HIDROCARBURI SATURATE

Def. Sunt hidrocarburi care contin atomi de C legati intre

ei numai prin legaturi covalente simple. ( leg. σ )
Alcanii ( n-alcanii , izoalcanii si cicloalcanii )
 Formula generala: CnH2n+2 ( izoalcanii si n-alcanii )
 Formula generala : CnH2n ( cicloalcanii )
Radicalii hidrocarbonati , radicalii hidrocarbonati saturati
a) Radicalii hidrocarbonati saturati monovalenti
Def. Sunt resturi de hidrocarburi saturate, obtinute prin
indepartarea formala a unui atom de H.
Denumire
- Atribuim indicele 1 de la atomul de carbon de la care s-a
indepartat atomul de hidrogen
- Numerotam catena cea mai lunga
- Denumim ramificatiile daca este cazul
- Denumim n-alcanul al carei catena am numerotat-o si
inlocuim terminatia “-an” cu “-il”
Denumirile uzuale pentru rad. hidrocarbonati intalniti in grile
IUPAC: 1-metiletil / Uzual: izopropil
IUPAC: 2-metilpropil / Uzual: sec-butil
IUPAC: 1,1-dimetiletil / Uzual: tert-butil
IUPAC: pentil / Uzual: amil
IUPAC: 3-metilbutil / Uzual: izoamil
 b) Radicalii hidrocarbonati saturati divalenti
Def. Sunt resturi de hidrocarburi saturate, obtinute prin
indepartarea formala a doi atomi de H.
b1) Radicalii divalenti geminali
Daca cei doi atomi de H s-au indepartat formal de la acelasi
atom de C rezulta ca se vor numi radicali divalenti geminali.
Denumire
- Numerotam catena cea mai lunga de la capatul mai
apropiat de atomul de carbon de la care s-au indepartat cei
doi atomi de H.
- Denumim ramificatiile daca este cazul
- Precizam pozitia atomului de C de la care s-au luat cei 2
atomi de H.
- Denumim n-alcanul al carei catena am numerotat-o si
inlocuim terminatia “-an” cu “-iliden”
Denumirile uzuale pentru rad. hidrocarbonati intalniti in grile
IUPAC: metiliden / Uzual: metilen
b2) Radicalii divalenti
Daca cei doi atomi de H s-au indepartat formal de la atomi de C
diferiti rezulta.
Denumirile uzuale pentru rad. hidrocarbonati intalniti in grile
Uzual: etilen
Uzual: propilen
 c) Radicalii hidrocarbonati saturati trivalenti pot fi:
- geminali sau obtinuti prin indepartarea formala a atomilor
de H de la atomi de C diferiti.
Denumirile uzuale pentru rad. hidrocarbonati intalniti in grille
IUPAC: metilidin / Uzual: metin
Cicloalcanii
Def. Sunt hidrocarburi saturate care au catene ciclice, din
structura lor intalnim cicloalcani cu catene ciclice simple.
Denumire
Cuvantul “ciclo” + denumirea hidrocarburii saturate
Obs. Ciclohexanul are geometrie spatiala si se gaseste sub
forma a 2 conformeri ( izomeri de conformatie )
- forma scaun si forma baie
- forma scaun este mai stabila decat forma baie
IZOMERII DE CONFORMATIE = Stereoizomeri care pot trece unul
in celalalt prin rotirea atomilor in jurul unei legaturi simple din
molecula
Cicloalcanii cu o catena laterala
Denumire
Denumim ramificatia + denumirea cicloalcanului de baza
Cicloalcanii cu 2 ramificatii
- Se numeroteaza catena ciclica de la radicalul citat primul in
ordine alfabetica
- Sensul de numerotare se alege astfel incat a doua
ramificatie sa primeasca indicele cat mai mic
- Desemnam radicalii in ordine alfabetica + denumirea
cicloalcanului de baza
Cicloalcanii cu 3 sau mai multe ramificatii
- Numerotarea catenei ciclice de baza se face astfel incat
suma indicilor de pozitie ale ramificatilor sa fie minima
HIDROCARBURI NESATURATE
Def. Sunt hidrocarburi care contin legaturi multiple in structuri
a) Alchene
- Hidrocarburi care contin o legatura dubla C-C
- Formula generala: CnH2n
- Inlocuim sufixul „-an” cu sufixul „-enă”
b) Cicloalchene
- Sunt hidrocarburi care contin o catena ciclica si o legatura
dubla
(Denumire) Cicloalchenele care au catena ciclica de baza si
legatura dubla intre atomi de C din ciclu se denumesc astfel:
- Sensul de numerotare al catenei ciclice se face astfel incat
urmatoarea ramificatie sa primeasca indicele cel mai mic.
- Daca un atom de C din legatura dubla are o ramificatie
acesta primeste indicele de pozitie
c) Alcadiene
- Sunt hidrocarburi nesaturate care au 2 legaturi duble intre
atomii de C.
- Acestea pot fi: cumulate , conjugate sau izolate
Cumulate C=C=C ( nu sunt despartite de leg. simple )
Conjugate C=C-C=C ( despartite de o leg. simpla )
Izolate C=C-C-C=C ( despartite de cel putin 2 leg. simple )
 d) Alchine
- Hidrocarburi care contin o legatura tripla intre atomii de C.
- Formula generala: CnH2n-2
Obs. Etina ( C≡C ) se numeste uzual: acetilena
Denumire
- Se denumesc dupa aceleasi reguli ca si alchenele, doar ca in
loc de sufixul „-an” din denumirea n-alcanului
corespunzator punem terminatia „-ina”.
*Emine = Hidrocarburi care contin o legatura dubla si o
legatura tripla intre atomii de C.
- Formula generala: CnH2n-4
Exemplu: H2C=CH-C≡CH
Se denumeste IUPAC: 3-in-1-butena/1-buten-3-ina
SAU vinil-acetilena
Denumire
- Dubla legatura are prioritate in denumire.
- Catena de baza trebuie sa contina ambele legaturi si sa
aiba numarul maxim de atomi de C.
- Catena de baza se numeroteaza de la capatul mai apropiat
de o legatura multipla.
Denumire
- Se denumesc la fel ca si alchenele , doar ca trebuie sa
precizam pozitile celor 2 leg. duble si in locul literei „n” din
denumirea alcanului coresp. punem terminatia „-diena”

Radicali monovalenti nesaturati

Denumire
- Atribuim indicele 1 atomului de C de la care s-a indepartat
hidrogenul
- Numerotam catena nesaturata
- Precizam ramificatiile daca este cazul
- Precizam pozitia legaturii multiple in catena, denumim “n”
hidrocarbura nesaturata ( n-alchena sau n-alchina )
- Indepartam terminatia “-ă” si adaugam terminatia „-il”
Denumirile uzuale pentru rad. hidrocarbonati intalniti in grile
IUPAC: etenil / Uzual: vinil
IUPAC: 2-propenil / Uzual: alil
IUPAC: 1-metil-1-etenil / Uzual: izopropenil
IUPAC: 2-propinil / Uzual: propargil
HIDROCARBURI AROMATICE
Def. Sunt hidrocarburi care contin cicluri benzenice
Clasificare
- Mononucleate ( catena laterala saturata)
- Polinucleate ( izolate , condensate )
Denumirile uzuale pentru rad. hidrocarbonati intalniti in grile
C6H5-CH3 IUPAC: metilbenzen / Uzual: toluen
C6H5-(H3C-CH-CH3) IUPAC: izopropilbenzen / Uzual: cumen
IUPAC: 1,2/1,3/1,4 dimetilbenzen / Uzual: o-xilen , m-xilen, p-
xilen
C6H5-(CH=CH2) IUPAC: vinilbenzen / Uzual: stiren
C6H5-(H2C=C-CH3) IUPAC: izopropilenpenzen / Uzual: alfa-
metilstiren
Naftalen C10H8 (2 nuclee benzenice condesate), uzual: naftalina
Denumirea celor mai importanti radicali aril

antrancen fenantren
Compusi cu functii simple
Nomenclatura ( denumirea IUPAC )
Principiile generale ale denumirii IUPAC a compusilor oraganici sunt:
1. Stabilirea prioritatii grupelor functionale (unde este cazul) , grupa
functionala prioritara se desemneaza intotdeauna prin sufixul
corespunzator clasei de compusi organici.
2. Alegerea catenei de baza ( catena aciclica/ciclica ) a carei
denumire prevede sufixul clasei functionale prioritare.
3. Localizarea si denumirea prin prefixe corespunzatoare a
substituentilor ( grupe alchil sau grupe functionale cu prioritate
mai mica ) , in concluzie formarea denumirii IUPAC a unui compus
organic se face astfel.
Prioritatea grupelor functionale vezi tabelul (ordine descrescatoare)
Compusi halogenati
Def. Sunt compusii care contin numai atomi de C,H,X.
- Formula generala: R-X, unde X = F, Cl, Br, I
Obs. 1,2,3,4,5,6-ciclohexan se numeste uzual lindan/gamexan

Alcooli
Def. Sunt compusi ce contin grupa hidroxil ( -OH )
- Formula generala: R-OH
- Sufixul corespunzator este „-ol”
Contin grupele hidroxil legate de atomi de C hibridizati sp3.
Daca alcoolul are ramificatii, denumim intai ramificatile dupa
regulile lor; precizam pozitile grupei hidroxil in catena de baza,
daca este cazul.
Denumim hidrocarbura de la care provine alcoolul si adaugam
terminatia „-ol”.
Uzual: alcool + denumirea radicalului hidrocarbonat + ic
Obs. C18H37OH ,octodecanol este denumit uzual alcool stearic
Eteri
Def. Sunt compusi care au grupa alcooxi ( -O-R’ )
- Formula generala: R-O-R’, unde R=R’ sau R≠R’
Uzual eterii se denumesc astfel:
Denumim cei doi radicali dupa regulile lor + eter
Obs. Fenil-metil-eter se numeste uzual anisol
Fenoli
Def. Sunt compusi care contin grupele hidroxil legate direct de
un nucleu aromatic
- Formula generala: Ar-OH
Nitroderivati
Formula generala: R-NO2
Grupa amino nu are prioritate in denumire si prin urmare la
denumirea nitroderivatilor ne vom folosi de regulile de la
clasele de hidrocarburi de la care provin.
Denumirile uzuale intalnite in grile:
TNT ( 2,4,6-trinitrotoluen) – trotil
Amine
Dupa gradul de substituire ale N , aminele pot fi:
R-NH2 (primare)
R-NH-R’ (secundare) unde R=R’=R’’ , R≠R’≠R’’ , R≠R’=R’’
R-N-R’ ( tertiare)
|
R’’
 AMINE PRIMARE
Se admit 2 reguli de denumire IUPAC pentru aceste tipuri de
amine.
1) Numerotam catena de baza de la capatul mai apropiat de
grupa amino
Denumim ramificatile dupa regulile lor
Precizam numele grupei amino in catena de baza,
denumim hidrocarbura de la care provine si adaugam
sufixul amina
2) Denumim radicalul hidrocarbonat de care se leaga amina
+ sufixul „amina”
C6H5-NH2 ( fenilamina ) – anilina
AMINE SECUNDARE
a) Amine secundare simetrice (R=R’)
Denumim cei 2 radicali + sufixul „amina
b) Amine secundare nesimetrice ( R≠R’ )
N – den. rad. cu nr mai mic de C + den. aminei primare de baza
Uzual : den. cei 2 radicali dupa regulile lor + sufixul „amina”
AMINE TERTIARE
a) Amine tertiare simetrice
La fel ca la cele secundare simetrice
b) Amine tertiare nesimetrice
La fel ca la cele secundare nesimetrice, doar ca la azotul
aminei primar de baza vor fi 2 radicali
Uzual : den. cei 3 radicali dupa regulile lor + sufixul „amina”
Compusi carbonilici ( =O )
Dupa gradul de subst al atomului de C din grupa carbonil
intalnim:
a) Aldehide
1) Denumire radical + sufixul „-at”
Daca grupa carbonil de tip aldehida se leaga de un atom de
C dintr-o catena ciclica denumirea se formeaza astfel:
2) Denumim hidrocarbura cu catena ciclica + carbaldehida
Denumirile uzuale intalnite in grile:
1,2 – benzendicarbaldehida
Uzual: aldehida ftalica / ftalaldehida
b) Cetone
1) Denumire radical ( eliminam sufixul) + sufixul „-ona”

2) Denumirea acidului carboxilic , eliminand cuvantul „acid”

si sufixul „-ic” si se adauga „-o” unde este cazul + cetona
primara.
Valente
Valenta unui grup functional este egala cu nr de atomi de hidrogen care se
inlocuieste de la un atom de C hibridizat sp3 pt a scrie grupa functionala
respectiva.
-CH3
-CH2-X
-CH2-OH
-CH2-NH2
-CH2-NO2
Pentru a scrie aceste grupe functionale s-a inlaturat un atom de H de la un C
hibridizat sp3 => grupele functionale scrise au valenta 1 ( monovalente )
>C=O ( gr. functionala divalenta ) S-au inlaturat 2 atomi de H.
Compusi carboxilici
Contin grupa carboxil ( COOH )
COOH ( gr. trivalenta )
Formula generala: R-COOH
a) Daca grupa carboil se leaga de un atom de C intr-o catena aciclica ,
denumirea se face astfel:
acid + den. hidrocarbura + „-oic”
b) Daca grupa carboxil se leaga de un atom de C dintr-o catena ciclica ,
denumirea se formeaza astfel:
acid + denumire hidrocarbura ciclica + carboxilic
Denumirile uzuale intalnite in grile:
acid izovalerianic , acid metacrilic(acr+metil) , acid capronic(C 5H11COOH)
Derivatii functionali ai acizilor carboxilici
Sunt compusii care prin hidroliza refac acizii carboxilici de la
care provin.
ESTERI
Formula generala: R-COO-R’
Radicalii acizi se denumesc pe baza denumirilor acizilor de la
care provin , dar indepartam cuvantul „acid” si terminatia „-ic”
HALOGENURI ACIDE
Formula generala: R-C=OX , unde X(Br,Cl)
Resturile de la acizi cu fg: R-C<=o se numesc grupe acil
Grupele acil se descompun pe baza denumirilor acizilor de la
care provin , doar ca indepartam cuvantul „acid” si adaugam
terminatia „-il”
Denumire: halogenura acida + de + den grupa acil
ANHIDRIDE ACIDE ( RCO)2O
Se denumesc de la acizi de la care provin, dar inlocuim cuvantul
„acid” cu „anhidrida” , facem acordul cu genul
AMIDE ( R-CONH2 )
a) Amide nesubstituite
Se denumesc ca acizi de la care provin, dar indepartam
cuvantul „acid” si terminatia „ic”,”oic” + terminatia
„amida”
b) Amide monosubstituite la azot ( amine acilate )
Denumire: N – den R’ + den. amida primara
Denumire: N – den gr. acil + den. amina primara
c) Amide disubstituite la N
Regula de la b) numai ca la azotul aminei de baza trebuie
sa precizem 2 radicali hidrocarbonati care se mentioneaza
dupa regulile lor ( ordine alfabetica )
NITRILI
Contin grupa cian -C≡N
Formula generala: R-CN
Denumire: Din denumire acidului de la care provine indepartam
cuvantul „acid” si terminatia „ic” si adaugam terminatia „nitril”

Acidul formic nu are nitril pt ca HCN este acid cianhidric ( acid

anorganic )