PROCESE DECIZIONALE MULTICRITERIALE

1. Procese decizionale: prezentare generală

1.1. Proces decisional - simbioza intre stinta si arta

Decizia este definite astfel:o hotarire luata de o persoana sau de un grup de personae
in vederea atingerii unui scop :o rezolutie;o hotarire luata de o autoritate sau de o
institutie si care urmeaza sa fie executate de organelle subordinate sau de cetateni.
Procesul decizional este un proces dinamic prin care, pe baza unor informatii, se
adopta o varianta de actiune din mai multe variante posibile, in scopul obtinerii unui
anumit rezultat.
Procesul decizional este sinonim cu procesul managerial si aceasta pentru ca in orce
functiune a managementului se manifesta, cu deosebita importanta, actul decizional .In
prezent exista doua curente de gindire cu privire la procesul adoptarii deciziilor si
anume : linia analitica si linia intuitiva .
Procesele decizionale pe cale analitica se acseaza pe teoria conform careia rezolvarea
unei probleme necesita o procedura de selectie sistematica, pas cu pas,
a variantei optime de actiune din mai multe variante posibile. Managerii care actioneaza
pe aceasta cale au urmatoarele tendinte :

 cauta o metoda si intemeiaza un plan sistematic pentru rezolvarea problemei ;

 abordeaza consecvent metoda adoptata ;
 separa rapid variantele de actiune ;
 stabilesc cu usurinta constringerile specifice problemei ;
 analizeaza un numar mare de variante ;
 parcurg complet etapele procesului decizional, printr-o analiza minutioasa ;
 solicita obtinerea de informatii suplimentare ;
Inca din anul 1950 sau profilat doua directii de fundamentare stintifica a deciziilor si
anume :
 teoria statistica a deciziei ,care considera ca fiecare mod de actiune a
decidentului ii corespund mai multe consecinte determinate de conditiile
mediului exterior, denumite stari ale naturii.
 teoria utilitatii, care considera ca fiecarei consecinte a fiecarei variante de
actiune, trebuie sa i se asoceze o valoare numerica adimensionala denumita
utilitate.
In anii 60 apare o noua directie de abordare intitulata decizii multidimensionale.
Metodele de decizie multidimensionale(multicriteriale)cunosc o dezvoltare rapida in anii
70 .In 1972 are loc in Carolina de Sud ˝Prima Conferinta Internationala asupra Deciziilor
Multicriteriale˝si totodata incepe publicarea primelor articole referitoare la metode de
decizie in reviste prestigioase precum ˝Management Science˝, ˝Decision Science˝ etc.
Procesul decizional pe cale intuitiva se bazeaza pe ideia ca luarea unei decizii este in
primul rind arta .Promotorii acestui curent argumenteaza ca o buna decizie

1
este determinata de o armonizare aproape inconstienta asimtirii, imaginatiei si
inteligentei.Aceasta cale implica o doza de hazard mai mare decit calea analitica.
Managerii ce adopta calea intuitiva au urmatoarele tendinte :
 au o privire mai sintetica asupra problemei, care permanent este un obiect de
gindire ;
 redefinesc foarte frecvent problema decizionala ;
 cauta ca solutia sa fie exprimata in termeni usor de inteles, accesibili;
 tin seama de mai multe alternative simultan ;
 trec rapid de la o etapa a procesului decizional la alta, revenind apoi la punctul
de plecare, deci sunt foarte dinamici in gindire ;
 analizeaza alternativele si renunta la unele dintre ele foarte usor.
De odeosebita importanta este a cunoaste cauzele care determina adoptarea deciziilor
ineficente,dintre care mentionam :
a) Lipsa timpului adecvat.
In sitoatia in care managerul asteapta pina in ultimul moment luarea unei decizii,
nu va avea timp pentru analizarea a cit mai multor variante. De asemenea un timp prea
mic impedica o analiza completa a variantelor abordate.
b) Insuficenta definire a obiectivelor.
Obiectivele nu pot fi atinse decit atunci cind sunt clar definite .Aceasta esplica de
ce managerul trebuie sa vada corect relatia intre decizie si rezultatul dorit.
c)utilizarea unor surse nesigure de informare.
Orice decizie este actionata de calitatea informatiilor si de viteza lor de
obtinere.Sursele ineficente de informatii conduc la decizii slabe.
d) Frica de consecinte.
Uneori, managerii ezita sa adopte decizii indraznete deoarece se tem de eventoalele
consecinte neagreabile.A opta pentru mentinerea unei sitoatii sigure dar precare limiteaza
eficenta managerului.
e) Concentrarea asupra efectelor si ignorarea cauzelor.
Managerul trebuie sa abordeze orce problema ca pe un sistem deschis pe baza
conceptelor de feed-back si feed-before.A trata o problema ca pe un sistem inchis, izolat,
inseamna ignorarea cauzelor si deci a posibilitatilor de corectie.
f) Acordarea unei importante prea mari intuitiei.
Un manager care acorda o importanta prea mare intuitiei personale in fata unor
evidente stintifice va lua probabil, in anumitesitoatii, decizii eronate.
g) Neimplementarea deciziilor.
Decizia nu reprezinta un scop, ci o cale pentru atingerea unui scop .Dupa adoptarea
unei decizii, managerul trebuie sa traseze sarcini, sa stabileasca un program de actiune si
sa evaluieze rezultatele.

1.2 . Tipuri de decizii si de probleme decizionale

Procesele decizionale se clasifica dupa mai mul te criterii, dintre care prezentam
urmatoarele :
a) dupa orizontul de timp :
 decizii strategice referitoare la ansamblu activitatilor firmei

2
pentru o perioada de 3-5 ani ;
 decizii tactice, referitoare la un grup de activitati sau o activitate singulara, pentru o
perioada de maxim un an ;
 decizii curente, specifice activitatilor uzuale, repetitive, referitoare la perioade de
maxim cateva saptamini.

b) dupa sfera de cuprindere :

 decizii individoale, adoptate doar de o singura persoana :
 decizii de grup, carateristice unor probleme de anvergura si carenecesita reunirea
unui grup de persoane.
c) dupa nivelul de competenta :
 decizii de initiativa, care se adopta conform competentelor ce-i revin decidentului,
fara a fi nevoie de avizul unui nivel erarhic superior;
 decizii prin aprobare, care necesita acordul unui nivel managherial superior;
d) dupa frecventa aparitiei
 decizii periodice, cind managerul rezolva probleme standard, relative simple,
predictive, pe baza unei proceduri repetabile.
Solutia problemei decizionale este evidenta, rezultind dintr-un numar redus de variante.
 decizii neperiodice, caracteristice unor sitoatii ce apar la intervale de timp aleatorii,
unele avind caracter unic, determinate de politica economica a firmei ;
e) dupa interdependenta decident-mediu.
 decizii in conditii de certitudine, in situatia in care conditiile exterioare sunt
identificabile si previzibile pentru orce alternative;
 decizii in conditii de risc , atunci cind realizarea obiectivului este conditionata de
osuita de conditii intitulate stari ale naturii.Probabilitatea de aparitiie a unei stari poate fi
stabilita obiectiv sau subiectiv;
 decizii in conditii de incertitudine , daca probabilitatea de aparitie a starilor naturii
nu poate fi stabilita pentru toate conditiile generate de mediu ,deoarece unele dintre
acestea sunt necontrolabile,depinzind de competitie , descoperiri tehnologice,ansamblul
economic,tendintele culturale ale socetatii etc.In astfel de sitoatii decizia este determinata
in mod fundamental de atitudinea decidentului.

In general, managerii se confrunta cu doua tipuri principale de probleme

decizionale determinate de posibilitatea definirii lor si anume :
a)probleme bine structurate, caracteristice sitoatiilor obisnuite, clare, familiare,
usor de definit si de structurat datorita usurintei cu care se obtin informatiile necesare ;
b) probleme rau structurate, caracteristice situatiilor noi, in care informatia este
incompleta sau ambigua, rezolvarea lor necesitind experienta si judecata personala,
manageri diferiti ajungind la concluzii diferite.
Acestea sunt probleme greu de definit si de controlat, un adevarat ˝nisip
miscator˝.

3
 1.3. Elementele si etapele unui proces decizional

Un proces decizional este caracterizat prin urmatoarele elemente :

e) decidentul (decidentii), reprezinta persoana sau grupul de persoane care
urmaresc sa adopte o varianta de actiune din mai multe variante posibile .
Decidentul evaluiaza, analizeaza si conduce fenomenul care a generat
procesul decizional .
f) multimea variantelor/alternativelor Vi , i=1,2,3…,m, reprezinta totalitatea
posibilitatilor de actiune la un moment dat ;
g) multimea criteriilor de decizie , Cj, j=1,2,3…,n, reprezinta multimea de
parametrii ce caracterizeaza variantele de actiune si in functie de care se
realizeaza comparare acstora in vederea adoptarii variantei optime.
Dupa natura lor ,criteriile pot fi:
 criterii tehnice (randament, precizie);
 criterii economice(beneficiu ,cost);
 creterii sociale (forta de munca necesara unei lucrari .importante unei
investitii etc.
Criterii ale caror valori sunt cu atit mai bune cu cat ele sunt mai mici, se numesc
criterii de minim (ex: cost, consum de energie etc.).
Criterii ale caror valori sunt cu atit mai bune cu cat ele sunt mai mari, se numesc
criterii de maxim (ex : beneficiu, vitez de aschiere, fiabilitate etc.).
h) multimea consecintelor ,A=[aijS] ; i=1,2,..,m;j=1,2,…,n; s=1,2,…,q,
reprezinta o multime de caracteristici obtinute in urma evaluarii fiecarei
variante in raport cu fiecare criteriu decizional si stare a naturii.
Consecintele se pot exprima cantitativ (prin valori numerice) sau calitativ
(prin aprecieri de genu : bine , frumos, satisfacator etc.).
i) multimea starilor naturii, NS ,s=1,2,…,q.O stare a naturii reprezinta un
complex de factori ce determina ca fiecarei variante , in raport cu un
anumit criteriu , sa-i corespunda o consecinta di mai multe consecinte
posibile.Probabilitatea de aparitie a unei stari a naturii(ps) poate fi
determinata obiectiv( analitic) sau poate fi apreciata subiectiv(pe baza
experientei decidentului ).
In tabelul 1 este prexentat modelul general deal unui proces de decizie
N1(p1) Ns(pS) Nq(pq)
C1 … Cj … Cn C1 … Cj … Cn C1 … Cj ... Cn
V1 a111 a1j1
.
.
.
Vi aij1 aijs
.
.
.
Vm amj1 amnq

4
 Dupa definirea scopului si formularea problemei,pe baza informatiilor detinute se
elibereaza lista criteriilor de decizie si lista variantelor de actiune .Analiza variantelor
consta in evaluarea acestora in raport cu criteriile de decizie .In urma aplicarii unei
metode de decizie se adopta varianta considerate optima .Pe baza evaluarii efectelor
implementarii variantei adoptate se redefineste scopul si se reformuleaza problema.

1. 4. Evaluarea coeficentilor de importanta

Deseori,in procesele decizionale sunt situatii in care criteriile de decizie nu sunt

echiimportante, fiind necesara oerarhizare a lor in functie de anumite conditii.In astfel de
cazuri decidentul va acorda fiecarui criteriu o valoare numerica , numita coeficent de
importanta [k]. Coeficentul de importanta se poate stabili de catre decident , pe baza
experientei sale ,intr-un anumit domeniu de valori (ex :de la 1 la 5,de la 1 la 10,de la 0 la
1) sau se poate determina prin calcul.
Din multitudinea metodelor de evaluare prin calcul a coeficentilor de importanta, vom
prezenta metoda sondajului de opinie. Metoda se poate utiliza in cazul in care coieficentii
de importanta trebuie sa fie rezultatul unui proces decizional de grup si implica
urmatoarele etape :
a) se completeaza o matrice cu notele acordate de fiecare persoana criteriilor
analizate , tabelul 2 ;

C1 C2 … Ci … Cn
P1 p11 p1n
P2
.
.
.
Pj pij
.
.
.
Pr Prn
Ni N! N2 Nj Nn
unde :
Pi,i=1,2,3,…,r- persoane chestionate ;
pij –nota acordata de persoana I criteriului Cj;
Nj- punctaj total al criteriului c , determinat cu relatiile:

r
Nj=  pij ; j- 1,2,…,n
i 1

(Nj)max=r*n;
(Nj)min=r*1=r ;

b)coieficentii de importanta se calculeaza cu una din urmatoarele relatii :

5
 Relatia de calcul folosita va trebui sa fie in concordanta cu recomandarile aferente
procedeelor de estimare a utilitatii.

1.5 .Utilitatea : concept ;procedee de estimare a utilitatii

Determinarea solutiilor optime ale unei probleme de decizie implica compararea mai
multor variante din punct de vedere al efectului fiecaruia in raport cu toate
criteriile.Deoarece matricea consecintelor are un caracter eterogen(acestea fiind
exprimate in unitati de masura diferite) este necesara omogenizarea lor.Deci,conceptul de
utilitate este determinat de :
 Necesitatea de a compara variante diferite cu consecinte diferite in
cadrul aceluiasi criteriu decizional ;
 Necesitatea de a compara efectele consecintelor aceleiasi variantein
raport cu mai multe criterii diferite
Intre procedeele de estimare a utilitatilor vom prezenta procedeul interpolarii liniare
si cel al functiilor exponentiale.
Procedeul interpolarii liniare
Conform acestui procedeu , in cadrul fiecarui criteriu se aplica urmatoarele reguli :
 consecintei celei mai favorabile i se acorda utilitate 1 ;
 consecintei celei mai nefavorabile i se acorda utilitate zero ;
 utilitatile pentru celelalte variante se calculeaza prin interpolare liniara,
conform figurii 2 –pentru criteriile de maxim si figura trei pentru criteriile
de minim.

6
 Pentru criteriile in care consecintele sunt exprimate prin calificative, se acorda note
intre 0 si 1 conform aprecierii decidentului.

1. 6.Decizii in conditii de certitudine.

Certitudinea este caracterizata prin probabilitatea maxima de relizare a obiectivului

propus.Elementele procesului decizional sunt variabile controlabile, cu caracteristici
cunoscute , a caror evolutie poate fi anticipata cu exactitate numai o singura stare a
naturii.

7
 In raport cu informatiile pe care decidentul le detine despre criteriile de decizie,
metodele de decizie sunt de urmatoarele tipuri :
 metode fara informatii asupra ierarhizarii criteriilor, situatie in care
acestea sunt considerate echiimportante ;
 metode cu preferinte cardinale asupra criteriilor, situatie in care pentru
fiecare criteriu se stabileste un coefficient de importanta.

1.6.1. Metode de decizie fara informatii asupra ierarhizarii criteriilor

decizionale

A-Metoda Onicescu

Metoda apartine academicianului Octav Onicescu si consta in urmatoarele:

a) se intocmeste matricea consecintelor:

A=(aij) ,i=1,2,…,m; j=1,2,…,m;

b) se ordoneaza variantele in raport cu fiecare criteriu, obtinindu-se o noua

matrice :

unde:
bij-reprezinta varianta Vicare ocupa locul I in criteriul C;;

c) se intocmeste matricea locurilor:

8
 unde:
fip- reprezinta de cate ori varianta VIocupa locul P ;

d) se calculeaza pentru fiecare varianta un indicator de agregare cu relatia :

1 1 1 1
l(Vi)= fi1 + 2 fi2+ … + p fip + … + m fim;
2 2 2 2

e) se ierarhizeaza variantele in raport cu ordinea descrescatoare a valorilor i(Vi).

B –Metoda utilitatilor simple

Metoda utilitatilor simple consta in urmatoarele:

a) se intocmeste matricea consecintelor:

A=[aij], i=1,2,…, m; j=1,2,… ,n;

b) se calculeaza utilitatile pentru fiecare varianta Vi in raport cu fiecare criteriu Cj

;

c) se insumeaza toate utilitatile aferente fiecarei varianta, obtinindu-se utilitatea

globala s ;
n
Si=  u i j ; i=1,2, …,m ;
j 1

d) se ierarhizeaza variantele in raport cu sirul de valori Si , ordonat descrescator .

9
 C- Metoda leaderului (I)

Metoda are urmatoarele etape de aplicare:

a) se intocmeste matricea consecintelor:

A=[aij], i=1,2,…, m; j=1,2,… ,n;

b) in raport cu fiecare criteriu decisional ,variantele se compara doua cate doua

,dupa urmatoarele reguli:

pgh=2, daca Vg este mai importanta decat Vh ;

pgh=1, daca Vg este la fel de importanta ca Vh ;
pgh=0, daca Vg este mai putin importanta decat Vh ;
In acest fel se completeaza o matrice de forma celei prezentate in tabelul 3:

V! V2 ... Vh ... Vm
V! 1 2 0
V2 0 1
.
.
Vq pqh
.
.
Vm 1

c) pentru fiecare varianta ,calculeaza punctajul total cu urmatoarele relatii :

m
Pg =  p gh (j) ; g= 1,2,3, . . . ,m ; j=1,2, . . . ,n ;
h 1

d) se ordoneaza variantele dupa sirul descrescator al valorilor Pg .

1.6.2. Metode de decizie cu preferinte cardinale asupra criteriilor decizionale

A-Metoda utilitatii ponderate.

Comparativ cu metoda utilitatii simple , deosebirea consta numai in faptul ca

utilitatea globala a fiecarei variante se calculeaza cu relatia :

10
 n
Si=  u i j K j i=1,2, . . . ,m ;
j 1

unde :
Kj –coeficentul de importanta atasat criteriului Cj.

Ierarhizarea variantelor se face in ordine descrescatoare a sirului de valori Si.

B-Metoda leaderului (II)

Si in acest caz, deosebirea fata de metoda leaderului(I) consta doar in relatia de

calcul a punctajului total pentru fiecare varianta :

m
Pg=  p gh ( j ) * k j ; g=1,2, . . . ,m ; j=1,2, . . . ,n ;
h 1

Variantele se ordoneaza in raport cu sirul descrescator al valorilor Pg.

11
 2. Prezentarea variantelor de dispozitive si a criteriilor ce le caracterizeaza

2.1 Variantele de dispozitive adoptate

A) Mecanisme de stringere cu surub

a) cu piulita fixa si surub mobil

b) mecanism cu surub fix si piulita mobila

c) mecanism combinat de fixare cu surub si piulita

B) Mecanism de stringere cu pana

d) mecanism de fixare cu pana si plunjer in consola

12
 e) mecanism de fixare cu pana si plunjer cu role

f) mecanism de fixare cu pana si plunjer si cu 2 role

C) Mecanisme de fixare cu excentric circular

g) mecanism de fixare cu excentric circular

h) mecanism de stringere directa apiesei cu cama actionata hidraulic, pneumatic sau

pneumohidraulic

i) mecanism de actionare direct a piesei cu cama radiala simpla cu ax fix

actionata cu vacuum

13
a) mecanism de stringere directa a piesei cu cama radiala simpla cu ax fix
actionata cu magneti permanenti

b) mecanism de stringere directa a piesei cu cama radiala simpla cu ax fix

actionata electromagnetic

c) mecanism de fixare cu pirghie si excentric

14
2.2 Criteriile de comparare a dispozitivelor si importanta lor
Acestea sunt :

 Proprietati de autofrinere (k=8) ;

 Posibilitatea schimbarii comode a directei si sensului fortei (k=5) ;
 Posibilitatea amplificarii sau distributiei fortelor si curselor de stringere (k=4);
 Gradul de universalitate (marimea cursei de stringere) (k=6) ;
 Marimea fortelor de stringere dezvoltate (k=10) ;
 Uniformitatea stringerii (k =7) ;
 Posibilitatea compensarii abaterilor geometrice ,ale piesei (k=3) ;
 Timpi ajutatori de stringere-slabire (k=11) ;
 Randament (k=1) ;
 Numarul elementelor componente (9) ;
 Complexitatea constructiva (2) ;
 Posibilitatea de mecanizare (12) ;

15
 3. Aplicarea metodelor de decizie pentru stabilirea dispozitivului cel mai
adecvat

3.1 Aplicarea metodei utilitatilor

Vom intocmi matricea consecintelor intre cele doisprezece dispozitive si

cele doisprezece criterii de decizie.

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12

(max) (max) (max) max) (ma (max) (max) (min) (max) (min) (min) (max)
[RIDICAT, [RIDICAT, [RIDICAT, [mm] x) [uniform [RIDICAT, [s] [RIDICAT, [nr] [com [RIDICAT,
MEDIU, MEDIU, MEDIU, neunifor] MEDIU, MEDIU, plex] MEDIU,
[dgn]
SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT]

D1 R. S. M. 100 10 U. S. 60 S. 11 C. S.
D2 R. S. R. 100 10 U. S. 60 S. 11 C. S.
D3 M. S. S. 5 10 N. S. 50 S. 6 S. S.
D4 S. M. S. 5 70 N. S. 5 S. 6 S. M.
D5 M. M. S. 5 70 N. S. 5 M. 7 S. R.
D6 S. R. S. 5 60 N. S. 5 M. 8 M. S.
D7 M. S. S. 8 15 U. S. 40 S. 11 S R.
D8 M. S. M. 10 70 N. R. 4 S. 2 S. M.
D9 S. M. S. 5 70 N. S. 5 M. 3 R. M.
D10 S. S. R. 5 20 N. S. 6 S. 3 R. M.
D11 M. R. S. 9 10 N. S. 4 R. 3 R. M.
D12 R. R. S. 5 70 N. S. 4 R. 7 M. 1

Pentru criteriile C1, C2, C3, C7, C9, C10 notate prin calificative se acorda
urmatoarele utilitati :
 Pentru ridicat se acorda 1 pentru criteriu de maxim si zero pentru criterii de
minim;
 Pentru scazut se acorda 0 pentru criteriu de maximsi 1 pentru criteriu de
minim;
 Pentru calificativul mediu se acorda utilitatea 0,5 ;

Pentru criteriul C4 (criteriu de maxim)se acorda utilitatea 1 pentru cursa de

stringere egala cu 100 [mm] si 0 pentru cursa de stringere egala cu 5[mm].
Pentru celelalte curse se calculeaza utilitatile astfel :
85
U7,4= =0,03
100  5
10  5
U8,4= =0,052
100  5
95
U11,4= =0,042
100  5

16
 Pentru criteriu C9 (criteriu de maxim) se acorda utilitatea 1 pentru forta dezvoltata
egala cu 70 [daN] si 0 pentru forta dezvoltata egala cu 10 [daN].
Pentru celelalte valor ale fortelor dezvoltate se calculeaza utilitatile astfel :

60  10
U6,5= =0,833
70  10

15  10
U7,5= =0,083
70  10

20  10
U10,5= =0,166
70  10

Pentru criteriul C6 se acorda pentru calificativul uniform utilitatea 1 ,iar pentru

calificativul neuniform se acorda utilitatea 0.

Pentru criteriul C8 (criteriu de maxim) se acorda utilitatea 1 pentru timpul de

stringere 4 sec si utilitatea 0 pentru timpul de stringere egal cu 60 sec.
Pentru celelalte valor ale fortelor dezvoltate se calculeaza utilitatile astfel :

60  50
U3,8= =0,17
60  4

60  5
U4,8= =0,98= U5,8= U6,8= U9,8
60  4

60  40
U7,8= =0,357
60  4

60  6
U10,8= =0,96
60  4

Pentru criteriul C10 (criteriu de minim) acord utilitatea 1 pentru numarul de

elemente egal cu 2 si 0 pentru numarul de elemente egal cu 11.
Pentru celelalte valori se calculeaza utilitatile astfel :

11  6
U3,10= =0,555= U4,10
11  2

11  7
U5,10= =0,444
11  2

17
 11  8
U6,10= =0,333
11  2

11  3
U9,10= U10,10= U11,10= =0,888
11  2

Dupa ce am calculat toate aceste utilitati vom completa tabelul cu valorile

utilitatilor :

18
 k1=8 k1=8 k1=8 k1=8 k1=8 k1=8 k1=8 k1=8 k1=8 k1=8 k1=8 k1=8
C1 C2 C3 C4max) C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12
(max) (max) (max) [mm] (max) (max) (max) (min) (max) (min) (max)
[RIDICAT, [RIDICAT, [RIDICAT, [dgn] [uniform [RIDICAT, [s] [RIDICAT, (min)
[complex] [RIDICAT,
MEDIU, MEDIU, MEDIU, neunifor] MEDIU, MEDIU, MEDIU,
[nr]
SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT]

D1 1 0 0,5 1 0 1 0 0 0 0 0 0
D2 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0
D3 0,5 0 0 0 0 0 0 0,17 0 0,555 1 0
D4 0 0,5 0 0 1 0 0 0,98 0 0,555 1 0,5
D5 0,5 0,5 0 0 1 0 0 0,98 0,5 0,444 1 1
D6 0 1 0 0 0,833 0 0 0,98 0,5 0,333 0,5 0
D7 0,5 0 0,5 0,03 0,083 1 0 0,35 0 0 0 1
D8 0,5 0 0,5 0,05 1 0 0 1 0 1 0 0,5
D9 0 0,5 0 0 1 0 0 0,98 0,5 0,888 1 0,5
D10 0 0 1 0 0,166 0 0 0,96 0 0,888 1 0,5
D11 0,5 1 0 0,04 0 0 0 1 1 0,888 1 0,5
D12 1 1 0 0 1 0 0 1 1 0,444 0,5 1

19
3.1.1 Metoda utilitatilor simple

S1=  u1 j =1+0+0,5+1+1=3,5
S2=  u 2 j =1+1+1+1=4
S3=  u 3 j =0,5+0,17+0,555+1=2.025
S4=  u 4 j =0,5+1+0,98+0,555+1+0,5=4,535
S5=  u 5 j =4,924
S6=  u 6 j =4,146
S7=  u 7 j =3,76
S8=  u 8 j =6,052
S9=  u 9 j =5,368
S10=  u10 j =4,514
S11=  u11 j =4,93
S12=  u12 j =5,94

Dupa insumarea utilitatilor aferente fiecarei variante se erarhizeaza variantele in

raport cu sirul de valori Si ,ordonate descrescator:

S8→ S12→ S9→ S11→ S5→ S4→ S10→S6→ S2→ S7→ S1→ S3

Varianta cu utilitatea cea mai mare este varianta S8

3.1.2 Metoda utilitatii ponderate

Se calculeaza utilitatea globala a fiecarei variante se calculeaza cu relatia:

S1=  u1 j * kj =23
S2=  u2 j * kj =25
S3=  u3 j * kj =12,865
S4=  u4 j * kj =36,275
S5=  u5 j * kj =45,776
S6=  u6 j * kj =26,607

20
 S7=  u7 j * kj =29,949
S8=  u8 j * kj =46,312
S9=  u9 j * kj =39,772
S10=  u10 j * kj =32,212
S11=  u11 j * kj =26,244
S12=  u12 j * kj =36,96

S8→ S5→ S9→ S12→S4→S10→S6→S11→S2→ S1→ S3→ S3

Varianta cu utilitatea cea mai mare este varianta S8.

3.2. Metoda Onicescu

Plecind de la aclasi tabel ca si la metoda utilitatii (matricea consecintelor)

inlocuind calificativele valori de la 1 la 0.

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12

(max) (max) (max) max) (ma (max) (max) (min) (max) (min) (min) (max)
[RIDICAT, [RIDICAT, [RIDICAT, [mm] x) [uniform [RIDICAT, [s] [RIDICAT, [nr] [com [RIDICAT,
MEDIU, MEDIU, MEDIU, neunifor] MEDIU, MEDIU, plex] MEDIU,
[dgn]
SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT]

D1 1 0 0,5 100 10 1 0 60 0 11 0 0
D2 1 0 1 100 10 1 0 60 0 11 0 0
D3 0.5 0 0 5 10 0 0 50 0 6 1 0
D4 0 0,5 0 5 70 0 0 5 0 6 1 0,5
D5 0,5 0,5 0 5 70 0 0 5 0,5 7 1 1
D6 0 1 0 5 60 0 0 5 0,5 8 0,5 0
D7 0,5 0 0,5 8 15 1 0 40 0 11 0 1
D8 0,5 0 0,5 10 70 0 1 4 0 2 0 0,5
D9 0 0,5 0 5 70 0 0 5 0,5 3 1 0,5
D10 0 0 1 5 20 0 0 6 0 3 1 0,5
D11 0,5 1 0 9 10 0 0 4 1 3 1 0,5
D12 1 1 0 5 70 0 0 4 1 7 0,5 1

Am realizat ordonarea variantelor in raport cu fiecare criteriu obtinindu_se

o noua matrice ca in tabelul urmator

21
 C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12
1. D1, D2, D6,D11, D2 ,D10 D1 ,D2 D4 ,D5 , D1,D2 D8 D8, D11 , D8 D3, D4 D5,D7
D12 D12 D8,D9 , ,D7 D11 , D12 ,D5,D9 D12
D12 D12 D10D11
2. D3 ,D5 ,D7 D4 ,D5 D1 ,D7, D8 D6 D3 ,D4 , D1, D2 D4 , D5 , D9 , D6 D4 ,
D8 ,D11 D8 D8 D5 ,D6 , D3 ,D4 D5 , D6 , D11 , ,D12 D8 ,
D8,D9 , D5,D6 D6 , D9 , D10 D9 ,
D10,D11 D7 ,D9 D9 , D10 ,
D12 D11, D11
D10,
D12
3. D4, D6 , D9 D1 ,D2 , D3 ,D4 , D11 D10 D10 D1 , D3 ,D4 D1 , D1 ,
, D10 D3 ,D7 , D5,D6 , D2 , D2 , D2 ,
D8 ,D10 D9 ,D11 , D3 , D7 , D3 ,
D12 D4 , D8 D6
D7 ,
D8 ,
D10
4. D7 D7 D7 D5 ,
D12
5. D3 ,D4 D1 ,D2 D3 D6
D5 ,D6, D3 ,D11
D9 ,
D10
Ordin

,D12
6. D1 , D1 ,
D2 D2 ,
D7

22
 Deoarece criteriile sunt notate si cu calificative, precum si din cauza ca la anumite criterii
unele dintre dispozitivele au valori egale matrice alcatuita mai inainte are numai 6 locur.
Dupa ce am ordonat dispozitivele in functie de fiecare criteriu se va realize matricea
locurilor , care reprezinta , de cate ori apare fiecare dispozitiv pe fiecare loc.

1 2 3 4 5 6
D1 3 2 4 0 1 2
D2 4 1 4 0 1 2
D3 2 2 6 0 2 0
D4 2 5 4 0 1 0
D5 2 6 1 1 1 0
D6 1 6 3 0 2 0
D7 2 3 3 3 0 1
D8 4 6 2 0 0 0
D9 2 7 2 0 1 0
D10 2 4 5 0 1 0
D11 4 5 2 0 1 0
D12 6 3 1 1 1 0

Dupa ce am alcatuit matricea locurilor se calculeaza pentru fiecare varianta de

dispozitiv un indicator de agregare dupa cum urmeaza :

1 1 1 1
l(Vi)= fi1 + 2 fi2+ … + p fip + … + m fim;
2 2 2 2

1 1 1 1 1
l(V1)= *3+ 2 *2+ 3 *4+ 5 *1+ 6 *2=2,6245
2 2 2 2 2

1 1 1 1 1
l(V2)= *4+ 2 *1+ 3 *4+ 5 *1+ 6 *2=2,375
2 2 2 2 2

1 1 1 1
l(V3)= *2+ 2 *2+ 3 *6+ 5 *2=2,375
2 2 2 2

1 1 1 1
l(V4)= *2+ 2 *5+ 3 *4+ 5 *1=2,781
2 2 2 2

23
 1 1 1 1 1
l(V5)= *3+ 2 *6+ 3 *1+ 4 *1+ 5 *1=2,718
2 2 2 2 2

1 1 1 1
l(V6)= *1+ 2 *6+ 3 *3+ 5 *2=2,437
2 2 2 2

1 1 1 1 1
l(V7)= *2+ 2 *3+ 3 *3+ 4 *3+ 6 *1=2,327
2 2 2 2 2

1 1 1
l(V8)= *4+ 2 *6+ 3 *2=3,75
2 2 2

1 1 1 1
l(V9)= *2+ 2 *7+ 3 *2+ 5 *1=3,031
2 2 2 2

1 1 1 1
l(V10)= *2+ 2 *4+ 3 *5+ 5 *1=2,656
2 2 2 2

1 1 1 1
l(V11)= *4+ 2 *5+ 3 *2+ 5 *1=3,531
2 2 2 2

1 1 1 1 1
l(V12)= *6+ 2 *3+ 3 *1+ 4 *1+ 5 *1=3,843
2 2 2 2 2

Ordinea variantelor este urmatoarea:

S12→ S8→ S11→ S9→S4→S5→S10→S1→S6→ S3→ S4→ S7

Din aceasta ordonare rezulta ca varianta S12 ca fiind cea mai buna.

24
3.3 Metoda leaderului

Se utilizeaza aceeasi matrice a consecintelor ca si la celelalte 2 metode:

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12

(max) (max) (max) max) (ma (max) (max) (min) (max) (min) (min) (max)
[RIDICAT, [RIDICAT, [RIDICAT, [mm] x) [uniform [RIDICAT, [s] [RIDICAT, [nr] [com [RIDICAT,
MEDIU, MEDIU, MEDIU, neunifor] MEDIU, MEDIU, plex] MEDIU,
[dgn]
SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT] SCAZUT]

D1 1 0 0,5 100 10 1 0 60 0 11 0 0
D2 1 0 1 100 10 1 0 60 0 11 0 0
D3 0.5 0 0 5 10 0 0 50 0 6 1 0
D4 0 0,5 0 5 70 0 0 5 0 6 1 0,5
D5 0,5 0,5 0 5 70 0 0 5 0,5 7 1 1
D6 0 1 0 5 60 0 0 5 0,5 8 0,5 0
D7 0,5 0 0,5 8 15 1 0 40 0 11 0 1
D8 0,5 0 0,5 10 70 0 1 4 0 2 0 0,5
D9 0 0,5 0 5 70 0 0 5 0,5 3 1 0,5
D10 0 0 1 5 20 0 0 6 0 3 1 0,5
D11 0,5 1 0 9 10 0 0 4 1 3 1 0,5
D12 1 1 0 5 70 0 0 4 1 7 0,5 1

In functie de aceasta matrice se realizeaza o serie de 12 matrice, in raport cu fiecare criteriu

decizional , variantele se comparandu-se doua cate doua ,dupa regulile :
 pgh=2, daca Vg este mai importanta decat Vh ;
 pgh=1, daca Vg este la fel de important ca Vh ;
 pgh=0, daca Vg este mai putin importanta decat Vh ;

c1 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 D11 D12

D1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 21
D2 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 21
D3 0 0 1 2 1 2 1 1 2 2 1 0 13
D4 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0 4
D5 0 0 1 2 1 2 1 1 2 2 1 0 13
D6 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0 4
D7 0 0 1 2 1 2 1 1 2 2 1 0 13
D8 0 0 1 2 1 2 1 1 2 2 1 0 13
D9 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0 4
D10 0 0 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0 4
D11 0 0 1 2 1 2 1 1 2 2 1 0 13
D12 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 21

25
C2 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 D11 D12
D1 1 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 6
D2 1 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 6
D3 1 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 6
D4 2 2 2 1 1 0 2 2 1 2 0 0 15
D5 2 2 2 1 1 0 2 2 1 2 0 0 15
D6 2 2 2 2 2 1 2 2 2 2 1 1 21
D7 1 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 6
D8 1 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 6
D9 2 2 2 1 1 0 2 2 1 2 0 0 15
D10 1 1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 6
D11 2 2 2 2 2 1 2 2 2 2 1 1 21
D12 2 2 2 2 2 1 2 2 2 2 1 1 21

C3 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 D11 D12

D1 1 0 2 2 2 2 1 1 2 0 2 2 16
D2 2 1 2 2 2 2 2 2 2 1 2 2 22
D3 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1 7
D4 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1 7
D5 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1 7
D6 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1 7
D7 1 0 2 2 2 2 1 1 2 0 2 2 16
D8 1 0 2 2 2 2 1 1 2 0 2 2 16
D9 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1 7
D10 2 1 2 2 2 2 2 2 2 1 2 2 22
D11 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1 7
D12 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1 7

26
C4 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 D11 D12
D1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 22
D2 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 22
D3 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 7
D4 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 7
D5 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 7
D6 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 7
D7 0 0 2 2 2 2 1 0 2 2 0 2 15
D8 0 0 2 2 2 2 2 1 2 2 2 2 19
D9 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 7
D10 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 7
D11 0 0 2 2 2 2 2 0 2 2 1 2 17
D12 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 7

C5 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 D11 D12

D1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 4
D2 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 4
D3 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 4
D4 2 2 2 1 1 2 2 1 1 2 2 1 19
D5 2 2 2 1 1 2 2 1 1 2 2 1 19
D6 2 2 2 0 0 1 2 0 0 2 2 0 13
D7 2 2 2 0 0 0 1 0 0 0 2 0 9
D8 2 2 2 1 1 2 2 1 1 2 2 1 19
D9 2 2 2 1 1 2 2 1 1 2 2 1 19
D10 2 2 2 0 0 0 2 0 0 1 2 0 11
D11 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 4
D12 2 2 2 1 1 2 2 1 1 2 2 1 19

27
C6 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 D11 D12
D1 1 1 2 2 2 2 1 2 2 2 2 2 21
D2 1 1 2 2 2 2 1 2 2 2 2 2 21
D3 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 9
D4 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 9
D5 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 9
D6 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 9
D7 1 1 2 2 2 2 1 2 2 2 2 2 21
D8 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 9
D9 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 9
D10 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 9
D11 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 9
D12 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 9

C7 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 D11 D12

D1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 11
D2 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 11
D3 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 11
D4 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 11
D5 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 11
D6 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 11
D7 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 11
D8 2 2 2 2 2 2 2 1 2 2 2 2 23
D9 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 11
D10 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 11
D11 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 11
D12 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 11

28
C8 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 D11 D12
D1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2
D2 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2
D3 2 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5
D4 2 2 2 1 1 1 2 0 1 2 1 1 16
D5 2 2 2 1 1 1 2 0 1 2 1 1 16
D6 2 2 2 1 1 1 2 0 1 2 1 1 16
D7 2 2 2 0 0 0 1 0 0 0 0 0 7
D8 2 2 2 2 2 2 2 1 2 2 1 1 21
D9 2 2 2 1 1 1 2 0 1 2 1 1 16
D10 2 2 2 0 0 0 2 0 0 1 0 0 9
D11 2 2 2 2 2 2 2 1 2 2 1 1 21
D12 2 2 2 2 2 2 2 1 2 2 1 1 21

C9 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 D11 D12

D1 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0 7
D2 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0 7
D3 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0 7
D4 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0 7
D5 2 2 2 2 1 1 2 2 1 2 0 0 17
D6 2 2 2 2 1 1 2 2 1 2 0 0 17
D7 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0 7
D8 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0 7
D9 2 2 2 2 1 1 2 2 1 2 0 0 17
D10 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0 7
D11 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 22
D12 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 22

29
C10 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 D11 D12
D1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 3
D2 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 3
D3 2 2 1 1 2 2 2 0 0 0 0 2 14
D4 2 2 1 1 2 2 2 0 0 0 0 2 14
D5 2 2 0 0 1 2 1 0 0 0 0 1 9
D6 2 2 0 0 0 1 2 0 0 0 0 0 7
D7 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 3
D8 2 2 2 2 2 2 2 1 2 2 2 2 23
D9 2 2 2 2 2 2 2 0 1 1 1 2 20
D10 2 2 2 2 2 2 2 0 1 1 1 2 20
D11 2 2 2 2 2 2 2 0 1 1 1 2 20
D12 2 2 0 0 1 2 1 0 0 0 0 1 9

C11 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 D11 D12

D1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 4
D2 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 4
D3 2 2 1 1 1 2 2 2 1 1 1 2 18
D4 2 2 1 1 1 2 2 2 1 1 1 2 18
D5 2 2 1 1 1 2 2 2 1 1 1 2 18
D6 2 2 0 0 0 1 2 2 0 0 0 1 10
D7 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 4
D8 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 4
D9 2 2 1 1 1 2 2 2 1 1 1 2 18
D10 2 2 1 1 1 2 2 2 1 1 1 2 18
D11 2 2 1 1 1 2 2 2 1 1 1 2 18
D12 2 2 0 0 0 1 2 2 0 0 0 1 10

30
C12 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 D11 D12
D1 1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 4
D2 1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 4
D3 1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 4
D4 2 2 2 1 0 2 0 1 1 1 1 0 13
D5 2 2 2 2 1 2 1 2 2 2 2 1 21
D6 1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 4
D7 2 2 2 2 1 2 1 2 2 2 2 1 21
D8 2 2 2 1 0 2 0 1 1 1 1 0 13
D9 2 2 2 1 0 2 0 1 1 1 1 0 13
D10 2 2 2 1 0 2 0 1 1 1 1 0 13
D11 2 2 2 1 0 2 0 1 1 1 1 0 13
D12 2 2 2 2 1 2 1 2 2 2 2 1 13

3.3.1 Metoda leaderului (I)

Punctajele obtinute de dispozitiv se calculeaza cu relatia :

m
Pg=  p gh
h 1

P1=21+6+16+22+4+21+11+2+7+3+4+4=121

P2=21+6+20+22+4+21+11+2+7+3+4+4=125

P3=13+6+7+9+22+4+11+14+18+5+7+4=120

P4=4+15+7+7+19+9+11+16+7+14+18+13=128

P5=13+15+7+7+19+9+11+16+17+9+18+21=162

P6=4+21+7+9+11+7+13+7+10+16+17+4=126

P7=13+6+16+15+9+21+11+7+7+3+4+21=133

P8=13+6+16+17+19+9+23+23+4+21+7+13=173

P9=4+9+11+7+19+20+18+16+17+15+7+13=156

P10=4+6+20+9+11+9+7+20+18+7+11+13=135

P11=13+21+7+15+4+9+11+20+18+21+22+13=174

31
 P12=21+21+7+15+19+9+11+9+10+21+22+13=179

In urma calcularii punctajului obtinut de fiecare dispozitiv a rezultat urmatoarea

ordine :

S12→ S11→ S8→ S5→S9→S10→S7→S4→S6→ S2→ S1→ S3

Din relatia de mai sus rezulta ca solutia a 12 are punctajul cel mai mare.

3.3.2 Metoda leaderului (II)

In acest caz , deosebirea fata de metoda leaderului (I) consta doar in relatia de calcul a
punctajului total pentru fiecare varianta :

m
Pg=  p gh ( j ) * k j g=1,2, . . . ,m ; j=1,2, . . ., n ;
h 1

P1=21*8+6*5+16*4+22*6+4*10+21*7+11*3+2*11+7*1+3*9+4*2+4*12=727

P2=13*8+6*5+20*4+22*6+4*10+21*7+11*3+2*11+7*1+3*9+4*2+4*12=743

P3=13*8+6*5+7*4+7*6+4*10+9*7+11*3+5*11+7*1+14*9+18*2+4*12= 612

P4=4*8+15*5+7*6+7*4+19*10+9*7+11*3+16*11+7*1+14*9+18*2+13*12=809

P5=13*8+15*5+7*4+7*6+19*10+9*7+11*3+16*11+17*1+9*9+18*2+21*12=1092

P6=4*8+21*5+7*4+7*6+13*10+9*7+11*3+16*11+17*1+7*9+10*2+4*12=757

P7=13*8+6*5+16*4+15*6+9*10+21*7+11*3+7*11+7*1+3*9+4*2+21*12=929

P8=13*8+6*5+16*4+15*6+19*10+9*7+23*3+21*11+7*1+23*9+4*2+13*12=1146

P9=4*8+15*5+7*4+7*6+19*10+9*7+11*3*16*11+17*1+20*9+18*2+13*12=1023

P10=4*8+ 6*5 +20*4+7*6+11*10 +9*7+ 11*3+9*11+7*1+ 20*9+18*2+13*12=868

P11=13*8+21*5+7*4+15*6+4*10+9*7+11*3+21*11+22*1+20*9+18*2+13*12=1078

P12=21*8+21*5+7*4+7*6+19*10+9*7+11*3+21*11+22*1+9*9+10*2+13*12=1134

S8→ S12→ S5→ S11→S9→S7→S10→S4→S6→ S2→ S1→ S3

32
Concluzii finale:

In urma aplicarei celor 5 metode, metoda utilitati simple si ponderate, metoda Onicescu
precum si metodele leaderului (I si II), a reiesit din trei metode ca varianta cea mai favorabila
este varianta 8, aceea de stringere a piesei direct cu ajutorul camei radiale cu ax fix actionata
cu ajutorul unui motor pneumatic.

Bibliografie:
1. Andrașiu, ș. a. (1986) – Metode de cecizie multicriteriale, Editura Tehnică, București.
2. Niculae, M., Dumitru, C., Ciobanu, R. M., Turcu, O. (1997) - Management. Dinamica
producției, vol. 1, Editura Tehnopres, Iași.

33