Apa in creat de:

Feodor Alesia,
Moise Mara, Fulina

natura Costin, Chelan

Maria, Melinte
Teodora

Apa (monoxidul de dihidrogen) este un compus anorganic polar

Apa, cu formula chimică H2O. Molecula sa este formată prin
compozitie chimica combinarea a doi atomi de hidrogen și un atom de oxigen, fiind
astfel oxidul hidrogenului și cea mai simplă hidrură de
calcogen. Este de departe cel
mai studiat compus chimic,
astfel că unii biochimiști
numesc apa ca fiind un
„solvent universal”, pentru
abilitatea sa de a dizolva
multe substanțe. Această
proprietate îi dă apei
posibilitatea să fie și
„solventul lumii vii”. Este
singura substanță comună
care există sub toate cele trei
forme de agregare în natură:
solidă (gheață), lichidă (apă)
și gazoasă (abur).
Moleculele de apă formează
Apa poate reacţiona cu o serie de legături de hidrogen între ele, fiind puternic
substanţe simple sau compuse, în reacţii polare. Legăturile de hidrogen sunt motivul
fără modificarea stării de oxidare (cu pentru multe proprietăți speciale ale apei,
oxizi acizi, cu oxizi bazici, în reacţiile de precum faptul că forma sa solidă este mai
hidroliză etc.) sau în reacţii cu puțin densă decât forma sa lichidă, punctul
modificarea stării de oxidare (cu metale, de fierbere de 100 °C este relativ mare
cu nemetale etc.). pentru masa sa moleculară mică, și
capacitatea termică, care este ridicată.
Reacţii fără
modificarea stării
de oxidare:
a) H2O + oxizi acizi (oxizi nemetalici) acizi H2O + CO2 H2CO3
H2O + SO2 H2SO3
Prin reacţia apei cu o serie de poluanţi din aer (SO2, SO3, oxizi
de azot) se formează acizi, apa ajungând pe suprafaţa
pământului “încărcată” cu acizii respectivi sub formă de “ploaie
acidă”.
b) H2O + oxizi bazici (oxizi metalici) hidroxizi H2O + Na2O =
2NaOH H2O + CaO = Ca(OH)2 c)
Reacţii de hidroliză (v. Cap. 5.2.2.): 3H2O + AlCl3 Al(OH)3 +
3(H+ + Cl-)

Apa naturală însă nu este niciodată

chimic pură, ea conţinând în general:
- gaze dizolvate (O2 , N2 , CO2 , SO2) care
provin în principal din atmosferă (cu care
apa este în contact) sau din reacţii chimice
(care au loc în apă);
- compuşi organici sau anorganici (resturi
vegetale, microorganisme, pulberi minerale,
nisip etc.) aflaţi în suspensie în apă;
- cantităţi variabile de combinaţii chimice
(organice sau anorganice) constituite în
principal din săruri dizolvate, aflate în soluţie
apoasă sub formă de ioni

Apa este un lichid inodor, insipid și incolor, de

cele mai multe ori, sau ușor albăstrui sau
chiar verzui în straturi groase. Apa este o
substanță absolut indispensabilă vieții,
indiferent de forma acesteia, fiind unul dintre
cei mai universali solvenți. Apa este un
compus chimic al hidrogenului și al
oxigenului, având formula chimică brută
H2O. Apa este una din substanțele cele mai
răspândite pe planeta Pământ, formând unul
din învelișurile acesteia, hidrosfera.
Pe Pământ, apa există în multe forme, în
cele mai variate locuri. Sub formă de apă
sărată există în oceane și mări. Sub formă
de apă dulce în stare solidă, apa se găsește
în calotele polare, ghețari, aisberguri,
zăpadă, dar și ca precipitații solide, sau
ninsoare. Sub formă de apă dulce lichidă,
apa se găsește în ape curgătoare, stătătoare,
precipitații lichide, ploi, și ape freatice sau
subterane. În atmosferă, apa se găsește sub
formă gazoasă alcătuind norii sau fiind
difuzată în aer determinând umiditatea
acestuia. Considerând întreaga planetă, apa
se găsește continuu în mișcare și
transformare, evaporarea și condensarea,
respectiv solidificarea și topirea alternând
mereu. Această perpetuă mișcare a apei se
numește ciclul apei și constituie obiectul de
studiu al meteorologiei și al hidrologiei.
Apa reprezintă cea mai răspândită
substanţă din natură, acoperind 3 / 4 din
scoarţa terestră, unde se regăseşte sub
cele trei stări de agregare: - apa lichidă
(cca. 97,85 % din totalul de apă de pe
Terra). Din aceasta, cca. 97,2 % se află în
mări şi oceane sub formă de apă sărată
şi doar cca. 0,65 % este sub formă de apă
“dulce”, în râuri, lacuri şi ape freatice; -
apa solidă (cca. 2,14 %) aflată în calotele
glaciare şi gheţarii montani; - apa
gazoasă (cca. 0,01 %) existentă în norii
atmosferici

Circuitul apei în
natură (numit
și ciclul
hidrologic sau
ciclul apei) este
procesul de
circulație
continuă a apei
în cadrul
hidrosferei
Pământului. Acest proces este pus în
mișcare de radiația solară și de gravitație.
În cursul parcurgerii acestui circuit, apa
își schimbă starea de agregare fiind
succesiv în stare solidă, lichidă sau
PLOAIA

Ploaia este o formă de precipitație atmosferică sub

formă de picături de apă provenite din condensarea
vaporilor din atmosferă. Ploaia se formează când
diferite picături de apă din nori cad pe suprafața
Pământului în formă lichidă. Nu toată ploaia ajunge în
sol. Unele picături de apă se evaporă în timpul căderii și
nu mai ajung în pământ. Acest fenomen este mai ales
întâlnit în zonele deșertice și numit virga.

NORII

Un nor este o masă vizibilă de picături de lichid condensat (apă pe planeta Pământ) sau
de cristale de gheață sublimate care
se găsește în atmosferă deasupra
suprafeței Pământului sau deasupra
unei alte planete ce posedă atmosferă.
Există o ramură specială a
meteorologiei care studiază norii,
nefologia.

Pe planeta Pamânt, substanța care se

condensează este apa, care formează
picături foarte mici de apă sau de
cristale de gheață (de obicei de 0,01
mm în diametru), care fiind
înconjurate de un număr imens de
alte picături asemănătoare, produc
efectul vizibil de nori având culori
variind de la albul pur (când proporția de cristale de gheață este mare) până la nuanțe

ZAPADA Zăpada (numită și omăt sau nea) este o formă solidă de

precipitație, care nu este nimic altceva decât apă înghețată,
aflată în stare cristalină constând dintr-o
multitudine de fulgi de zăpadă. Căderea
precipitațiilor sub formă de zăpadă se
numește „ninsoare”. Deoarece este
compusă din particule mici, zăpada este
un material granular. Are o structură
 deschisă și moale, cu o
densitate scăzută. Supusă unei
presiuni, densitatea zăpezii
poate crește, așa cum se
întâmplă de exemplu în
straturile inferioare ale unei
cantități mari de zăpadă.
Zăpada se formează de obicei
când vaporii de apă trec prin
procesul de depoziție înaltă în
atmosferă la temperaturi mai scăzute de 0 °C (sau 32 °F).
Zăpada reflectă peste 90% dintre razele ultraviolete înapoi în
atmosferă. Din acest motiv, persoanele expuse o perioadă
îndelungată la lumina reflectată de zăpadă manifestă un
disconfort la nivelul ochilor (mâncărimi, lăcrimare intensă
etc.) denumit oftalmie (orbirea zăpezii).

Resursele de apă sunt surse de apă, care sunt utile sau ar putea fi folositoare
pentru om. Utilizarea apei se face în domenii ca agricol, industrial, uz casnic,
agrement și activități de mediu. Practic, toate aceste utilizări umane necesită
apă proaspătă.
97% din apa de pe Pământ
este apa sărata și doar 3%
este apă dulce din care
puțin peste două treimi
este înghețată în ghețarii și
calotele de gheață. Restul
de apă dulce care nu este
înghețată este în principal
găsită în apele subterane,

Fotosinteza
REACTII CHIMICE IN
Plantele aplică o reacție chimică numită
NATURA(care includ apa) fotosinteză pentru a transforma dioxidul de
carbon și apa în alimente (glucoză) și oxigen.
 Este una dintre cele mai frecvente reacții chimice de zi cu zi
și, de asemenea, una dintre cele mai importante, deoarece
acesta este modul în care plantele produc hrană pentru ele și
pentru animale și transformă dioxidul de carbon în oxigen.
Ecuația reacției este:

6 CO 2 + 6 H 2 O + lumină → C 6 H 12 O 6
+6O2

Respiratia anaeroba
Respirația anaerobă este un set de reacții chimice
care permite celulelor să câștige energie din
molecule complexe fără oxigen. Celulele musculare
efectuează respirație anaerobă ori de câte ori epuizați oxigenul
care le este livrat, cum ar fi în timpul exercițiilor intense sau
prelungite. Respirația anaerobă prin drojdie și bacterii este
valorificată pentru fermentare pentru a produce etanol, dioxid
de carbon și alte substanțe chimice care produc brânză, vin,
bere, iaurt, pâine și multe alte produse obișnuite.
Ecuația chimică generală pentru o formă de respirație
anaerobă este:

C 6 H 12 O 6 → 2C 2 H 5 OH + 2CO 2 + energie

Fapte
importante
despre apă
Apa este principalul compus găsit în organismele vii.
Aproximativ 62% din corpul uman este apă.
În forma sa lichidă, apa este transparentă și aproape incoloră.
Volumele mari de apă lichidă și gheață sunt albastre. Motivul
culorii albastre este absorbția slabă a luminii la capătul roșu al
spectrului vizibil.
Apa pură este lipsită de aromă și inodor.
Aproximativ 71% din suprafața Pământului este
acoperită de apă. Descompunându-l, 96,5% din apa
din scoarța Pământului se găsește în oceane, 1,7%
în calotele de gheață și ghețari, 1,7%

în apele subterane, o mică parte în râuri și lacuri și 0,001% în nori, vapori de apă și precipitații .
Doar aproximativ 2,5 la sută din apa Pământului este apă dulce. Aproape toată acea apă (98,8%)
se află în gheață și în apele subterane.