Traductor de temperatura cu termocuplu

- 2002 -

Date de intrare : Domeniul de masurat : 1200 1400 C Eroarea de neliniariate maxima =1% Afisarea se va face in 4 cifre Iesirea va fi in format BDC.

1. INTRODUCERE Temperatura reprezinta una dintre marimile cele mai frecvent masurate in numeroase domenii datorita faptului ca in majoritatea proceselor fizice, chimice, biologice naturae sau artificiale, intervin fenomene de natura termica. Se apreciaza ca in aplicatiile industriale, in medie 50% din totalul punctelor de masurare si peste 20 din cel al buclelor de reglare au ca obiect temperatura sau alte marimi termice. Supravegherea si/sau reglarea temperaturii pot fi intalnite practic in toate ramurile industriale, principalele scopuri fiind optimizarea fluxurilor termice in procesele tehnologice, intocmirea bilanturilor de energie termica, evaluarea si reducerea pierderilor prin transfer de caldura, asigurarea si mentinerea anumitor conditii climatice in fazele de productie, depozitare sau transport etc. Valorile temperaturilor care trebuiesc masurate variaza in limite largi de la 200 C pana la 3000 3500 C. Totodata este demn de subliniat faptul ca, date fiind implicatiile tehnico-economice deosebite, masurarile trebuiesc efectuate cu precizie ridicata si mijloacele de masurare utilizate sa nu exercite influente nedorite asupra proceselor respective. Mediile ale caror temperaturi se masoara se pot afla in oricare dintre cele trei stari de agregare posibile. Pot astfel sa apara situatii foarte variate, de exemplu masurarea temperaturii unor fluide sau chiar solide in miscare, masurari de temperaturi locale sau pe suprafete mari, in zone si la distante usor accesibile sau dimpotriva. In acest context si tinand seama ca practica masurarii si reglarii temperaturii are o istorie indelungata (cu mult inainte de definirea stiintifica a notiunilor de temperatura si caldura), au fost dezvoltate numeroase tipuri de aparate de masurat si de traductoare de temperatura. Principiile care stau la baza functionarii acestora deriva, in esenta, din dependenta de temperatura a anumitor proprietati fizice si chimice ale corpurilor in stare solida, lichida sau gazoasa. Dezvoltarile stiiintifice si tehnologice din ultimul sfert de secol au largit considerabil gama fenomenelor susceptibile de a furniza semnale reprezentand valorile temperaturii, cu precizie ridicata si in conditii tehnicoeconomice adecvate aplicatiilor industriale. Perfectionarea dispozitivelor electronice, introducerea accelerata a mijloacelor de calcul in toate domeniile, determina tendinta inlocuirii termometrelor indicatoare cu traductoare de temperatura care ofera posibilitati multiple de transmisie si stocare a informatiei. Daca un gradient de temperatura se produce ntr-un conductor electric, fluxul de caldura va crea o miscare de electroni generndu-se in acea regiune o forta electromotoare. Marimea si directia fortei electromotoare vor depinde de marimea si directia gradientului de temperatura si de materialul din care este realizat conductorul. Tensiunea existenta la capetele conductorului va reprezenta suma
3

algebrica a fortelor electromotoare generate de-a lungul conductorului. Astfel, pentru o diferenta de temperatura data T1-T2, distributiile de gradient vor produce aceasi tensiune totala E, presupunnd ca pe toata lungimea conductorului caracteristicile sale termo-electrice sunt uniforme. Tensiunea de iesire a unui singur conductor nu este n mod normal masurabila ntruct suma fortelor electromotoare ntr-un circuit nchis al unui conductor uniform va fi, n orice situatie a temperaturii, egala cu zero. ntr-un termocuplu, sunt combinate practic doua materiale avnd caracteristici forta electromotoare/temperatura diferite, pentru a produce o tensiune de iesire utilizabila. Astfel, un termocuplu format din doi conductori A si B, diferiti ca material, ntr-o situatie a gradientului de temperatura, va genera semnal de iesire datorita interactiunii gradientului de temperatura n ambii conductori A si B.Se va produce aceeasi iesire Et pentru orice distributie a gradientului n interiorul unei diferente de temperatura date T1 - T2, presupunnd caracteristicile termoelectrice ale conductorilor uniforme pe toata lungimea conductorului . ntruct jonctiunile M, R1 si R2 reprezinta limitele portiunilor generatoare de forta electromotoare ale conductorilor A si B, daca restul conductorilor legnd dispozitivul de masurare sunt din srma (uniforma) de cupru, iesirea termocuplului va deveni n mod efectiv o functie de temperaturile jonctiunilor. Deci, un termocuplu produce o iesire care este in relatie cu temperaturile celor doua jonctiuni ale sale. Se obisnuieste sa se denumeasca conexiunea ntre cele doua fire din materiale diferite ca jonctiunea de masura iar jonctiunea legnd firele din materiale diferite cu conexiunile de iesire din cupru ca jonctiune de referinta. Daca jonctiunea de referinta este mentinuta la o temperatura fixa cunoscuta, temperatura jonctiunii de masura poate fi dedusa din tensiunea de iesire a termocuplului. Exista tabele de calibrare pentru fiecare combinatie de termocuplu prin care se stabileste legatura ntre tensiunea de iesire si temperatura jonctiunii de masura, daca jonctiunea de referinta este mentinuta la temperatura de 0C. Ajunsi la capatul acestor consideratii teoretice si practice asupra celor doua metode importante de masurare a temperaturilor se poate pune ntrebarea daca exista criterii pentru selectarea metodei de masurare n functie de aplicatie. comparatia prezentatan tabelul de mai jos poate sa dea un minimum de indicatii celor care se afla n situatia de a opta pentru una sau alta din metode.

2. ALEGEREA ELEMENTULUI SENSIBIL Materiale pentru termocupluri Majoritatea materialelor conductoare produc tensiune termo-electrica, dar consideratii cum ar fi largimea domeniului de temperatura, semnalul de iesire util, stabilitatea si lliniaritatea relatiei temperatura/tensiune electromotoare fac ca posibilitatile practice de selectie sa fie destul de reduse. Din fericire, procesul de selectie a fost realizat de furnizorii de termocupluri; exista astazi o gama utila de metale si aliaje disponibila sub forma de fire sau senzori completi, acoperind un domeniu de temperaturi de la -250C pna la peste 2000C. Acest domeniu de temperaturi nu poate fi acoperit cu o singura combinatie de materiale. Domeniile de temperatura pentru cele mai utilizate tipuri de termocupluri sunt date n Tabelele 1 si 2. Acestea sunt standardizate pe plan international. n general materialele de termocupluri avnd la baza platina sunt cele mai stabile. Ele au un domeniu de temperatura util pornind de la temperatura mediului ambiant pna la 2000C, desi semnalul lor de iesire este mic comparativ cu tipurile avnd la baza metale. n Tabelul 1 sunt prezentate unele tipuri comune de termocupluri bazate pe platina. Limitele superioare ale temperaturilor prezentate n Tabel sunt nominale; ele pot fi ridicate sau coborte n functie de conditiile de lucru, de durata expunerii, de durata de viata si precizia ceruta etc.
Materialul Domeniul de temperatura conductorului (C) Pt - 13% Rh (+) 0 la +1600 R Pt (-) Pt - 10% Rh (+) 0 la +1550 S Pt (-) Pt - 30% Rh (+) +100 la +1600 B Pt - 6% Rh (-) intermitent +1750 Ni - Cr* (+) 0 la +1100 K Ni - Al* (-) Cu* (+) -185 la +300 T Cu - Ni* (-) Fe (+) +20 la +700 J Cu - Ni* (-) Ni - Cr* (+) 0 la +800 E Cu - Ni* (-) Tabelul 1 Diferite tipuri de materiale conductoare *) Aliajele prezentate n aceasta rubrica mai sunt cunoscute si dupa urmatoarele denumiri comerciale: Cromel (Ni - Cr), Alumel (Ni - Al), Constantan (Cu - Ni). Codificare internationala

pentru domeniul de temperatura specificat mai sus vom alege un element sensibil pe baza de Pt-13%Rh vs Pt de tip R. Pentru temperaturi variind intre 12000C si 14000C tensiunea electromotoare ce apare intre electrozi este redata in tabelul urmator:
temperatura 1200 1300 1400 0 11,923 13,129 14,338 10 12,043 13,25 20 12,163 13,371 30 12,284 13,493 40 12,404 13,616 50 12,525 13,734 60 12,645 13,855 70 12,766 13,975 80 12,887 14,096 90 13,008 14,217

T 1200 1210 1220 1230 1240 1250 1260 1270 1280 1290 1300 1310 1320 1330 1340 1350 1360 1370 1380 1390 1400

Ur (mV) 11.923 12.046 12.169 12.276 12.394 12.513 12.631 12.751 12.872 12.992 13.113 13.234 13.355 13.478 13.602 13.721 13.844 13.967 14.090 14.213 14.338

U ideal 11.923 12.043 12.163 12.284 12.404 12.525 12.645 12.766 12.887 13.008 13.129 13.250 13.371 13.493 13.616 13.734 13.855 13.975 14.096 14.217 14.338

0,000 0,003 0,006 0,008 0,010 0,012 0,014 0,015 0,015 0,016 0,016 0,016 0,016 0,015 0,014 0,013 0,011 0,008 0,006 0,004 0,000

Eps (%) 0,000 0,143 0,243 0,343 0,442 0,542 0,598 0,655 0,668 0,681 0,694 0,707 0,676 0,646 0,616 0,542 0,468 0,351 0,278 0,160 0,000

Ur reprezinta tensiunea masurata (si se masoara in mV); Uideal reprezinta tensiunea ideala (caracteristica liniara); reprezinta diferenta de tensiune; =Uideal-Ur Eps reprezinta eroarea de neliniaritate.
U ideal = U real (1200) + (T 1200)(U real (1400) U real (1200)) 200
6

Din tabel se observa ca eroarea de neliniaritate maxima este 0,707% la o

Eps = 100 % (U real (1400) U real (1200)

temperatura de 1010oC, cum aceasta eroare este sub 1% rezulta ca nu necesita circuit de liniarizare.

3. PREZENTAREA SCHEMEI BLOC

ES element sensibil ELT elemente de legatura si transmisie A adaptor SAE surse auxiliare de elergie CAN convertor analog-numeric IC interfata de comunicatie 1. ELEMENTUL SENSIBIL Pentru majoritatea aplicatiilor de masurare de temperatura este convenabil de a cumpara termocuplul ca un ansamblu sau ca senzor separat. Gama de tipuri si stiluri de senzori de termocupluri este foarte larga pentru a corespunde necesitatilor industriei sau stiintei. n mod frecvent conductorii termocuplului vor fi introdusi ntr-o teaca realizata dintr-un aliaj rezistent la caldura sau dintr-un material refractar (vezi fig. 1).

Fig.1

n toate cazurile furnizorii trebuie sa acorde o mare grija pentru a se asigurade fabricarea si instalarea corecta a conductorilor n ansamblul senzorului, n conditiile unui control strict. n acest mod modificarile zonei ncalzite ale conductorilor care pot apare n timpul operarii, afectnd uniformitatea, sunt reduse la minim. Acest lucru este deosebit de important
7

ntruct ansamblul senzorului trebuie sa fie n portiunea cu cel mai ridicat gradient de temperatura si astfel o parte semnificativa a tensiunii de iesire sa fie generata n aceasta zona. O alta forma de constructie presupune utilizarea cablurilor cu izolatie minerala unde conductorii termocuplului sunt introdusi ntr-o pulbere minerala inerta, compacta si nconjurati de o captuseala metalica (de exemplu otel inoxidabil sau aliaj pe baza de nichel), formnd un ansamblu etansat ermetic. Captuseala functioneaza ca o protectie utila n multe situatii. Aceste tipuri de ansamble pot fi realizate cu diametre exterioare pornind de la 0,25 mm pna la 19 mm si lungimi care pot varia ntre ctiva milimetri si sute de metri (vezi fig. 2).

Fig. 2

Pentru aplicatii speciale, care pretind un raspuns foarte rapid, se poate realizaun termocuplu cu izolatie minerala cu jonctiunea expusa. ntruct aceasta solutie poate impune anumite limitari legate de considerente de rezistenta sau de compatibilitatea materialelor jonctiunii cu mediul n care se face masurarea, se recomanda consultarea furnizorului. Senzorii de termocupluri sunt adesea livrati cu o cutie de conexiuni sau de borne care permite legarea corespunzatoare a restului circuitului termocuplului. Ca o solutie alternativa, termocuplurile pot fi prevazute cu un conector fisa special ai carui pini de conectare sunt realizati din materiale termo-electrice, la fel ca si cei ai conectorului priza pereche (vezi fig. 3). Aceasta este o solutie convenabila care permite o conectare - deconectare rapida la montarea sau nlocuirea senzorului, fara a sacrifica uniformitatea conductorului termocuplului. Conectorii, att fisa ct si priza au polaritatea marcata, pentru a realiza conexiuni corecte.

Fig.3

2. ELEMENTE DE LEGATURA SI TRANSMISIE

Elementele de legatura si transmisie sunt reprezentate de cablurile de extensie si sunt un mod convenabil si relativ economic de a extinde circuitele de termocupluri de la senzor la unitatea de referinta sub forma unor cabluri din fire cu materialele conductorilor similare celor ale senzorului. Exista si solutia n care se folosesc materiale ale conductorilor diferite, dar care, n combinatie, dezvolta semnale de iesire similare celor ale termocuplului pe un domeniu limitat de temperatura. n aceste cazuri cablurile se mai numesc si cabluri de compensare. Un exemplu evident de utilizare a cablurilor de compensare este la termocuplurile pe baza de platina unde costul materialelor este ridicat si, n consecinta, este o necesitate economica de a utiliza cabluri de compensare care sunt mai ieftine. Trebuie totusi retinut ca, daca se permite cresterea temperaturii n cutia de borne, semnalul de iesire de la cablul de compensare va diferi de cel al termocuplului de platina crescnd astfel eroarea de masurare a temperaturii. Un alt exemplu de utilizare a cablului de compensare este n cazul termocuplului tip K a carui iesire, la temperaturi joase, se potriveste cu cea a combinatiei de conductori Cu/Cu - Ni. ntruct unul din conductori este deja din cupru, numarul jonctiunilor de referinta se njumatateste, fapt care este avantajos n schemele cu mai multe termocupluri. Cablurile de extensie se produc n mod uzual n forme convenabile pentru transportul pe distante lungi, cum ar fi cablurile multifilare. La folosirea cablurilor de extensie erorile de mperechere decurgnd din temperaturile ridicate din cutiile de conexiuni sunt, de regula, mai mici dect cele care apar la folosirea cablurilor de compensare. Afisarea numerica Folosim intrarea unui Convertor Analogic-Numeric (CAN 1) care transform tensiunea de la ieirea punii tensiometrice (-1+1 Vcc) n 8 bii de informaie numeric. Pentru a putea vizualiza pe un afiaj numeric variaia liniar x conectm semnalul analogic de la ieirea tensiometrului electronic la intrarea unui Convertor Analogic-Numeric (CAN 2) care are ca ieire numeric un afiaj de 3 digii pe care domeniul de msur poate fi afiat : Temperatura 1200-1400grade C
U U

Valoare afiat de displayul LED 12,00 14,00

Ieire numeric

i 01 Traductor bloc a conexiunilor CE 1 CAN 1 n fig. 13: codificat pe 8 bii Schema este prezentat

CE 2

U02 9

CAN 2 Afiaj digital

-1+1 Vcc + Ieire analogic Punte tensiometric AO Intrare analogic CAN 1 -5+5 Vcc

R2=4K R1=1K

Notaii: CE 1 circuit de ieire 1; CE 2 circuit de ieire 2; CAN 1 convertor analogic-numeric 1 (8 bii); CAN 1 convertor analogic-numeric 1 (afiare numeric); Capsula C.I. i diagrama funcional sunt prezentate n fig. 4:

Fig.4

Circuitul de corecie CE 1 trebuie s adapteze tensiunea de la ieirea punii tensiometrice (-1+1 Vcc) intr-o tensiune potrivit pentru intrarea analogic a CAN 1 (-5+5 Vcc). CE 1 este un circuit de ieire n tensiune format dintr-un neinversor. Schema de principiu este n fig. 5:

10

Pentru CAN 2 folosim circuitul integrat MAX 139 care este un convertor analogic-numeric cu display LED integrat (3 digii) care are posibilitatea de a msura i afia att tensiuni pozitive ct i negative. C.I. MAX 139 are urmtoarele caracteristici electrice maxime:

Capsula C.I. i dispunerea pinilor sunt prezentate n fig. 6: fig. 6

11

Schemele de utilizare ale MAX 139 sunt prezentate n fig. 7

Circuitul de corecie CE 2 trebuie s adapteze tensiunea de la ieirea punii tensiometrice (-1+1 Vcc) intr-o tensiune potrivit pentru intrarea analogic a CAN 2 (alegem 2,5+2,5 Vcc). CE 2 este un circuit de ieire n tensiune format dintr-un neinversor. Schema de principiu este n fig. 8:

12

-1+1 VCC + IEIRE ANALOGIC PUNTE TENSIOMETRIC AO

-2,5+2,5 VCC INTRARE ANALOGIC CAN 2 R2=3K

R1=2K

fig. 8 Alegem tensiunea de alimentare V+ = 5 Vcc Domeniul de tensiuni maxime de la intrarea analogic: -5V+5V => afiajul va indica 19991999 Alegem domeniul de tensiuni de la intrarea analogic: -2,5V+2,5V => afiajul va indica 10001000

13