Presiunea de vapori.

Proprietati
fizice ale combustibililor: caldura
latenta de vaporizare, densitatea, puterea calorifica.
 Presiunea de vapori

Obs. Combustibilul este un amestec complex de constituienți și deci

presiunea sa de vapori depinde de: 
• presiunea de vapori a fiecărui constituient; 
• de concentraţia fiecărui constituient în soluția finală (reprezentata de
combustibil)
(conform legii lui DALTON , a presiunilor parțiale).
 Def. Presiunea de vapori este presiunea la care coexistă vaporii unui
lichid împreună cu lichidul, la o temperatură dată.
Se determină cu scopul: 
• evaluării gradului de evaporare a benzinei și gazolinei; 
• tendinței de formare a dopurilor de vapori în conducte (vapour-lock); 
• evaluarea pierderii fracțiunilor ușoare în timpul depozitării.
 Presiunea de vapori

• Se poate face o distincție între:

• vaporizarea statică – caracterizată prin absența deplasării

relative a combustibilului în raport cu aerul (cum se întâplă în
rezervorul de combustibil);
• vaporizarea dinamică – are loc în condițiile deplasării relative
a combustibilului în raport cu aerul și este caracteristică
functionării motorului cu ardere internă.
Caracterul static sau dinamic al vaporizarii are o influenta directa
asupra cineticii al acesteia. Viteza de vaporizare dinamică este
de câteva ori mai mare ca cea de vaporizare statică.
 Presiunea de vapori Reid (PVR)
Presiunea vaporilor saturați ai benzinei auto se determină prin metoda și cu aparatul
Reid (PVR), conform procedurii europene EN-12. 
PVR – se determină prin încălzirea combustibilului la temperatura de 37,8ºC (echivalent
a 100ºFahrenheit), într-un cilindru închis etanș cu un spațiu inițial afectat fazei gazoase
de 4 ori mai mare decât cel afectat fazei lichide și măsurarea cu un manometru
(conectat cu cilindrul) a presiunii dezvoltate în cilindru de vaporii combustibilului.
 PVR este in fapt, presiunea dezvoltată de vaporii unui anumit volum de benzină la
temperatura de 37,8ºC (100ºF), în aparatul Reid, la un raport inițial al volumului de
lichid fată de volumul de vapori de 1:4.
Benzinele auto comerciale au PVR = 400 ÷ 700 [torr], cel mai frecvent valorile grupându-
se în jurul valorii de 500 [torr].
Obs. Pentru benzinele auto românești, există 2 limite ale PVR: iarna ≥ 600 [torr] și de
vară: PVR ≤ 500 [mmHg] = 500[torr] , consemnate in standarde.
Benzina și celelalte produse ușoare (gazolină etc) conțin de regulă și gaze dizolvate
(butan, propan, metan, etan etc) care pot exista doar în faza de vapori la temperatura
determinării și deci presiunea de vapori astfel măsurată este mai mică cu 5 ÷ 9 % decât
presiunea de vapori reală.
 Presiunea de vapori
Metoda Grabner – de determinare a presiunii de
vapori este o tehnică recentă integral automatizată
care prezintă o serie de avantaje:
• volumul de combustibil necesar este foarte mic (1ml
față de 150 ml la metoda Reid);
• presiunea de vapori se detrmină direct la diverse
temperaturi;
• se poate utiliza și la determinări pentru carburanți
oxigenați; 
• nu este necesară imersarea în apă a echipamentului
ca în cazul metodei Reid (PVR).
 Comportarea la frig si la cald
• indicele de agrement la frig (DI)
• indicele DEMERIT
• comportarea la cald. Indicele de volatilitate –
VLI (Europa)
 Cerintele motorului fata de combustibil in
functie de temperatura

Pentru motorul rece, creșterea volatilității combustibilului conduce la creșterea pierderilor

prin evaporare însă și la îmbunătățirea consumului de combustibil și în general, a
cantității amestecului , care devine mai omogen. 
Obs. În UE, pentru a răspunde diferitelor condiții sezoniere și geografice sunt stabilite 10
categorii de volatilitate, pentru benzinele comerciale auto.
Dpv al exigențelor vehiculelor, având în vedere că volatilitatea nepotrivită a unei benzine
antrenează frecvent perturbări functionale , pentru aprecierea comportării motoarelor
relativ la volatilitatea combustibilului s-au stabilit criterii: 
• timp de demarare; 
• timp de pornire la rece și la cald; 
• performanțe in repriza ( la accelerații) ; 
• funcționarea corectă în regim de croazieră. 
Comportarea la frig – la temperaturi exterioare negative (< 0ºC), dificultățile de
funcționare ale motoarelor sunt legate de:
• vaporizarea incompletă a carburantului; 
• controlul dozajului.
 indicele de agrement la frig (DI):
DI = 1,5× t10% + 3× t50% + t90% ,
(SUA, Barker, 1988),

-unde t10% , t50% , t90% au semnificaţiile cunoscute

de la studiul compoziţiei fracţionate;
-se masoară in unităţi de temperatură.
 indicele DEMERIT

DEMERIT = a - PVR - 22× E100 [-] , 

(Europa, Breton, 1984).

Unde :
• a = const (a > 0);
 
• PVR – presiune vapori REID [tor];
 
• E100 – procent volumic de evaporat din combustibil la
temperatura de 100 [ºC].
Comportarea la cald. Indicele de volatilitate – VLI

• VLI = 10× PVR + 7 × E70 [-] (Europa ) , unde :

 
• PVR – presiunea de vapori Reid [KPa];
• E-70: - procent volumic de evaporat la tempaeratura de 70 (ºC), măsurat in [%
vol]. In mod uzual , VLI = 800 ÷ 1250.
 
• Obs. Actualmente, combustibilii satisfac mai degrabă mai multor cerințele la
frig ale motoarelor , fără măsuri deosebite, astfel încât valorile DI şi DEMERIT
ale combustibililor , pot fi apreciate ca acceptabile. Se poate spune că, sunt mai
greu satisfăcute cerințele la cald ale motoarelor față de combustibil ,
fiindnecesar ca PVR și VLI să fie mai reduse adica sunt necesari combustibili
mai puțin volatili la cald .

 
 Căldura latentă de vaporizare (λv)
Def. Căldura latentă de vaporizare este cantitatea de căldură care trebuie furnizată
unității de masă de combustibil, pentru transpunerea/trecerea acesteia în stare de
vapori, la o temperatură determinată. Se poate aprecia că este o căldură de prag.  
Obs. Debitul de amestec aer-combustibil admis în cilindrii motorului este invers
proporțional cu temperatura amestecului. Cu cât amestecul este mai cald, cu atât
va avea o densitate mai scăzută și deci debitul de amestec va fi mai redus (se are în
vedere că motorul este practic o pompă volumică).

Obs. În general, valorile medii ale căldurii latente de vaporizare λv, pentru benzinele
comerciale auto și pentru unele hidrocarburi având în moleculă între 1 și 10 atomi
de carbon (C1 ÷ C10) , sunt suficient de apropiate. 

La formularea carburanților uzuali nu se ține seama de acest parametru, în schimb

la m.a.i. pentru competiții se urmărește creșterea performanțelor motorului prin
utilizarea unor formule pretențioase de carburanți, pe bază de alcooli și acetone
care au λv= 520 ÷ 1100 [Kj/Kg]. (dublu și chiar triplu față de benzinele comerciale)
și care prin evaporare reușesc răcirea tubulaturii de admisie, cu efecte favorabile
asupra umplerii motorului. In fapt, răcirea locală realizată prin evaporarea acestor
formule speciale de combustibili se reflectă direct in ameliorarea randamentului
umplerii ηv .
 Densitatea combustibilului
• Def. Densitatea reprezintă raportul dintre masa unui volum
de combustibil și volumul respectivului combustibil:
 
 
 
• ρ [Kg/m3], [kg/l] ; m [KG]; V [m3]
• Obs. Se mai utilizează și noțiunea de greutate specifică.

• Densitatea/greutatea specifică a combustibilului variază în

limite înguste după natura hidrocarburilor din care sunt
formați și sunt proporționale cu numarul de atomi de
carbon (C) din moleculele constituite.
 Puterea calorifică a combustibilului

Lucrul mecanic produs de motor depinde de cantitatea de căldură

dezvoltată prin arderea combustibilului. Este deci evident necesar
să se cunoască căldura dezvoltată prin arderea unei anumite
cantități de combustibil.
 
Def. Cantitatea de căldură care se degajă prin arderea izobară și
izotermă, completă a unității de masă (1 kg) de combustibil solid
sau lichid, produsele de ardere fiind menținute la temperatura și
presiunea standard, reprezintă puterea calorifică masică a
combustibilului și se exprimă în [Kcal/Kg comb] sau [Kj/Kg comb].
 
Obs. Puterea calorifică a combustibilului auto determină nivelul
consumului specific de combustibil.
 Puterea calorifică a combustibilului

Obs. Puterea calorifică a combustibilului depinde de

compoziția chimică a acestuia și în mod special, de
conținutul de hidrogen din molecule. Astfel,
deoarece puterea calorifică a hidrogenului
molecular (H2) este 12 ∙ 104 [Kj/Kg] iar a carbonului
atomic (C), doar de 3,4 ∙ 104 [Kj/Kg], rezultă că
puterea calorifică masică pe serii chimice,
crește în conformitate cu raportul (nr.atomi
H/nr.atomi C), respectiv: aromatice (CnH2n-6),
naftenice (CnH2n) și parafinice (alcani CnH2n+2).
Puterea calorifica a combustibilului
Obs. Puterea calorifică a combustibilului se determină într-un dispozitiv special numit
calorimetru. La arderea combustibilului în calorimetru se observă că, cantitatea de
căldură degajată este sensibil mai mare decât cea degajată în cilindrii motorului.
Fenomenul se explică astfel: prin arderea completă a combustibilului se produc CO 2 și
H2O (vapori de apă). În momentul determinării, temperatura apei din vasul
calorimetrului este egală cu ce a gazelor arse din bombă și mult inferioară temperaturii
de vaporizare a apei. Ca urmare, vaporii de apă din gazele arse se condensează,
eliberând căldura latentă de vaporizare a apei (repectiv cantitatea de căldură necesară
pentru formarea lor, dat fiind caracterul endoterm al procesului de vaporizare).Deci
cantitatea de căldură determinată prin arderea combustibilului în bombă, conține și
acest aport caloric al căldurii latente de vaporizare. 
La arderea combustibilului în cilindrii motorului, vaporii de apă rezultați, nu reușesc să mai
condenseze, părăsind cilindrii motorului, odată cu gazele de evacuare și antrenând deci
către exterior, căldura latentă de vaporizare. Deci cantitatea de căldură degajată prin
ardere a combustibilului în cilindrii motorului este mai mică decât cea degajată în
calorimetru.
Puterea calorifica a combustibilului –Bomba
calorimetrica
  
Puterea calorifică a combustibilului

Deci după starea în care se află apa (H2O) în produsele arderii, deosebim 2
puteri calorifice (Pc):
• Pcs – superioară (cu apa sub formă de lichid),
• Pci – inferioară (cu apa sub formă de vapori).
Astfel se pot defini cele 2 noțiuni:

• Def. Pcs – căldura degajată prin arderea a 1 [kg] combustibil inclusiv căldura
latentă de vaporizare a apei în stare condensată;
 
• Def. Pci – este practic Pcs,fără căldura de condensare însă, conținută de vaporii
de apă din gazele de evacuare de motor;
 
• Obs.La aprecierea Pc a combustibilului auto, este mai rațional să se utilizeze
Pci (similar cazului funcționării motorului).
 Puterea calorifică a amestecului
• Def. Pci am – raportul dintre căldura degajată prin ardere și
cantitatea de amestec care participă la ardere. Se utilizează
1 [Kg comb] și corespunzător arderii perfecte și complete se
va considera L0[Kg aer] = cantitatea de aer stoechiometric
necesară arderii complete și perfecte a [1 Kg combustibil].
•  
• Pci am =Pci /(1+L0) , [Kj/Kg amestec aer-combustibil] ,
Iar
• L0=(8H+C∙8/3 – O)/23 [kg aer/kg combustibil].  
• unde H, C, O = participații masice ale H 2, C, O2 la masa de [1
Kg combustibil].
 Paradoxul combustibililor
• In mod paradoxal, Pci am are aceiaşi valoare
pentru diverși combustibili (lichizi, solizi, gazoși).

 
LO [Kg aer/kg Pci am [Kj/Kg
  Pci [Kj/Kg] comb] amestec]
Benzina
43980 15,00 2744
Motorina
41840 14,10 2744