CH3

Etan

H H

3
a.

C3Hs

H-C-C-C-H H H H

I
H H

CH3-CH2-CH3

H H

Propan

C4H1Q H-C-C-C-C-H H

I I

I I

I
H

CH3- CH2- CH2- CH3 sau CH3of CH2 *2 CH3 Bl:Itan

H-C-H I
H

1.

2.

Fig. 2. 3. Mode1area structurii metanu1ui: a. formula Lewis; b. formula de proiectie; c. imagine a mo1ecu1ei: 1. model deschis; 2. model compact.
18

La denumirea compu~i1or organici se aplica regulile stabilite de Uniunea Internationala de Chimie Pura ~i Aplicata (IUPAC). Incepand cu cel de-al cincilea termen din seria omoloaga a alcanilor, denumirea se realizeaza prin adaugarea sufixului an, la cuvantul grecesc 'care exprima numarul de atomi de carbon din molecula; de exemplu: vezi tabelul 2.1.b. Fiecare substanta din seria omoloaga a alcanilor difera de cea precedenta sau de urmatoarea printr-o grupare, -CH2-, numita diferenta de omologie (ratie de omolog). Primul termen este metanul (vezi fig. 2. 3.).

Exercitiu
,. Scrie formulele moleculara ~i de structura plana pe'ntru omologul superior al pentanului precum ~i numele acestuia.

____ 4

Substantele care au aceeai formula moleculara, dar difera prin structura lor (i drept consecinta i prin proprieta(ile lor), se numesc izomeri. De exemplu, alcanii cu formula moleculara C4H10 sunt substante izomere: . CH3-CH2-CH2-CH3 (catena Iiniara) CH3-CH-CH3
I

CH3 (catena ramificata)

n-butan izobutan (i-butan). Alcanii cu catene liniare se numesc uzual normal a/cani (n-alcani), iar cei cu catene ramificate izoalcani (i-alcani). SUbstantele izomere care se deosebesc doar prin modu/ de aranjare a atomilor de carbon in catene (Iiniar sau ramificat) se numesc izomeri de catena. Cele doua substante care au aceea~i formula moleculara C4H10: n-butan ~i izobutan, sunt izomeri de catena. In seria alcanilor, odata cu cre~terea numarului de atomi de carbon, cre~te ~i numarul izomerilor de catena care corespund aceleia~i formule moleculare (vezi tabelul 2.2).

Tabelul 2.2. Numarul de izomeri de catena corespunzatori alcanilor cu C4 - C7 ~i Cw. Formula moleculara C4H10 CSH12 C6H14 C7H16 ClOH22 Nr. de izomeri de catena

Pentru a denumi corect alcanii care au catena ramificata (izoalcani), trebuie sa respecti cateva reguli generale (impuse de IUPAC) ~i sa cuno~ti numele catenelor care constituie ramificatiile legate de catena de baza. Ramificatiile catenei de baza au numele radicalilor hidrocar. bonati corespunzatori. in mod formal, prin indepaTtarea unuia sau a ma; muNor atomi de hidrogen, H dintr-o hidrocarbura se ob(ine un radical hidrocarbonat, sau pe scuTt: radical de hidrocarbura. Denumirea radicalilor proveniti de la alcani se face prin inlocuirea sufixului an din numele alcanului cu sufixul care corespunde numarului de atomi de H indepartati de la atomul de C (vezi fig. 2. 4). De exemplu: daca s-a indepartat un atom de hidrogen, se inlocuie~te sufixul an din denumirea alcanului cu sufixul if. Ace~ti radicali monovalenti se mai numesc radicali alchi/; daca s-au indepartat doi atomi de hidrogen se inlocuie~te sufixul an cu i/iden sau ilen (radicali divalenti alchiliden sau alchi/en); daca s-au lndepartat trei atomi de hidrogen se lnlocuiete sufixul an cu ilidin sau in (radicali trivalenti alchilidin sau alchin). De exemplu, radicalii proveniti de la metan sunt: CH4 CH3-CH2metiliden (metilen) -CHmetilidU, (metin)

2 3 5 9 75

..../' R-CH2alch'l R-CH R-C.'

(r.. ... :::::: ..;.

alchilid~

R-C-alch in

Fig. 2. 4. Ob!inerea formala a radicalilor de la alcani ~i denumirea lor.

Exercitii
~ Denumete urmatorii radicali: a) CH3-CH2-

b) CH3-CH

Rezolvare: a) etil; b) etiliden; c) propi!.

Denumirea alcanilor cu catena ramificata se face


respectand urmatoarele reguli: 1. Se stabilete cea mai lunga catena de atomi de carbon. Aceasta se
considera catena de baza; de exemplu: CH3 - yR=- CH2=:CE{i=- CHi - CH3 ~Cl:b =VH==CH2=CS2:::-=-CRZ:=CH3 CH2
I

CH2
I

CH3

CH3

alegere corectii deoarece catena cea mai alegere incorectii deoarece catena cea lungS.are 7 atorni de carbon; mai lungS.are 6 atorni de carbon. Daca exista doua catene cu acelai numar de atomi de carbon, se considera catena de baza aceea care con1ine cele mai multe ramifica1ii:

alegere corectii deoarece catena cu 6 alegere incorectii deoarece catena cu 6 atorni de carbon are trei rarnificatii; atorni de carbon are doua rarnificatii. 2. Se numeroteaza atomii de carbon din catena de baza, prin cifre arabe. Aceste cifre reprezinta indicii de pozi1ii ale ramifica1iilor. Numerotarea se face de la 0 extremitate sau alta a catenei, fiind corecta acea varianta de numaratoare in care suma indicilor de pozi1ie a tuturor ramifica1iilor este minima:

~~=t8;:,th~~~:-dH3
CH3 alegere corectii deoarece suma indicilor de pozi!ie a ramifica!iilor este: 2 + 3 +4 = 9;

~t1J~CH;~~~~:-dH3
lGH3 alegere

incorectii

deoarece

suma

indicilor de pozi!ie a ramifica!iilor este: 3 + 4 + 5 = 12.

3. La numele alcanului corespunzator catenei de baza se adauga denumirile ramifica1iilor (radicalilor), in ordine alfabetica, indicand: - prin cifre arabe pozi1iile acestora, - prin prefixele: di, tri, tetra, penta,...., multiplicitatea lor pe catena. Prefixele nu modifica ordinea alfabetica a ramifica1iilor:

~~~~;t~~~~:-dH3

~H;:=~:!~~~:-dH3
1

bH

CH3

3-etil- 2,4-dimetilhexan denumire corectii;

2,4-dimetil- 3-etilhexan denumire incorectii.

Exercitii
,. 1. Den~me~te urmatorul izoalcan: Rezolvare: CH3
-

CH2

CH2 - CH2 - CH3

pentan; CH3-CH-CH2-CH3
I

CH3 Rezolvare: 4-etil-2,2, 3-trimetil hexan. 2. Scrie formulele de structura ~i denume~te izomerii alcanului cu formula moleculara CSH12. 2-metilbutan; CH3 I CH3-C-CH3
I

CH3 2,2-dimetilpropan.

___

Pentru unele hidrocarburi, pe langa denumirile conform IUPAC se folosesc ~i denumiri uzuale. De exemplu (vezi fig. 2. 5.): alcanii cu 0 grupa meW la atomul al doilea de carbon se denumesc folosind prefixul izo adaugat la numele n-alcanului izomer, in locullui n: CH3.-CH-CH2-CH3
I

CH3 2-metilbutan sau izopentan; pentru alcanii cu doua grupe meW la al doilea atom de carbon al catenei de baza se folose~te prefixul neo adaugat la numele n-alcanului izomer, in locul lui n: CH3 I CH3-C-CH3
I

b. CH3-CH-R
I

CH3 Fig. 2. 5. Structura grupelor de atomi carora Ie corespund prefixe folosite in denumirea alcanilor care Ie contin: a. neo; b. izo.

CH3 2,2-dimetilpropan sau neopentan.

Exercitiu
,. Scrie i~omerii alcanului cu 6 atomi de carbon ~i denume~te-i conform IUPAC. Scrie denumirile uzuale izohexan respectiv neohexan sub izoalcanii corespunzatori. 4

Pentru cercul de chimie Atomul de carbon este un element situat in tabelul periodic in grupa 14 (IV A) ~i perioada a 2-a. Configuratia lui electronica este prezentata in fig. 2. 6. a. Observi ca are pe ultimul strat 4 e-: doi dintre ei sunt situati in orbitali de tip s ~i au spin opus ~i doi sunt situati in orbitali de tip p ~i au spin paralel. Daca atomul de carbon ar participa la formarea de legaturi chimice numai cu cei doi orbitali de tip p carbo nul ar avea in compu~ii sai valenta 2. In realitate in toti compu~ii sai organici, atomul de, carbon are valenta 4. De ce? Pentru a raspunde la aceasta intrebare aminte~te-ti cii valenta este un numiir fntreg ~i caracterizeazii capacitatea de combinare a unui atom cu alt atom.

r rnt
1? l!l.

\ ~i
Ea.

i:~~.
1 "'" 21. . 2p
.J

-......r

Ul.

Ul.

Ul.

lliL ,,
152

Pentru a forma legiHuri chimice stabile atomul de carbon trece din starea fundamentalii in starea de valenta. Aceasta trecere are loc prin combinarea orbitalilor de tip s ~i p din stratul 2 al starii fundamentale ~i formarea unor noi orbitali. Ace~tia au toti aceea~i geometrie ~i energie, care soot complet diferite atat de cele ale orbitalilor s cat ~i de cele ale orbitalilor p. Daca se combina 1 orbital de tip s cu 3 orbitali de tip p se formeaza 4 orbitali cu aceea~i geometrie ~i energie (v. fig. 2. 6.b) ~i care se numesc orbitali sp3. Fiecare dintre ace~ti orbitali sp3 (orientat dupa una dintre cele trei axe de coordonate) este ocupat cu cate un electron. Atomul de carbon aflat in aceastii stare de valenta are geometria tetraedrica (fig. 2. 6.c ~i d) ~i formeaza cu hidrogenul un compus cu formula CH4, in care fiecare atom de hidrogen este legat de atomul de carbon printr-o legatura simpla sigma, cr (v. fig. 2. 6.e). Geometria metanului, alcanul cu formula CH4 este reprezentata Tn fig. 1. 6. Observi ca este imaginea unui tetraedru regulat. Un model al metanului, CH4 Tn care sunt indicate unghiurile dintre legaturi, precum ~i lungimea acestora este prezentat Tnfig. 2. 7.a, iar modelul compact al moleculei de metan Tn fig. 2. 7.b. Metanul, CH4, primul termen din seria alcanilor este format dintr-un singur atom de carbon ~i patru atomi de hidrogen legati prin legaturi covalente simple, cr. Valentele atomului de C sunt orientate Tn spatiu dupa varfurile unui tetraedru regulat; unghiul dintre doua valente este de 109028'. Toti ceilalti alcani contin deasemenea numai legaturile simple, cr, Tntre doi atomi de carbon ~i legaturi simple, cr, Tntre atomii de carbon ~i hidrogen. Lungimea legaturii simple C - C este 1,54 A' iar rotatia In jurul acestei legaturi este posibila; vezi fig. 2. 8:
H2
0

Fig. 2. 6. Reprezentarea schematica a formarii moleculei de metan a starea ftmdarnentala a atonn.l1ui de C; b. stareade valenta a atomului de C; c. geometria atomului de carbon in stare de valenta; d geometria tetraedriciia atomului de carbon in stare de valenta; e. geometria metanului.

H2 1,54A

C109 28'C"" 109 28' C


0

H2 C-C in alcani.
trei atomi de carbon Tn a valentelor atomilor de zag (vezi fig. 2. 9.)

Fig. 2. 8. Lungimea legaturii cr Catenele alcanilor cu mai mult de molecula, datorita orientarii tetraedrice carbon, au 0 structura Tn forma de zig -

PROPRIETATI , FIZICE Fig. 2.7. moleculei a. model b. model Imaginea de metan: deschis; compact.

Starea de agregare
in conditii standard (25C ~i 1 atm), primii patru termeni ~i neopentanul sunt gaze. Alcanii, Tncepand cu termenii mijlocii, inclusiv C17 sunt lichizi, iar cei superiori sunt solizi.

Punctele de fierbere i de topire


2.10. este reprezentata variatia valorilor punctelor de fierbere ~i a celor de topire ale normal alcanilor Tn functie de numarul de atomi de carbon din molecula (sau de valoarea masei molare). Observi ca punctele de fierbere ~i de topire cresc 0 data cu cre~terea numarului de atomi de carbon din molecula. Cre~terea punctelor de topire cu cre~terea numaruluide atomi de carbon din molecula este mai putin uniforma decat cre~terea punctelor de fierbere.

r n figura

Fig. 2. 9. Imaginea moleculei pentanului.

Izoalcanii au puncte de fierbere mai scazute decat normalalcanii cu acela~i numar de atomi de carbon. In cazul alcanilor cu acela!?i numar de atorni de carbon izomerul cu catena cea mai ramificata are punctul de fierbere cel mai scazut; de exemplu:
erete ramifiearea
CH3-CH2-CH2-CH2-CH3 p,f, 36,1 c

tOe

200

eatenei

CH3

CH3-CH-CH2-CH3 p.f, 27,8o CH3

CH3-C-CH3 p.f,9,4C CH3

I I

Exercitii ,. Alcanii izomeri: n-octanul !?i2,2,3,3-tetrametilbutanul au fiecare un pJ. caracteristic. 5e dau valorile pJ.: 125,7C !?i106,3C. 5e cere: a) scrie formulele de structura ale celor doi izomeri; b) scrie sub fiecare formula valoarea p.f. pe care 0 consideri potrivita; c) argumenteaza raspunsul de la punctul b). Rezolvare: a), b) CH3-CHz-CHz-CHz-CHz-CHz-CHz-CH3 n - octanul are p.f. 127,7oC; CH3CH3
I
I

scade punctul de fierbere

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 numar atomi de carbon

Fig. 2. 10. Variatia temperaturilor de fierbere (-) ~i a celor de top ire (-) in functie de numiirul de atomi de C din moleculii.

CH -C-C-CH
3 I

CH3CH3 2,2,3,3-tetrametilbutanul are p.f. 106,30C; c) izomerul cu catena ramificata are p.f. mai mic decat cel cu catena liniara.

Solubilitate. Densitate
ACTIVITATE EXPERIMENTAL~,
Mod de lucru. In trei eprubete pune eate ~3 em3 de vaselina (amestec de alcani superiori). Toama in fiecare eprubeta cate unul din urmatoarele lichide: apa, benzina, tetraclorura de carbon. Ce observi? Observa(ii. Vaselina nu se dizolva in apa ~i plute~te deasupra ei; ea se dizolva insa atat in benzinii cat ~i in tetraclorurii de carbon (fig.2. 11). De ce? Alcanii au molecule nepolare !?ise dizolva Tn solven1i nepolari (care au molecule nepolare), de exemplu: benzina, tetraclorura de carbon. Alcanii nu se dizolva Tn apa, care este un solvent polar. Alcanii solizi plutesc pe apa, iar cei Iichizi stau la suprafa1a apei, deoarece densitatea lor este mai mica decat a apei (vezi fig. 2.12).

Fig. 2. 11. Rezultatele activitiitii experimentale: a. vaselinii ~i apii; b. vaselinii ~i benzinii; c. vaselinii ~i tetraclorurii de carbon.
20 0,75

d4

0.70 0,65 0,60 0,55 0,50 0,45 0,40

Miros
Alcanii inferiori sunt inodori, iar ceisuperiori au miros caracteristic. Pentru a deRista scurgerile de gaz din conducte sau din butelii se adauga amestecului gazos format din alcani, compu!?i organici care con1in Tn molecula sulf. Ace!?tia se numesc mercaptani, au mires neplacut !?i pot fi depista1i u!?or Tn cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare.

Fig. 2. 12. Variatia densitatii alcanilor in functie de numarul de atomi de carbon de moleculii. 23

PROPRIETATI , CHIMICE
Alcanii se mai numesc ~i parafine. Aceasta denumire (parum affinis = lipsa de afinitate) exprima nereactivitatea alcanilor la temperaturi scazute. Alcanii au 0 mare stabildate chimica, deoarece moleculele lor contin doar legaturi covalente simple: C - C ~i C - H. Pentru ca un alcan sa reactioneze este nevoie de conditii energice, care sa provoace ruperea legaturilor G, C - C sau C - H. Proprietatile chimice ale alcanilor, tipul reactiilor chimice la care ace~tia participa, pot fi grupate in func1ie de tipul de legatura care se scindeaza in timpul reac1iei chimice (vezi fig. 2. 13): - reactii care au loc cu scindarea legaturii C - C, de exemplu: cracarea, izomerizarea ~i arderea; - reactii care au loc cu scindarea de legaturi C - H, de exemplu: substitutia, dehidrogenarea ~i oxidarea.

'-+C+C-+_

~ L 2
0.

~izomenzare ~ substitu'ie
-+

2
:

Q)

en

-+

: H -r-

oxidare

dehidrogenare

REACTIA , DE SUBSTITUTIE ,
Reactia caracteristica substantelor organice care contin in molecula legaturi simple, G este reactia de substitutie. in reactiile de substitutie unul sau mai multi atomi de hidrogen sunt inlocuiti cu unul sau mai multi atom; sau grupe de atomi:
H

Fig. 2. 13. Proprietiitile chimice ale alcanilor.

R-C-H

r---.------,

I~~ H

+ A"':"'B---.

H-C-B

I H

+ H-A

Reactia de halogenare
In reactiile de halogenare a alcanilor, atomi de hidrogen din molecula unui alcan sunt inlocuiti cu atomi de halogen, X2 (X = CI, Sr, I). Din reactie se formeaza deriva(i halogenati:
H H

I r------"' H-C-H + X -X I \..-~-------.J


H

--=-=---.

hu

H-C-X H

I I

+ HCI

Fig. 2. 14. Modelarea reactiei de monoc1orurare a metanului.

Reactia are loc in conditii diferite, in functie de natura halogenului. Alcanii reactioneaza direct cu clorul i cu bromulla lumina , (fotochimic) sau prin incalzire (termic la 300 - 400C). Reactia radiatiei , de clorurare fotochimica are loc sub actiunea ,, luminoase, hu ~i se formeaza intotdeauna un amestec de mono- ~i poli- cloroalcani. Clorurarea fotochimica a metanului (vezi fig. 2. 14) conduce la formarea unui amestec de deriva1i c1orura1i:

I (~~----\ hu H-C-H + CI-CI ~ I ~--------)


H H

H-C-CI

I I

+HCI

clorometan (clorura de metil)


H hu

CI-C"7""H+ CI-CI ~

I~-\

I"--~

CI-C-CI

+HCI'

H
CI CI-C-iH+ ClrCI I "------.J
H

H
diclorometan (clorura de metilen) CI

I (~---

-,

--==4

CI-C-CI I
H

+ HCI

triclorometan (clorura de metin, cloroform)

I (-~-._-~-~ CI-'-C...l... H + C,LC1~ I \_/-~~


CI

CI

CI CI-C-CI CI tetraclorometan (teraclorura de carbon) ..

I I

+ HCI

Exercitiu
~ Scrie ecuatiile reactiilor chimice de monobromurare ~i dibromurare a metanului ~i denume~te derivatii bromurati obtinuti. Construie~te modelul spatial deschis al derivatului CH2Br2 (vezi fig. 2.15).
hu

CH4 + Brz --+ CH3Br + HBr bromometan CH4 + 2Brz ~ CHzBrz + 2HBr Fig. 2. 15. Modelul spatial deschis al moleculei de dibromometan, CH2Br2'

Fluorurarea ~i iodurarea alcanilor nu au loc in mod direct, ci prin procedee indirecte. Monohalogenarea alcanilor cu numar mai mare de doi atomi de carbon duce la obtinerea de amestecuri de compu~i monohalogenati care sunt izomeri de pozitie. De exemplu, la monoclorurarea fotochimica a propanului, se obtine un amestec de izomeri monoclorurati:

2-cloropropan (clorura de izopropil).

Exercitii ,
~ 1. Scrie formulele de structura ale derivatilor diclorurati care se pot obtine prin diclorurarea propanului. 2. Scrie formulele de structura ale derivatilor monobromurati care se pot obtine la monobromurarea 2-metilbutanului.

REACTIA DE IZOMERIZARE ,
Reactiile prin care n-alcanii se transtorma in izoalcani i invers, obtintmdu-se un amestec de hidrocarburi izomere, se numesc reactii , de izomerizare. Reactii1e de izomerizare au loc in prezenta de catalizatori: clorura de aluminiu, AICI3 sau bromura de aluminiu, AIBr3 (umede) la temperaturi relativ joase, (50 - 1OOOC)~i silica1i de aluminiu (naturali sau sintetici), numi1i zeoliti, la temperaturi ceva mai ridicate (250-3000C). Reac1ia de izomerizare Alcan !; Izoalcan este reversibila. In cazul izomerizarii butanului reac1ia are loc in ambele sensuri. La sfar~itul procesului, se obtine un amestec care contine 80% izobutan ~i 20% n-butan: CH3-CH2-CH2-CH3 4AICI3; 50-100

CD. Nenifescu (1902-1970)

<i

CH -CH-CH
3 I 2

uo

",0 0

<i:'";"
o II)

Fig. 2. 16. Modelarea reaetiei de izomerizare a butanului.

CH3 butan (n-butan) 2-metilpropan (izobutan). Reactia de izomerizare a butanului a fost studiata de catre savantul roman C.D. Nenitescu ~i poarta numele acestuia, in semn de recunoa~tere a contributiei sale esentiale ad use la studierea acestui echilibru de reactie. Dintre aplicatiile practice ale reactiilor de izomerizare, cea mai importanta este obtinerea benzinelor de calitate superioara, care contin izoalcani. Calitatea benzinei se apreciaza prin citra octanica, C.O. (vezi fig. 2. 17). Stabilirea C.O. se face cu ajutorul unei scari conventionale. C.O. este un parametru prin care se caracterizeaza rezisten1a la detonatie a benzinelor. Astfel, izooctanul, 2,2,4-trimetilpentan, deosebit de rezistent la detonare, are cifra octanica C.O. 100, in timp ce n-heptanul, puternic detonant, are C.O. O. C. O. reprezinta procentul masic de izooctan dintr-un amestec cu n-heptan, care are aceeai rezistenta la detonatie ca benzina examinata.

REACTIA , DE DESCOMPUNERE TERMICA


Descotnpunerea termica a alcanilor se produce numai la temperaturi relativ mari. Se formeaza un amestec de alcani ~i alchene care contin in molecule un numar mai mic de atomi de carbon. Descompunerea termica a alcanilor la temperaturi de pana la 650C este numita conventional era care (din Iimba engleza: to crack = a sparge); are loc ruperea de legaturi C - C ~i formarea unui amestec de alcani ~i alchene inferioare. Descompunerea termica a alcanilor la peste 650C, se nume~te piroliza (din limba greaca, piros = foc, lisis = scindare); au loc reactii de dehidrogenare (pe langa reac1iile de cracare). Moleculele alcanilor se descompun tfJrmic la temperaturi cu atat mai joase, cu cat dimensiunile lor sunt mai mari: - metanul este stabil pana la - 900C; .

Fig. 2. 17. Statie de alimentare eu benzina.

- alcanii superiori se descompun la temperaturi mai scazute (400 - 600C); au loc atat reactii de cracare, cat ~i reactii de dehidrogenare. ACTIVITATE EXPERIMENTAL.\.

Mod de Iucru. Intr-o eprubetii mare (1) confectionatii din sticlii rezistentii termic, introdu cateva buditele de parafinii (0 sursii de parafinii poate fi 0 lumanarea de la care ai indepiirtat fitilul). Construie~te montajul experimental din fig. 2.18. In vasul (2) toamii solutie de brom in CC14. Inciilze~te eprubeta (1). Noteazii observatiile in caiet. Observa{ii. In urma inciilzirii eprubetei (1) se observii cii in vasul (2) barboteazii un gaz care decoloreazii solutie de brom in CC14. De ce ? La descompunerea termica a n-butanului urmatoarele reactii chimice: - reactii de cracare: la 600C au loc

Fig. 2. 18. Descoinpunerea termicii a alcanilor (alchenele rezultate decoloreazii solutia de brom in CC14).

.
CH3-CH2-CH2-CH3 n-butan

<CH3-CH2-CH2-CH3
~--__

CH4 metan
---.

+ CH2=CH-CH3 propenii + CH2=CH2 etenii + H2 + H2

CH3-CH2-CH2-CH3

- reactii de dehidrogenare:

CH3-CH3 etan

CH3-CH2-CH2-CH3 n-butan

<

'"Ii

r:'-

CH2-CH-CH2-CH3

-=-~
_-I.,

--.

CH2=CH-CH2-CH3 1-butenii

CH3-CH-CH

It! __ ~ljj

(I- __ ~ .1-1

-CH3

CH3

CH=CH-CH3 2-butenii

Exercitiu
~ Scrie ~cuatiile reactiilor chimice care au loc la descompunerea termica a propanului.

La temperaturi mai mari de 12000C are loc reactia de piroliza a metanului (vezi fig. 2. 19): 2CH4
t>

H-C+H +'H+C-H 1200 C. o

H --J. H

H .1'" H I I

+!

!_+-

HC:::CH + 3H2

Echilibrul se stabile~te Tntr-o stare favorabila formarii o acetilenei la temperaturi de peste 1200 C, cand Tn sa acetilena este instabila. Pentru a Tmpiedica descompunerea acetilenei formate, temperatura trebuie scazuta rapid sub 100C. Ca produs secundar la piroliza metanului se obtine carbon elemental, sub forma de praf foarte fin, numit negru de rum.

I H-CI

~i -C-H

+6H-

H-C=C-H

+3H2

Fig. 2.19. Reprezentarea formalii a pirolizei metanului.

negru de fum

REACTIA , DE OXIDARE
Oxidarea compu~i1or organici poate fi, Tnfunctie de produ~ii de oxidare care rezulta din reactie: - oxidare completa, numita de obicei ardere. Indiferent de natura compu~ilor organici, din reactie rezulta CO2 ~i H20 ~i se degaja 0 mare cantitate de energie, sub forma de caldura ~i lumina; - oxidare incompleta sau partiala, numita de obicei oxidare; din reactie rezulta compu~i organici cu grupe functionale care contin oxigen. Tn functie de agentii de oxidare folositi ~i de conditiile de reactie, oxidarea poate fi: blanda sau energica.

Arderea este un proces de transformare oxidativa caracteristic tuturor sUbstantelor chimice. Arderea substantelor organice este insotita de degajarea unei cantitati mari de energie: caldura i lumina. Prin ardere in oxigen sau aer, orice alcan se transforma in CO2 i H2O. Ecuatia generala a reactiei de ardere a alcanilor este: 3n+1 CnH2n+2 + -2-02
~ nC02 + (n + 1)H20 + Q

c. Fig. 2. 20. Vnii alcani sunt folositi drept combustibili: a. aragaz; b. automobil; c. avion.

Tn care Q este cantitatea de caldura degajata din reactie. Degajarea mare de caldura la arderea Tn aer a alcanilor a determinat utilizarea acestora drept combustibili (vezi fig. 2. 20). De exemplu: gazul metan, aragazul (amestec de propan ~i butan), butanul sunt folosite pentru Tncalzirea locuintelor, gazul natural ~i aragazul pentru pregatirea hranei, iar benzinele pentru punerea in mi~care a vehiculelor echipate cu motoare cu combustie interna. Lampile cu gaz lampant au inlocuit flacarile lumanarilor ~i opaitelor f%site la iluminatul incaperilor, Tnainte de . descoperirea curentului electric. Gazul metan a fost folosit la inceputul secolului trecut pentru i1uminatul public. Bucure~tiul a fost printre primele ora~e din lume ale caror strazi au fost iluminate de felinare stradale cu gaz.

Lemn Carbune brun Antraeit Coes Gaz natural


Caldura de ardere, Q reprezinta caldura degajata la arderea unui mol de substanta ~i se masoara Tn kJ sau kcal. Puterea calorica a combustibililor este diferita (vezi fig. 2. 21). Puterea calorica a unui combustibil este cantitatea de caldura degajata la arderea completa a unei mase de 1 kg de combustibil 3 solid sau lichid, sau a unui volum de 1 m de combustibil gazos. Exercitiu , Fig. 2. 21. Puterea caloridi a catorva combustibili. " 1. Scrie ecuatia reactiei chimice de ardere a metanului. $tiind ca la arderea unui mol de CH4 se degaja 212 kcal, calculeaza puterea calorica a metanului.

Rezolvare:
CH4 + 202
----.

CO2 + 2H20 + Q

Puterea calorica a metanului reprezinta cantitatea de caldura degajata la arderea unui volum de 1 m3 (c.n.) de metan. 1 m3 = 1000 L n 1 mol CH4 44,64 moli moli CH4. x 212 kcal x kcal kcal.

He reamintim! 1cal 4,18J

= nr. de moli 1000 n = -= 44,64 22,4

= 44,64'212 = 9463,68

Q = 9463,68 kcal / m3. 2. Scrie ecuatia reactiei chimice de ardere a butanului. Calculeaza puterea calorica a butanului ~tiind ca la arderea unui mol de butan se degaja 2877 kJ. De regula, arderea nu se produce Tnmod spontan; combustibilul trebuie mai TntaiTncalzit (de exemplu se aprinde cu f1acara unui chibrit sau cu 0 scanteie electrica).

Oxidarea incompleta (Oxidare)

In c1asa a IX-a ai Tnvatat ca Tnreactiile de oxido-reducere are lac modificarea numarului de oxidare, N.O. al unor elemente din compu~ii care reactioneaza: Tn reactiile de oxidare N.O. al elementului chimic cre~te iar Tn reactiile de reducere N.O scade. Acela~i lucru se Tntampla ~i Tn reactiile de oxidare ~i de reducere la care participa compu~i organici. In chimia organica se folose~te, Tn plus, ca un criteriu practic de sistematizare a reactiilor de oxido-reducere, variatia continutului de oxigen sau de hidrogen al compu~ilor organici, Tn urma reactiei chimice. Reactii1e de oxidare cuprind reactiile care conduc: la cre~terea continutului de oxigen al unei molecule, la cre~terea numarului de legaturi chimice prin care oxigenul se leaga de carbon, sau la scaderea continutului de hidrogen al moleculei. Dupa acest criteriu, compu~ii organici se aranjeaza Tnordinea: cre~te gradul de oxidare al compusului organic

< acizi carboxilici


cre~te numarul de oxidare al atomului de carbon Alcanii sunt stabili la actiunea agentilor oxidanti. In prezenta unor catalizatori, alcanii superiori (parafina) se oxideaza (cu sau fara ruperea moleculei) formandu-se acizi carboxilici superiori (cu numar mare de atomi de carbon, acizi gra~i) folositi la fabricarea sapunurilor; de exemplu: R+CH2inCH3
----.

R+CH2inCOOH

Fig. 2. 22. Metanul este un component major al atmosferei planetelor Jupiter, Saturn, Uranus ~i Neptun. A fost detectat chiar ~i in spatiul interstelar.

Metanul, CH4, denumit de Volta (1770), descoperitorul sau, gaz de balta, se formeaza Tn natura prin actiunea anaeroba a unor bacterii asupra resturilor animale ~i vegetale de pe fundul lacurilor. Acest proces natural de putrezire este folosit astazi, Tn conditii controlate, pentru a descompune Tn prod use netoxice de~eurile organice din apele reziduale ale marilor ora~e. Metanul este componentul principal din gaze/e natura/e. Tara noastra are zacaminte de gaz metan cu puritate ridicata (98-99%). Astfel, zacamantul de la Sarma~el contine gaz metan Tn proportie de 99,18%. Metanul este component al gaze/or de sanda alaturi de etan, propan, n-butan ~i izo-butan, precum ~i al gazului de cocserie (25%). Metan exista ~i Tn minele de carbuni; Tnconcentratie mare poate forma cu aerul amestecul exploziv denumit gaz grizu. Metanul este folosit In cantitati mari drept combustibil gazos cu mare putere calorica (vezi reactia de ardere). Din metan In urma unor reactii chimice se pot obtine alte substante cu importanta practica. Reactiile de oxidare blanda a metanului, In conditii diferite de lucru, constituie 0 directie de chimizare a metanului (vezi fig. 2. 25).

ACTnnTATEEXPE~NTALA
Mod de lucru: Aprinde un bec de gaz (vezi fig. 2. 23) ~i regleaza admisia aerului astfel incat flacara sa fie colorata in galben, ceea ce demonstreaza 0 ardere incompleta a gazului metan. eu ajutorul unui cle~te de metal tine deasupra flacarii 0 placa alba de faianta. Repeta experienta, dar in loc de placa tine deasupra flacarii un pahar cu gura in jos. Noteaza observatiile in caiet. Observafii: Placa de faianta se acopera de un strat subtire de carbune (vezi fig. 2. 24). Pe peretele ~ipe fundul paharului apar picaturi de apa. De ce?

/,T.Fig. 2. 23. Bec de gaz cu reglarea admisie( de aer.

D Prin arderea metanului in aer, in atmosfera saraca in oxigen, se formeaza carbon fin divizat (vezi fig. 2. 24) numit negru de fum ~i apa: CH4 + O2 ----+ C + 2H20 negru de fum Negrul de fum este folosit la fabricarea anvelopelor de automobile. vopselelor ~i a

D Prin arderea incompleta a metanului se obtine gazul de sinteza (un amestec de monoxid de carbon ~i hidrogen, In raport molar de 1 : 2): 1 CH4 + '202----+ CO + 2H2
gaz de sinteza Gazul de sinteza este folosit In sinteza alcanilor superiori ~i a metanolului (alcool metilic). Hidrogenul obtinut poate fi folosit In sinteza amoniacului ~i pentru alte scopuri. Fig. 2. 24. Ardere incompleta a metanului.

D Metanul trecut impreuna cu vapori de apa peste un catalizator de nichel la circa 800C sufera 0 reactie de oxidare incompleta formand un amesctec de monoxid de carbon ~i hidrogen:

CH4+ H20

Ni 800 DC

CO+ 3H

gaz de apa

D Prin Inca/zirea la 4000C sub 0 presiune de 60 atm a amestecului de metan ~i oxigen se obtine metanolul (alcoolul metilic):

r+ Gaz de sinteza -0
I

- X --+ Metanal - D --+ Metanal A ~. R --+ Acid cianhidric

metanal (alcaal metilic) D Prin Incalzirea la 400-6000C, dar In prezenta catalizatorilor oxizi de azot, metanul se oxideaza la metanal (aldehida formica): CH4 + O2 oxizi de azot. CH20 + H20 400-600 DC metanal (aldehida farmica) D Metanul se folose~te la fabricarea acidului cianhidric, HCN, utilizat In special In industria polimerilor (pentru obtinerea fibrelor sintetice). Reactia de oxidare a metanului In prezenta de amoniac, se nume~te reactie de amonoxidare (are loc la temperaturi ridicate, 1OOODC ~i este catalizata de platina, Pt): CH4+NH3 + 23O2 PI HCN + 3H20 1000 DC

-E

4Gazde

aQa

Acetilena

Fig. 2. 25. Chimizarea metanului.

ACTIUNEAALCAN~ORASUPRA , MEDIULUI $1 A SUPRA OAMENILOR


Alcanii sunt compu~i organici nepolari ~i sunt practic insolubili In apa, dar sunt buni solventi pentru alte substante organice cu molecule nepolare. Cunoa~terea acestor proprietati face posibila, atat utilizarea alcanilor ca materii prime sau auxiliare In fabri- carea unor produse utile, cat ~i evaluarea ~i reducerea riscurilor In cazul dezastrelor ecologice. Alcanii superiori In stare solida, vaselina sau parafina, care au un grad mare de puritate, se 'folosesc ca substante auxiliare la fabricarea unor prod use farmaceutice sau cosmetice comerciaIizate sub forma de crema, Vaselina are efect emolient ~i ajuta la a. mentinerea ur:niditatii pielii (vezi fig. 2. 26.a). Benzina este un bun solvent pentru grasimi. In contact direct cu pie lea sau prin inhalarea vaporilor, benzina dizolva grasimile de la nivelul membranelor celulelor determinand efecte fiziologice grave: iritatii, inflamatii sau chiar arsuri chimice. Din' acest motiv se recomanda folosirea manu~ilor de cauciuc chiar ~i In cazul alimentarii autovehiculelor cu benzina; acest fapt I-ati putut observa In statiile de benzina care pun la dispozitia clientilor b. Fig. 2. 26. manu~i de cauciuc de unica folosinta (vezi fig. 2. 26.b). a. Creme care cantin vaselina; Este interzis sa se curete vopseaua de pe maini direct cu benb. Manu~i de cauciuc. zina. In acest scop se folosesc diluantii speciali care nu afecteaza membrana celulelor. Atunci cand materiale textile Imbibate cu benzina sunt folosite la curatarea vopselei de pe suprafete1e murdare se recomanda purtarea manu~ilor de cauciuc.

Deversarile de petrol sau de benzina Tn /apele marilor, oceanelor ~i Tn cele curgatoare provoaca dezastre ecologice (vezi fig. 2. 27). Petrolul ~i benzinele plutesc la suprafata apei ~i Tmpiedica schimbul de oxigen Tntre apa ~i aer ceea ce duce la moartea faunei ~i a vegetatiei subacvatice. La fel de daunatoare sunt deversarile la suprafata solului, deoarece patrunderea lor Tn pamant Tmpiedica circulatia normala a aerului ~i a apei ~i distruge structura chimica ~i fizica a acestuia afectand dramatic echilibrul ecosistemelor.

Aplicatii practice
Metanul are numeroase aplicatii practice (vezi fig. 2. 28). , b. Fig. 2. 27. Deversarea de petrol in ocean: a. strat de petrol pe suprafata apei; b. animal afectat de accident.
Acetilena Solven\i Acid cianhidric Metanol Deriva\i halogena\i Hidrogen "'-.. Agenti

frigorffici
Narcotice Amoniac

Activitate de tip proiect: intocme~te, impreuna cu 2-3 colegi, un referat cu tema: "Direc(ii de valorificare a metanului: de la combustibil la prodwji de chimizare". Pentru documentare: - http://www.enerece.go.ro/ biogai.html - http://www.ch4.com.au/ - http://~.ch4.org.uk/

(J Hidrocarburile sunt compu~i ai carbonului cu hidrogenul; ele pot fi: saturate, nesaturate ~i aromatice. (J Alcanii sunt hidrocarburi saturate cu formula moleculara generala CnH2n+2.
(J Primii patru termeni din seria omoloaga a alcanilor au denumiri specifice; incepand cu cel de al cincilea termen denumirea se face prin adaugarea sufixului an la cuvantul grecesc corespunzator numarului de atomi de carbon din molecula. (J Molecula metanului are geometrie de tetraedru regulat, iar catenele alcanilor au 0 structura in forma de zig-zag. In functie de masa lor molara alcanii pot fi gazo~i, lichizi sau solizi. (J Alcanii nu sunt !olubili in apa, dar sunt solubili Tn solventi nepolari. (J Alcanii dau reactii chimice numai in conditii energice cand au loc: rupere de leg~turi C-C (reactiile de cracare, izomerizare, ardere) ~i rupere de legaturi C-H (reactiile de substitutie, dehidrogenare ~i oxidare).

EXERCITII $1 PROBLEME
1. Scrie formulele de structura ale urmatorilor izoalcani: a) 2,2-dimetilbutan; b) 3-etil-2-metilpentan; c) 2,2,3-trimetilhexan. 2. Scrie formulele de structura i aranjeaza Tn ordinea creterii punctului de fierbere urmatorii alcani i izoalcani: etan, izobutan, butan i metan.

3. a) Denumete conform IUPAC izoalcani:

A:

CH3-CH2-CH -CH2-CH3 '


CH2
I I
.

CH3

B: CH3-CH-CH2-CH3.
I

Se cere: a) scrie i egaleaza ecuatiile reac'iilor chimice din schema. identifica i denumete substantele necunoscute: A - E; , b) scrie ecuatia reac'iei chimice de cracare a unui alcan din care sa se ob'ina propan; c) calculeaza compozitia procentuala a propanului. 10*. Prin clorurarea fotochimica a metanului s-au obtinut patru compui organici: A, B. C. D. $tiind ~a cei patru compui au un con,!nut crescator de clor: A<B<C<D i ca ei s-au ob'lnut In raport molar: 1:2:2: 1, se cere: a) scrie ecua'iile reac'iilor chimice de obtinere a celor patru compui organici: A, B. C. D din metan; b) calculeaza volumul de metan introdus. masurat In conditii normale, daca din proces se obtin 30 mmoli HCI.

CH3 CH3
I

CH3-CH-C-CH3
I I

'

D:

CH3 CH3
b) Precizeaza care dintre izoalcanii denumi'i la punctul a) sunt omologi i care sunt izomeri. 4. 2.2 9 substan,a organica necunoscuta. X, cu masa molara 44 formeaza prin ardere (analiza elementala) 6,6 9 CO2 i 3.6 9 H20. Se cere: a) determina formulele procentuala, bruta i moleculara ale substan,ei X; b) scrie formula de structura a substan,ei X; c) scrie ecua'ia reac'iei chimice de ardere a substantei X. 5. Un a'ican gazos este supus combustiei. Determina formula moleculara a alcanului - gazos tiind ca- prin combustia a 1,45 9 din alcanul necunoscut s-au degajat 2.24 L CO2 (masurat In condi'ii normale). 6. Stabilete formulele moleculare i denumete alcanii care con'in Intr-o molecula: a) 8 atomi de hidrogen; b) 14 atomi (carbon i hidrogen); c) 5 legaturi C- C. 7. Scrie formulele de structura i denumete: a) un izomer al hexanului care con'ine un atom de carbon cuaternar; b) un izomer al pentanului care con'ine un atom de carbon tertiar; c) un izomer ai pentanului care la monoclorurare fotochimica formeaza un singur compus. 8. Se ard 44.8 cm3 C2H6. Calculeaza: a) volumul de aer (cu 20% 02 In volume), masurat In conditii norma Ie. cosumat; b) numarul d~ moli de CO2 degajat; c) masa de apa ob'inuta In urma reac'iei de ardere. 9. Se considera schema de reactii : C3Ha ~
+2C~/hu

se

11*. Metanalul (aldehida formica) se poate obtine prin oxidarea m.etanl,Jlui In .prezen1a oXi~i1orde azot. _Solutiade aldehida formica de concentratie 4010" S8 numete formol i se folosete I~conservarea preparatelor anatomice. cere: a) scrie ecuatia reactiei chimice de obtinere a aldehidei formice din metan; b) calculeaza masa de formal ob'inuta. daca s-au supus oxidarij 89,6 L CH4 masurat In conditii norma Ie iar oxidarea are loc cu un randament de 80%.

A (alcan) + B (alchena)

C + HCI

A~D+E+Q

12*. Una din caile de chimizare a metanului este reactia de amonoxidare. a') Calculeaza volumul de metan de puritate 98% necesar pentru ob'inerea a 4 moli de acid cianhidric, HCN, daca reactia a avut loc cu un randament de 90%; . b) Ce cantitate de metan pur s-ar putea arde folsind acelai volum de oxigen ca In reactia de amonoxidare? 13. Se supun arderii 416 9 amestec de metan, etan i propan. In care cei trei alcani se gasesc In raport molar 1:2:3. Calculeaza: a) volumul de aer necesar arderii amestecului; b) compozitia In procente masice a amestecului de alcani. 14. Prin c10rurareafotochimica a metanului se obtine un compus care con'ine 83,53% CI. Se cere: a) determina formula moleculara a compusului c10rurat ob'inut i scrie ecuatia reactiei chimice corespunzatoare; b) calculeaza volumul de clor (c.n.) consumat la clorurarea a 2 moli de metan.

I. Scrie cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeaza corect fiecare dintre afirmatiile date: 1. Alcanii au formula generala . (CnHn+2 / CnH2n+2) 2. Alcanul cu formula moleculara CSH12 are . . (3 / 5) ........... Izomen. 3. Omologul superior al etanului este . (propanul / pentanul) 4. Butanul contine Tnmolecula sa. atomi. (4/14) 1 punet II. Incercuie!?te afirmatia corecta. a) Propanul participa la reactia de izomerizare. b) Prin cracarea butanului se poate obtine propan. e) La 25C neopentanul se afla Tn stare gazoasa. d) La arderea unui mol de propan se degaja 5 moli CO2, 1 punet III. a) Scrie ecuatia reactiei chimice de ardere a metanului. 1 punet b) Calculeaza caldura care se degaja la arderea a 3 moli de metan !?tiind ca puterea calorica a metanului este 9463,68 kcal / m3. 1 punet IV. Un alcan necunoscut, A, contine Tn procente masice 16,28% H. Se cere: a) determina formula moleculara a alcanului; 1 punet b) scrie formulele de structura !?i denume!?te izomerii alcanului A. 2 punete V. Triclorometanul, cloroformul, este un anestezic foarte puternic !?i totodata un bun solvent folsit Tnsinteze organice. a) Scrie ecuatia reactiei chimice de obtinere a cloroformului din metan. 1 punet b) Calculeaza volumul de c10r masurat la 27C !?i 1 atm. necesar c10rurarii a 3 moli de metan cu obtinere de cloroform. 1 punet

I. Scrie cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeaza corect fiecare dintre afirmatiile date: Prin chimizarea metanului cu vapori de apa pe catalizator de nichel se obtine . (gazul de sinteza / negru de fum) 2. Prin cracarea nu se obtine etan. (propanului / butanului) 3 are densitatea fata de azot egala cu 1,07. (Metanul/ Etanul) 4. Izopentanul contine atomi de carboni primari. (2 / 3) 1 punet

1.

II. Incercuie!?te afirmatia incorecta. a) Hexanul prezinta 5 izomeri. b) Izomerizarea alcanilor este 0 reactie reversibila. e) Prin oxidarea metanului la 400C !?i60 atm se obtine CO !?iH2. d) Omologul metanului este etanul. 1 punet III. Negrul de fum se obtine printr-o oxidare incompleta a metanului !?ieste 0 materie prima importanta Tn industria vopselelor negre !?i a anvelopelor de cauciuc. a) Scrie ecuatia reactiei chimice de obtinere a negrului de fum din metan. 1 punet b) Calculeaza masa de carbune fin care se obtine prin oxidarea incompleta din 6,72 m~ m~tan de puritate 96%. 1 punet IV. 9,2 9 amestec echimolecular de metan i etan se supun arderii. a) Scrie ecuatiile reactiilor chimice de ardere ale celor doi alcani. 1 punet b) Calculeaza volumul de aer necesar arderii amestecului. 1 punet V. Un volum de 150 m3 de metan de puritate 98% , masurat Tn conditii , normale, se supune pirolizei. $tiind ca doar 80% din metan se transforma Tn acetilena, iar restul se descompune Tnelemente, se cere: a) scrie ecuatiile reactiilor chimice care au loc; 1 punct b) calculeaza compozitia procentuala Tn procente molare a amestecului gazos obtinut. 1 punct Timp de lucru: 50 minute. 1 punct din oficiu.

Timp de lucru: 50 minute. 1 punet din oficiu.