Termotehnică –Cursul 4 – Anul universitar 2021-2022

19 Transformări de stare (procese termodinamice) simple ale gazelor perfecte

În termodinamică se consideră că procesele pe care le suferă agenţii termici în interiorul
instalaţiilor termice sunt compuse dintr-un ansamblu de transformări termodinamice simple. O
transformare simplă este o transformare termodinamică cvasistatică în timpul căreia se respectă tot
timpul aceeaşi lege de transformare, respectiv aceeaşi relaţie între parametriii termici de stare.
Transformările simple reprezintă procese termodinamice în cursul cărora variaţia parametrilor
de stare se face după o aceeaşi lege, neschimbată, din starea iniţială până în cea finală. Transformările
simple de stare sunt: izocora, izobara, izoterma, adiabata şi politropa. Gazul este considerat gaz
perfect.
Studierea unei transformări simple presupune găsirea legii transformării, reprezentarea grafică
în cel puţin o diagramă plană (de obicei diagrama p-v), calcularea variaţiei parametrilor calorici de
stare (energie internă şi entalpie) şi calcularea valorilor parametrilor de proces (căldură, lucru mecanic
exterior şi lucru mecanic tehnic). Relaţiile de calcul se stabilesc pentru gaze ideale perfecte.

19.1 Transformarea izocoră

O transformare termodinamică în timpul căreia volumul sistemului rămâne constant se numeşte
transformare izocoră. Matematic, condiţia ca o transformare să fie izocoră este definită de relaţiile:
dv=0,sau v= constant, sau v1= v2. Pentru un sistem de masă constantă: dV= 0, sau V= constant, sau V1=
V2 . În tabelul 3 sunt prezentate principalele relaţii de calcul ale transformării izocore.
Procesele care se desfăşoară în sensul de creştere a presiunii (sau temperaturii) se numesc
încălziri, iar cele care au loc în sensul diminuării presiunii (sau temperaturii) se numesc răciri izocore.
Legea transformării izocore (legea lui Charles) se obţine punând în ecuaţia termică de stare a gazului
ideal condiţia ca volumul specific să fie constant, rezultând:
p Ri
  const
T v

19.2 Transformarea izobară

O transformare termodinamică în timpul căreia presiunea sistemului rămâne constantă se
numeşte transformare izobară. Matematic, condiţia ca o transformare să fie izobară este definită de
relaţiile: p= const, sau dp= 0, sau p1= p2. În tabelul 4 sunt prezentate principalele relaţii de calcul ale
transformării izobare.
Procesele care se desfăşoară în sensul de creştere a volumului se numesc încălziri, iar cele care au loc
în sensul diminuării volumului se numesc răciri izobare. Legea transformării izobare (legea Gay-
Lussac) se obţine punând în ecuaţia lui Clapeyron condiţia ca presiunea să fie constantă, rezultând:
v Ri
  const
T p

19.3 Transformarea izotermă

O transformare termodinamică în timpul căreia temperatura sistemului rămâne constantă se
numeşte transformare izotermă. Matematic, condiţia ca o transformare să fie izotermă este definită
de relaţiile: T= const, sau dT= 0, sau T1= T2. În tabelul 5 sunt prezentate principalele relaţii de calcul
ale transformării izoterme.
Procesele care se desfăşoară în sensul de creştere a volumului se numesc destinderi, iar cele
care au loc în sensul diminuării volumului se numesc comprimări izoterme. Legea transformării
izoterme (legea Boyle-Mariotte) se obţine punând în ecuaţia termică de stare condiţia ca temperatura
să fie constantă, rezultând:
p  v  R i  T  const
1
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

19.4 Transformarea adiabată

O transformare termodinamică în timpul căreia sistemul nu schimbă căldură cu mediul exterior
se numeşte transformare adiabată. Interacţiunea dintre sistem şi mediul exterior în timpul
transformării adiabate este numai de natură mecanică. Matematic, condiţia ca o transformare să fie
adiabată este definită de relaţiile: δq=0, sau q12= 0. În tabelul 6 sunt prezentate principalele relaţii de
calcul ale transformării adiabate.
Procesele care se desfăşoară în sensul de creştere a volumului se numesc destinderi, iar cele
care au loc în sensul diminuării volumului se numesc comprimări adiabate. În practică, transformările
care pot fi considerate adiabate sunt acele transformări care se desfăşoară cu viteze mari, astfel încât
gazul să nu aibă timp să schimbe căldură cu mediul.
Legea transformării adiabate se deduce pe baza expresiilor matematice ale primului principiu
al termodinamicii în formă diferenţială, impunând condiţia δq=0, rezultă:
du  q  l   p  dv
şi:
dh  q  l t  v  dp
În transformarea adiabată, parametrii termici de stare (p, v şi T) sunt toţi variabili. Exponentul
adiabatic k reprezintă raportul dintre căldura specifică la presiune constantă şi căldura specifică la
volum constant:
c
k p
cv

19.5 Transformarea politropă

Transformarea politropă reprezintă o transformare de stare generală, care defineşte procesele
termodinamice în cursul cărora agentul termic schimbă energie sub formă de căldură şi lucru mecanic
cu mediul exterior şi în care se modifică toţi parametrii de stare p,v,T.
O asemenea transformare se poate defini printr-o valoare constantă a căldurii specifice. Într-
adevăr, aşa cu transformările izocoră şi izobară sunt definite prin căldurile specifice cv, respectiv cp,
se poate determina o căldură specifică cpol=const pentru o transformare politropă. În această
accepţiune ecuaţiile primului principiu al termodinamicii se pot scrie sub forma:
q  du  l  c vdT  pdv  c poldT
q  dh  l t  cpdT  vdp  cpoldT
Pentru că cpol este constant, rezultă că indicele politropic n este:
c c
n  p pol  
c v  c pol
În practică, indicele politropic se determină cunoscând valorile parametrilor de stare
determinate experimental, astfel încât se poate calcula cpol din relaţia anterioară, cu relaţia:
n  k  kJ 
c pol  c v  
n  1  kgK 
Toate relaţiile dintre parametrii de stare p, v, T, deduse la transformarea adiabată sunt valabile
şi la transformarea politropă prin înlocuirea lui k cu n –indice politropic.
În practică, destinderea sau comprimarea gazelor nu se poate realiza în mod riguros adiabatic
şi nici izotermic. În procesele reale, schimbul de căldură dintre agentul termic şi mediu nu poate fi
împiedicat complet, pentru o izolare adiabată, după cum nu poate fi nici intensificat atât de mult încât
temperatura agentului să se menţină constantă în timpul procesului termodinamic. Procesele reale de
comprimare sau destindere din instalaţiile termice pot fi considerate transformări politropice. În
maşinile termice se întâlnesc politrope cu 1<n<k (figurile 14 şi 15).
2
 Termotehnică –Cursul 4 – Anul universitar 2021-2022

Figura 14 Transformarea politropă în diagrama mecanică

Figura 15 Transformarea politropă în diagrama calorică

Politropa este considerată o transformare de stare generală pVn=const. Prin particularizarea
exponentului politropic se pot genera toate celelalte transformări de stare, astfel:
- pentru n=0 obţinem ecuaţia izobarei: p=const → pV n=pV0→cn=cp.
- pentru n=1 obţinem ecuaţia izotermei: pV=const → pV n=pV1→cn=∞.
- pentru n=k obţinem ecuaţia adiabatei: pVk=const → pVn=pVk→cn=0.
- pentru n=∞ obţinem ecuaţia izocorei V=const sau p 1/nV=p1/∞V=p0V → pVn=pV∞→cn=cv.
În figurile 16 şi 17 sunt reprezentate cele patru transformări simple în diagrama p-V, respectiv T-s.

Figura 16 Reprezentarea celor patru transformări în diagrama mecanică

Figura 17 Reprezentarea celor patru transformări în diagrama calorică

În tabelul 7 sunt prezentate principalele relaţii de calcul ale transformării politrope.

3
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Tabelul 3 Relaţiile de calcul ale transformării izocore

Relaţii de calcul
Legea tranformării Legea lui Charles
Ecuaţia transformării p
v=const.→  const
T
Exponentul n n=±∞
Căldura specifică cv
Dependenţa dintre mărimile de p1 p 2 p T
 sau 1  1
stare T1 T2 p 2 T2
Reprezentarea în diagrama
mecanică

Încălzire Răcire
Reprezentarea în diagrama calorică

Încălzire Răcire
Cantitatea de căldură Q12  U 2  U1
Q12  m  c v  T2  T1 
Lucrul mecanic exterior L12  0
Lucrul mecanic tehnic L t 12  V  p1  p 2 
Variaţia entalpiei H 2  H1  m  c p  T2  T1 
H 2  H1  Q12  L t12
Variaţia energiei interne U 2  U1  Q12
U 2  U1  m  c v  T2  T1 
Variaţia entropiei T2
S2  S1  m  c v  ln
T1
p2
S2  S1  m  c v  ln
p1

4
 Termotehnică –Cursul 4 – Anul universitar 2021-2022

Tabelul 4 Relaţiile de calcul ale transformării izobare

Relaţii de calcul
Legea tranformării Legea Gay-Lussac
Ecuaţia transformării v
p=const. →  const
T
Exponentul n n=0
Căldura specifică cp
Dependenţa dintre mărimile de V1 V2 V T
 sau 1  1
stare T1 T2 V2 T2
Reprezentarea în diagrama
mecanică

Încălzire Răcire
Reprezentarea în diagrama calorică

Încălzire Răcire
Cantitatea de căldură Q12  H 2  H1
Q12  m  c p  T2  T1 
Lucrul mecanic exterior L12  p  V2  V1 
L12  m  R  T2  T1 
Lucrul mecanic tehnic L t 12  0
Variaţia entalpiei H 2  H1  Q12
H 2  H1  m  c p  T2  T1 
Variaţia energiei interne U 2  U1  Q12  L12
U 2  U1  m  c v  T2  T1 
Variaţia entropiei T2
S2  S1  m  c p  ln
T1
V2
S2  S1  m  c p  ln
V1

5
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Tabelul 5 Relaţiile de calcul ale transformării izoterme

Relaţii de calcul
Legea tranformării Legea Boyle-Mariotte
Ecuaţia transformării T=const.→ p  V  const
Exponentul n n=1
Căldura specifică ±∞
Dependenţa dintre mărimile p V
p1  V1  p2  V2 sau 1  2
de stare p 2 V1
Reprezentarea în diagrama
mecanică

Destindere Comprimare
Reprezentarea în diagrama
calorică

Destindere Comprimare
Cantitatea de căldură Q 12  L 12  L t 12
V2
Q 12  p1  V1  ln
V1
p1
Q 12  p1  V1  ln
p2
p1
Q 12  m  R  T  ln
p2
Lucrul mecanic exterior L 12  L t12  Q 12
Lucrul mecanic tehnic L t 12  L 12  Q 12
Variaţia entalpiei H 2  H1  0
Variaţia energiei interne U 2  U1  0
Variaţia entropiei V2
S2  S1  m  R  ln
V1
p1
S2  S1  m  R  ln
p2

6
 Termotehnică –Cursul 4 – Anul universitar 2021-2022

Tabelul 6 Relaţii de calcul ale transformării adiabate

Relaţii de calcul
Ecuaţia transformării q12=0
p  V k  const
T  V k 1  const
T
k 1
 const
pk
Exponentul n n=k=cp/cv
Căldura specifică 0
Dependenţa dintre mărimile de k
k

stare p1  v 2   T1  k 1
   
p 2  v1   T2 
1 k 1
k 1
v1  p 2  k T v  T p  k
   sau 1   2  sau 1   1 
v 2  p1  T2  v1  T2  p 2 
Reprezentarea în diagrama
mecanică

Destindere Comprimare
Reprezentarea în diagrama
calorică

Destindere Comprimare
Cantitatea de căldură Q 12  0
Lucrul mecanic exterior L12  U 2  U1  L12  m  c v  T1  T2 
1 mR
L12  p1  v1  p 2  v 2  L12  T1  T2 
k 1 k 1
 k 1

p1  V1   p 2  k 
L12  1  
k  1   p1  
 
Lucrul mecanic tehnic L t 12   H 2  H1  Lt 12  k  L12
k mR k  p1  V1  T2 
L t 12   T1  T2  L t 12   1  
k 1 k  1  T1 
Lt 12  m  cp  T1  T2 
L t 12  k  L12
Variaţia entalpiei H 2  H1  L t 12 H 2  H1  m  c p  T2  T1 
Variaţia energiei interne U 2  U1  L12 U 2  U1  m  c v  T2  T1 
Variaţia entropiei S2  S1  0

7
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Tabelul 7 Relaţii de calcul ale transformării politrope

Relaţii de calcul
Ecuaţia transformării p  V n  const
T  V n 1  const
T
n 1
 const
p n

Exponentul n c p  cpol
n
c v  c pol
Căldura specifică nk
c pol  c v
n 1
Dependenţa dintre n
n

mărimile de stare p1  v 2   T1  n 1
   
p 2  v1   T2 
1 n 1
n 1
v1  p 2  n T v  T p  n
   sau 1   2  sau 1   1 
v 2  p1  T2  v1  T2  p 2 
Reprezentarea în
diagrama mecanică

Reprezentarea în
diagrama calorică

Cantitatea de căldură nk kn

Q12  m c v T2  T1  Q12  L12
n 1 k 1
Lucrul mecanic exterior 1 mR
L12  p1  V1  p 2  V2  L12  T1  T2 
n 1 n 1
 n 1

p1  V1   p 2  n 
L12  1   L12  m  c v  T1  T2 
n  1   p1  
 
Lucrul mecanic tehnic Lt 12  n  L12
n mR n  p1  V1  T2 
L t 12   T1  T2  L t 12   1  
n 1 n  1  T1 
Variaţia entropiei T2
S2  S1  m  c pol  ln
T1

8
 Termotehnică –Cursul 4 – Anul universitar 2021-2022

Aplicaţie
Azotul utilizat pentru tratamentul termo-chimic al unei piese din oţel are următoarele
proprietăţi: masa molară Mazot= 28 kg/kmol, cp_azot=1038,9 J/kgK şi cv_azot= 742,1 J/kgK.
În starea iniţială, masa de 5,7kg de azot, are temperatura de 550°C şi presiunea de 2 bar. Acesta
este răcit la presiune constantă până când volumul i se micşorează de două ori, iar apoi este încălzit
izocor până când revine la temperatura iniţială.
Cerinţe:
a) Să se calculeze constanta de gaz perfect a azotului şi mărimile de stare în punctele caracteristice
(p,V,T).
b) Să se reprezinte grafic procesul în diagrama mecanică (p-V) şi în diagrama calorică (T-S).
c) Să se calculeze schimbul de căldură şi de lucru mecanic cu exteriorul.
d) Să se calculeze variaţia entalpiei, entropiei şi a energiei interne.
e) Ce tip de transformare credeţi că ar trebui să urmeze în procesul tehnologic pentru a avea un ciclu
termodinamic?
f) Să se calculeze schimbul de căldură şi de lucru mecanic cu exteriorul, precum şi variaţia entalpiei,
entropiei şi a energiei interne pentru întreg ciclul termodinamic.