CFD Lungimea de stabilizare

Curgerea laminară într-o conductă circulară: lungimea de stabilizare a profilului de viteză

Introducere
Aplicația CFD propusă este axată pe calculul: (i) lungimii de stabilizare a profilului de viteză la
intrarea într-o conductă circulară, și (ii) coeficientului de pierderi liniare de energie a lui Darcy în
mișcarea Hagen-Poiseuille. Curgerea se presupune izocoră, axial-simetrică, permanentă și laminară,
fluidul este incompresibil și pur vâscos (newtonian, deci cu viscozitatea constantă), pereții conductei
fiind considerați netezi.

Exercițiul se desfășoară plecând de la ipoteza că există o soluție numerică axial-simetrică a

ecuației Navier-Stokes (în ipotezele menționate) pentru o conductă circulară de lungime finită
(soluție obținută cu ajutorul codurilor numerice comerciale CFX, Fluent, Comsol etc, sau a unor
coduri proprii), pentru diferite valori ale numărului Reynolds în intervalul, , unde

, (1)

cu: [kg/m3] - densitatea, [Pas] - viscozitatea; [m/s] - viteza medie în conductă, [m] -
diametrul conductei.

Soluția numerică din acest exemplu folosește o geometrie construită axial-simetric cu

următoarele caracteristici: = 20 mm, = 2000 mm (lungimea conductei); mesh uniform, 50000
celule pătratice și 52521 de noduri. Simularea numerică se realizează în lipsa accelerației
gravitaționale. Codul numeric folosit este FLUENT - ANSYS Academic Teaching Advanced.

Important: Pentru acest exercițiu se recomandă o geometrie cu un raport și un număr de

-6
minim 20 noduri pe rază, precizia de calcul impusă fiind de maxim 10 .

Date de calcul
Condițiile la limită impuse sunt, v.Figura 1:
(i) viteză constantă la intrare - ;
(ii) presiune constantă la ieșire - ;
(iii) condiția de adeziune la peretele conductei -

perete - V = 0

axă simetrie
INTRARE IEȘIRE
perete - V = 0

Figura 1. Geometria axil-simetrică folosită în simulările numerice și condițiile la limită impuse.

Se recomandă folosirea unui fluid newtonian cu proprietăți cunoscute (apă, aer, ulei) și
alegerea corespunzătoare a valorii vitezei astfel încât simulările să se facă la numere Reynolds
întregi, vezi Tabelul 1.

1 Corneliu Bălan
CFD Lungimea de stabilizare

Considerații teoretice
Curgerea laminară și permanentă într-o conductă circulară de lungime infinită este descrisă
de mișcarea Hagen-Poiseuille, mișcare ce are loc pe linii de curent reprezentate de drepte paralele, v.
Conceptul A.8.2. Formula debitului transportat într-o astfel de mișcare are expresia:

(2)

unde reprezintă căderea de presiune pe lungimea de conductă .

Într-o astfel de mișcare, coeficientul de pierderi liniare de energie a lui Darcy are valoarea:

(3)

cu (4)

Important: Formulele (2) și (3) sunt valabile numai dacă pe întrega lungime de conductă profilul de
viteză este parabolic (stabilizat) și se dezvoltă pe drepte paralele, respectiv presiunea are o variație
liniară pe lungimea de conductă respectivă.

Evident, în cazurile practice, ca și în cazul prezentei simulări numerice, influența efectelor de

capăt determină zona de valabilitate a formulelor (2) și (3); dacă raportul nu este suficient de mare
există posibilitatea ca profilul de viteză să nu fie stabilizat în lungul conductei.
Studiul lungimii de stabilizare a profilului de viteze ( măsurată de la intrarea în
conductă) este o problemă clasică de mecanica fluidelor tratată în numeroase manuale de
specialitate, v. Figura 2.

Figura 2. Lungimea de stabilizare și distribuția de presiune la intrarea în conductă

(v. White F.M., 1998, Fluid Mechanics).

2 Corneliu Bălan
CFD Lungimea de stabilizare

Dacă la intrare în conductă se presupune o distribuție de viteză constantă (deci fluidul

se află într-un domeniu "infinit"), se consideră că lungimea de stabilizare este liniar
dependentă de diametrul conductei și funcţie de numărul , formula

, (4)

unde este o constantă, fiind des folosită. Trebuie remarcat că în literatura de specialitate
valoarea constantei nu este unică, ceea ce indică faptul că dinamica în
regiunea de stabilizare nu este simplă.

Rezultă că în domeniul , unde definește intrarea în conductă,

componenta vitezei în lungul axei conductei este , variația de presiune fiind
neliniară; pentru , , și , cu excepția unei vecinătăți a
capătului conductei, unde se manifestă perturbația indusă de condiția la limită ( și
fiind constante strict pozitive).

În general, se admite că pe toată lungimea se păstrează un „nucleu de viteză

aproximativ constantă“, în care viteza variază monoton crescător de la (viteza medie
în conductă, conție la limită impusă la intrare) până la valoarea 2 , corespunzătoare
distribuției parabolice de viteze stabilizată.

Scopul simulării numerice

Analiza rezultatelor numerice, deci a soluției numerice Navier-Stokes pentru o
conductă circulară de lungime finită, are următoarele scopuri:
1. Verificarea domeniului de valabilitate a formulei (3), pentru diferite valori ale
numărului Reynolds;
2. Caracterizarea curgerii în domeniul , unde definește intrarea în
conductă, direcția fiind axa conductei; verificarea existenței nucleului de viteză constantă și
a formulei (4).

Rezultate numerice ( )
În Figura 3 se reprezintă distribuția mărimii vitezei la intrarea în conductă. Se observă
că liniile spectrului de viteză (linii cu o valoare constantă a vitezei) devin paralele pentru
.

În Figura 4 pe spectrul vorticității ( s-a suprapus distribuția vectorilor de

viteză la diferite valori . Se constată următoarele:
(i) În vecinătatea intrării în conductă, la începutul domeniului de stabilizare, distribuția de
viteză este bi-dimensională, cel puțin componenta având o variație ne-monotonă
după raza , pentru detalii v. Figura 5, Figura 6 și Figura 7.
(ii) Zona „nucleului de viteză aproximativ constantă“ este delimitată de o linie a spectrului
vorticității,

3 Corneliu Bălan
CFD Lungimea de stabilizare

a)

b)

c)

d)

Figura 3. Spectrul de viteze la intrarea în conductă: a), b), c), d) în ordinea creșterii cotei . Liniile
spectrului devin identice cu liniile de curent, paralele cu direcția conductei, pentru (d).

Figura 4. Spectrul vorticității și distrubuțiile de viteză la intrare în conductă;delimitarea zonei de

viteză constantă (corespunzătoare prin similitudine cu un fluid ideal, v. Fig. 2).

4 Corneliu Bălan
CFD Lungimea de stabilizare

Figura 5. Distribuția de viteză la intrare în conductă;

caracterul ne-monoton al vitezei cu raza este evident.

Figura 6. Distribuția componentelor de viteză și în funcție de la intrare în conductă (pentru

diferite valori ale coordonatei ). Se remarcă că: (i) are un ordin de mărime mai mare decât , și
(ii) și devine parabolic cu pentru

5 Corneliu Bălan
CFD Lungimea de stabilizare

Profil de viteză stabilizat,

Figura 7. Zonele marcate corespund unei componente practic nule a vitezei radiale, ceea ce este
asociat cu un profil de viteză stabilizat (parabolic).

În Figurile 8, 9 și 10 se prezintă variația vitezei în axa de simetrie, a presiunii și a derivatei

presiunii la peretele conductei în lungul conductei, în funcție de valorile numerelor Reynolds
investigate.
Rezultatele pentru viteze și presiuni sunt corelate pentru , indicând aceeași
valoare pentru lungimea de stabilizare (v. Tabel 1): viteza atinge valoarea (Fig. 8) când diferența
de presiunea între două secțiuni capătă o variație liniară (Fig. 9) iar derivata presiunii devine
constantă (Fig. 10).

Fosind aceste reprezentări se poate calcula precis valoarea în funcție de numărul

Reynolds, dar și coeficientul lui Darcy (v. Fig. 9 și Tab. 1). Se remarcă că pentru soluția
numerică nu prezintă o distribuție de viteză stabilizată până la capătul conductei. Deci: (i) fie raportul
este prea mic, (ii) fie pentru acest interval soluția Navier-Stokes nu mai este valabilă. Acest
lucru este evident pentru valoarea , v. Tab. 1, când mișcarea își pierde caracterul laminar
( ).
Dependența lungimii de stabilizare de numărul Reynolds este prezentată în Figura 11.

2.0

1.8

1.6
V/Vm [-]

Re = 1
1.4 Re = 10
Re = 100
Re = 1000
Re = 2000
1.2 Re = 2600

1.0
0.00 0.25 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
Lungime conducta [m]

Figura 8. Variația vitezei în axul conductei în funcție de numărul Reynolds (pentru

profilul de viteză Hagen-Poiseuille nu este stabilizat).

6 Corneliu Bălan
CFD Lungimea de stabilizare

35 Re = 1
Re = 10
30 Re = 100
Re = 1000
Re = 2000
25 Re = 2600

Presiune [Pa]
20

15
L = 0.5 m
10

0.00 0.25 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00

Lungime conducta [m]

Figura 9. Variația presiunii la peretele conductei în funcție de numărul Reynolds. Zona marcată
(caracterizată de liniaritatea diferenței de presiune) este folosită pentru calculul lui , v. Tab. 1.

Re = 1, Re = 10
2
10 Re = 100, Re = 1000
Re = 2000, Re = 2600

1
10
dp/dx [Pa/m]

0
10

-1
10

-2
10

0.0 0.5 1.0 1.5 2.0

Lungime conducta [m]

Figura 10. Variația derivatei presiunii în lungul peretelui conductei în funcție de numărul Reynolds.
Valorile devin constante odată ce profilul de viteze este stabilizat, v. Fig. 8. Variații similare se obțin și
pentru efortul de frecare la peretele conductei.

2
10

1
10
Ls/d [-]

0
10

-1
10
0 1 2 3
10 10 10 10
Re [-]

Figura 11. Variația lungimii de stabilizare cu numărul Reynolds.

Dependența liniară este verificată pentru

7 Corneliu Bălan
CFD Lungimea de stabilizare

Tabelul 1. Principalele mărimi impuse, măsurate și calculate. Eroarea este calculată între
expresia coeficientului lui Darcy din mișcarea Hagen-Poiseuille și valoarea obținută numeric.

Re
1 10 100 1000 2000 2600
[-]

Vm
510-5 510-4 510-3 0.05 0.1 0.13
[m/s]

p1
0.003 0.0299 0.299 3.012 6.294 8.488
[Pa]
p
[Pa]
p2
9.9610-4 9.9610-3 0.0996 0.998 2.055 8.488
[Pa]

[-]
64.128 6.38 0.64 0.0644 0.0339 0.0271
v. (4)

= 64/Re
64 6.4 0.64 0.064 0.032 0.0246
[-]


0.2 -0.3 < 0.1 0.6 5.9 10.3
[%]

Ls [m] 0.015 0.023 0.162 1.57 - -

Ls/d
0.75 1.15 8.1 78.5 > 100 -
[-]

Concluzii
Prezenta aplicație demostrează capacitatea analizelor CFD de a fi folosite pentru
aprofundarea cunoștințelor și noțiunilor teoretice de mecanica fluidelor. Folosind soluțiile
numerice ale ecuație Navier-Stokes pentru o conductă circulară dreaptă s-a verificat:

 domeniul de valabilitate al formulei Hagen-Poiseuille, erorile de calcul fiind mai mici

de 1% pentru regimul de curgere laminar stabilizat;
 limita mișcării laminare într-o conductă de lungime finită este ;
 corelarea cinematicii curgerii (a spectrului curgerii) cu variația presiunii în domeniul
mișcării;
 în zona de intrare într-o conductă dinamica curgerii este complexă, distribuția de
viteze fiind bi-dimensională și nemonotonă pe direcție radială;
 lungimea de stabilizare adimensională nu are în tot domeniul mișcării laminare o
dependență liniară cu numărul Reynolds, existența unui nucleu de viteză constantă
fiind aproximativă.

8 Corneliu Bălan