1.

MASURAREA TEMPERATURILOR

1.1. Notiuni generale Temperatura este o marime de stare termica ce caracterizeaza gradul de incalzire al corpurilor . Pentru masurarea temperaturii se recurge la un corp termometric ale carui proprietati fizice variaza cu temperatura. Indicarea temperaturii se obtine prin stabilirea echilibrului termodinamic intre corpul al carui temperatura se doreste a fi stabilita si corpul termometric, stare in care, transferul de caldura dintre acestea se anuleaza. Metodele si aparatele folosite pentru masurarea temperaturii se clasifica in functie de proprietatea fizica a corpului termometric utilizata in acest scop. In general, se foloseste variatia urmatoarelor proprietati fizice ale materialelor sau corpurilor termometrice functie de temperatura: -variatia dimensiunilor liniare ale unor corpuri solide cu temperatura (termometre cu tub si tija, termometre cu lama bimetalica); -variatia volumului functie de temperatura a unor lichide in tuburi capilare (termometre cu lichid); -variatia presiunii functie de temperatura a unor vapori, gaze sau lichide aflate intr-un volum inchis (termometre manometrice); -variatia functie de temperatura a rezistentei electrice a unor conductoare (termorezistente) si semiconductoare (termistoare) (traductoare termorezistive); -aparitia unei tensiuni termoelectromotoare (t.t.e.m.) la capetele libere a doua conductoare diferite, sudate intre ele, cand sudura se afla la temperatura de masurat iar capetele libere la o temperatura cunoscuta si constanta (termocupluri); -actiunea termica si distributia spectrala a energiei radiate de un corp incalzit (pirometre optice cu radiatie totala, pirometre optice cu benzi de radiatie, pirometre spectrale si pirometre cu dispersie sau de culoare); -alte metode bazate pe variatia proprietatilor fizice si chimice ale corpurilor. In general, aparatele care servesc pentru masurarea temperaturilor sub 660oC - se numesc termometre, iar peste 660oC,- pirometre. Domeniul de utilizare a principalelor aparate folosite pentru masurarea temperaturii sunt prezentate in tabelul 1.1. Tabelul 1.1 Domeniile de utilizare ale unor aparate de masurat temperatura Domeniul de masura Materiale [ oC] 0 1 2 Aparat de masurat

- 30 ... + 30 - 30 ... + 500 - 30 ... + 600 - 30 ... + 750 pana la + 1000 - 60 ... + 100 - 70 ... + 110 - 200 ... + 30 pana la + 100 pana la + 350 - 70 ... + 30 + 50 ... + 180 - 30 ... + 400 + 350 ... + 650 + 20 ... + 600

Mercur Mercur si atmosfera de azot la 10 bar Idem la 20 bar Idem la 70 bar Umplutura de galiu Aliaj de mercur cu taliu Umplutura de toluen Umplutura de pentan tehnic Umplutura de gaz lampant Umplutura de mercur Termometre cu presiune de lichid Termometre cu lichid

Bioxid de carbon

Eter

Termometre cu

Hidrocarburi

presiune de vapori

Mercur Termometre cu Invar cu continut de 36% Ni dilatarea metalelor Fier

pana la + 150 - 60 ... + 150 - 50 ... + 150 pana la + 400 - 220 ... + 500

Nichel

Cupru

Termorezistente

Wolfram

Platina

pana la + 100 pana la + 600

Bismut-platina

Termoelemente

Cupru-constantan

Tabelul 1.1 Continuare

0 pana la + 600 pana la + 700 pana la + 900 pana la + 1000 pana la + 1300 pana la + 1600 + 700 ... + 1400 + 700 ... + 2000 + 600 ... + 1600 + 600 ... + 3000 + 600 ... + 2000

1 Argint-constantan

Fier-constantan

Manganina-constantan

Termoelemente

Nichelcrom-constantan

Nichel-nichelcrom

Platina-platinarodiu

(Cu diafragma)

Pirometre de

radiatie totala

Pirometre de radia-

( Cu filtru fumuriu)

tie monocromatica

Con Seger

In sistemul international de unitati de masura, pentru masurarea temperaturii corpurilor, se utilizeaza scara de temperatura termodinamica stabilita pe baza a sase temperaturi fixe reproductibile definite de starile de echilibru ale unor materiale la presiunea normala de 101325 Pa. In cadrul acestei scari, unitatea de temperatura termodinamica este Kelvinul (K) definit ca fractiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei.

In afara de temperatura termodinamica (T), exprimata in Kelvin (K), in sistemul international de unitati de masura se foloseste si temperatura exprimata in scara Celsius (t), (ca unitate de masura tolerata), intre ele existand relatia: t = T - 273,15 [ oC] . (1.1) 1.2. Descrierea aparatelor Din multitudinea de aparate si metode folosite pentru masurarea temperaturii, in lucrare se utilizeaza: termometrele de sticla cu lichid, termometrele electrice cu rezistenta, pirometrele termoelectrice (termocupluri) si pirometrul cu radiatie cu disparitia partiala a filamentului. Termometre de sticla cu lichid (figura 1.1.) Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se bazeaza pe variatia volumului unui lichid (mercur, toluen, alcool etilic, eter de petrol, pentan) inchis intr-un tub capilar de sticla.

Fig.1.1. Termometre de sticla cu mercur: a- cu contacte fixe b- cu contacte mobile.

Cele mai utilizate termometre sunt cele cu mercur (- 38oC ... + 700oC). Dezavantajul acestora consta in faptul ca au inertie termica mare nefiind adecvate masurarii temperaturii in regim variabil. Din punct de vedere constructiv se deosebesc: termometre capsulate, la care tubul capilar si scala gradata sunt introduse impreuna intr-un tub de protectie, precum si termometre tija, a caror scala este gradata direct pe tubul capilar. In afara de acestea exista si alte constructii speciale ca de exemplu: termometre cu contacte fixe, cu contacte mobile etc. Termometrele cu lichid indica corect temperatura numai atunci cand intreaga masa a lichidului termometric se afla la temperatura care trebuie masurata, deci cand elementul sensibil este cufundat in intregime in mediul de masurat. Daca coloana de mercur este incomplet cufundata in mediul de masurat, se efectueaza corectia de temperatura t cu relatia: t = n ( t - t1 ) [ oC] , (1.2) in care: n este numarul de diviziuni ale portiunii necufundate a coloanei de mercur, exprimat in grade din scala termometrului; t - temperatura indicata de termometru, in oC ; t1 - temperatura firului capilar necufundat in mediul de masurat (de obicei egala cu cea a mediului ambiant), in o C; - coeficientul de dilatare aparenta a lichidului termometric ( pentru mercur = 0,000166 grd-1), in grd -1.

Corectia de temperatura se adauga temperaturii indicate de termometru. Termometre electrice cu rezistenta Functionarea acestor termometre se bazeaza pe variatia rezistentei electrice a metalelor cu temperatura. In figura 1.2 se prezinta variatia rezistentei electrice cu temperatura pentru cateva materiale mai des utilizate.

Fig.1.2. Variatia rezistentei electrice a metalelor in functie de temperatura.

Aceste termometre se folosesc pe scara larga in industrie avand un domeniu larg de temperaturi, - 120oC ...+ 850oC. Materialele din care se confectioneaza termorezistentele trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa nu-si schimbe proprietatile fizice si chimice, coeficientul de variatie a rezistentei electrice cu temperatura sa fie mare, variatia rezistentei electrice cu temperatura sa fie cat mai liniara iar proprietatile materialului sa poata fi usor reproduse. Materialele care satisfac aceste cerinte sunt platina (- 183oC ... + 700oC), cuprul, nichelul, fierul (- 50oC ... + 150oC) si unele aliaje. Rezistenta electrica a conductoarelor utilizate variaza cu temperatura dupa relatia: Rt = Ro ( 1 + a t + b t2 + c t3 + ...) , (1.3) unde: Rt este rezistenta electrica la temperatura t, Ro - rezistenta electrica la temperatura de etalonare (in general 0oC), a, b, c, ... - constante. La majoritatea materialelor, pentru masurarea temperaturii se iau in considerare numai primele doua constante din paranteza relatiei precedente. In practica, relatia de mai sus este utilizata sub forma ecuatiei lui Callender:

, (1.4) in care: Ro, R100, Rt sunt rezistentele electrice ale materialului la 0oC; 100oC

si la temperatura t, - coeficient. In figura 1.3 se prezinta schema de infasurare a unui termometru cu rezistenta din platina (a) precum si aspectul exterior al termometrului (b).

Fig.1.3. Schema de infasurare si aspectul exterior al unui termometru cu rezistenta din platina.

Masurarea rezistentei electrice a elementului sensibil al termometrului se poate face cu ajutorul urmatoarelor instrumente electrice:

- punti echilibrate (fig.1.4) in care rezistentele R1, R2, R3 sunt constante, iar curentului prin galvanometru IG=0; - punti neechilibrate (fig.1.5), la care curentul prin galvanometru IG =f (Rt); -logometre (fig.1.6), la care unghiul de deviere al cadrului mobil t (Rt); -milivoltmetre digitale (electronice).

la valoarea

Fig.1.4. Schema de principiu a puntii echilibrate.

Fig. 1.5. Schema de principiu a puntii neechilibrate.

Fig.1.6. Schema de principiu a unui logometru..

Pirometre termoelectrice Termocuplul reprezinta un mijloc de masurare a temperaturii cu o larga raspandire datorita avantajelor pe care le ofera fata de alte mijloace de masurare a temperaturii si anume: are o constructie simpla, pret de cost redus, interval mare de masura (-200oC ... + 3000oC), poate fi conectat la diferite indicatoare, inregistratoare, semnalizare si comanda. Termocuplul impreuna cu aparatul electric de masurat, poarta denumirea de pirometru termoelectric. Masurarea temperaturii cu ajutorul termocuplurilor se bazeaza pe legile fenomenelor termoelectrice. Tensiunea termoelectromotoare (t.t.e.m.), care apare in circuitul celor doi conductori omogeni care compun termocuplul, este rezultatul actiunii concomitente a efectului Thomson si a efectului Seebeck. Efectul Thomson reprezinta aparitia unei t.t.e.m. Ea intr-un conductor "a" (fig.1.7) a carui capete se afla la temperaturi diferite:

, (1.5) unde: a este coeficientul Thomson pentru conductorul respectiv. Efectul Seebeck consta in aparitia unei t.t.e.m. ab(T1), ab(T2), la locul de contact al celor doi conductori "a" si "b". T.t.e.m. totala care este functie numai de valorile temperaturilor T1 si T2, se poate prezenta prin relatia:

Eab(T1,T2) t ab(T2) - ab(T1) +

(1.6)

unde: eab(T1), eab(T2) sunt t.t.e.m.care apar la cele doua capete ale termocuplului ca rezultat comun al celor doua efecte. Aplicatiile practice se bazeaza pe trei legi de baza empirice si anume: - legea metalelor omogene.Intr-un circuit termoelectric format dintr-un singur metal omogen, nu poate aparea un curent termoelectric prin incalzirea acestuia; - legea metalelor intermediare. Suma algebrica a t.t.e.m. intr-un circuit compus dintr-un numar oarecare de materiale diferite este zero, daca intreg circuitul se afla la aceeasi temperatura; - legea temperaturilor succesive sau intermediare. Daca doua metale omogene, de natura diferita, produc o t.t.e.m. E1, cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T2 si o t.t.e.m. E2 cand jonctiunile sunt la temperaturile T2 si T3, t.t.e.m. generata cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T3 va fi E1 + E2. Din aceste legi rezulta ca daca intre jonctiunile 1 si 2 (fig.1.8) se introduce un conductor de prelungire, circuitul se comporta ca si cum nici nu ar exista cel de al treilea material.

Fig.1.7. Schema de principiu a unui termocuplu Fig.1.8. Circuit termoelectric elementar ..

Daca una din temperaturi, de exemplu T2, se mentine constanta, t.t.e.m.rezultata depinde numai de temperatura T1, adica: Eab(T1, T2) =f (T1) . (1.7) Circuitele termoelectrice utilizate pentru masurarea temperaturii (fig.1.8), se compun din termocuplul format din doua materiale de natura diferita a si b sudate la jonctiunea 1 (sudura calda), cablurile de prelungire CP confectionate din acelasi material ca si conductorii termocuplului, care au rolul de a deplasa jonctiunea de referinta 2 (cu fluctuatii mari de temperatura) in zona 2, unde temperatura poate fi mentinuta constanta, si aparatul pentru masurarea t.t.e.m. 3 (care de obicei este un milivoltmetru) conectat la jonctiunea de referinta prin conductori de cupru. Etalonarea milivoltmetrelor pentru termocupluri se face in general la temperatura de 0oC sau 20oC a sudurii reci. Daca, in conditiile de masurare temperatura sudurii reci variaza in raport cu temperatura de etalonare se efectueaza corectia acesteia dupa relatia: treal =tind + k (t1 - to) (oC) , (1.8) unde: treal este temperatura reala, in oC;

tind - temperatura indicata de aparat, in oC; to - temperatura sudurii reci la etalonare (to t=0oC,in cadrul lucrarii), in oC; t1 - temperatura sudurii reci in timpul masurarii, in oC; k - coeficient care depinde de tipul termocuplului si de intervalul de temperatura. In tabelul 1.2 se dau valorile coeficientului k pentru cele mai uzuale termocupluri.

Tabelul 1.2. Valorile coeficientului k

TERMOCUPLUL
FierCromelcopel copel FierConstantan CupruCopel CupruConstantan CromelAlumel NichelCromnichel Platina Rodiuplatina

0,067

0,056

0,053

0,046

0,040

0,040

0,040

0,006

Compensarea influentei variatiei temperaturii sudurii reci se poate face automat prin folosirea unor dispozitive numite punti compensatoare (fig.1.9) alimentate la curent continuu, constant si alcatuite din doua rezistente (R1, R2) independente de temperatura (din manganina sau constantan) si doua rezistente (Rt1, Rt2) dependente de temperatura(Cu, Ni). Puntea este alimentata in curent continuu de la sursa S prin rezistenta aditionala Ra necesara reglarii curentului in punte. Cand are loc modificarea temperaturii jonctiunii de referinta fata de temperatura de etalonare, se dezechilibreaza puntea iar diferenta de potential, proportionala cu variatia temperaturii care apare in diagonala CD, compenseaza t.t.e.m. dezvoltata de termocuplu. In tabelul 1.3 sunt prezentate termocuplurile cele mai uzuale si caracteristicile lor, iar in fig.1.10, ansamblul unui termocuplu pentru masurarea temperaturii in spatii inchise.

Fig.1.9. Compensarea automata a variatiei de temperatura.

Fig.1.10. Termocuplu: 1-termoelectrozi; 2- teaca de protectie; 3- cutia de conexiuni; 4- placa de borne.

Tabelul 1.3. Termocupluri si caracteristicile lor

Limita de utilizare (oC) Termocuplul Sim- Polaritatea bol 0 FierConstantan 1 J 2 Fe + Const T Cu + Const E Cromel+ Const Cromel+ Alumel Cu + Copel CromelCopel PtRh(lo%) S -Pt Cromel+ Copel PtRh(l0)+ Pt 0 1400 1760 0 600 800 -270 600 1000 -270 400 400 3 -200 Minima
continuu

T.t.e.m. maxima (mV) 6 42,922

Maxima
intermitent

4 600

5 760

CupruConstantan

20,869

CromelConstantan Cromel-Alu-

76,358

K Mel(NiCrNi) Cupru-Copel -

-270

1000

1370

54,807

-200

100

100

4,721

66,470

18,612

PtRh(13%)R Pt PtRh(30%)B PtRh(6%) (PtRh-18) PtRh(20%)PtRh(5%)

PtRh(13)+ Pt PtRh(30)+ PtRh(6) -

1400

1760

21,006

1700

1820

13,814

PtRh(20)+ PtRh(5) -

1700

1790

12,509

IrRh(40%)-Ir

IrRh(40) + Ir -

2000

2150

11,612

IrRh(5o%) Ir IrRh(60%) -

IrRh(50) + Ir -

2000

2140

12,224

Ir

IrRh(60) + Ir -

2000

2100

11,654

Tabelul 1.3. Continuare

0 WRo(5%) -

1 -

2 WRo(5) + WRo(25) -

3 0

4 2300

5 2500

6 33,636

WRo(25%) WRo(3%) WRo(25%) Cromel FeAu(0,07)

WRo(3) + WRo(25) Cromel + FeAu(0,07) -

2300

2400

40,678

-273

52,629

Termometru Digital Tensiunea termoelectromotare care apare in circuit poate fi masurata si cu un termometru digital. Senzorul de temperatura este un termocuplu.

Acest aparat permite citirea temperaturii direct 0C, 0F sau K. Domeniul de masurare pentru termocuplul digital este 200-18000C (depinde de tipul termocuplului) iar domeniul de tensiuni de la 10-75 mV.

Fig.1.11.Termometru Digital

Pirometre cu radiatie Legile care stabilesc legatura dintre energia radiata si temperatura sunt legile radiatiei emise de StefanBoltzmann si Plank. Aceste legi arata ca un corp radiaza energie termica la orice temperatura si ca o crestere a temperaturii provoaca o crestere a energiei radiate. Dupa principiul lor de functionare pirometrele cu radiatie se impart in : pirometre cu radiatie totala avand la baza legea Stefan-Boltzmann, pirometre optice cu disparitia filamentului (cu radiatie partiala) bazate pe legea lui Plank si pirometre fotoelectrice. Pirometrele optice monocromatice cu disparitia filamentului sunt larg raspandite in practica industriala deoarece sunt simple, suficient de robuste si usor de manevrat. Schema de principiu a unui pirometru optic cu disparitia filamentului este prezentata in figura 1.12. El se compune dintr-o parte optica si una electrica. Partea optica se compune din: obiectivul 1, ocularul 2, filtrul 3, sticla absorbanta 4 si diafragma 5. Partea electrica este formata din lampa pirometrica 6, reostatul 7, aparatul de masura 8, becul 9 pentru iluminarea scalei aparatului de masura, scala 10, releul 11, bateriile uscate (de 1,5V) 12, butonul 13 pentru inchiderea circuitului electric al aparatului de masura si butonul 14 pentru alimentarea becului. Masurarea temperaturii se face prin compararea intensitatii radiatiei emise de corpul cercetat cu intensitatea radiatiei filamentului lampii pirometrice a carei incandescenta se regleaza cu ajutorul reostatului. Citirea temperaturii se efectueaza pe scala superioara a aparatului pana la temperatura de 1400oC. Peste aceasta valoare este necesar a se introduce intre obiectiv si lampa pirometrica sticla absorbanta 4 pentru evitarea volatilizarii filamentului. In felul acesta se pot masura temperaturi pana la 2000oC. Temperatura unui corp care nu este negru, masurata cu pirometrul optic monocromatic, este totdeauna mai mica decat temperatura reala a corpului. Corectiile de temperatura ce se impun in asemenea cazuri se efectueaza cu relatia: treal =tind + t [ oC] , (1.9) unde: t este corectia de temperatura determinata din nomograma din figura 1.13, in care reprezinta coeficientul de absorbtie al corpului a carui temperatura se masoara si care se obtine din tabelul 1.4.

Fig.1.12. Schema unui pirometru cu radiatie partiala.

1.3. Mersul lucrarii Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se efectueaza asupra mediului ambiant. Pentru masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor cu rezistenta, a pirometrelor termoelectrice si a pirometrelor cu radiatie cu disparitia partiala a filamentului, se foloseste instalatia din figura 1.14, a carei schema electrica este prezentata in figura 11.2. (Lucrarea 11). Dupa cuplarea instalatiei la reteaua de energie electrica cu ajutorul intrerupatoarelor 15 si 7, se efectueaza masurarea temperaturii cu ajutorul termorezistentelor din Pt si Cu, pirometrului termoelectric din Pt-RhPt si a pirometrului cu radiatie partiala.

Fig.1.13. Nomograma pentru corectia temperaturii la pirometrul cu radiatie partiala.

1.4. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Valorile citite se vor trece in tabelul 1.5, dupa ce in prealabil s-au indicat caracteristicile si clasa de precizie a aparatelor. Se va efectua de asemenea corectarea temperaturilor cu ajutorul relatiilor (1.8) si (1.9).

Tabelul 1.4. Coeficientii de absorbtie ai unor materiale la diferite temperaturi pentru =0,650

Materialul

Temperatura [ oC] 1 1050 1530 1100 1000 2000 3400 1000 2000

2 0,30 0,36 0,11 0,15 0,37 0,45 0,43 0,40 0,90 0,85

0 Fier solid Fier lichid Cupru solid Cupru lichid Nichel Wolfram Wolfram Wolfram Carbon grafit Carbon grafit

Carbon grafit Otel topit Oxid de cupru Oxid de cupru Oxid de fier Oxid de fier Oxid de nichel Oxid de nichel Al2O3 Al2O3 MgO MgO Portelan Samota

3000 1000 1100 800 1200 800 1300 900 1700 900 1700 -

0,81 0,40 0,80 0,60 0,98 0,96 0,96 0,85 0,20 0,40 0,20 0,45 0,25 - 0,50 0,70 - 0,80

Valorile citite se vor trece in tabelul 1.5, dupa ce in prealabil s-au indicat caracteristicile si clasa de precizie a aparatelor. Se va efectua de asemenea corectarea temperaturilor cu ajutorul relatiilor (1.8) si (1.9).

Fig.1.14. Instalatia utilizata pentru masurarea temperaturii: 1- cuptor electric; 2- bare de silita; 3- termorezistente din Pt; 4- termocuplu Pt-RhPt; 5- termorezistenta din Cu; 6- logometru; 7- intrerupator alimentare curent continuu; 8- panou; 9- tablou de comanda; 10reostat; 11- intrerupator alimentare retea; 12- logometru; 13- voltmetru; 14- milivoltmetru; 15- intrerupator alimentare bare de silita; 16- ampermetru.

Tabelul 1.5. Rezultatele masuratorilor

Clasa Caracteristici EleAparatul mentul Limita de masurare de precizie citita corectata Temperatura

Modul cum s-a facut corectia

sensibil

min.

max.

Termometru de sticla cu lichid

Hg

Termometre

Pt

cu

Pt

rezistenta

Pt

Cu

Pirometru termoelectric

Pt-RhPt

Pirometru cu radiatie partiala