Sunteți pe pagina 1din 31

Cuprins

Sisteme disperse
1. Definiție
2. Clasificarea sistemelor disperse
3. Apa în natură.
4. Soluţii - exprimarea concentraţiei soluţiei.
5. Proprietăţile coligative ale soluţiilor:
Definitie
 Sistemele disperse sunt amestecuri formate din
doua sau mai multe substante din care una
constituie mediul de dispersie, se gaseste in
cantitate mai mare, iar restul componentelor
sunt dispersate in acesta si constituie mediul
dispersat.
Clasificarea sistemelor disperse
Apa în natură
Atmosfera conţine vapori de apă în concentraţii ce variază cu temperatura şi
presiunea. Aceştia provin în majoritate din evaporarea mărilor şi oceanelor şi, în mică
parte, din evaporarea gheţarilor. Vaporii de apă din atmosferă se condensează sub formă
de nori, ceaţă, ploaie, grindină sau zăpadă, când este atinsă presiunea de saturaţie la
temperatura respectivă şi sub formă de rouă, brumă sau chiciură, când condensarea apei
are loc heterogen, pe suprafeţe reci (apa meteorică).

Hidrosfera. Din suprafaţa totală (de 5.1·108 km2) a globului pământesc 71%
(sau 3.62·108 km2) este ocupată de mări şi oceane. Din suprafaţa uscatului (1.48·10 8
km2), puţin mai mult de 10% (1.58·107 km2) este acoperită cu gheţari.
Volumul mărilor şi oceanelor este evaluat la 1.37·10 9 km3 (cca. 1/800 din volumul
planetei). Volumul gheţarilor din regiunea arctică şi antarctică este apreciat la 2.9·10 7 km3.
La polul sud grosimea gheţii este de 2700m, iar în punctul cel mai adânc al continentului
antarctic atinge 4200 m. S-a săpat acolo, într-un loc, o sondă până la roca de bază la
2187 m, găsindu-se la fund apă lichidă. Dacă toţi gheţarii s-ar topi, nivelul oceanelor s-ar
ridica cu cca. 80 m.
Prin cantitatea mare de apă din straturile sale exterioare pământul se deosebeşte
fundamental de celelalte planete, care sunt sărace în apă sau lipsite de apă.
Apa oceanelor conţine în medie 35 g săruri la litru (din care 27 g sunt NaCl). Mările
interioare au concentraţii fie mai mari (Marea Mediterană), fie mai mici (Marea Neagră)
decât apa oceanelor. Metalele sunt conţinute în apa de mare sub formă de cationi (Na +,
Mg2+, Ca2+ etc.) halogenii sub forma de anioni (Cl – , Br – etc.), sulful ca ioni de sulfat (SO 4-
2
), iar carbonul sub forma de CO2 şi de ioni de carbonat acid (HCO3-).
Apa izvoarelor şi a râurilor

 Apa meteorică, o dată ajunsă pe pământ, poate străbate prin straturi permeabile (humus,
nisip) până ajunge la o pătură impermeabilă (argilă), deasupra căreia formează o pânză de
apă subterană (apă freatică). Apa subterană reapare, la suprafaţă, în izvoare, sau este
extrasă prin fântâni, puţuri sau sonde.

 Compoziţia chimică a acestei ape variază cu natura rocilor cu care a fost în contact. Cel mai
scăzut conţinut în substanţe minerale dizolvate îl are apa izvoarelor de munte (cca. 50 mg
materii solide la litru) şi aceea proveniţă din topirea gheţarilor. Apele freatice au de obicei
un conţinut mai mare în substanţe minerale (normal cca. 2 g/l), iar în apele râurilor se mai
găsesc şi substanţe minerale suspendate şi materii organice.

 Apa izvoarelor şi a râurilor conţine, dizolvate gazele din aer: oxigen, azot şi bioxid de
carbon; cationi: calciu, magneziu şi sodiu, iar anioni: bicarbonat, sulfat şi clorură. O apă cu
un conţinut mare de bicarbonat de calciu, o apă dură, nu face spumă cu săpunul şi depune
carbonat de calciu la fierbere (formarea de cruste în cazanele de aburi). O apă subterană
bogată în bicarbonat de calciu degajă, când iese la aer, CO 2 şi depune carbonat de calciu
(formarea stalactitelor; echilibrul: carbonat ↔ bicarbonat de calciu).

 Apa râurilor este din ce în ce mai mult poluată cu deşeuri industriale. Acestea au o
influenţă nocivă asupra animalelor şi plantelor acvatice. Purificarea apelor reziduale
industriale este una din problemele importante ale vremurilor noastre.
3. Ape minerale
 Multe izvoare au prilejul să dizolve din straturile scoarţei
pământului cu care vin în contact, substanţe solide sau gazoase, în
cantităţi anormal de mari, sau substanţe neobişnuite. Se disting
următoarele categorii de ape minerale: izvoare acide simple, cu un
conţinut mare de CO2 şi puţine substanţe minerale; izvoare
carbonice, cu CO2 şi bicarbonaţi de sodiu, calciu şi magneziu; izvoare
alcaline, conţinând mult bicarbonat şi puţin CO 2; izvoare sărate, cu
un conţinut de peste 15 g/l NaCl; izvoare amare, conţinând sulfaţi
de sodiu şi magneziu; izvoare sulfuroase, conţinând sulfuri alcaline
şi H2S liber; izvoare iodurate, conţinând I– şi izvoare arsenicale,
conţinând, trioxid de arsen sau arseniţi.
 Apa pură se obţine din apa obişnuită, prin distilare,
eventual repetată, în condiţii în care să nu poată dizolva
gaze din aer sau substanţe solide din recipientele în care
este conservată (de ex. alcalii din sticla obişnuită).
Echivalentă cu o apă bine distilată este apa deionizată cu
schimbători de ioni.
2. Soluţii

În viaţa de toate zilele se găsesc foarte puţine substanţe


pure, de cele mai multe ori ele se găsesc sub formă de amestecuri.
După compoziţie, amestecurile pot fi: omogene şi eterogene.
Amestecurile omogene au aceeaşi compoziţie chimică, are o
singură fază şi are aceleaşi proprietăţi în toată masa. De exemplu:
aer, vin, apă în alcool, etc.
Amestecurile eterogene sunt alcătuite din două sau mai
multe faze şi prezintă suprafeţe de separare. De exemplu: ulei în
apă, amidon în apă, cretă în apă, nisip în apă, acetonă în apă,
benzină în apă, etc.

Amestecurile obţinute prin pătrunderea (dispersarea) unei


substanţe printre particulele altei substanţe se numesc sisteme
disperse. Câteva exemple de sisteme disperse întâlnite în viaţa de
toate zilele sunt: aerul, apele minerale, sucurile, ceaiurile, saramura,
sticla, aliajele, bijuteriile, ceaţa (picături de apă dispersate în aer),
fumul (particule solide dispersate în aer), etc.
 Sistemele dispersate se pot clasifica după mărimea particulelor dispersate în:
- sisteme macrodisperse: suspensii (solid în lichid – cretă în apă) şi emulsii (lichid în lichid –
ulei în apă);
- sisteme microdisperse: soluţii coloidale sau coloizi (gelatină în apă) şi soluţii reale (sare în
apă).
 Spre deosebire de suspensii şi emulsii, soluţiile sunt amestecuri omogene de două sau mai
multe substanţe. Soluţia are aceeaşi compoziţie şi proprietăţi în toată masa.

Componentele unui sistem dispers sunt:


 dispersantul sau mediul de dispersie – substanţa aflată în exces sau componentul majoritar;
 dispersatul sau faza dispersată - substanţa dispersată în mediul dispersant.
În cazul soluţiilor mediul de dispersie este solventul sau dizolvantul, iar substanţa dispersată este solvatul sau
dizolvat.

Soluţiile coloidale şi reale se obţin în urma procesului de dizolvare. Fenomenul de răspândire a particulelor unei substanţe
printre particulele altei substanţe se numeşte dizolvare.

Soluţiile se pot clasifica după:


 starea de agreagare a solventului: gazoase (aer), solide (sticlă, aliaje), lichide (saramură, vin);
 cantitatea de substanţă dizolvată: diluate, concentrate, nesaturate, saturate, suprasaturate.
Exprimarea concentraţiei
5. Proprietăţile coligative ale soluţiilor
Scăderea presiunii de vapori a soluţiilor.
Legea lui Raoult
Creşterea punctului de fierbere a soluţiei.
Ebulioscopia
Scăderea temperaturii de solidificare. Crioscopia
Osmoza. Presiunea osmotică
Metoda este utilă pentru determinarea masei
molare a moleculelor mari precum: cauciuc, polimeri,
celuloză, proteine. Pe această cale s-a determinat masa
moleculară a hemoglobinei. În organismul uman presiunea
osmotică se menţine constantă prin intermediul rinichilor
care elimină excesul de apă sau de săruri care ar determina
modificarea presiunii osmotice din organism.

Presiunea osmotică are importanţă pentru viaţa


plantelor şi animalelor – pereţii celulelor acestora sunt
membrane semipermeabile funcţionând ca celule osmotice.
În solurile sărăce de minerale tulpinile plantelor sunt mai
pitice deoarece planta supune un efort suplimentar contra
fenemenului de osmoză. Fenomenul de osmoză apare la
suprafaţa solului atunci când apa trece din plantă în sol şi
din sol se absoarbe de plantă. De asemenea, extragerea
zahărului din sfeclă se bazează pe fenomenul de osmoză.

S-ar putea să vă placă și