Capitolul 12.

Compuşi carbonilici
1. Definiție:
Compușii carbonilici sunt compuși organici care conțin în molecula lor una sau mai multe grupe
funcționale simple, divalente carbonil, > C = O.
Gruparea carbonil este formată dintr-un atom de carbon legat printr-o legătură dublă de un atom de oxigen.

CnH2nO - formula generală a compuşilor monocarbonilici saturaţi, NE=1.

CnH2n-2O - formula generală a compuşilor monocarbonilici nesaturaţi, NE=2
CnH2n-8O - formula generală a compuşilor monocarbonilici aromatici, NE=5

După natura atomului de carbon (H)R şi R

(natura substutuienților) de care se C=O C=O
H
leagă grupa carbonil, compușii R
carbonilici formează două clase:
aldehide cetone

 În aldehide atomul de carbon carbonil este primar (se leagă de un atom de hidrogen și de un radical
hidrocarbonat); gruparea carbonil se leagă de un atom de H și un rest hidrocarbonat;
 În cetone atomul de carbon carbonil este secundar ( ambi substituienți sunt radicali hidrocarbonați);
gruparea carbonil se leagă de doin radicali hidrocarbonați.
Excepție: Primul termen din clasa aldehidelor, are un singur atom de carbon, se numește metanalul sau
fomaldehidă și este singura aldehidă care are doi atomi de hidrogen legați de atomul de carbon carbonil;
(atomul de carbon din formaldehidă este nular).
2. Clasificare:
a) Aldehidelor:
 alifatice (cu rest aciclic sau ciclic)
 aromatice
b) Cetonelor:
 cetone simetrice
 cetone nesimetrice
 cetone alifatice
 cetone aromatice
 cetone mixte
 aciclice
 ciclice, cu atomul de carbon carbonilic inclus în scheletul ciclic al moleculei.

1
 3. Nomenclatură
Regulă:
 denumirea aldehidelor se formează, conform IUPAC prin adăugarea sufixului al/dial la numele
hidrocarburii cu acelaşi număr de atomi de carbon. La formarea numelor aldehidelor, care au în
molecule catene ramificate sau alți subtituienți, se precizează și poziția lor, în două moduri:
1. prin numerotarea atomilor de carbon din catena, începând cu cel din grupa carbonil, cu cifre
arabe;
2. prin notarea atomilor de carbon din catenă cu litere din alfebetul grecesc (α-alfa, β-beta, γ-gama,
δ-delta, ε-epsilon), începând cu atomul de carbon vecin grupei carbonil.
 Adehidele se denumesc și ținând cont de numele acidului format la oxidarea aldehidei și anume prin
adăugarea cuvântului aldehidă înaintea numelui acidului cu aceeaşi structură / prin adăugarea sufixului
aldehidă la rădăcina numelui acidului.
 Aldehidele cu rest ciclic : numele hidrocarburii + caraldehidă

 denumirea cetonelor se formează prin adăugarea sufixului onă/dionă la numele hidrocarburii cu

acelaşi număr de atomi de carbon;
 se adaugă cuvântul cetonă la numele celor doi radicali de hidrocarbură legați de gruparea carbonil;
substituienții se denumesc în ordine alfabetică.
Atât pentru aldehide , cât și pentru cetone există multe denimiri comune.

4. Izomerie: aldehidele și cetonele sunt izometi de constituție (unii autori consideră că sunt izomeri de
poziție, în timp ce alții consideră că sunt izomeri de funcțiune); se mai întâlnește izomeria de catenă, de
poziție și de funcțiune cu alcoolii nesaturați sau ciclici. Compușii carbonilici pot să prezinte și izomerie
optică, dacă conține un aom de carbon asimetric, adică un atom de carbon saturat cu patru
substituienți diferiți.
5. Clasificare:
a) după natura restului hidrocarbonat:
1. compuşi carbonilici saturați alifatici, aciclici sau ciclici;
2. compuşi carbonilici nesaturaţi;
3. compuşi carbonilici aromatici.
b) după numărul grupelor carbonil:
1. compuși monocarbonilici;
2
2. compuși policarbonlici/dicarbonilici.

Aldehide saturate monocarbonilice, CnH2nO

n=1, CH2O, metanal /aldehidă formică/ formaldehidă

n= 2, CH3—CH=O, etanal/aldehidă acetică/ acetaldehidă
n=3, CH3—CH2— CH=O propanal/aldehidă proprionică/ propanaldehidă
n=4, CH3—CH2— CH2— CH=O butanal/ aldehidă butirică/butanaldehidă
CH3—CH—CH=O izobutanal/ aldehidă izobutirică/izobutanaldehidă
│
CH3
n=5, C5H10

C
p s s p s p │ p
C ─ C ─ C─ C─ C C─ C─ C─ C C─ C─ C
│ │
C C

Rezută: 4 aldehide și 3 cetone.

C ─ C ─ C─ C─ C pentanal/aldehidă pentanoică
║
O
C ─ C ─ C─ C─ C 2-pentanonă
║
O
C ─ C ─ C─ C─ C 3-pentanonă
║
O

α β γ
1 2 3 4
C─ C─ C─ C 2-metil-butanal / α -metil-butanal
║ │
O C

C─ C─ C─ C 3-metil-butonană
│ ║
C O

C─ C─ C─ C 3-metil-butanal
│ ║
C O
3
 Aldehide nesaturate:
CH2= CH—CH=O propenal/aldehidă acrilică
CH3—CH= CH—CH=O 2-butenal/aldehidă crotononică

Aldehide saturate dicarbonilice

O=HC—CH=O etandial/glioxal (denumire uzuală)
O=HC—CH2—CH=O propandial
CH3─ C—CH=O ceto-etanal/metilglioxal
║
O

Aldehide aromatice:
C6H5 — CH=O fenil metanal/ aldehidă benzoică/ benzaldehidă

Cetone saturate:
CH3—C —CH3 propanonă/ acetonă/ dimetil-cetonă
ǁ
O
CH3—C —CH2—CH3 butanonă/ etil-metil-cetonă
ǁ
O
CH3—C —CH2—CH2—CH3 2-pentanonă/ metil-propil-cetonă
ǁ
O
CH3—CH2 —C—CH2—CH3 3-pentanonă/ dietil-cetonă
ǁ
O

CH3—C —CH—CH3 izopentanonă/ etil-izopropil-cetonă

ǁ │
O CH3

Cetone nesaturate
CH3— C —CH=CH2 butenonă/ vinil-metil-cetonă
ǁ
O

Cetone ciclice: ciclohexanona

4
 Cetone aromatice:
C6H5 —C— C6H5 difenilmetanona/difenil-cetonă/benzofenonă
ǁ
O
Cetone mixte:
C6H5 —C— CH3 fenil-fenil-cetonă/acetofenonă
ǁ
O
Dicetone:
CH3 ─ CO ─ CO ─CH3 butadionă
6. Structura grupei carbonil:
Grupa carbonil conţine o legătură dublă între un atom de carbon hibridizat sp 2 şi un atom de oxigen
hibridizat tot sp2:
Polaritate: Gruparea carbonil este polară, deoarece conține 2 atomi cu diferiți.

Consecință: acidifierea hidrogenului din poziţia α faţă de gruparea carbonil, atom de hidrogen care
astfel poate să fie cedat mai ușor.
Atomii de hidrogen din poziţia α învecinată cu grupa carbonil, au caracter slab acid.

7. Metode de obţinere ale compuşilor carbonilici

1) Oxidarea metanului: prin încălzirea la 400-6000C, dar în prezenţa catalizatorilor oxizi de azot, metanul
se oxidează la metanal ( aldehidă formică);

CH4 + O2 → CH2=O + H2O

2) Oxidarea energică a alchenelor care conțin în dubla legătură atomi de carbon cuaternari/ atom de
carbon care nu are hidrogen, conduce la cetone.:

R R
K2Cr2O7 + R''
C CH R'' + 3[O]
R' C O COOH
H2SO4
R'
alchena acetona acid carboxilic

3) Adiția apei la alchine (reacția Kucerov): din acetilenă se obține acetaldehidă, iar din achinele
superioare numai cetone. Reacția se desfășoară conform regulii lui Markovnikov: hiodroxilul din apă se
leagă de atomul de carbon din tripla legătură cel mai substituit.

Doar din acetilenă se obține o aldehidă, acetaledehida:

Rectul alchinelor vor forma cetone; la adiția apei se ține cont de regula lui Markovnikov.
- Alchinele margimale vor forma o singură cetonă:

5
 H2SO4 tautomerie
R C CH + HOH R C CH2 R C CH3
HgSO4
OH O
enol instabil
alchină cetonă
- Alchinele cu triplă legătură interioară formează 1o singură cetonă, dacă alchine ete simetrică cu simetrie
moleculară/ alchină disubstituită nesimetrică, și se formează 2 cetone izomere de poziție dacă alchina
este simtrică, fără simetrie moleculară.

HC ≡ C — CH2—CH3 + H2O → CH3 — C— CH2—CH3

║
O

1-butină butanonă

H3C—C ≡ C — CH3 + H2O → CH3 — C— CH2 — CH3

║
O
2-butină butanonă

HC ≡ C — CH2—CH2 —CH3 + H2O → CH3 — C— CH2—CH2—CH3

║
O
1-pentină 2-pentanonă

HC ≡ C — CH2—CH2 —CH3 + H2O → CH3 — CH2— C—CH2—CH3

║
O
1-pentină 3-pentanonă

În reacția Kucerov la vinilacetilenă, adiția de apă are loc doar la tripla legătură, în aceste condiții
(HgSO4/H2SO4), nu și la dubla legătură C=C, iar rezultatul reacție este o cetonă nesaturată, 3-buten-2-
onă sau metil-vinil-cetonă.

H2C=CH─C≡CH + H2O → H2C=CH─C─CH3

║
O

vinilacetilena butenonă

4) Oxidarea alchinelor se realizează cu reactiv Bayer, soluție apoasă sau slab bazică de permanganat de potasiu.
1. alchinele cu triplă legătură în interiorul molecule/alchine disubstituite conduc la formarea de dicetone:

R-C≡C-R + 2 [O] → R-CO─CO-R

alchină interioară dicetonă
6
 CH3─ CH2─ C≡C─ CH3 + 2 [O] → CH3─ CH2─ CO─CO─ CH3
2-pentină 2,3-dipentadionă
- alchinele cu triplă legătură terminală formează cetoacizi.
R-C≡CH + 3 [O] → R-CO-COOH
alchină marginală cetoacid
CH3─ C≡CH + 3 [O] → CH3─ CO-COOH
propină acid cetopropanoic/acid piruvic
5) Acilarea hidrocarburilor aromatice: reacția de substituție a arenelor cu cloruri acide, în prezență de
AlCl3. Reacția se poate realiza și cu anhidride acide. Din reacție se obțin cetone aromatice sau mixte:

ArH + Cl-CO-R → Ar-CO-R + HCl

cetonă mixtă
ArH + Cl-CO-Ar → Ar-CO-AR + HCl
cetonă aromatică

(cetonă mixtă)

7
 benzen clorură de benzoil difenilcetona

Cetonele care se obțin prin acilare au gruparea ceto vecină nucleului benzenic.

6) La obţinerea fenolului de cale petrochimică se foloseşte ca materie primă izopropilbenzenul sau

cumenul, obţinut la alchilarea benzenului cu propenă. Acesta este oxidat la cald şi se formează
hidroperoxid de izopropilbenzen care se descompune în fenol şi acetonă în prezenţă de acid sulfuric
diluat.

- izopropilbenzenul (cumen), în prezența O2 din aer se transformă în hidroperoxid de izopropilbenzen;

acesta, în prezență de acid sulfuric, formează fenol și acetonă.

7) Hidroliza derivaților dihalogenați geminali: derivații dihalogenați geminali formează aldehide, iar cei
dihalogenați geminali secundari formează cetone; intermediar se obțin dioli geminali instabili care se
deshidratează și formează compuși carbonilici:
HO-
C6H5-CHBr2 + 2HOH C6H5 CH OH C6H5 C H
-H2O
OH O
bromura de benziliden compus instabil aldehida benzoica

HO-
H3C C CH3 + 2HOH H3C C CH3 H3C C CH3
-2HBr -H2O
Br Br HO OH O
2,2-dibromopropan acetona
Compuşii dihalogenaţi geminali primari formează aldehide, iar cei dihalogenați secundari vor forma
cetone.

8
 8) Oxidarea blândă a alcoolilor cu K2Cr2O7 + H2SO4; alcoolii primari se transformă în aldehide, iar cei
secundari în cetone.

+ [O]
K2Cr2O7 + H2O
R CH2 OH R CH O
H2SO4
alcool primar aldehida

K2Cr2O7
R CH OH + [O]
H2SO4
R C O + H2O
R' R'
alcool secundar cetona
Observație: are loc variația de culoare de la portocaliu (dicromat de potasiu, K2Cr2O7) la verde (sulfatul
de crom, Cr2(SO4)3), la fel ca și în cazul oxidării energice a alchenelor.
Atenție! Cu exces de reactant, alcoolii promari se formează acizi carboxilici, deaorece aldehidele
aldehidele rezultate se oxidează mai departe
Din metanol, ca și în cazul oxidării cu KMnO4 + H2SO4 și cu K2Cr2O7 + H2SO4 se
formează CO2 și H2O.
Oxidarea alcoolilor cu moleculă mică (C1-C4) la învălzire în prezentă de cu, Ag, Ni, CuO conduce la
aldehide:

9) Deshidratarea glicerolului are loc la încălzirea cu acid sulfuric sau sulfat acid de potasiu şi conduce la
acroleina, cu miros caracteristic de grăsime râncedă.
H2C OH CH2
-2H2O
HC OH CH
H2SO4
H2C OH CHO
glicerol acroleina (aldehida acrilica)
glicerină proprenal
sau:

10) Obținrea ciclohexanonei prin oxidarea parțială a fenolului cu hidrogen molecular în prezență de Ni.

9
 11) Oxidarea antracenului la antrechinonă, reacție de oxidare la nucleu, în prezență de K2Cr2O7 + CH3COOH

8. Proprietăți fizice:

a) Starea de agregare: la temperatură obișnuită, primul termen din seria aldehidelor, metanalul este un gaz, iar
termenii următori și cetonele sunt în stare lichidă sau solidă;
b) Punctele de firbere: deoarece grupa carbonil este polară, între moleculele de compuși carbonilici se stabilesc
interacțiuni dipol-dipol, datorită cărora punctele de fierbere ale compușilor sunt mai ridicate decât punctele de
fierbere ale hidrocarburilor cu aceiași masă molară. Punctele de fierbere ale compușilor carbonilici sunt mai mici
decât ale alcoolilor cu același număr de atomi de carbon deoarece interacțiunile dipol-dipol sunt mai slabe decât
legăturile de hidrogen care se stabilesc între moleculele de alcooli. Punctele de fierbere ale compușilor carbonilici
cresc odată cu creșterea masei molare.
c) Solubilitatea: primii termeni din seriile aldehidelor și cetonelor sunt solubili în apă (solvent protic) și etanol
(solvent polar) datorită legăturilor de hidrogen care se stabilesc între atomul de oxigen al grupării carbonil și atomul
de hidrogen din molecula de apă. Termenii superiori sunt mai puțin solubili în apă, din cauza catenelor
hidrocarbonate, de dimensiuni tot mai mari, care sunt hidrofobe. Acetona se dizolvă în apă, în timp ce acetofenona
nu este solubilă în apă. Solubilitatea compușilor carbonilici în apă scade odată cu creșterea numărului de atomi de
carbon conținuți în radicalul de hidrocarbură din moleculele lor.
d) Mirosul: termenii lichizi din seriile de compuși carbonilici au miros specific. Metanalul are miros puternic,
înțepător și sufocant. Etanalul are miros de mere verzi, care devine neplăcut atunci când concentrația este mare.
Benzaldehida are miros de migdale amare.

10
 9. Proprietăți chimice:

Gruparea carbonil are o mare reactivitate chimică din cauza polarizării.

Reactivitatea gruparii carbonil este mai mare în aldehide decât în cetone. Compușii alifatici sunt mai
reactivi decât cei aromatici și într-o serie omologă reactivitatea scade cu creșterea masei molare.

Cea mai reactivă este formaldehida, urmează aldehidele alifatice, aldehidele aromatice (restul aromatic
diminuază ușor reactivitatea grupei carbonil, cetonele alifatice, cetonele mixte și ultimile sunt cetonele
aromatice. Reactivitatea depinde nu numai de influența resturilor hidrocarbonate ale grupelor carbonil, ci și de
impedimentele sterice dearece în aczul cetonelor atacul reactiv asupra grupei cetonice este împiedicat de cele
două resturi organice, ami ales dacă acestea sunt voluminoase.
Compușii carbonilici prezintă reacții comune pentru aldehide și cetone și reacții specifice aldehidelor.
A. Reacţii comune aldehidelor şi cetonelor determinate de prezenţa grupării carbonil.
1) Reacţii de adiţie la gruparea carbonil (dubla legătură C=O)

a) Adiția hidrogenului - reacția de reducere.

Reacția de adiție a hidrogenului la legături multiple neomogene (eterogene), de tipul C=O, C≡ 𝑁,
C=N, N=O, are loc cu scindarea legaturilor π urmată de adiția atomilor de hidrogen la atomii rămași cu
valente libere, formându-se astfel noi legături covalente simple, σ.
Aldehidele şi cetonele se reduc la alcoolii primari sau secundari corespunzători, cu hidrogen molecular
în prezenţă de Ni, cu hidrogen atomic din sistemul reducător Na/C2H5OH(sodiu în etanol) sau cu hidruri
metalice: LiAlH4 (tetrahidrură de litiu și aluminiu) sau NaBH4 (tetrahidroborura de sodiu).
Aldehidele se transformă în alcooli primari, iar cetonele în alcooli secundari.
Ni
R C H +H2 R CH2 OH

O
aldehida alcool primar

Ni
R C R' +H2 R CH R'

O OH
cetona alcool secundar

Ni
CH3─ CH = CH ─ CH=O +H2 → CH3─ CH2 ─ CH2 ─ CH2─ OH

Hidrogenarea compuşilor carbonilici poate avea loc şi cu alte sisteme reducătoare (sodiu şi alcool). Reacția are
loc doar la gruparea carbonil, legăturile C=C nu se desfac.
LiAlH4
CH3─ CH = CH ─ CH=O + 2 [H] → CH3─ CH = CH ─ CH ─OH
aldehidă crotonică 2buten-1-ol
b) Adiția acidului cianhidric, H─C≡N, rezultă compuși cu funcțiuni mixte: cianhidrine (care
conțin o grupă OH, hidroxil, și o grupă nitril, C≡N).

R─ CH=O + H─C≡N → R─CH─C≡N

aldehidă │
OH
cianhidrină
11
 Observație: cianhidrinele sunt compuși reactivi, prin hidroliza cianhidrinelor se formează
hidroxiacizi (compuși care conțin gruparea COOH, carboxil, și gruparea OH, hidroxi)
R─CH─ C≡N + 2 H2O → R─CH ─ COOH + NH3
│ │
OH OH
cianhidrină hidroxiacid

CH3 ─ CH=O + HCN → CH3 ─ CH─ C≡N

acetaldehidă │
OH
2-hidroxiproprioniril (cianhidrină acetaldehidei)
CH3 ─CH─C≡N + 2 H2O → CH3 ─CH─COOH
│ │
OH OH
cianhidrină acetaldehidei acid 2-hidropropanoic/ acidul cetopropanoic (acid lactic)
c) Adiția acidului clorhidric rezultă compuși cu funcțiuni mixte: clorhidrine .

R─ CH=O + HCl → R─CH─Cl

aldehidă │
OH
Clorhidrină

2. Adiția acidului bromhidric rezultă compuși cu funcțiuni mixte: clorhidrine

R─CH=O + HBr → R─ CH ─ Br
│
OH
Bromhidrină

CH3 ─ CH=O + H─Cl → CH3 ─ CH─ Cl

acetaldehidă │
OH

d) Prin adiția derivațiilor organomagnezieni (reactiv Griegnard sau halogenuri de alchil –

magneziu) la compuși carbonilici:
1) din formaldehidă rezultă alcool primar.
2) din aldehide se obțin alcooli secundari.
3) din cetone se obțin alcooli terțiari.

12
     AN H2O
CH2 O + RMgX R CH2 OMgX R CH2 OH + MgXOH
aldehida alcool primar
formica
    AN H2O
R CH O + R'MgX R CH OMgX R CH OH + MgXOH
R' R'
alcool secundar
H3C   CH3 CH3
  AN H2O
C O + C6H5MgI H3 C C OMgX H3C C OH + MgXOH
H3C iodura de C6H5 C6H5
acetona fenil-magneziu alcool tertiar
(cetone)

2) Reacţii de condensare.

1. Condensarea compușilor carbonilici între ei.

Condensările sunt reacţii între o componentă carbonilică (ce participă cu gruparea carbonil) şi o
componentă metilenică, care participă cu gruparea metil, metilen sau metin din poziţia  faţă de carbonil.
Nu pot fi componente metilenice aldehidele care nu prezintă atomi de hidrogen în poziția vecină grupei
carbonil. Nu sunt componente metilenice următorii compuși carbonilici: metanal, benzaldehidă, benzofenona,
2,2-dimetilpropanal, 2-metil-propenal. Sunt posibile numai condensările la care participă o componentă
metilenică și o componetă carbonilică.
Aldehidele sunt mai reactive decât cetonele.
Forma generală a reacției de condensare a compușilor carbonilici între ei:

│α condensare │β │α condensare
>C=O + H─C─C=O → ─ C ─ C─ C = O → >C= C─C=O
│ │ aldolică │ │ crotonică │ │
H OH H - H2O
componentă componentă aldol/cetol compus carbonilic
carbonilică metilenică compus α-β nesaturat
nesaturat β-hidroxilic

a) Condensarea aldolică reprezintă o reacție de adiție a legăturii C — H a carbonului metilenic din

component metilenică la dubla legătură C= O din component carbonilică; se formează compuși β-
hidroxicarbonilici: β-hidroxi aldehide/aldoli sau β-hidroxicetone/cetoli.
Reacția este catalizată mai ales de baze, dar și de acizi și este reversibilă.

13
 A. Condensări bimolaculare: la reacție participă două molecule de compus carbonilic.

A1. La condensarea bimoleculară dintre două molecule identice de compus carbonilic rezultă un singur produs
de reacție.
 Condensarea aldolică a două molecule de acetaldehidă conduce la un compus cu funcțiuni mixte:
carbonil de tip aldehidă și hidroxil de tip alcool, adică o β-hidroxialdehidă, numită aldol.
 De exemplu condensarea aldolică a două molecule de acetaldehidă:

α β α
CH3─ CH= O + H ─ CH2 ─ CH= O ↔ CH3─ CH─CH2─ CH= O
acetaldehidă │
CC CM OH
3-hidroxi-butanal /aldol
 Condensarea aldolică a două molecule de cetone conduce la un compus cu funcțiuni mixte: carbonil
de tip cetonă și hidroxil de tip alcool, adică o β-hidroxicetonă, numită cetol.
 De exemplu condensarea așdolică a două molecule de acetonă:

OH
5 4 3 2 1 5 │4 3 2 1
CH3─ C=O + H ─ CH2 ─ C ─ CH3 ↔ CH3─ C─ CH2─ C─ CH3
│ ║ │ ║
CH3 O CH3 O
acetonă 4-metil-4-hidroxi- pentan-2-onă / cetol
A2. La condensarea bimoleculară dintre două molecule diferite: două aldehide sau două cetone, de compus
carbonilic rezultă doi produs de reacție, izomeri de constituție. Se formează majoritar aldolul (sau cetolul)
obținut din componenta carbonilică cea mai reacvtivă.
Astfel dacă consirăm A și B cei doi compuși carbonilici, se formează compuși de forma A-B și B-A, care
diferă prin rolul pe care îl au cei doi compuși carbolnilici în reacție.
- de exemplu reacția dintre acetaldehidă și aldehidă propionică:
α β α
CH3─ CH= O + H ─ CH ─ CH= O ↔ CH3─ CH─CH─ CH= O
│ │ │
CH3 OH CH3
CC CM
etanal propanal 2-meti- 3-hidroxi-butanal /aldol
α β α
CH3─CH2─ CH= O + H ─ CH2 ─ CH= O ↔ CH3─ CH2─ CH─CH2─ CH= O
acetaldehidă │
CC CM OH
3-hidroxi-pentanal /aldol
Se formează un singur produs, dacă în reacție participă ca și CC un compus carbonilic care nu poate fi și
CM.

14
 A3. La condensarea bimoleculară între aldehide și cetone rezultă unul sau doi produs de reacție,
izomeri de constituție.
Reactivitatea grupei carbonil depinde de natura radicalilor de care este legată:
- reactivitatea grupei carbonil este mai mare în aldehide decât în cetone;
- reactivitatea grupei carbonil este mai mare atunci când grupa carbonil este legată de un radical alifatic decât
de unul aromatic.
Ca atare, în reacția de condensare aldolică între o aldehidă și o cetonă, aldehida este componenta
carbonilică, iar cetona este componenta metilenică.

Deoarece cetona poate să fie componenetă metilenică cu două grupe metilenice: α și α’, este
difuncțională, vor rezulta unul sau doi compuși de condensare, în funcție de natura grupelor metilenice:
identice dau diferite:
- la condensarea acetaldehidei cu acetona se formează majoritar 4-hidroxi-2-pentanona:

OH
3 2 1 5 │4 3 2 1
CH3─ CH=O + H ─ CH2 ─ C ─ CH3 ↔ CH3─ C─ CH2─ C─ CH3
║ ║
O O
acetaldehida acetonă 4-hidroxi-2-pentanona

la condensare acetaldehidei cu butanona se formează amestec de compuși izomeri.

- la condensarea acetaldehidei cu acetona se formează majoritar 4-hidroxi-2-pentanona:

OH
4 3 2 1 6 5│ 4 3 2 1
CH3─ CH=O + H ─ CH2 ─ C ─ CH2 ─ CH3 ↔ CH3─ CH─ CH2─ C─ CH2 ─ CH3
║ ║
O O
acetaldehida butanona 5-hidroxi-3-pentanonă
- la condensarea acetaldehidei cu acetona se formează majoritar 4-hidroxi-2-pentanona:
OH
3 2 1 5 │4 3 2 1
CH3─ CH=O + H ─ CH ─ C ─ CH3 ↔ CH3─ C─ CH2─ C─ CH3
│ ║ │ ║
CH3 O CH3 O
acetaldehida butanonă 4-metil-4-hidroxi-2-pentanona
15
 B. Condesări trimoleculare la care participă trei molecule de compus carbonilici, mai ales între
aldehide și cetone; în acest caz aldehida este CC și vor participa 2 moli din aceasta, iar cetona este
CM și participă un mol, însă cu ambele grupe metilenice, vecine grupei carbonil, de tip cetonă.

CH3─ CH=O + H ─ CH2 ─ C ─ CH2 ─H + O=HC─CH3 ↔ CH3─ CH─ CH2─ C─ CH2─CH─CH3

║ │ ║ │
O OH O OH

acetaldehida acetonă acetaldehidă 2,6-dihidroxi-heptan-4-onă

C. Condesări trimoleculare

O component metilenică se poate condensa aldolic cu atâtea molecule de component metilenice câți atomi
de hidrogen sunt disponibili în pozițiile metilenice neechivalente:
De exemplu condensarea polimoleculară a formaldehidei cu acetaldehida, reacționează 3 moli de
formaldehidă, care poate să fie doar componenetă carbonilică cu un mol de acetaldehidă, care este compomenta
metilenica; acetaldehida are 3 atomi de hidrogen la carbonul α, 3 legături C-H, deci reacția de condensare
aldolică poate să aibă loc la toate 3 deodată.

CH2─OH
│
3 CH2=O + CH3─CH=O ↔ CH2 ─ C─ CH=O
│ │
OH CH2─OH

b) Condensarea crotonică constă în eliminarea unei molecule de apă între hidrogenul componentei
metilenice și oxigenul grupei carbonil din component carbonilică. Se fomează aldehide și cetone
nesaturate. Reacția poate fi considerată ca a doua etapă a reacției de condesare aldolică și anume
eliminarea apei din aldol.
Reacția este catalizată de acizi sau baze și este o reacție ireversibilă. Condensarea crotonică poate să fie
bimoleculară sau trimoleculară, realizată între molecule identice sau diferite de compuși carbonilici.

Condensarea crotonică a două molecule de acetaldehidă conduce la o aldehida nesaturată:

β α
CH3─ CH= O + CH3─ CH= O → CH3─ CH = CH2 ─ CH= O + H2O
CC CM 2-butenal/aldehidă crotonică
Sau:

CH3─ CH─CH2─ CH= O → CH3─ CH = CH2 ─ CH= O + H2O

│
OH
3-hidroxi-butanal 2-butenal/ aldehidă crotonică

16
 Condensarea crotonică a două molecule de cetonă conduce la o cetona nesaturată:

CH3─ C= O + CH3─ C=O → CH3─ C = CH ─ C ─ CH3 + H2O

│ │ │ ║
CH3 CH3 CH3 O

4-metil-3-penten 2-onă
OH
│
CH3─ C─ CH2─ C=O → CH3─ C = CH ─ C ─ CH3 + H2O
│ │ │ ║
CH3 CH3 CH3 O
4metil-4-hidroxi-2-pentanonă 4-metil-3-buten 2-onă

Condensarea crotonică a doi moli de propanal: 3 2 1

α β α
CH3—CH2— CH=O + CH2— CH=O → CH3—CH2— CH= C— CH=O + H2O
│ │
CH3 CH3
propanal propanal 2-metil-2-pentanal

Condensarea crotonica a aldehidelor aromatice. De regulă, în reacțiile de condensare a aldehidelor

aromatice intermediarul aldolic nu poate fi izolat și de aceea se obtin direct compuși carbonilici de condensare
crotonica nesaturați; de exemplu, prin condensarea crotonica dintre aldehida benzoică și propapanal (în mediu
acid) se obține direct aldehida nesaturată:
α β α
C6H5— CH=O + CH2— CH=O → C6H5— CH = C— CH =O + H2O
│ │
CH3 CH3
benzaldehida propanal 2-metil-3-fenil-2-propenal
CC CM

17
 Aplicații:

Temă: Scrieți ecuațiile reacțiilor de condensare aldolică și crotonică dimoleculeare și trimoleculare posibile
dinte următorii compuși carbonilici:
a) Aldehide:
1. formaledehida
2. acetladehida
3. propanal
4. butanal
5. izobutanal
6. benzaldehida

b) Cetone:
A. acetone
B. butanone
C. izobutanona
D. acetofenona
E. benzofenona

3) Reacţii de oxidare.
A. Oxidarea aldehidelor se realizează cu diferite sisteme oxidante, ca de exemplu:
- K2Cr2O7/H+→ culoarea virează de la portocaliu la verde
- KMnO4/H+→ are loc soluției de permanganate sau KMnO4/H2O/HO-
- Ag+ (reactiv Tollens) → se formează oglinda de argint
- Cu2+ (reactiv Fehling)→ se formează precipitat roșu-cărămiziu

Este o reacţie de identificare a aldehidelor, deoarece la oxidarea cu reactiv Tollens se depune oglindă
de argint.

Numai aldehidele se oxidează, nu și cetonele, dacă se folosesc agenți oxidanți blânzi sau obișnuiți.
Totuți, cetonele se pot oxida cu KMnO4/H2SO4.
Forma generală a reacției de oxidare a aldehidelor, indiferent de agentul oxident folosit.

R–CH=O + [O] R–COOH

aldehidă acid carboxilic

CH3—CH=O + 2 [Ag(NH3)2]OH → CH3—COOH + 2 Ag ↓ + 4 NH3 + H2O

acetaldehidă reactive Tollens acid acetic oglindă de
argint
CH3—CH=O + Cu(OH)2 → CH3—COOH + Cu2O ↓ + + 2 H2O
acetaldehidă reactive Fehling acid acetic oxid de cupru (II)
(oxid cupric)
(pp roșu cărămiziu)

18
4) Reacția compușilor carbonilici cu pentaclorura de fosfor; se formează derivați dihalogenați geminali:
primari din aldehide și secundari din cetone.

R—CH=O + PCl5 → R— CHCl2 + POCl3

aldehidă derivat dihalogenat
germinal primar
R─ C=O + PCl5 → R2CCl2 + POCl3
│
R
cetonă derivat dihalogenat
germinal secundar

Condensarea fenolului cu formaldehida:

Compușii carboprodușii nilici cu număr mic de atomi de carbon dau reacții de condensare cu
molecule de compuși aromatici.
Reacția de condensare a aldehidei formice (metanal, formaladehidă) cu fenolulu ( în prezență de
de acizo și baze drept catalizatori), are importanță practică deosebită, prin produșii care se obțin.
a) Condensarea în mediu acid: În mediu acid, la rece, din racția dintre fenol și formaldehidă
se formează alcooli hidroxi benzilici (orto și para). Aceștia reacționează cu fenolul și se obțin
dihidroxidifenilmetani.
Reacția poate continua formându-se un produs macromolecular cu structură filiformă numit
novolac.

19
 b) Condensarea în mediu bazic: În mediu , la rece, din reacția dintre fenol și formaldehidă, în
soluție apoasă bazică, se formează, de asemenea un amestec de alcooli ort-și para-
hidroxibenzilici. Dacă se lucrează cu aldehidă formică în exces, într-o moleculă de fenol pot
intra doi sau trei radicali hidroximetilici, obținându-se compuși polihidroxilici. Prin
încălzirea amestecului de reacție până la 150)C se obține un produs macromolecular cu
structură tridimensională, numit rezită sau bachelită C.

Novolac Bachelită

- substanță solidă; - substanță solidă;

- termoplastică; - termorigidă;
- punct de înmuiere între 900C și 1200C - nu se topește la încălzire, iar la peste
- solubilă în alcool; 300 C se carbonizează;
0

- utilizată ca: - nu se dizolvă în nici un solvent;

 vopsea anticorozivă - se utilizează ca izolator electric.
 lac electroizolant.

20