Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
este un lichid inodor, insipid și incolor, de cele mai multe ori, sau ușor albăstrui sau chiar verzui
în straturi groase. Apa este o substanță absolut indispensabilă vieții, indiferent de forma acesteia,
fiind unul dintre cei mai universali solvenți. Apa este un compus chimic al hidrogenului și
al oxigenului, având formula chimică brută H2O. Apa este una din substanțele cele mai răspândite
pe planeta Pământ, formând unul din învelișurile acesteia, hidrosfera.
Descriere[modificare | modificare sursă]
Pe Pământ, apa există în multe forme, în cele mai variate locuri. Sub formă de apă sărată există
în oceane și mări. Sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se găsește în calotele
polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca precipitații solide, sau ninsoare. Sub formă de apă
dulce lichidă, apa se găsește în ape curgătoare, stătătoare, precipitații lichide, ploi, și ape
freatice sau subterane. În atmosferă, apa se găsește sub formă gazoasă alcătuind norii sau fiind
difuzată în aer determinând umiditatea acestuia. Considerând întreaga planetă, apa se găsește
continuu în mișcare și transformare, evaporarea și condensarea,
respectiv solidificarea și topirea alternând mereu. Această perpetuă mișcare a apei se
numește ciclul apei și constituie obiectul de studiu al meteorologiei și al hidrologiei.
Apa care este potrivită consumului uman se numește apă potabilă. Conform standardului din
România, pentru ca apa să fie potabilă sestonul nu trebuie să depășească 1ml/m³.[necesită citare] Pe
măsura creșterii populației umane de-a lungul timpului și a folosirii intensive și extensive a resurselor
de apă susceptibile de a furniza apă potabilă, problema apei utilizabile a devenit o problemă vitală a
omenirii. Apa acoperă 71 % din suprafața Pământului.
Apa este extrem de importantă din punct de vedere fiziologic, economic și industrial. Transportul pe
apă este coloana vertebrală a comerțului și a economiei.[1] Volumul de pește capturat în 2017 din
apele naturale și acvacultură a depășit 170 de milioane de tone.[2] Centralele hidroelectrice
reprezintă o piatră de temelie importantă a dezvoltării durabile,[3] capacitatea totală hidroelectrică a
lumii în 2015 fiind de 1.212 GW.[4] În plus, apa este utilizată în sistemele de răcire, încălzire și
centralele termoelectrice. Aplicațiile apei în industria chimică și farmaceutică sunt, de asemenea,
foarte diverse. Pe de o parte, este un solvent esențial, mediu de reacție în sinteze anorganice și
organice ba chiar și reactiv (sinteza de HNO3, H2SO4). Prin reformarea alcanilor[5] sau
alcoolilior[6] cu vapori de apă se poate produce gaz de sinteză, iar cracarea cu vapori de apă
produce olefine foarte valoroase (etilenă, propilenă). De asemenea, apa joacă un rol semnificativ în
sinteza acidului acrilic pe baza oxidării propanului și propilenei.[7][8][9] Cercetările intensive se
concentrează, de asemenea, pe producerea de apă oxigenată.[10]
Un pârâu de munte
Raportul UNESCO despre dezvoltarea apei (WWDR, 2003) din cadrul Programului de Evaluare a
Apei pe Plan Mondial arată că, în următorii 20 de ani, cantitatea de apă potabilă disponibilă va
scădea cu 30 %. 40 % dintre locuitorii lumii nu au apă curată suficientă pentru o igienă minimală.
Peste 2,2 milioane de oameni au murit în 2000 de boli legate de consumul de apă contaminată sau
din cauza secetei. În 2004, o organizație engleză, WaterAid, a raportat că un copil moare la fiecare
15 secunde din cauza bolilor legate de apă ce ar putea fi ușor prevenite.
Se prevede că apa ar putea deveni prețioasă precum petrolul, lucru care ar face din Canada, ce are
această resursă din abundență, cea mai bogată țară din lume.
În 2005 în SUA prețurile mari ale benzinei au provocat îngrijorare și au existat temeri pentru o criză
globală, însă consumatorii nu ezitau să plătească prețuri duble pentru aceeași cantitate, dar de apă
îmbuteliată.
Apa potabilă este mai valoroasă decât oricând în istoria noastră, fiind folosită extensiv în agricultură
și industrie, și primește din ce în ce mai multă atenție pentru a fi folosită judicios pentru generațiile
viitoare.
Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ „Shipping - Backbone of Global Economy, says UN” (în engleză). MarineLink. 30 septembrie 2016.
Accesat în 20 martie 2021.
2. ^ „The State of World Fisheries and Aquaculture 2020” (în engleză). www.fao.org. Accesat în 20
martie 2021.
3. ^ „SDG7 conference: Hydropower 'part of the solution' to sustainable development” Verificați
valoarea |url= (ajutor) (în engleză). sdg7-conference-hydropower-e2-80-98part-of-the-solution-e2-
80-99-to-sustainable-development. Accesat în 20 martie 2021.
4. ^ „2016 Hydropower Status Report available for download” Verificați valoarea |url= (ajutor) (în
engleză). 2016-hydropower-status-report-available-for-download. Accesat în 20 martie 2021.[nefuncțională]
5. ^ Katheria, Sanjay; Kunzru, Deepak; Deo, Goutam (1 iunie 2020), „Kinetics of steam reforming of
methane on Rh–Ni/MgAl2O4 catalyst”, Reaction Kinetics, Mechanisms and Catalysis (în
engleză), 130 (1), pp. 91–101, doi:10.1007/s11144-020-01767-y, ISSN 1878-5204, accesat în 20
martie 2021
6. ^ Shtyka, O.; Dimitrova, Z.; Ciesielski, R.; Kedziora, A.; Mitukiewicz, G.; Leyko, J.; Maniukewicz, W.;
Czylkowska, A.; Maniecki, T. (4 martie 2021), „Steam reforming of ethanol for hydrogen production:
influence of catalyst composition (Ni/Al2O3, Ni/Al2O3–CeO2, Ni/Al2O3–ZnO) and process
conditions”, Reaction Kinetics, Mechanisms and Catalysis (în engleză), doi:10.1007/s11144-021-
01945-6, ISSN 1878-5204, accesat în 20 martie 2021
7. ^ „The reaction network in propane oxidation over phase-pure MoVTeNb M1 oxide catalysts”. J.
Catal. 311: 369–385. 2014.
8. ^ Kinetic studies of propane oxidation on Mo and V based mixed oxide catalysts. 2011.
9. ^ „Surface chemistry of phase-pure M1 MoVTeNb oxide during operation in selective oxidation of
propane to acrylic acid”. 285. 2102: 48–60. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
10. ^ „Electrochemical synthesis of hydrogen peroxide from oxygen and water”. Nature reviews
Chemistry. 2019.
11. ^ Sreevani Jarugula et al, „Molecular line observations in two dusty star-forming galaxies at z=6,9“,
The Astrophysical Journal, 2021 (abstract)
12. ^ a b Tabele cu proprietățile termodinamice ale apei și aburului, Institutul Național pentru Standarde și
Tehnologii (National Institute of Standards and Technology, NIST)
13. ^ O cronologie a conflictelor legate de apă
71 % - Н2O
Gleick, Peter H. Washington: Island Press, ed. The World's Water: The Biennial Report on
Freshwater Resources.
Postel, Sandra. New York: Norton Press, ed. Last Oasis: Facing Water Scarcity.
Anderson. Water Rights: Scarce Resource Allocation, Bureaucracy, and the Environment.
de Villiers, Marq. Water: The Fate of Our Most Precious Resource.
Raines Ward, Diane. Water Wars: Drought, Flood, Folly and the Politics of Thirst.
Lowi, Miriam R. Water and Power: The Politics of a Scarce Resource in the Jordan River Basin.
Worster, Donald. Rivers of Empire: Water, Aridity, and the Growth of the American West.
Reisner, Marc. Cadillac Desert: The American West and Its Disappearing Water.
Clarke, Maude (2003). Blue Gold: The Fight to Stop the Corporate Theft of the World's Water. |
first2= lipsă |last2= în Authors list (ajutor)
Vandana, Shiva (2002). Water Wars: Privatization, Pollution, and Profit.
Roddick, Anita (2004). Troubled Water: Saints, Sinners, Truth And Lies About The Global Water
Crisis.