09 - Relgarea Automata A Parametrilor Proceselor Tehnologice

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC
Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-2013
Beneficiar – Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr. 10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-3111162, fax. 021-3125498, vet@tvet.ro
Titlul modulului:
Reglarea automată a parametrilor proceselor tehnologice
Material de învăţare
Domeniul: electronică automatizări

Calificarea: Tehnician în automatizări
Nivel 3
2009
AUTOR:
ing. MIHAELA PINTEA – profesor de specialitate, grad didactic I
COORDONATOR:
ing. DIACONU GABRIELA – profesor de specialitate, grad didactic I
CONSULTANŢĂ:
IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT

GABRIELA CIOBANU – expert CNDIPT
ANGELA POPESCU – expert CNDIPT
DANA STROIE – expert CNDIPT
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic

în domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul
POS DRU 2007-2013
Cuprins
I. Introducere.............................................................................................................. 5
II. Resurse.................................................................................................................. 7
TEMA NR.1. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare automată
a temperaturii.............................................................................................................. 8
Fişa de documentare 1. SRA pentru reglarea temperaturii.................................8
Fişă de lucru 1.1. Reprezentarea schemei boc pentru reglarea temperaturii în
cazul unui fier de călcat.....................................................................................10
Fişă de lucru 1.2. Realizarea unui termostat electronic...................................12
Fişă de lucru 1.3. Realizarea unui sistem de reglare automată a temperaturii 14
Test de evaluare 1................................................................................................17
TEMA NR 2. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare automată
a presiunii.................................................................................................................21
Fişa de documentare 2. SRA pentru reglarea presiunii.........................................21
2.2. Exemple de sisteme de reglare automată a presiunii...................................23
Fişă de lucru 2.1. Regulator de presiune (hidraulic).......................................25
Fişă de lucru 2.2. Regulator de presiune (pneumatic)....................................27
Test de evaluare 2................................................................................................30
TEMA NR 3. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare automată
a nivelului.................................................................................................................. 33
Fişa de documentare 3. SRA pentru reglarea nivelului.........................................33
3.2. Exemple de sisteme de reglare automată a nivelului...................................34
Activitatea de învăţare 3.......................................................................................37
Fişă de lucru 3.1. Regulator de nivel..............................................................37
Descrierea lucrării:....................................................................................................37
Fişă de lucru 3.2. Realizarea unui sistem de reglare automată a nivelului......40
Test de evaluare 3................................................................................................42
a debitului.................................................................................................................45
Fişa de documentare 4. SRA pentru reglarea debitului.........................................45
Fişă de lucru 41. Regulator de debit cu două căi...........................................51
TEST DE EVALUARE 4........................................................................................54
a umidităţii................................................................................................................ 55
Fişa de documentare 5. SRA pentru reglarea umidităţii........................................55
Activitatea de învăţare 5..................................................................................60
Fişă de lucru 5.1. Reglarea umidităţii (electronic)............................................60
Fişă de lucru 5.2. Reglarea umidităţii..............................................................63
Test de evaluare 5............................................................................................66
TEMA NR.6. SRA în cascadă...................................................................................70
Fişa de documentare 6. SRA în cascadă..............................................................70
Fişă de lucru 6.1. SRA în cascadă.................................................................72
Fişă de lucru 6.2. SRA în cascadă.................................................................73
Exemple de SRA în cascadă............................................................................73
Test de evaluare 6................................................................................................76
TEMA NR.7. Automate programabile.................................................................79
Fişa de documentare 7. Automate programabile..................................................79
Test de evaluare 7................................................................................................81
GLOSAR...................................................................................................................82
Bibliografie: ...............................................................................................84
I. Introducere
Materialul de invatare are rolul de a conduce elevul la dobandirea
competentelor:
28.1. Corelează componentele unui sistem de reglare

automată a unui parametru cu elementele schemei bloc a
unui SRA.
28.2. Examinează modul de conectare a elementelor

componente pentru realizarea unui SRA cu structură
evoluată.
28.3. Analizează utilizarea automatelor programabile în

conducerea unui proces tehnologic.
Domeniul Electronică şi automatizări

Calificarea Tehnician în automatizări
Nivelul de calificare 3
Materialul cuprinde:
- fise de documentare
- activitati de invatare
- teste de evaluare
- glosar
Prezentul material de invatare se adresează elevilor din cadrul liceelor

tehnologice, domeniul Electronică şi automatizări, calificarea Tehnician
în automatizări.
Competenţa /
Rezultatul Teme Elemente componente
învăţării
Competenta 1 Fişa de documentare 1.

Tema nr.1. Acordarea
SRA pentru reglarea
parametrilor regulatorului într-un
Elaborează temperaturii
sistem de reglare automată a
scheme bloc
temperaturii
pentru diferite Activitatea de învăţare 1
posibilităţi de
reglare Tema nr.2. Acordarea Fişa de documentare 2.
automată a parametrilor regulatorului într-un SRA pentru reglarea presiunii
unui proces sistem de reglare automată a
presiunii Activitatea de învăţare 2
TEMA NR.3. Acordarea Fişa de documentare 3.

parametrilor regulatorului într-un SRA pentru reglarea nivelului
nivelului Activitatea de învăţare 3
Competenţa /
Rezultatul Teme Elemente componente
învăţării

parametrilor regulatorului într-un SRA pentru reglarea debitului
debitului Activitatea de învăţare 4

parametrilor regulatorului într-un SRA pentru reglarea umidităţii
umidităţii Activitatea de învăţare 5
Tema nr.1. Acordarea Activitatea de învăţare 1.

parametrilor regulatorului într-un Exemple de SRA a
Competenta 2 sistem de reglare automată a temperaturii cu structură
temperaturii evoluată
Analizează
modul de Tema nr.2. Acordarea
Activitatea de învăţare 2.
conectare a parametrilor regulatorului într-un
Exemple de SRA a presiunii
elementelor sistem de reglare automată a
cu structură evoluată
componente presiunii
pentru
TEMA NR.3. Acordarea
realizareaa Activitatea de învăţare 3.
parametrilor regulatorului într-un
unui SRA cu Exemple de SRA a nivelului
structură cu structură evoluată
nivelului
evoluată
Activitatea de învăţare 6.
TEMA NR.6. SRA în cascadă
Exemple de SRA în cascadă
Competenta 3 Fişa de documentare 7.

TEMA NR.7. Automate Automate programabile
Analizează programabile
utilizarea Activitatea de învăţare 7
automatelor
programabile
Absolventul învăţământului liceal cu calificarea Tehnician în automatizări,

trebuie să cunoască structura, caracteristicile, mărimile specificice precum şi
noţiunile de bază despre funcţionarea sistemelor de reglare automată a
parametrilor.
După parcurgerea celor şase teme, ce vizează primele două

competenţe din standard, absolvenţii nivelului 3, calificarea Tehnician în
automatizări, vor fi capabili să recunoască un SRA în funcţie de categorie, să
descrie semnalele utilizate în SRA, să caracterizeze regimurile de funcţionare
şi performanţele SRA cu legi de reglare obişnuite şi speciale, să identifice
tipuri de traductoare din construcţia SRA, să explice funcţionarea
traductoarelor din SRA pe baza caracteristicilor generale, conform criteriilor
de performanţă din SPP.
II. Resurse
Prezentul material de invatare cuprinde diferite tipuri de resurse care pot fi
folosite de elevi:
- fişe de documentare
- activităţi de învăţare
- teste de evaluare
- glosar
Elevii pot folosi atât materialul prezent (în forma printată) cât şi varianta
online.
Semnificaţia simbolurilor grafice utilizate

Definiţie, informaţie, date
Evaluare, materiale suport
Important, notă, atenţie
Propuneri pentru evaluare
Probe scrise, documente
Timp de lucru
sau
Activitate individuala la calculator

Tipul activităţii: Problematizarea,
expansiune, studiu de caz
TEMA NR.1. Acordarea parametrilor regulatorului într-
un sistem de reglare automată a temperaturii
- Schema bloc a unui SRA pentru reglarea temperaturii
- Rolul blocurilor componente .
- Descrierea funcţionării după schema bloc.
- Legi de reglare.
- Mărimi de intrare/ieşire.
Fişa de documentare 1. SRA pentru reglarea temperaturii

1.1. Reglarea temperaturii
Sistemele de reglare automată a temperaturii sunt printre cele mai
utilizate atât în economie cât şi în aplicaţii casnice. Din punct de vedere al
destinaţie sistemele de reglare automată a temperaturii pot fi sisteme pentru
instalaţii frigorifice sau sisteme pentru instalaţii de încălzire.
În multe situaţii, schemele pentru măsurarea temperaturii sunt incluse
în bucle de reglare a temperaturii pentru incinte termostate. Dacă încălzirea
se face electric, nu este indicat ca alimentarea schemei de măsurare să se
facă de la aceeaşi sursă de putere ca şi rezistorul de încălzire, deoarece pot
apare cuplaje parazite importante, care măresc histerezisul temperaturii
reglate. În acest caz este indicat ca alimentarea pentru încălzire să se
realizeze în curent alterenativ, iar alimentarea schemei de măsurare în curent
continuu.
În cele mai simple instalaţii termice, schema bloc a unui sistem de
reglare a temperaturii este cea din fig. 1.1.
Sistemele de reglare a temperaturii din instalaţiile frigorifice sunt
realizate, în majoritatea cazurilor, prin intermediul echipamentelor specializate
cu acţiune continuă sau cu regulator bipoziţional.
În instalaţiile termice la care timpul mort este mare, este necesară
utilizarea sistemelor de reglare cu regulator PID sau PI. În unele situaţii, când
timpul mort este foarte mare (T m > T), se impune utilizarea unor regulatoare
speciale (cu acţiune prin impulsuri).
Temperatura t din incinta 1 este

realizată prin intermediul
serpentinei 2, parcursă de agent
termic (atunci când t > t0, unde t0
este temperatura mediului
ambiant) sau de agent de răcire
(atunci când t < t0). Dacă
temperatura t are tendinţa să
crească, regulatorul R comandă
micşorarea secţiunii de trecere a
organului de reglare – în cazul
Fig. 1.1. Schema bloc a unui sistem de instalaţiilor de încălzire – sau
reglare a temperaturii mărirea secţiunii de trecere – în
cazul instalaţiilor frigorifice.
1.2. Exemplu de sistem de reglare automată a temperaturii, cu
structură evoluată
1. Pentru obţinerea unor performanţe superioare la reglarea automată a

temperaturii se poate adopta un sistem de reglare în cascadă (Fig. 1.2).
Fig. 1.2.
Reglarea
automată a
temperaturii
Bucla de reglare automată a temperaturii, conţinând traductorul de

temperatură Tr1 şi regulatorul R1, include o buclă de reglare a debitului,
formată din traductorul de debit Tr2, regulatorul R2 şi elementul de execuţie
EE. Dacă temperatura t tinde să scadă faţă de valoarea prescrisă, regulatorul
de temperatură R1 impune o valoare prescrisă mai mare la regulatorul de
debit R2. Bucla de reglare interioară stabileşte debitul la noua valoare
prescrisă, astfel încât temperatura t creşte, revenind la valoarea impusă.
Sistemul de reglare în cascadă reacţionează foarte eficace la o perturbaţie de
tipul unei variaţii a presiunii agentului termic la intrare.
Dacă presiunea creşte brusc, creşte şi debitul agentului termic, existând
tendinţa ca temperatura t să crească.
Creşterea debitului este sesizată de traductorul Tr2 şi, în consecinţă,
regulatorul R2 acţionează imediat, dând comanda de micşorare a secţiunii de
trecere a organului de reglare. Debitul este adus la valoarea impusă înainte
ca temperatura din incintă să aibă variaţii importante.
Activitatea de învăţare 1
Fişă de lucru 1.1. Reprezentarea schemei boc pentru reglarea

temperaturii în cazul unui fier de călcat
Competenţe vizate:
- Elaborează scheme bloc pentru diferite posibilităţi de reglare
automată a unui proces
- Analizează modul de conectare a elementelor componente

pentru realizareaa unui SRA cu structură evoluată
Obiective vizate:
Această activitate vă va ajuta să reprezentaţi schema bloc pentru o instalaţie
de reglare automată a unui parametru pentru o schemă dată.
Durata: 30 minute.
Tipul activităţii: activitate de grup.
Sugestii :
- pentru realizarea acestei activităţi vă veţi organiza clasa în
grupe de 3÷4 elevi;
- analizaţi schema funcţională a sistemului de reglare a
temperaturii în cazul unui fier de călcat redată în fig. 1.3
Fig. 1.3. Sistem de reglare automată a temperaturii unui fier electric de călcat
- reprezentaţi schema bloc pentru schema din figura 1.3.;

- indicaţi tipul de reglare realizat cu această schemă;
- realizaţi o scurtă prezentare a modului de funcţionare pentru
schema dată.
Evaluare:
Schema bloc a SRA cu schema funcţională din figura 1.3. este prezentată în
figura 1.4. Resortul de contact se comportă ca un comutator bipoziţional, iar
reglarea este bipoziţională.
Fig. 1.4. Schema bloc a SRA cu schema de funcţională din figura 1.3
Fişă de lucru 1.2. Realizarea unui termostat electronic
Competenţe vizate:
Obiective vizate:
Această activitate vă va ajuta să realizaţi montajul unui termostat electronic
după o schemă dată.
Durata: 120 minute.
Tipul activităţii: lucrare de laborator.
Sugestii :
Se dă schema electrică:
Lista componentelor:
Amplificator operational: A 741
Termistor NTC 470÷650 Ω ( 2 termistori legaţi în serie cu
punctul de contact comun accesibil pentru a fi
încălzit )
Diode: 1N 4007 – 2 bucăţi
Rezistori: 680 Ω, 47 K Ω - 3 bucăţi
Potenţiometru: 5KΩ
Condensatori: 1 μF
Led
Aparate necesare : multimetru, sursă de tensiune continuă.
Mod de lucru:
După măsurarea componentelor, parcurgeţi următoarele etape:
1. Realizaţi pe placa de cablaj imprimat sau pe placa de test schema de
mai sus.
2. Alimentaţi montajul folosind sursa de tensiune continuă de 12 V.
3. Stabiliţi poziţia potenţiometrului pentru care LED-ul este stins (la
limita de aprindere).
4. Verificaţi funcţionarea montajului încălzind uşor cu pistolul/staţia de
lipit punctul comun al celor doi termistori.
5. Explicaţi funcţionarea montajului raportându-vă la indicaţia LED-ului.
FIŞA DE EVALUARE 1.2.
Nr.
Competenţe vizate Punctaj Observaţii
crt.
1. a) Organizarea ergonomică a locului de 5
muncă cu respectarea normelor de
protecţie a muncii şi PSI. 8
b) Pregătirea şi verificarea componentelor
schemei 30
c) Lipirea pe cablaj imprimat a
componentelor conform schemei
electrice, simbolurilor şi marcajelor. 2
d) Calitatea realizării lipiturilor.
2. Cuplarea corectă a sursei de alimentare 5
3. Verificarea funcţionării termostatului prin 20

încălzire
4. Explicarea funcţionării montajului 15
5. Estetică, limbaj tehnic, autocontrol 5

6. Punctaj din oficiu 10
TOTAL PUNCTAJ 100
Fişă de lucru 1.3. Realizarea unui sistem de reglare automată a
temperaturii
Competenţe vizate:
Obiective vizate:
Această activitate vă va ajuta să realizaţi montajul unui SRA pentru reglarea
temperaturii utilizând un modul didactic electropneumatic şi tremostatul
realizat la activitatea 1.2.
Durata: 60 minute.
Tipul activităţii: lucrare de laborator, clasa organizată în grupe de elevi
Aparate necesare : modulul de lucru electropneumatic (FESTO, multimetru,

sursă de tensiune continuă.
Descrierea lucrării:
- înlocuiţi LED-ul şi rezistorul R5 din schema termostatului cu un releu

electromagnetic de 12V, ale cărui contacte C1 şi C2 se leagă în circuitul
electropneumatic;
- realizaţi conexiunie electrice şi pneumatice conform schemelor din
figura 1.6.
Senzorul de temperatură realizat cu montajul de la activitatea 1.2.

activează contactul 1 în momentul in care acesta sesizeză depăşirea
temperaturii prescrise, electrovalva Y1 deschide “camera”, permiţând
pistonului să acţioneze extensia sa. În momentul în care temperatura scade
sub cea prescrisă, se activează contactul 2 care trimite semnal electrovalvei
Y2 sa deschidă ”camera ”, permiţând pistonului să execute acţiunea de
retragere, sistemul revenind în starea iniţială.
Nr
Observaţi
. Competenţe vizate Punctaj
i
crt
muncă cu respectarea normelor de protecţie
a muncii şi PSI. 10
b) Pregătirea şi verificarea elementelor
schemei 30
c) Realizarea conexiunilor conform schemei
electrice şi pneumatice, simbolurilor şi
marcajelor.
electrică şi pneumatică
3. Verificarea funcţionării montajului prin 20
încălzirea termistorului şi apoi răcirea
acestuia

TOTAL PUNCTAJ 100
Figura 1.7. Vedere asupra circuitului electronic al termostatului şi asupra
modulului electropneumatic
Test de evaluare 1
I. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, scrieţi pe foaie litera

corespunzătoare răspunsului corect:
1 Termocuplul este un traductor parametric care transformă variaţia de

temperatură a mediului ambiant în:
a) variaţie de rezistenţă
b) variaţie de tensiune termoelectromotoare
c) variaţie de curent
d) variaţie de inductanţă
2 Termistoarele sunt:
a) traductoare capacitive;
b) traductoare generatoare;
c) termorezistenţe semiconductoare
d) traductoare inductive.
3 Termorezistenţele sunt traductoare de temperatură care se bazează pe
proprietatea materialelor de a-şi modifica rezistenţa electrică, după
următoarea formulă:
a)
b)
c)
d)
II Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a, …, j) şi notaţi în dreptul

ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi
că enunţul este fals. Transformaţi varianta considerată falsă în adevărată.
a. Traductoarele generatoare transformă mărimea de măsurat direct într-o

tensiune electrică;
b. Termocuplele sunt traductoare parametrice, bazate pe efectul Seebeck.
c. În instalaţiile termice la care timpul mort este mare, este necesară utilizarea
sistemelor de reglare cu regulator tip PD.
d. La traductoarele termorezistive semiconductoare (termistoare), rezistenţa
termistoarelor creşte cu creşterea temperaturii.
e. Sistemele de reglare a temperaturii din instalaţiile frigorifice sunt realizate,
în majoritatea cazurilor, prin intermediul echipamentelor specializate cu
regulator automat.
III. În coloana A sunt prezentate traductoare parametrice rezistive, iar în

coloana B denumirile acestora. Scrieţi pe foaie asocierile corecte dintre
fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.
A B
Termorezistive
1 a semiconductoare
(termistoare)
2 b Termorezistenţe
3 c Tensometrice
4 d Termocuple
e fotorezistive
5
f piezorezistive
IV Scrieţi pe foaie cuvintele care completează spaţiile libere:
a. Termorezistenţele semiconductoare se mai numesc şi .……...(1).... .
b. În funcţionarea unui termocuplu variaţia de .....(2).... a mediului de

măsurat este transformată într-o variaţie de tensiune ....(3)..…….
V. În figura 2 este reprezentat un subansamblu al dispozitivului din figura1.
Analizând figurile de mai jos, a. precizaţi ce reprezintă

răspundeţi următoarelor cerinţe: figura 1 şi figura 2;
b. indicaţi natura mărimilor de

intrare Xi şi de ieşire Xe în cazul
traductorului din figura 1.
Fig.1
Fig.2
VI.
VI.1. Pentru fierul de călcat

din figura alăturată indicaţi
denumirea elementelor notate
cu cifre de la 1 la 6.
VI.2. În modelul structural al unui regulator automat prezentat în figura de mai

jos sunt marcate elementele componente ale regulatorului şi mărimile fizice
care intervin în funcţionarea lui.
a. Identificaţi elementele schemei:

ECS –
A–
ERS –
b. Identificaţi mărimile care intervin
în funcţionarea sistemului.
ε–
ε1 –
Xrs –
Barem de evaluare
Nr. Punctaj Punctaj
Răspuns corect
subiect maxim acordat
I 1-b; 2-c; 3-c. 3x2=6
II a-A; b-F; c-F; d-F; e-F. 5x3=15
Reformulare
b- Termocuplele sunt traductoare generatoare, 4x3=12
bazate pe efectul Seebeck
c- În instalaţiile termice la care timpul mort este
mare, este necesară utilizarea sistemelor de
reglare cu regulator PID sau PI.
d- La traductoarele termorezistive
semiconductoare (termistore), rezistenţa
termistoarelor scade cu creşterea temperaturii.
e- Sistemele de reglare a temperaturii din
instalaţiile frigorifice sunt realizate, în majoritatea
cazurilor, prin intermediul echipamentelor
specializate cu acţiune continuă sau cu regulator
bipoziţional.
III 1 – e; 2 – f; 3 – a; 4 – b; 5 – c. 5x3=15
IV a–1:termistore;b– 3x3=9
2:temperatură;3:termoelectromotoare;
V a. figura 1 – termorezistenţe; figura 2 – element 2x2=4
sensibil.
b. mărimea de intrare Xi – temperatură şi de 2x2=4
ieşire Xe – tensiune termoelectromotoare
VI VI.1. 1 – spirală de încălzire; 2 – termostat; 3 – 6x2=12
talpă; 4 – contact; 5 – reglor; 6 – bec (LED)
VI.2. a – ECS – element de comparare 2x2=4
secundară; A – amplificator; ERS – element de
reacţie secundară.
b – ε – mărime directoare; ε1 – abaterea de la 3x3=9
valoarea prescrisă; Xrs – mărime de reacţie
secundară
Puncte din oficiu 10
Total 100
TEMA NR 2. Acordarea parametrilor regulatorului într-un
sistem de reglare automată a presiunii
- Schema bloc a unui SRA pentru reglarea presiunii
- Legi de reglare.
Fişa de documentare 2. SRA pentru reglarea presiunii

2.1. Reglarea presiunii
Presiunea este o mărime scalară egală cu raportul dintre forţa exercitată normal pe
elementul de suprafaţă şi suprafaţa elementului: p =
Presiunea poate fi absolută, dacă se măsoară în raport cu vidul absolut, relativă
sau efectivă, dacă se măsoară ca diferenţă faţă de presiunea atmosferică, sau diferentială,
dacă se măsoară faţă de o presiune considerată ca referinţă.
Pentru caracterizarea presiunilor pentru fluidele ce se află în mişcare se consideră
o suprafaţă plană ce separă fluidul în două mase de fluid aflate în mişcare; presiunea
exercitată în planul de separaţie este presiunea statică. Dacă în planul de separare se
realizează întrun punct oprirea curgerii fluidului, presiunea corespunzătoare în acel punct
reprezintă presiunea totală. Diferenţa dintre presiunea totală şi presiunea statică se
numeşte presiunea dinamică.
Unitatea de măsură pentru presiune este pascalul (1 Pa = 1 N/m2), relativ mică
pentru aplicaţiile tehnice, unde se preferă barul (1 bar = 103 Pa).
În practică se mai folosesc şi alte unităţi de măsură pentru presiune ca:
 atmosfera tehnică (1 at = 1 Kgf/cm2);
 atmosfera fizicã (1 atm este presiunea hidrostatică echivalentă unei coloane de
mercur cu densitatea de 13,595 g/cm3, având înălţimea de 760 mm, la 0°C,
corespunzătoare unei acceleraţii gravitaţionale de 980,666 cm/s 2);
 mm coloană de mercur (1 mmHg = 1 torr este presiunea hidrostatică a unei
coloane de mercur, în condiţiile de mai sus cu înălţimea de 1 mm);
 mm coloanã de apă (1 mm H2O este presiunea hidrostatică echivalentă unei
coloane de apă cu înălţimea de 1 mm).
Presiunea de referinţă în tehnică, numită presiune normală (presiunea exercitată de o
coloană de mercur cu înălţimea de 735,6 mm în condiţiile precizate), este diferită de
presiunea atmosferică normală care corespunde presiunii hidrostatice echivalentă unei
coloane de mercur cu înălţimea de 760mm, la 0°C şi acceleraţie gravitaţionată de 980,666
cm/s2.
În natură şi în instalaţiile tehnice pot exista diferite tipuri de presiuni:

 presiunea atmosferică pb- Presiunea exercitată de învelişul gazos care înconjoară
globul terestru poartă denumirea de presiune atmosferică sau presiune
barometrică. Aceasta variază cu: altitudinea (datorită greutăţii aerului), cu starea
vremii (dată de deplasarea maselor de aer atmosferic) şi cu poziţia georafică de pe
globul terestru. Variaţia densităţii aerului funcţie de presiune a condus la
necesitatea de a stabili o presiune de referinţă numită presiune normală, aceasta
fiind presiunea corespunzătoare nivelului mării la latitudinea de 45 o temperatura de
0°C şi care are valoarea pN = 760 mmHg = 101325 Pa;
 presiunea absolută pa. Presiunea absolută reprezintă presiunea unui fluid
considerată faţă de zero absolut de presiune. Este presiunea care se utilizează în
toate relaţiile termotehnice;
 suprapresiunea ps. Când în instalaţiile tehnice presiunea absolută este mai mare
decât presiunea atmosferică, diferenta dintre acestea poartă denumirea de
suprapresiune sau presiune manometrică;
 depresiune pv. Când în instalaţiile tehnice presiunea absolută este mai mică decât
presiunea atmosferică, diferenţa dintre acestea poartă numele de depresiune,
subpresiune, vacuum sau presiune vacuummetrică. Vidul, exprimat în procente din
presiunea atmosferica, este: V = 100 [%]
Suprapresiunea şi depresiunea, fiind exprimate în raport cu presiunea atmosferică, se
mai numesc şi presiuni relative.
 presiunea statică pst. Presiunea statică reprezintă presiunea care se exercită pe

suprafaţa plană de separare dintre două mase de fluid aflate în mişcare;
 presiunea totala ptot. Dacă întrun curent de fluid se introduce un obstacol viteza
fluidului devine zero, iar întreaga energie cinetică specifică a fluidului se manifestă
sub formă de presiune. Presiunea din acest punct de oprire (de stagnare) poartă
denumirea de presiuzne totală.
 presiunea dinamică pdin. Presiunea dinamică se defineşte ca diferenţa dintre
presiunea totală şi cea statică dintro secţiune transversală printrun curent de fluid,
pdin=ptot-pst, fiind funţie de viteza w şi densitatea r a fluidului prin relaţia: p din=ρ
Domeniul de măsurare a presiunii în ştiinţă şi tehnică este deosebit de întins. Din
această cauză metodele de măsurare a presiunii sunt specifice numai pentru anumite
intervale de măsurare.
Reglarea presiunii se face cu ajutorul regulatoarelor P pentru reglări simple,

cu regulatoare PI cu bandă de proporţionalitate mare şi constantă de timp de
integrare mică pentru lichide, bandă de proportionalitate mică şi constantă de timp
de integrare mare pentru gaze şi abur, cu regulator PID în cazul în care se doreşte
obţinerea unor performanţe deosebite.
Reglarea automată a presiunii se poate realiza în mai multe moduri, în funcţie de

specificul instalaţiei tehnologice.
Fig. 2.1.
Reglarea
presiunii în
recipiente cu
circulaţie
Reglarea presiunii în recipiente cu circulaţie se poate face prin schemele date în

fig. 2.1.a şi 2.1b. În aceste scheme, cât şi în cele ce urmează, Tr este traductorul, RF –
22
elementul de referinţă (în cazul sistemelor de stabilizare), R – regulatorul iar EE –
elementul de execuţie. În prima schemă, organul de reglare este montat pe conducta de
intrare, iar în a doua schemă – pe conducta de evacuare. Cele mai utilizate scheme de
reglare sunt cu acţiune continuă, cu regulator PI, şi sisteme de reglare bipoziţionale sau cu
acţiune directă (în instalaţii la care nu se cer indicatori de performanţă ridicaţi).
2.2. Exemple de sisteme de reglare automată a presiunii
a) Reglarea presiunii gazelor în conducte se realizează cu scheme de tip aval

sau de tip amonte (fig. 2.2).
Fig. 2.2.
Reglarea
presiunii
gazelor în
conducte
În aceste aplicaţii se utilizează foarte frecvent regulatoarele cu acţiune directă. În

figura 2.3.a şi figura 2.3.b. se prezintă două soluţii des utilizate pentru reglarea presiunii de
aspiraţie a compresoarelor din instalaţiile frigorifice.
Fig. 2.3.
Reglarea
presiunii de
aspiraţie a
compresoarelor
din instalaţiile
frigorifice
b) În schema din figura 2.3.a, presiunea de aspiraţie a compresorului 1 se reglează

bipoziţional, prin cuplarea şi decuplarea motorului de antrenare 2. Dacă presiunea de
aspiraţie scade sub valoarea de basculare în starea “0” a regulatorului bipoziţional se
comandă oprirea motorului. Dacă presiunea creşte peste valoarea de basculare în starea
“1” a regulatorului bipoziţional, se comandă pornirea motorului.
În schema din figura 2.3.b. reglarea presiunii de aspiraţie se face prin recircularea
unei părţi din gazul comprimat. Dacă presiunea tinde să scadă sub valoarea permisă, se
comandă deschiderea organului de reglare şi invers. În aceste aplicaţii se utilizează
frecvent regulatoare cu acţiune directă sau regulatoare specializate cu acţiune indirectă.
Presupunem că în desfăşurarea proceselor fizice, chimice şi microbiologice din reactor,
presiunea p se modifică în funcţie de aportul de căldură din exterior. În aceste condiţii, într-
23
un ciclu de funcţionare a reactorului 1, presiunea se poate modifica prin ajustarea debitului
de agent termic prin mantaua 2 a reactorului.
c) În figura 2.4. este prezentat reglajul presiunii într-un rezervor. La intrarea in rezervor
avem o presiune de intrare, la ieşirea din rezervor presiunea este Pe. Pentru siguranţa
instalaţiei, rezervorul este prevăzut cu o supapă de siguranţă, supapă care are rolul de a
asigura presiunea prescrisă în acel recipient.
Fig. 2.4. Reglarea presiunii Fig. 2.5. Supape de siguranţă
Câteva tipuri de regulatoare şi electroventile sunt prezentate în figura 2.6.
Regulatoare de presiune - Electroventile normal Electroventile duble,

500 mbar, de la 3/8” la închise, cu compacte - 500 mbar, de
DN 150 închidere/deschidere lentă la 3/8” la DN 125
sau rapida, in una sau 2
trepte - 500 mbar, de la
1/4” la DN 200
Fig. 2.6. Regulatoare de presiune - electroventile
24
Fişă de lucru 2.1. Regulator de presiune (hidraulic)
Competenţe vizate:
Obiective vizate:
Această activitate vă va ajuta să realizaţi macheta unei instalaţii de reglare
automată a presiunii pentru o schemă dată.
Durata: 180 minute.
Se montează o instalaţie hidraulică, conform schemei de mai jos (figura 2.7.)

şi planului de lucru (un cilindriu de ridicare trebuie să apese pe o suprafaţă
plană cu o presiune reglată corespunzător).
Figura 2.7.
25
Etape de lucru:
1. Pregătiţi elementele de montaj
2. Montaţi-le conform schemei
3. Efectuaţi controlul montajului
4. Efectuaţi exerciţiul după fişa de lucru
5. Demontaţi instalaţia
6. Pregătiţi verificarea cunoştinţelor
Componente şi echipamente necesare:

1) Grup generator
2) Supapă de limitare a presiunii
3) Distribuitor 4/3
4) Cilindru cu dublu efect şi frânare la cap de cursă
5) Regulator de presiune, cu retur la bazin
6) Supapă de sens
7) Trei manometre
8) Fişă de lucru
9) Verificarea cunoştinţelor
Măsuri de siguranţă:
Motorul electric nu va fi pus în funcţiune decât în prezenţa instructorului. Nu
lucraţi cu mâinile murdare de ulei (risc de alunecare). Defectele nu vor fi
detectate decât dacă instalaţia nu mai este sub presiune. Montarea şi
demontarea instalaţiei se face numai când manometrul indică presiunea zero.
Nici un obstacol mecanic nu trebuie să incomodeze avansul tijei pistonului.
Cerinţe:
1. Reglaţi:
- presiunea pe1 la 2500 kPa (25 bar)
- presiunea pe2 la 1000 kPa (10 bar) şi la 1500 kPa (15 bar)
2. Valorile mărimilor măsurate vor fi completate în tabelele de mai jos.
Reglajul regulatorului de presiune la pe2 = 1000 kPa (10 bar)
Starea cilindrului pe1 pe2 pe3 Comanda Timp,

hidraulic kPa kPa kPa distribuitorului t
(bar) (bar) (bar) s
Avansul pistonului
Finalul cursei de avans -
Revenirea pistonului
Finalul cursei de revenire -
26
Reglajul regulatorului de presiune la pe2 = 1500 kPa (15 bar)
Starea cilindrului pe1 pe2 pe3 Comanda Timp,

hidraulic kPa kPa kPa distribuitorului t
(bar) (bar) (bar) s
Avansul pistonului
Finalul cursei de avans -
Revenirea pistonului
Finalul cursei de -
revenire
Concluzii:
…………………………………………………………………………………………
Fişă de lucru 2.2. Regulator de presiune (pneumatic)
Competenţe vizate:
Obiective vizate:
automată a presiunii pentru o schemă dată.
Durata: 180 minute.
Se montează o instalaţie electro-pneumatică pe un modul didactic conform
schemei date în figura 2.8.
Etape de lucru:
Elementele schemei:
Grup generator Y1 solenoidul valvei y1
K1-contact al bobinei k1 S2-senzor cu rola pentru capat de cursa
K2-contact al bobinei k2 p-presostat
27
K3-contact al bobinei k3 b1-senzor pentru inceputul cursei pistonului
Mod de lucru:
- La acţionarea întrerupătorului 1, electrovalva y1 acţionează asupra
circuitului prin permiterea trecerii agentului motor de la sursă la piston,
pistonul extinzându-se.
-În momentul în care diferenţa de presiune între calea de admisie şi evacuare
a pistonului atinge 6,8 bari, senzorul de presiune diferenţiala acţionează
asupra circuitului, luând semnalul de pe extinderea electovalvei ducând la
retragerea pristonului.
-pentru ca acest sistem să funcţioneze este nevoie de o presiune minimă a
sistemului de alimentare cu agent motor (în acest caz aer comprimat) de 7
bari, presiunea de “operare” poate fi schimbata prin ajustarea senzorului
diferenţial de presiune.
28
Test de autoevaluare
1. Care dintre simbolurile de mai jos corespunde unui regulator de presiune ?
2. Care este rolul unui regulator de presiune într-o instalaţie hidraulică ?

3. Explicaţi funcţionarea unui regulator de presiune, schematizat alăturat, dacă
presiunea creşte în racordul aval.
4. Pistonul mobil al unui regulator de presiune are aria A = 2 cm 2 şi trebuie să se

găsească într-o poziţie de echilibru. Presiunea pe2 fiind de 2000 kPa, care trebuie
să fie forţa elastică N, din resort ?
5. Forţa elastică din resortul unui regulator de presiune este reglată la 250 N.
Calculaţi presiunea pe2, exprimată în kPa. Suprafaţa activă a pistonului are aria A
= 2 cm2.
Autoevaluare:
Nr. Răspuns corect rezultat
întrebare Nesatis- Satis- bine foarte
făcător făcător bine
1 c), d).
2 Asigură fucţionarea agregatului hidraulic ca
o sursă de presiune constantă – stabilizator
de presiune
3 Este schema constructiv-funcţională a unui
regulator de presiune (o supapă de reglare
a presiunii normal-deschisă), care
controlează presiunea din racordul aval –
Pe2 (Y conectat la A), în funcţie de reglajul
şurubului său.
4 N=A* pe2=2*10-4*2000*103=400 N
5 pe2=N/A=250/2*10-4=125*104Pa=1250kPa
Test de evaluare 2
1. În coloana A a tabelului de mai jos sunt prezentate câteva scheme pentru reglarea presiunii,
iar în coloana B sunt enumerate tipurile de scheme. Faceţi asocierea literelor din coloana A cu
cifrele corespunzătoare răspunsului corect din coloana B.
A B
Schema de tip aval pentru

A 1 reglarea presiunii gazelor în
conducte
Schema de tip amonte pentru

B 2 reglarea presiunii gazelor în
conducte
Schema pentru reglarea presiunii

de aspiraţie a compresoarelor
C 3 din instalaţiile frigorifice, prin
cuplarea şi decuplarea motorului
de antrenare
în recipiente cu circulaţie, cu
D 4
reglarea pe conducta de
evacuare

de aspiraţie a compresoarelor
E 5 din instalaţiile frigorifice, prin
circulaţia unei părţi din gazul
comprimat

F 6 în recipiente cu circulaţie, cu
reglarea pe conducta de intrare
2. Se consideră schema din figura de mai jos, utilizată pentru reglarea automată a presiunii unui
fluid la o valoare prescrisă pn.
a. Identificaţi în schemă elementul de
execuţie.
b. Precizaţi tipul elementului de

execuţie.
c. Analizaţi funcţionarea schemei când

presiunea lichidului din conductă
creşte peste valoarea pn.
3. Având date figurile de mai jos, specificaţi denumirea elementului de execuţie, precum şi tipul
motorului de execuţie.
a) b) c)
4. În figura alăturată este reprezentat un sistem de control automat
a) Completaţi figura cu mărimile specifice fiecărei săgeţi, specificând denumirea mărimii

b) Specificaţi destinaţia unui sistem de control automat
c) Enumeraţi trei operaţii realizate de dispozitivul de control automat
Evaluare :
1. A- 4, B-5, C-1, D- 2, E-3, F-6

5x3=15 puncte
2 a) Elementul de execuţie este format din elementele 6, 7, 8
6 – cilindru
7 – piston cu două feţe active
8 – clapetă de închidere
4x3=12 puncte
b) Elementul de execuţie este neelectric: hidraulic
3 puncte
c) Când presiunea lichidului din conductă creşte peste valoarea nominală p n, membrana
1 se deplasează în sus, comprimă resortul 2 şi punctul A se deplasează în A 1, B în B1,
31
C în C1, pistonul 7 se deplasează în jos şi clapeta 8 obturează secţiunea de trecere a
fluidului din conductă. În acest fel presiunea p scade până ajunge la presiunea normală
pn şi elementul 4 revine în poziţia iniţială.
8 puncte
3 – a – element de execuţie cu membrană; b – motor de execuţie pneumatic cu o faţă
activă; c - Motor de execuţie pneumatic cu ambele feţe active.
3x4=12 puncte
4.
a) I – informaţii transmise operatorului;
Xm – mărime de execuţie;
Xp – mărime perturbatoare;
Xe – mărime de ieşire.
4x4=16 puncte
b) Sistemele de control automat realizează supravegherea instalaţiei automatizate IA,
prin transmiterea la dispozitivul de automatizare, numit şi dispozitiv de control
automat, a tuturor mărimilor măsurabile din instalaţie, care prezintă interes din punct de
vedere tehnologic.
10 puncte
c) Operaţiile realizate de dispozitivul de control automat pot fi: măsurarea mărimilor,
înregistrarea acestora, integrarea (totalizarea) unor mărimi - debit, energie - într-o
perioadă dată, compararea cu anumite limite de funcţionare normală şi semnalizarea -
acustică sau optică - a depăşirii acestor limite, calculul unor bilanţuri şi al unor
indicatori sintetici privind funcţionarea instalaţiei tehnologice, cum sunt: bilanţuri
materiale şi de energie, consumuri specifice, randament.
14 puncte
32
TEMA NR 3. Acordarea parametrilor regulatorului într-
un sistem de reglare automată a nivelului
- Schema bloc a unui SRA pentru reglarea presiunii
- Legi de reglare.
Fişa de documentare 3. SRA pentru reglarea nivelului

3.1. Reglarea nivelului
Nivelul unui lichid reprezintă cota suprafeţei libere a lichidului dintro

incintă şi reflectă volumul, masa unui lichid reţinut în incinta respectivă.
Nivelul se măsoară în unităţi de lungime. Valoarea lui este indicată în
raport cu un nivel de referinţă. Măsurarea nivelului poate fi continuă, atunci
când evaluarea măsurandului se face în permanenţă sau în puncte, atunci
când se urmăreste doar atingerea unor nivele critice ale nivelului.
Metodele de măsurare pot fi directe în cazul în care se determină
lungimea substanţei a cărei nivel se măsoară sau indirecte, când nivelul se
determină prin intermediul unor mărimi intermediare, ca: presiunea, masa,
atenuarea unei radiaţii etc. Măsurarea nivelului presupune cunoaşterea unor
date suplimentare privind relaţia nivel — volum, densitate.
În general reglarea nivelului nu cere o precizie ridicată a modalităţii de
menţinere a nivelului la anumite cote. Din aceasta cauză regulatoarele
bipoziţionale sunt cele mai des utilizate. Depinde de instalaţia tehnologică în
care se impune păstrarea nivelului şi în ce condiţii acest nivel trebuie
menţinut.
D e r e g u l ă v i
Figura. 3.1. Reglarea nivelului: 1 – regulatoare R; 2 – electropompe; M –

măsură.
proporţională cu diferenţa debitelor de intrare şi ieşire şi invers proporţională
cu suprafaţa rezervorului. Acest lucru permite utilizarea unui regulator
continuu de tip P.
33
De reţinut:
 Regulatoarele folosite pentru nivel sunt de tip P şi PI.
 La regulatoarele P se reduce apreciabil suprareglajul, conduce
la un timp tranzitoriu tr scurt, dar introduce o eroare staţionară
mare.
 La regulatoarele PI se anulează eroarea staţionară la intrare
treaptă, însă apare un suprareglaj mai mare decât la regulatorul
P, şi la o valoare mare a timpulul tranzitoriu tr.
3.2. Exemple de sisteme de reglare automată a nivelului

a) Schemele cele mai utilizate pentru reglarea automată a nivelului
sunt date în figura 3.2.a şi 3.2.b. Dacă acţiunea perturbatoare este variaţia
debitului de ieşire, organul de reglare se montează pe conducta de intrare
(fig. 3.2.a). Dacă acţiunea perturbatoare este variaţia debitului de intrare,
organul de reglare se montează pe conducta de ieşire (fig. 3. 2.b). Cele mai
utilizate sisteme de reglare sunt cele cu acţiune continuă (regulator de tip PI
sau P), precum şi sistemele de reglare bipoziţionale.
La recipientele sub presiune, variaţia nivelului se poate produce datorită
variaţiilor bruşte ale presiunii. În aceste situaţii este recomandabilă utilizarea
schemei de reglare automată din fig. 3.2.c.
În această schemă există o buclă de reglare a debitului de evacuare,
formată din traductorul de debit Tr2, regulatorul R2 şi elementul de execuţie
EE. Mărimea de intrare pentru regulatorul R2 este dată de regulatorul de nivel
R1, pe baza informaţiilor primite de la traductorul de nivel Tr1 şi de la elementul
de referinţă Rf.
Figura. 3.2. Reglarea automată a nivelului.
Dacă presiunea p creşte brusc, debitul de evacuare tinde să crească. În

consecinţă, regulatorul de debit reacţionează imediat, dând comanda de
micşorare a debitului de evacuare, înainte ca nivelul să varieze în mod
substanţial. Dacă perturbaţia constă într-o creştere a debitului de intrare,
regulatorul de nivel R1 impune o mărime de intrare mai mare la regulatorul de
debit R2. În acest fel, bucla de reglare a debitului realizează creşterea impusă
a debitului de evacuare, astfel încât nivelul să se stabilească la valoarea
prescrisă. Un asemenea sistem de reglare automată, în care o buclă
34
principală subordonează o buclă de reglare interioară, se numeşte sistem de
reglare în cascadă.
Figura. 3.3. Reglarea nivelului de lichid într-un rezervor.
b) Reglarea nivelului apei la o secţie de cazane dintro oţelărie

În schema de funcţionare a cazanelor, degazorii în număr de doi au rolul de
a alimenta cu apă de răcire (demineralizată) cazanele aferente celor trei
convertizoare în care se elaborează oţelul. Nivelul maxim al degazorilor este
de 2000 cm3
Figura 3.4. Schema de

reglare automată a
nivelului apei în degazori
la o secţie de cazane
35
În timpul elaborării şarjei de oţel, apa din cazan se transformă în abur care
este debitat în conductele de abur din magistrala combinatului, fiind necesară
alimentarea cu apă a cazanului, din degazori, nivelul apei din degazori
scăzând.
Pentru buna funcţionare a instalaţiei este necesară menţinerea continuă a
unui nivel constant care se încadrează între 1100 ± 1800 cm 3. Menţinerea
constantă a nivelului se realizează cu ajutorul acestei scheme de reglare
automată care funcţioneaza astfel:- măsurarea nivelului este realizată cu
ajutorului traductorulul de presiune diferenţăială TR” alimentat cu 30 Vc.c. de
sursa “FE100” indicat de aparatul indicator “Al” şi înregistrat cu înregistratorul
electronic “ELR45”. De asemenea înseriat în bucla de măsură este şi
regulatorul tripoziţional “ELX1 76” care are rolul de a comanda la ieşire
elementul de execuţie. Domeniul de măsură al traductorului este de 4÷20 mA.
- regulatorului i se va prescrie cu ajutorul dispozitivelor de prescriere limita
inferioară şi limita superioară respectiv 1100 ÷ 1800 cm 3
- când nivelul apei din degazor va scădea sub 1100 cm 3, la bornele de ieşire
ale regulatorului se va face contactul Cl-L1, care comandă releul d1.
Contactul releului dl se află în schema de comandă a unei electrovane care
va primi comandă de deschidere prin cuplarea lui d1. Electrovana
deschizându-se se realizează alimentarea cu apă a degazorilor. Când nivelul
măsurat cu ajutorul traductorului va atinge 1800 cm 3 adică valoarea maximă
prescrisă la regulator, la bornele acestuia se va realiza contactul C2 - L2 care
va cupla releul d2. Contactul releului d2 va da comandă de închidere a
electrovanei astfel oprinduse alimentarea cu apă a degazorului.
36
Fişă de lucru 3.1. Regulator de nivel
Competenţe vizate:
Obiective vizate:
automată a nivelului pentru o schemă dată.
Durata: 180 minute.
Tipul activităţii: lucrare de laborator în grupe de elevi
Se dă schema electrică:
Figura 3.5. Automat pentru bazine
37
Lista componentelor:
R1- 47kΩ R5- 47kΩ

R2- 47kΩ R6- 4,7kΩ
R3- 437kΩ R7- 47kΩ
R4- 4,7kΩ R8- 4,7kΩ
R9- 10kΩ T2- BC 547
T1- BC 547 T3- BC 547
Releu electromagnetic 12V; Sursa cc 12V
Elementele sensibile care intră în contact cu apa şi transmit semnalul de

deschidere sau de închidere a electroventilului sunt două detectoare rezistive
identice. Unul este montat pentru detectarea nivelului superior, celălalt pentru
detectarea nivelului inferior. Ambele detectoare sunt conectate cu un braţ la
borna plus a sursei de alimentare, iar celălalt, prin intermediul rezistoarelor R1
şi R2, la bazele tranzistoarelor T1 şi T2. Schema (fig. 3.5.) este alimentată de
Ia o sursă de 12V şi consumă în regim de repaus un curent de circa 5mA, iar
în regim de functionare (când se pompează apă în bazin) un curent de circa
8OmA, consum cerut de releul ReI.1.
Figura 3.6. sistem de

măsurare a nivelului cu
traductor cu imersor:
LT – traductor de nivel;
LR – înregistrator de nivel;
mA –miliampermetru;
P – pompa centrifugă;
RR – robinet de reglare;
1 – supapă:
2 – scală gradată
Se alimentează adaptorul traductorului de nivel LT şi aparatul înregistrator LR

cu energie de la reteaua de 220V. După ce se închide supapa de scurgere a
lichidului din vasul superior se pornete pompa P şi se menţine în funcţiune
până când nivelul din vasul superior depăşeşte domeniul de măsură al
traductorului (I > 10mA). Nivelul de lichid va fi citit pe tubul de sticlă gradat, iar
curentul I generat de traductorul de nivel va fi citit la miliampermetrul mA. Se
vor efectua circa zece măsurări care vor fi trecute în tabel.
38
Cerinţe:
Se va întocmi un referat care va conţine:

a) Identificarea tipurilor de tranzistoare utilizate în schema “Automat pentru
bazine”.
b) Explicarea funcţionării schemei electrionice.
c) Identificarea elementelor componente ale traductorului de nivel cu
imersor utilizat.
d) Determinarea caracteristicii statice a traductorului studiat şi încadrarea
acestuia într-o clasă de precizie.
Datele vor fi consemnate întrun tabel de forma:
Nr. h Imăsurat Iideal ΔI = Imăsurat – Iideal

măsurări [mm] [mA] [mA] [mA]
unde:
- Imăsurat este valoarea măsurată a curentului,
- Iideal este valoarea curentului corespunzätoare caracteristicii statice ideale a
traductorului de nivel studiat.
e) Determinarea clasei de precizie cu relaţia:
CP ≥ I εmax I unde: εmax este eroarea normată maximă
calculată cu relaţia
εmax = 100 ΔImax / D D fiind domeniul de măsurat.
39
Fişă de lucru 3.2. Realizarea unui sistem de reglare automată a
nivelului
Competenţe vizate:
Obiective vizate:
Această activitate vă va ajuta să realizaţi montajul unui SRA pentru reglarea
nivelului
Durata: 120 minute.
Aparate necesare : modulul de lucru electropneumatic (FESTO, calculatoare,

soft didactic)
Descrierea lucrării :
-la acţionarea intrerupătorului principal distribuitorul electro-pneumatic,

resprectiv electrovalva y1 va primi un semnal (+12v) care va permite agentului
motor să actioneze extinderea primului piston.
- Senzorul motat la extinderea maxima a pistonului va trimite un semnal
distribuitorului electro-pneumatic care să deschidă electrovalva y2, agentul
motor acţionând extinderea pistonului 2.
- Senzorul inductiv va trimite semnal electrovalvei y3 aparţinând celui de-al
treilea distribuitor iar pistonul 3 se va extinde.
- La cursa maximă a pistonului 3 este montat un sensor capacitiv legat în
circuit astfel încât să acţioneze asupra acestuia prin retragerea tuturor
pistoanelor îin poziţia iniţială.
- Procesul se repeată până în momentul acţionării întrerupătorului principal
care va opri instalaţia.
Mod de lucru:
- realizaţi conexiunie electrice şi pneumatice conform schemei din
figura 3.7.
- realizaţi simulări cu programul FluidSIM utilizând diferiţi senzori
de nivel (deplasare).
40
Nr
. Competenţe vizate Punctaj Observaţii
crt
schemei 30
marcajelor.
încălzirea termistorului şi apoi răcirea
acestuia

41
TOTAL PUNCTAJ 100
Test de evaluare 3
I. Pentru fiecare dintre itemii de mai jos scrieţi litera corespunzătoare
răspunsului corect:
1. Orice regulator va conţine următoarele elemente componente:
a) amplificatorul, elementul de reacţie secundară şi elementul de
comparare secundară;
b) amplificatorul, elementul de execuţie şi elementul de comparare
secundară;
c) traductorul, elementul de execuţie şi instalaţia tehnologică.
d) amplificatorul, elementul de reacţie secundară şi adaptorul.
2. Într-un sistem automat mărimea care se aplică la intrarea regulatorului
automat se numeşte:
a) eroare;
b) mărime de referinţă;
c) mărime de execuţie;
d) mărime comandă.
3. Mărimea de comandă se obţine la ieşirea:
a) elementului de execuţie;
b) instalaţiei tehnologice;
c) traductorului;
d) regulatorului automat.
4. În funcţie de viteza de răspuns regulatoarele automate pot fi:
a) electronice, pneumatice, hidraulice sau mixte;
b) directe sau indirecte;
c) unificate şi specializate;
d) lente şi rapide.
5. Regulatoarele automate se pot clasifica în regulatoare electronice,
pneumatice, hidraulice, electromagnetice dacă se are în vedere:
a) caracteristicile constructive;
b) tipul acţiunii;
c) sursa de energie;
d) agentul purtător de semnal.
II. Transcrieţi pe foaie litera corespunzătoare fiecărui enunţ, şi notaţi în dreptul ei

litera A, dacă apreciaţi că enunţul dat este adevărat, sau litera F, dacă apreciaţi că
enunţul este fals.
1. Dispozitivul de automatizare se compune din elementul de prescriere, element de
comparaţie, element de amplificare, element de execuţie şi element de corecţie;
2. Traductoarele rezistive se bazează pe variaţia rezistenţei unui rezistor, iar relaţia
care permite determinarea parametrului rezistiv este:
3. Traductorul generator transformă mărimea de măsurat direct într-o tensiune
electrică, fără a mai fi nevoie de o sursă suplimentară;
4. Elementul de execuţie reprezintă partea prin care dispozitivul de automatizare
acţionează asupra instalaţiei tehnologice;
5. Motoarele de curent continuu folosite ca elemente de execuţie sunt cele cu
excitaţie mixtă.
42
III. În figura alăturată se prezintă un sistem de reglare automată:
a. precizaţi mărimea reglată şi

identificaţi părţile componente notate
cu 1, 2, 3, 4.
b. explicaţi funcţionarea sistemului

identificând pe rând mărimile ce se
reglează.
c. Identificaţi traductorul şi elementul

de execuţie al sistemului de reglare
automată din figură.
IV. Traductorul din

figură este utilizat
pentru măsurarea
nivelurilor.
Armăturile sale sunt egale şi au dimensiunile a·b, iar distanţa dintre armături
este constantă şi egală cu d.
a) Precizaţi tipul traductorului, în funcţie de următoarele două criterii:
a1) tipul condensatorului
a2) mărimea variabilă
b) Calculaţi capacitatea condensatorului în fiecare dintre cele două situaţii
prezentate în figură.
c) Determinaţi relaţia de dependenţă dintre capacitatea condensatorului şi
variabila independentă x [0, d] pentru a argumenta utilizarea traductorului la
măsurarea deplasărilor.
d) Pentru domeniul de variaţie precizat, al variabilei x, corelaţi valorile care se
obţin pentru x = 0 şi x = d, cu valorile calculate la punctul b)
e) Reprezentaţi grafic dependenţa C(x). Ce fel de dependenţă există între
capacitatea C şi deplasarea x ?
43
Rezolvare :
I. 1 – a; 2 – a; 3 – d; 4 – d; 5 – d. 5x3=15 puncte
II. 1 – A; 2 – F; 3 – A; 4 – A; 5 – F. 5x3=15 puncte
III. a) - Mărimea reglată este nivelul lichidului într-un rezervor. Părţile componente: 1-
traductor; 2 – element de comparare; 3 – regulator automat; 4 – element de execuţie.
5x3=15 puncte
b) Variaţia nivelului în rezervor este sesizată de traductorul 1 şi determină o variaţie a
mărimii de reacţie la ieşirea din traductor. Mărimea de reacţie intră în elementul de
compararea 2, este comparată cu mărimea de intrarea şi rezultă mărimea de
acţionare (eroarea) care intră în regulatorul 3. Regulatorul automat 3 prelucrează
mărimea de acţionare (eroarea) şi elaborează mărimea de comandă a elementului de
execuţie 4, care prin intermediul robinetului modifică debitul de lichid prin conducta de
alimentare, în aşa fel încât nivelul să se stabilească la valoarea prescrisă.
15 puncte
c) Traductorul este elementul - 1
Elementul de execuţie este - 4 2x4=8 puncte
IV.
a1) condensator plan; a2) cu distanţa (dintre armături) variabilă 2 puncte
b) Ca = ; Cb = 5 puncte
c) C(x) = 5 puncte
d) pentru x = 0, C(x) = = Ca; pentru x = d, C(x) = = Cb

5 puncte
e) 5 puncte
C(x)
Ca
Cb
x
0 a/2
Dependenţa este neliniară (hiperbolă), descrescătoare .

un sistem de reglare automată a debitului
- Schema bloc a unui SRA pentru reglarea debitului.
- Legi de reglare.
Fişa de documentare 4. SRA pentru reglarea debitului

4.1. Măsurarea debitului
Măsurarea debitului este legată de curgerea unui fluid. Dacă curgerea

este constantă în funcţie de timp, ea se numeşte curgere laminară, iar dacă
este variabilă în timp este curgere turbulentă.
Curgerea este caracterizată prin viteza de curgere sau debitul. Debitul
poate fi:
 debit volumic Qv dacă se defineşte ca fiind volumul ce trece printro
sectiune S a conductei în unitatea de timp:
Qv = V/t = u · S [m3/s, m3/h, l/s etc.]
 debit masic Qm - reprezentând masa fluidului ce trece prin secţiunea

conductei în
unitatea de timp:
Qm = m/t = ρ·u·S = ρ·Qv [Kg/s, Kg/h],

unde ρ este densitatea fluidului.
Atât Ia măsurarea vitezei, cât şi a debitului prezintă importanţă

caracteristicile lichidului: caracterul curgerii, vâscozitatea, transparenţa,
temperatura, conţinutul de impurităţi, existenta suspensiilor etc., caracteristici
ce stabilesc metoda de măsurare.
Măsurarea debitului fluidelor se poate realiza ca urmare a modificării curgerii
prin intermediul unui corp fizic sau prin intermediul unor fenomene care sunt
influenţate de curgere.
Funcţionarea debitmetrelor cu strangulare se bazează pe legea lui Bernoulli

privind curgerea lichidelor
Figura 4.1.
Debitmetrul
cu strangulare
(strangulare fixă
sau variabilă)
45
Principiul de funcionare a debitmetrelor cu strangulare fixă rezultă din
figura 4.1. Prin conducta de secţiune A1 circulă un fluid cu viteza u1; conducta
este prevăzută cu o strangulare de arie A2, în care viteza fluidului este u 2.
Cele mai răspândite tipuri de dispozitive de strangulare sunt diafragma,
duza şi tubul Venturi (fig. 4.2).
Diferenţa de presiune p1 — p2, numită şi cădere de presiune reziduală,
este maximă pentru diafragme şi minimă pentru tuburile Venturi, însă ultimele
perturbă mai puţin procesul de curgere.
Figura 4.2. Dispozitive de strangulare
a) Diafragmă b) Duză c) Tub Venturi
Toate traductoarele folosite Ia debitmetrele cu strangulare variabilă sunt

construite astfel încât păstrează constantă căderea de presiune prin
intermediul unui plonjor ce se poate deplasa în interiorul fluidului. 0 variantă a
acestui tip de traductor o reprezintă rotametrul.
Figura 4.3.
Rotametrul
46
Rotametrele sunt aparate utilizate pentru măsurarea debitului lichidelor
şi gazelor pe baza deplasării unui plutitor în interiorul unui tub tronconic
gradat, dispus vertical cu secţiunea mică jos, prin care circulă fluidul de
măsurat. Rotametrul este un debitmetru cu diferenţa constantă de presiune şi
plutitor rotativ. Se utilizează mult în medicină, laboratoare, industria
alimentară, dar în special în industria petrochimicăşi oriunde trebuie
controlate continuu debitele de lichide sau qaze.
Componentele rotametrulul (fig. 4.3) sunt tubul tronconic şi plutitorul (flotorul,
imersorul). Plonjorul este plasat întrun tub de formă conică prin care circulă
fluidul al cărui debit se măsoară. Asupra lui va acţiona, în afara greutăţii G şi a
forţei arhimedice Fa, o forţă dinamică ascensională Fas care este proporţională
cu pătratul vitezei de curgere u.
Debitmetrele electromagnetice măsoară viteza de deplasare a fluidelor
bune conducătoare de electricitate, principiul lor de funcţionare bazându-se
pe legea inducţiei.
Figura 4.4. Debitmetrul electromagnetic 1
Debitmetru electromagnetic prezentat în figura 4.4. masoară debite şi volume

conducătoare de curent electric. Aceste debitmetre nu conţin piese mecanice
în mişcare, astfel lichidul nu va lovi nici o obstrucţie în timp ce curge. Aceasta
permite evitarea posibilelor daune provocate de elemente solide în lichid.
Partea internă a senzorului de măsurare este izolată electric. Lichidul
prelucrat nu este niciodată în contact cu materialul senzorului sau cu
materialul flanşei (aceasta permite măsurarea oricarui tip de lichid compatibil
cu garnitura internă). Posibilitatea de instalare în aproape fiecare poziţie
împreună cu pierderea de presiune extrem de joasă, face utilizarea acestui
model potrivită pentru cele mai diverse sectoare: chimic, hârtie, industria
alimentară şi hidraulică.
1
sursa: http://www.bmeters.com/ProdCard2.asp?PID=MAG-C
47
Contoarele sunt debitmetre utilizate pentru măsurarea volumului de lichid.
Contoarele pentru apă potabilă se numesc apometre şi pot fi:
 contoare volumetrice;
 contoare de viteză.
Contoarele volumetrice măsoară direct debitele de apă prin umplerea şi
golirea succesivă a unor compartimente ale aparatului de capacitate
determinată. Dispozitivul de înregistrare a aparatului indică volumul de apă
după fiecare fază de umplere şi golire.
Figura 4.5. Contoare

volumetrice
Contoarele de viteză:
- Se utilizează pentru nevoile casnice şi măsoară volumul de apă
ce trece prin aparat, funcţie de viteza apei.
- Citirea apometrelor: apometrul din prima figură înregistrează
consumul de apă, care se citeşte pe ecran. Apometrul din figura
a doua indică consumul de apă, iar citirea se face însumând
indicaţiile de pe ecran.
Figura 4.6. Contoare de viteză (apometre)2
4. 2. Reglarea debitului
a) În figura 4.7. este reprezentat un proces tehnologic în care trebuie să se
asigure un debit Ia presiunea p1 întrun recipient R şi un altul a presiunea p2
diferită de p1, la ieşirea instalaţiei. Cu cât diferenţa dintre presiuni este mai
mare, cu atât regliarea se poate realiza mai uşor şi performanţele sunt mai
ridicate.
i0=q0
m
P2 RA D
PC
2 P1
sursa: Măsurarea debitului
P3 P4
r Debitul Q
48
Figura 4.7. reglarea debitului
Regulatoarele folosite sunt de tip PI, datorită capacitaţii lui de a anula
eroarea staIionară Ia intrare treaptă.
Debitul Ia presiunea p2, obţinut Ia ieşirea din pompa centrifugä PC, este
reglat de regulatorul automat RA care acţionează ventilul reglabil (robinetul) r.
Referinţa este i0 = q0. Măsurarea parametrului reglat, debitul Q, Ia ieşire, Ia
presiunea p4 este realizată de debitmetrul D. Se obţine o reglare bună cu cât
căderea de presiune ∆p = p2 — p1 este mai mare.
Schemele de reglarea automată a debitului fluidelor în conducte se aleg
în funcţie de modul de alimentare a conductelor.
b) Atunci când se utilizează pompe centrifuge sau când alimentarea

conductelor se face prin cădere liberă sau de la un recipient sub presiune,
schema utilizată este cea din figura 4.8.
Se remarcă faptul că organul de reglare este montat chiar pe conducta
în care se reglează debitul. Organul de reglare este astfel comandat de
regulator, prin intermediul elementului de execuţie, încât prin ajustarea
rezistenţei hidraulice pe care o introduce în circuitul fluidului, debitul prin
conductă să se păstreze la o valoare prescrisă. Cele mai utilizate sisteme de
reglare automată de acest fel sunt sistemele cu acţiune continuă, cu regulator
PI.
a) b)
Fig. 4.8. Reglarea debitului
Dacă alimentarea conductei se face de la o pompă cu debit constant,
utilizarea unui organ de reglare pe conductă, ca în schema din figura 4.8.a, nu
49
permite ajustarea debitului, în scopul obţinerii unei valori dorite a acestuia. În
acest caz, ajustarea la valoarea prescrisă a debitului în conductă se poate
face prin recircularea unei părţi din fluidul de la ieşirea pompei. Schema bloc
a sistemului de reglare automată este dată în figura 4.8.b. Dacă traductorul
sesizează o creştere a debitului faţă de valoarea prescrisă, regulatorul E
comandă mărirea debitului recirculat, astfel încât debitul prin conducta pe
care este montat traductorul să revină la valoarea impusă.
50
Fişă de lucru 41. Regulator de debit cu două căi
Competenţe vizate:
Obiective vizate:
automată a debitului conform unei scheme date.
Durata: 180 minute.
Se montează o instalaţie hidraulică, cu scopul realizării unui debit volumic

predeterminat, care trebuie să rămână constant, conform schemei de mai jos.
Măsurătorile trebuie să demonstreze că regulatorul de debit cu două căi
satisface criteriile funcţionale impuse.
51
Etape de lucru:
Componente şi echipamente necesare:

1) Grup generator
2) Regulator de debit cu două căi
3) Supapă de limitare a presiunii
4) Robinet de reglare
5) Trei manometre
6) Rezervor gradat de măsură, cu robinet de izolare
7) Cronometru
8) Fişă de lucru
Măsuri de siguranţă:
Motorul electric nu va fi pus în funcţiune decât în prezenţa instructorului. Nu
lucraţi cu mâinile murdare de ulei (risc de alunecare). Defectele nu vor fi
detectate decât dacă instalaţia nu mai este sub presiune. Montarea şi
demontarea instalaţiei se face numai când manometrul indică presiunea zero.
Cerinţe:
Reglaţi:
- presiunea pe3 la 2500 kPa (25 bar), robinetul de reglare fiind închis
- regulatorul de debit cu două căi şi pe2, după valorile trecute în tabelul
de mai jos, prin manevrarea robinetului de reglare
Completaţi în tabelul de mai jos următoarele date, inclusiv unităţile de măsură
lipsă:
- presiunea pe1, exprimată în kPa, sau bar
- presiunea pe2, exprimată în kPa, sau bar
- căderea de presiune pe regulatorul de debit cu două căi ptot,
exprimată în kPa, sau bar.
Trasaţi diagrama debit – cădere de presiune. Se recomandă ca timpii

cronometraţi să fie 10, 15 sau 20 s, la alegere.
Relaţiile de calcul pentru căderile de presiune şi pentru debit sunt

următoarele:
ptot = pe1 - pe3
p = pe1 - pe2
Q = V/t
52
Regulatorul de debit în poziţie Regulatorul de debit în poziţie minimă
mediană
pe1 pe2 pe3  pto V t Q pe1 pe2 pe3  pto V t Q
p t l s l/ p t l s l/
min min
500 500
(5) (5)
100 100
0 0
(10) (10)
150 150
0 0
(15) (15)
200 200
0 0
(20) (20)
250 250
0 0
(25) (25)
∆P tot
Concluzii :
………………………………………………………………………………………
53
Test de evaluare 4
A. CompIetaţi spaţiiIe libere:
1. Debitul volumic se defineşte ca fiind ........(1).... ce trece printro sectiune S

a conductei în unitatea de timp.
2. Principiul de funcţionare al .......(2).... se bazeazä pe legea inducţiei.
3. Rotametrul este un ........(3)........... cu diferenţa constantă de presiune şi plutitor
rotativ.
4. Funcionarea ..........(4)....... cu strangularea secţiunii se bazeazä pe legea lui
Bernoulli.
5. Regulatoare de tip.. ...(5).... sunt folosite pentru reglarea debitului.
B. StabiIii valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:
1. Regulatoarele de tip P sunt folosite datorită capacităţii lor de a anula eroarea

staţionară Ia intrare treaptă.
2. Debitul volumic reprezintă masa fluidului ce trece prin secţiunea conductei în unitatea
de timp.
3. Debitmetrele electromagnetice măsoară viteza de deplasare a fluidelor bune
conducătoare de electricitate
C. Enunţaţi principiul de măsurare folosit Ia debitmetrele cu strangulare fixă.
Răspuns:
A.
1. volumul de fluid;
2. debitmetrelor electromagnetice;
3. debitmetru;
4. debitmetrelor;
5. PI.
B. 1 – F; Regulatoarele de tip PI sunt folosite datorită capacităţii lor de
a anula eroarea staţionară Ia intrare treaptă.
2 - F; Debitul volumic reprezintă volumul fluidului ce trece prin
secţiunea conductei în unitatea de timp.
3 – A.
un sistem de reglare automată a umidităţii
- Schema bloc a unui SRA pentru reglarea umidităţii
- Legi de reglare.
Fişa de documentare 5. SRA pentru reglarea umidităţii

1.2. Măsurarea umidităţii
„Condensul este o dovadă indirectă de existenţă a unei umidităţi ridicate !!!” 3
Umiditatea este cantitatea de vapori de apă conţinută într-un eşantion

de aer. Există trei moduri de a exprima umiditatea: umiditatea absolută,
umiditatea relativă şi umiditatea specifică.
Modificările suferite de mărfuri datorită variaţiei umidităţii aerului sunt

extrem de variate, putând afecta aproape orice categorie de produse. Un
efect foarte important al creşterii umidităţii aerului este sporirea masei
produselor higroscopice, în timp ce scăderea umidităţii aerului va antrena o
pierdere de masă din partea produselor higroscopice (la fructe şi legume, dar
şi la fibre textile).
Se consideră că la o presiune normală şi la temperatura de 20 oC,
cantitatea de vapori de apă este maxim 17,5 g/m 3, această valoare
3
sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Umiditate
55
reprezentând umiditatea absolută a mediului ambiant (în condiţiile de climă
specifice ţării noastre). În ceea ce priveşte umiditatea relativă a mediului
ambiant, aceasta poate lua valori între 63 şi 67 %. Tot în contextul umidităţii
aerului se determină şi punctul de rouă, adică temperatura la care saturarea
aerului cu vapori de apă atinge punctul maxim, urmarea fiind apariţia
condensului (picături fine de apă) la suprafaţa unor produse.
Din punctul de vedere al afinităţii faţă de vaporii de apă, produsele pot
fi mai mult sau mai puţin higroscopice. Produsele pulverulente şi granulare
higroscopice (materiale de construcţii, detergenţi, făinuri vegetale, cafea
măcinată etc.) pot suferi aglomerări sub formă de bulgări, unele cu urmări
ireversibile, datorită legării chimice a apei. Fibrele textile - mai ales cele
naturale – sunt foarte sensibile la variaţiile umidităţii, fiind remarcate variaţii
dimensionale importante, concomitent cu afectarea principalelor proprietăţi
mecanice. Scăderea umidităţii aerului din spaţiul de depozitare afectează
produsele din lemn,
remarcându-se apariţia unor contrageri (crăpături de uscare) pe suprafaţa
produselor din lemn, dezlipirea furnirelor etc.
Factorii de mediu ai spaţiilor de depozitare care contribuie la o buna
păstrare a mărfurilor alimentare sunt: temperatura, umiditatea şi compoziţia
aerului, circulaţia aerului, lumina solară şi alte radiaţii la care pot fi expuse
produsele. Orice fluctuaţie de temperatură influenţează negativ umiditatea de
echilibru a unor produse alimentare, deoarece prin contact cu mediul
înconjurător, între apa din alimente şi umiditatea mediului înconjurător apare
un transfer, având drept consecinţă uscarea sau umectarea produselor, deci,
se poate spune că acţionează direct asupra stabilităţii şi calităţii lor în timpul
depozitării. Determinarea cantităţii de vapori din atmosferă prezintă o
importanţă practică deosebită. De cantitatea de vapori aflată într-o unitate de
volum (1 m3) de aer atmosferic, depind o serie întreagă de fenomene, cum ar
fi viteza de evaporare a apei, formarea ceţii, norilor etc., fenomene studiate de
meteorologie.
Higrometria se ocupă cu măsurarea cantităţii de vapori de apădin atmosferă.
Aceste măsurători se pot face pe două căi:
 Se măsoară masa m a vaporilor de apă conţinuţi într-un volum dat V
de aer atmosferic;
 Se determină presiunea actuală pv a vaporilor de apă din atmosferă.
Aparatele pentru măsurarea umidităţii atmosferice, numite higrometre, se
împart în mai multe categorii după fenomenele pe care se bazează:
1. Higrometrele cu fir de păr se bazează pe proprietatea părului
degresat de a se lungi când absoarbe vapori de apă.
56
Fig.5.1. Higrometru cu fir de păr 4
Higrometrele cu fir de păr (Fig.5.1) sunt aparate care indică direct

valoarea umiditatii aerului la un moment dat. Se bazează pe principiul
modificării lungimii unui material higroscopic (fir de păr degresat), în funcţie de
variaţiile umidităţii aerului. Modificările lungimii firului de păr sunt transmise
printr-un resort la un ac indicator, care se deplasează în faţa unui cadran
etalonat în valori ale umidităţii relative a aerului, de la 0....100%.
2. Higrometrele chimice sunt bazate pe absorbţia vaporilor de apă

dintr-un volum cunoscut de aer, cu ajutorul unor substanţe chimice.
2. Higrometrele de condensare (Higrometrul Aluard, fig.5.2) se bazează pe

determinarea punctului de rouă (de aburire). Răcind un corp în atmosferă,
el se va aburi la temperatura pentru care presiunea valorilor saturaţi este
egală cu presiunea actuală a vaporilor de apă.
T
P
Fig.5.2.
Higrometrul
Aluard A
B
r2
r1
Higrometrul Aluard este alcătuit dintr-un rezervor metalic A în jurul

căruia se află o placă metalică B. Atât suprafaţa rezervorului A cât şi a plăcii B
sunt lustruite identic pentru ca prin diferenţa de reflexie a luminii să se poată
observa cea mai mică aburire. Rezervorul are la partea superioară o pâlnie P
pe unde se toarnă eterul, un termometru T şi două tuburi cu robinetele r 1 şi r2 ,
unul la stânga şi altul la dreapta. Prin tubul din dreapta suflăm aer ca să
mărim viteza de evaporare a eterului şi astfel temperatura lui să scadă. Tubul
al doilea serveşte pentru ieşirea vaporilor de eter.
3. Psihrometrele sunt bazate pe viteza de evaporare a apei care depinde de

deficitul higrometric.
4
sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Higrometru
57
www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr07
Fig.5.3.Psihrometrul cu aspiraţie Assmann
1- bulb uscat de temperatura, 2- bulb umed de temperatura, 3- capat

imbracat, 4- tub conectat la aspiratia ventilatorului.
Aparatul este constituit din două termometre, unul obişnuit, denumit

termometrul uscat şi altul, termometrul umed, având rezervorul acoperit cu o
pânză subţire, tifon de obicei, umezită cu apă distilată. Întrucât viteza de
evaporare a apei de pe tifon, deci intensitatea răcirii, variază cu viteza de
ventilaţie, dar tinde către o valoare limită pentru viteza de ventilaţie superioare
valorii de 2,5 m/s, psihrometrul de faţă (de tip Assmann) este prevăzut în
partea superioară cu un aspirator cu arc (morişca psihrometrului). Aspiratorul
asigură viteza de ventilaţie necesară pentru ambele termometre.
Rezervoarele termometrului sunt protejate radiativ de câte două ecrane
metalice cilindrice care reduc la minimum influenţa alteratoare a câmpului
radiativ exterior. Pentru udarea tifonului de pe termometrul umed se utilizează
un mic tub de sticlă continuat cu o pară de cauciuc prevăzută cu o clamă de
oprire la nivelul dorit. Pentru fixare se utilizează uneori un cui lung cu
agăţătoare specială. În contra efectului vântului care împiedică evacuarea
aerului din morişca aspiratoare se utilizează un ecran metalic semicircular
care se adaptează la orificiul aspiratorului în direcţia de unde bate vântul.
5. Higrografele au acelaşi principiu de funcţionare ca al higrometrelor,

înregistrând, pe o hârtie special etalonată, variaţiile umidităţii relative a aerului
pe timp de o saptamână. Acest lucru este posibil datorită mişcării de rotaţie
constantă a unui cilindru acţionat de un mecanism de ceasornic, pe care se
află înfăşurată hârtia de înregistrare.
58
Unele higrografe sunt prevăzute şi cu un termograf şi în acest caz poartă
denumirea de termohigrografe, care permit înregistrarea simultană a umidităţii
şi temperaturii. În depozitele ultramoderne există aparate mai complexe, ca
de exemplu traductoare pe bază de săruri de clorură de litiu, care
funcţionează pe principiul măsurării unor parametri ai produselor
higroscopice, având la bază temperatura de echilibru a acestora.
5.2. Reglarea umidităţii
Reglarea umidităţii se realizează în aproape toate domeniile de

activitate economică şi în situaţia sistemelor de aer condiţionat pentru confort.
Pentru realizarea calculelor termice ale circuitelor frigorifice reale se
poate utiliza produsul informatic CoolPack, realizat la Universitatea Tehnică
din Danemarca (DTU), program care poate fi descărcat gratuit la adresa:
www.et.dtu.dk/CoolPack şi poate fi rulat sub următoarele sisteme de operare:
 Windows 95
 Windows 98
 Windows 2000 Professional
Programul are şase module:
- analiza ciclurilor,
- proiectare,
- evaluare,
- auxiliar,
- dinamică
şi permite realizarea calculelor pentru:
- subrăcirea în condensator şi supraîncălzirea în vaporizator
- supraîncălzirea pe conducta de aspiraţie şi refulare
- schimbul intern de căldură
- condiţii de funcţionare a compresorului.
Pentru exemplificare pot fi prezentate diferite tipuri şi modele de
purificatoare şi umidificatoare de aer.
Simularea funcţionării unui sistem de reglare automată a umidităţii

poate fi realizată şi asociind un senzor de umiditate cu o schemă de
acţionare electropneumatică în programul Fluidsim (adresa: www.festo-
didactic.com )
59
Fişă de lucru 5.1. Reglarea umidităţii (electronic)
Competenţe vizate:
- Elaborează scheme bloc pentru diferite posibilităţi de reglare automată a
unui proces
- Analizează modul de conectare a elementelor componente pentru

realizareaa unui SRA cu structură evoluată
Obiective vizate:
Această activitate vă va ajuta să realizaţi un montaj de sesizare a umidităţii utilizând un
circuit electronic
Durata: 180 minute.
Descrierea lucrării: Se dă schema electrică:
Elementul sensibil este realizat din două conductoare de cupru dispuse pe o placă
de cablaj imprimat, împreună cu R1 şi R2 rezistenţa de contact a elementului sensibil
formează divizorul de tensiune pentru polarizarea bazei lui T 3. Curentul de colector al
tranzistorului T3 reprezintă abaterea (semnalul de eroare) care este amplificat de T 2.
Circuitul integrat 4011 din schemă simulează regulatorul automat care comandă
elementul de execuţie format dintrun releu electromagnetic. Poarta A din circuitul integrat
IC2 lucrează ca un Trigger -Schmitt transformând semnalul de la colectorul lui T2 în
semnal digital. Acest semnal este aplicat la intarea porţii B care lucrează pe post de
inversor. La ieşirea porţii B avem semnal 1 logic când elementul sensibil sesizează
60
umiditate respectiv 0 logic când elementul sensibil nu sesizează umiditate. Semnalul de la
ieşirea porţii B este aplicat prin intermediul rezistorului R7 pe baza tranzistorului T1, care
cuplează în circuit bobina releul K1 respectiv dioda electroluminoscentă LED1. La
conectarea bobinei releului K1, acesta comută contactul P1 din poziţia Q1 în poziţia S1
închinzând şi descinzând circuite electrice. Circuitul este prevăzut cu un stabilizator de
tensiune format din circuitul integrat IC1 şi două condensatoare pentru filtraj pe intrarea şi
ieşirea lui. Alimentarea se realizează cu o tensiune cuprinsă între 6 şi 18 V.
Mod de lucru:
După măsurarea componentelor, parcurgeţi următoarele etape:

1. Realizaţi pe placa de cablaj imprimat sau pe placa de test schema de mai sus.
2. Alimentaţi montajul folosind sursa de tensiune continuă de 12 V.
3. Verificaţi funcţionarea montajului prin introducerea elementului sensibil intrun
pahar cu apa
4. Explicaţi funcţionarea montajului raportându-vă la indicaţia LED-ului şi/sau
răspunsul releului.
Nr.
Competenţe vizate Punctaj Observaţii
crt.
1. a) Organizarea ergonomică a locului de muncă 5
cu respectarea normelor de protecţie a muncii şi
PSI. 8
b) Pregătirea şi verificarea componentelor
schemei 30
c) Lipirea pe cablaj imprimat a componentelor
conform schemei electrice, simbolurilor şi
marcajelor. 2
d) Calitatea realizării lipiturilor.
3. Verificarea funcţionării termostatului prin 20
introducerea senzorului în apă
TOTAL PUNCTAJ 100
61
Variantă de schemă pentru un traductor rezistiv de umiditate5
Traductorul realizat măsoară umiditatea relativă 0÷100 %. Schema electrică conţine un

amplificator diferenţial realizat cu circuitul LM308 şi generează la ieşire o tensiune între
2,9÷3,9 V.
5
http://www.preferatele.com/docs/diverse/14/traductoare-i-interf22.php
62
Fişă de lucru 5.2. Reglarea umidităţii
Competenţe vizate:
Obiective vizate:
Această activitate vă va ajuta să realizaţi un montaj de sesizare a umidităţii
utilizând un circuit electronic
Durata: 180 minute.
Tipul activităţii: lucrare de laborator cu grupe de elevi

Se dă schema electro-pneumatică:
Figura 5.5.
63
Circuitul electro-pneumatic este format dintun compresor care produce

presiunea de aer necesară circuitului pneumatic. Circuitul conţine două
pistoane pneumatice utilizate pentru acţionarea unor valve dintro instalaţie
tehnologică. Pistoanele sunt comandate de două distribuitoare care permit
comutarea circuitelor pneumatice. Distribuitoarele sunt acţionate cu ajutorul a
două bobine din circuitul electric. Circuitul electric este format dintrun releu 1
care este pus sub tensiune prin intermediul uni buton de pornire şi scos de
sub tensiune prin intermediul unui buton de oprire. Butonul de pronire este
prevăzut cu un contact de automenţinere pentru a menţine releul 1 sub
tensiune şi după ce butonul de pornire a fost eliberat dar numai pană când
butonul de oprire este acţionat. Circuitul mai conţine bobinele distribuitoarelor
care sunt acţionate de către senzorul de umiditate.
Pentru realizarea senzorului de umiditate veţi lega contactele releului

elctromagnetic de la lucrarea 5.1. conform schemei din figura 5.5.
Figura 5.6. montajul pentru reglarea automată a umidităţii
64
Nr.c Observaţi
Competenţe vizate Punctaj
rt i
schemei 30
marcajelor.
umezirea şi uscarea repetaă a elemenelor
conductoare care simulează senzorul
TOTAL PUNCTAJ 100
65
Test de evaluare 5
A. Enunţaţi principiul de măsurare folosit de psihrometrul Asmann.
B. CompIetaţi spaţiiIe libere:

1. Aerul .......(1)...... şi ........(2)......... formează amestecul de ........(3)........
2. Aparatul pentru măsurarea .......(4)...... poartă denumirea de umidometru.
3. Punctul de rouă reprezintă ........(5)....... Ia care vaporii de apă dintrun gaz
ajung Ia saturaţie.
4. Umiditatea unui ........(6)....... reprezintă cantitatea de vapori de apă
conţinută în unitatea de masă sau de volum a unui corp gazos sau solid.
5. Psihrometru cu ventilator, tip Asmann, are .........(7)....... termometre.
C. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:

1. Umiditatea absolută reprezintă cantitatea (masa) vaporilor de apă conţinută
întrun metru cub de amestec gazos (g/m3).
2. Metoda punctului de rouă permite determinarea gradului de umiditate prin
măsurarea temperaturii de condensare (saturaţie) a vaporilor de apă dintrun
gaz (punct de rouă).
D. Se consideră un traductor capacitiv cu aria comună maximă a armăturilor

de 1 cm2, permitivitatea relativă a dielectricului egală cu 3 şi distanţa dintre
armături de 1mm (se consideră permitivitatea vidului ε 0≈ 8,84 pF/m). Se cer:
a. să se calculeze capacitatea maximă a traductorului;
b. să se calculeze valoarea capacităţii dacă între armături rămâne
aer;
c. să se calculeze valoarea ariei comune a armăturilor dacă se
micşorează capacitatea traductorului de 2 ori, permitivitatea
rămânând constată şi distanţa dintre armături devenind 0,25
mm.
Rezolvare:
A: Cel mai utilizat psihrometru, denumit şi psihcrometru cu ventilator de tip
Asmann, constă dintrun termometru uscat şi un termometru umed.
Termometrul umed este îInfăşurat întro pânză higroscopică imbibată cu apă.
Capetele termometrelor sunt scăldate de curentul de aer umed aspirat de
către un mic ventilator, actionat cu resort metalic sau electric cu o viteză mai
mare de 2,5 m/s. Datorită evaporării, temperatura t um indicată de termometrul
umed este mai mică decât temperatura tus indicată de termometru uscat.
Umiditatea relativă a aerului se determină folosind relaţia:
În care:
pv - presiunea vaporilor de apă;
ps' - presiunea parţială a vaporilor de apă saturaţi conţinuţi de aer, la
temperatura tum;
66
ps - presiunea parţială a vaporilor de apă saturaţi conţinuţi de aer Ia
temperatura tus;
C - coeficient psihrometric, în bar/K;
pb = p – este presiunea barometrică (presiunea totală a aerului umed) în bar;
p0 = 1,01325bar este presiunea la starea normală fizică.
B:
1. uscat;
2. vaporii de apă;
3. aer umed;
4. umidităţii;
5. temperatura;
6. gaz;
7. două.
C: a. Adevărat
b. Adevărat
D: a. ;
b.
c. =>
tabel rezultate
Subiect Punctaj maxim Punctaj acordat

A 20
B 7x 5=35
a 10
C b 10
c 15
Pncte din oficiu 10
TOTAL 100
67
Extrase de catalog
Tester pentru măsurarea umidităţii

unui amestec apa-ciment, mixtură din
sol, nisip, argilă, agregate, beton, ciment
şi alte materiale granulare, carbura de
calciu ..etc./
Tester Automat de umiditate a lemnului

Acest instrument calculează valoarea
umidităţii realizând automat corectia
erorilor prin intermediul unui computer
incorporat. În plus, întrucat domeniul de
măsurare al unităţii este între 2 … 150%,
se poate folosi unitatea pentru a măsura
umiditatea mai multor tipuri de
lemn/placaj.
UMIDOMETRU / tester electronic rapid

cu afişaj digital, cu corecţie automată a
temperaturii, programat pentru analiza
de grâu, secara, orz, ovăz, rapiţă,
porumb, fasole, seminţe de floarea
soarelui, seminţe de soia, mazăre,
secară albă, orez.. etc.
Senzor pentru Umiditatea Solurilor

• Pentru monitorizarea şi înregistrarea
umidităţii solurilor.. rapid si precis,
include şi funcţii de "data logger"
(stocare date).
Staţie de monitorizare pentru umiditatea

solurilor
• Pentru monitorizarea şiîinregistrarea
umidităţii solurilor în mai multe locaţii, cu
funcţii de "data logger" (stocare date)
• statie cu 8 canale cu funcţie se poate
folosi pentru măsurarea umidităţii
solurilor, monitorizarea mai multor
senzori şi pentru analize de microclimat
şi de teren.
Soil Tester pentru umiditatea solului

Pentru estimarea umidităţii solului rapid
şi ieftin
Umidometru pentru textile
Umidometru pentru hârtie Destinat

măsurării umidităţii absolute în hârtie sau
carton, sau a abrazivului pe suport de
hârtie, prin măsurarea conductivităţii
electrice.
Higrometru portabil digital pentru

determinarea umidităţii şi punctului de
rouă în gaze industriale şi /sau
explozive6
Termohigrografe - Inregistratoare
grafice de temperatură şi/sau umiditate
pentru camere frigorifice şi depozite
agro-alimentare / până la -40°C. 7
6
sursa http://www.multilab.ro/MainPages/Key-Lab/Instrumente/Umidometre.htm
7
sursa : http://www.labshop.ro/Enviro/Termohigrometre.html#
TEMA NR.6. SRA în cascadă
- Locul şi rolul elementelor componente în schema bloc.
- Tipuri de regulatoare.
- Avantajele utilizării SRA în cascadă.
Fişa de documentare 6. SRA în cascadă
SRA în cascadă sunt sisteme de reglare automată cu mai multe bucle de reglare. În
cazul în care mărimile perturbatoare pot fi măsurate, funcţia de reglare se poate realiza
prin eleborarea unor comenzi în funcţie de perturbaţie, rezultă un SRA cu acţiune directă.
Dacă se realizează atât compensarea influenţei perturbaţiei cât şi realizarea funcţiei
de reglare în raport cu mărimea/mărimile de referinţă rezultă o structură de sistem de
reglare combinată (figura 6.1.).
Această structură permite realizarea funcţiei de reglare pe baza analizei făcute de

regulatorul R1 asupra mărimii de eroare ε şi de regulatorul R2 asupra perturbaţiei v
sesizate de traductorul T.
Sistemele de reglare în cascadă au o largă aplicabilitate în practică, în figura 6.2
este reprezentată schema de conexiune a elementelor unui astfel de sistem
70
Se poate alcătui o structură de reglare în cascadă folosind un număr de regulatoare
egal cu numărul variabilelor măsurate din procesul tehnologic pentru că întreg procesul
poate fi descompus în subprocese interconectate cauzal, cu variabile accesibile măsurării.
În situaţia prezentată în figura 6.2. cele două subprocese sunt conectate cauzal,
mărimea de execuţie (unică - m ) determinând cauzal evoluţia variabilei intermediare z1,
care la rîndul ei, determină cauzal evoluţia variabilei de ieşire a procesului.
Regulatorul RA1 este destinat reglării variabilei z1 şi compensării acţiunii perturbaţiei
v1, iar regulatorul principal RA2 are rolul de a asigura realizarea funcţiei de reglare în raport
cu referina yr, furnizând în acest scop referinţa pentru regulatorul secundar RA 1. Cele două
regulatoare din cadrul acestei structuri funcţionează în regim de urmărire.
Regulatoarele tipizate nu pot asigura decât eliminarea a cel mult două constante de
timp importante, regulatorul tipizat cu funcţlia de transfer cea mai complicată fiind
regulatorul PID. In cazul în care se doreşte eliminarea mai multor constante de timp ar fi
nevoie de un regulator cu o structură mai complicată decât a regulatorului PID. Dacă ar fi
regulatoare cu structuri mai complicate ar apărea dezavantajul amplificării zgomotelor
suprapuse peste semnalul util de Ia intrarea regulatorulul. De aceea, in practică nu se
adoptă pentru regulatoarele tipizate structuri şi legi de reglare mai complicate decât ale
regulatorulul PID, recurgându-se Ia o complicare a schemei de reglare, realizată cu
elemente tipizate.
In cazul reglării în cascadă se folosesc de asemenea mai multe regulatoare tipizate,
însă totodată partea fixă a sistemului este împărţită în mai multe porţiuni între care se
transmit anumite mărimi intermediare: fiecare mărime intermediară este reglată de un
regulator tipizat suplimentar, regulatorul destinat mărimii de ieşire a sistemului existând ca
în orice sistem de reglare.
Cel mai important avantaj al reglării în cascadă constă în faptul că o asemenea
reglare simultană a mai multor mărimi din cadrul instalaţiei tehnologice conduce Ia o
reducere însemnată a duratei procesului de reglare, îndeosebi dacă mărimile intermediare
răspund mai repede decât mărimea de ieşire Ia perturbările care acţionează asupra
instalaţiei tehnologice. La reglarea în cascadă, trebuie să se ţină cont de rapiditatea cu
care diversele mărimi din cadrul instalaţiei tehnologice răspund Ia perturbări. Mărimile
intermediare trebuie alese şi din considerente tehnice, legate de posibilitatea instalării
traductoarelor pentru măsurarea mărimilor respective spre a fi transmise regulatoarelor
suplimentare.
Un alt avantaj important al reglării In cascadă este reprezentat de posibilitatea
limitării simultane a variaţiilor mărimilor intermediare.
Dezavantajele structurilor de reglare în cascadă sunt determinate de alegerea şi
acordarea optimă a regulatoarelor, deoareace regulatoarele buclelor interioare au
referinţeIe fixate de către un alt regulator.
71
Fişă de lucru 6.1. SRA în cascadă
Competenţe vizate:
Obiective vizate:
Această activitate vă va ajuta să elaboraţi schema unui SRA în cascadă şi să
simulaţi funcţionarea acestuia utilizând un soft didactic specializat.
Durata: 120 minute.
Tipul activităţii: lucrare de laborator, clasa organizată în grupe de elevi
 se împarte clasa în grupe de 2-3 elevi;

 fiecare grupă alege una (sau două) dintre mărimile fizice studiate
pentru care urmează să elaboreze schema utilizând softul didactic de
care dispune laboratorul;
 se realizează simularea şi se întocmeşte un referat care să conţină:
 schema realizată
 identificarea elementelor componente ale simulării de reglare în
cascadă
 scurtă descriere a funcţionării sistemului de reglare simulat
 implementarea SRA în cascadă din schema aleasă (unde dotarea
laboratorului o permite)
Notă- Acolo unde dotarea laboratorului nu permite realizarea cerinţelor

temei se va desfăşura lucrarea în unităţile de producţie de la agenţii
economici cu care şcoala are încheiate contracte de parteneriat pentru
instruirea practică şi există isisteme de reglare automată cu structură
evoluată. Elevii vor analiza SRA şi vor întocmi un eseu cu datele cerute de
profesor.
72
Fişă de lucru 6.2. SRA în cascadă
Competenţe vizate:
Obiective vizate:
Această activitate vă va ajuta să analizaţi schemele unor SRA, să identificaţi

elementele componente şi să înţelegeţi avantajele reglării în cascadă
Durata: 120 minute.
Tipul activităţii: studiu de caz.
Exemple de SRA8 în cascadă

1. Nivelul se reglează în procese de umplere-golire, iar sistemul de reglare
automată pentru nivel SRA-L, este reprezentat convenţional ca în figura 6.1.
Astfel, se calculează modelul dinamic al procesului de umplere-golire la un
rezervor cu secţiune constantâ S, alimentat cu debitul Fa , din care se extrage
debitul Fe.
Figura 6.1.
SRA pentru
nivel
unde:
L – nivelul de lichid din rezervor;
Fa – debitul de alimentare;
Fe – debitul de evacuare;
L0 – valoarea prescrisă pentru nivel.
8
sursa: Sisteme Conventionale Pentru Reglarea Proceselor Continue
73
Se consideră doua cazuri posibile:
a) evacuarea la debit constant, Fe= ct;
b) evacuarea la debit variabil, în funcţie de nivelul din rezervor, Fe(L).
Estimarea parametrilor acestui model se bazează pe ecuaţia de
conservare a cantităţilor de fluid care se vehiculeazâ în proces.
2. Reglarea în cascadă este mai eficientă

dacă bucla secundară de debit este mult mai
rapidă decât bucla principală de nivel (timpul
de răspuns al SRA pentru debit se propune
de circa zece ori mai mic decât timpul de
răspuns al SRA pentru nivel, în faza de
proiectare a structurii de cascadă). Dacă se
respectă aceasta cerinţă, perturbaţiile
datorate modificării debitului de fluid sunt
anihilate de bucla secundară şi nu mai pot
modifica mărimea principală reglată, care
este nivelul L. Figura 6.2. Reglare de nivel
în cascadă cu debit
3. O implementare cu aparatura electronică
cu semnal unificat de curent (4-20 mA) este dată în figura 6.3. pentru o
structură de reglare in cascadă. Se poate constata conexiunea caracteristică
de cascadă, prin care regulatorul din bucla principală de nivel prescrie
referinţa regulatorului din bucla secundară de debit (comanda primului
regulator devine mărime de referinţă pentru cel de al doilea regulator).
Rezultă deci, că această structură cu preţul unui efort al costului datorat
traductorului de debit şi regulatorului din bucla secundară, oferă un regim
dinamic superior, fiind robustă la perturbaţiile datorate modificărilor arbitrare
ale debitului de alimentare.
Figura 6.3.
SRA (cascadă)
pentru nivel
cu aparatura
cu semnal
unificat de
curent
74
4. În figura 6.4. este exemplificată o implementare cu aparatura ce foloseşte semnal
unificat de curent (4-20mA) pentru structura uzuală de reglare în cascadă a temperaturii
cu debitul de agent termic.
Figura 6.4. Implementare SRA in cascada pentru

temperatura-debit,
cu aparatura cu semnal unificat de curent
5. Măsurarea debitului şi a presiunii
Fig. 6.5. Măsurarea

debitului şi a presiunii.
Test de evaluare 6
SUBIECTUL I
I.1. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului
corect:
1. Acţiunea dispozitivului de automatizare în cadrul sistemelor de protecţie automată asupra
instalaţiilor automatizate are ca efect:
a) scoaterea din funcţiune a unei părţi din instalaţie;
b) scoaterea din funcţiune a întregii instalaţii;
c) scoaterea din funcţiune a unei părţi din instalaţie sau chiar a întregii instalaţii
tehnologice;
d) izolarea unei părţi din instalaţie.
2. Schema din figura de mai jos reprezintă:
a) Schema de principiu a unui sistem

b) Dispozitivul de automatizare
c) Schema bloc a unui sistem de reglare automată
d) Schema bloc a unui sistem automat
3. Termorezistenţele sunt traductoare de temperatură care se bazează pe proprietatea
materialelor de a-şi modifica rezistenţa electrică, după următoarea formulă:
a)
b)
c)
d)
4. Releele sunt elemente la care mărimea de ieşire variază:
a) în salt, atunci când mărimea de intrare va atinge valoarea prescrisă;
b) continuu, atunci când mărimea de intrare va atinge valoarea prescrisă;
c) alternativ, atunci când mărimea de intrare va atinge valoarea prescrisă;
d) în salt, indiferent de valoarea atinsă de mărimea de intrare.
5. În funcţie de capacitatea sistemelor de calcul se poate asigura reglarea automată:
a) a mai multor mărimi în mod diferit;
b) a mai multor mărimi simultan;
c) a unei singure mărimi;
d) a mai multor mărimi, pe anumite intervale de timp.
I.2. Transcrieţi pe foaie litera corespunzătoare fiecărui enunţ, şi notaţi în dreptul ei litera A,
dacă apreciaţi că enunţul dat este adevărat, sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals:
a) Într-un sistem de automatizare cu circuit închis, esenţial este prezenţa reacţiei principale
dintre procesul automatizat şi dispozitivul de automatizare.
b) Traductoarele sunt dispozitive care servesc la convertirea unei mărimi fizice, numită mărime
de intrare, într-o mărime de altă natură sau de acelaşi fel, dar care variază în altă gamă e
valori, numită mărime de ieşire, cu scopul de a măsura mărimea de intrare.
c) Elementele de execuţie hidraulice folosesc ca energie aerul comprimat.
d) La regulatoarele liniare, dependenţa dintre u(t) şi ε(t) variază discontinuu în timp;
e) Elementele de execuţie pneumatice folosesc ca energie aerul comprimat şi pot fi cu
membrană, cu piston, cu distribuitor.
I.3. Completaţi, cu termenii corespunzători, spaţiile rămase libere din enunţurile de mai jos:
1) Sistemul automat reprezintă reuniunea a două subsisteme, ....a...tehnologică
şi .....b…...de automatizare care stabileşte.......c.........de conducere a procesului, după
un.........d........prestabilit.
2) Sistemele de control automat realizează .......a........instalaţiei automatizate IA,
prin ........b......... la dispozitivul de automatizare a tuturor mărimilor........c........din
instalaţie, care prezintă interes din punct de vedere tehnologic.
3) Motoarele de curent ....a.......... folosite ca elemente de ........b........sunt cele care au
excitaţia.......c.........
SUBIECTUL II
II.1 Să se stabilească corespondenţa dintre elementele de execuţie respectiv traductoarele
enumerate în coloana A şi reprezentările grafice corespunzătoare din coloana B.
A B
Element de execuţie cu
1. a
membrană
2. Motor de execuţie b
pneumatic cu o faţă activă
şi cu ambele feţe active
Compresor rotativ cu
3. c
palete
Element de execuţie cu
4. d
electromagnet
5. Vană clapetă e
II.2 În figura de mai jos este reprezentat un sistem de comandă automat.
1. Completaţi figura cu mărimile specifice fiecărei săgeţi, specificând denumirea mărimii.

2. Specificaţi destinaţia unui sistem de comandă automat
3. Precizaţi câte moduri de variaţie poate avea mărimea de intrare.
77
SUBIECTUL III
Reprezentaţi pe foaie schema bloc a unui regulator numeric.
Specificaţi principiul de funcţionare precum şi avantajele şi dezavantajele unui regulator
numeric.
Rezolvare:
SUBIECTL I -
I.1. 1 – c; 2 – d; 3 – c; 4 – a; 5 – b
I.2. a – A; b – A; c – F; d – F; e – A.
Reformulare:
c – Elementele de execuţie hidraulice folosesc ca energie uleiul hidraulic.
d – La regulatoarele liniare, dependenţa dintre u(t) şi ε(t) variază continuu în timp;
I.3. 1. a – instalaţia; b – dispozitiv; c – algoritm (lege); d – programe.
2. a – supravegherea; b – transmiterea; c – măsurabile.
3. a – continuu; b – execuţie; c – separată.
SUBIECTUL II
II.1. 1– b; 2 – c; 3 – e; 4 – a; 5 – d
II.2. – 1. Xi – mărime de intrare; X m – mărime de execuţie; Xp – mărime perturbatoare; Xe –
mărime de ieşire
– 2. Sistemul de comandă automat este destinat să realizeze o lege de variaţie a mărimii
de ieşire, fără a controla îndeplinirea efectivă a legii date de variaţie.
– 3. Mărimea de intrare poate avea două moduri de variaţie: continuă şi discontinuă.
SUBIECTUL III
Semnalul de eroare a aplicat la intrare este transformat intr-un semnal numeric cu

ajutorul unui convertor analog numeric (CAN). În acest mod semnalul continuu (analogic)
aplicat la intrare este transformat într-o succesiune de impulsuri reprezentând cifrele ”0”şi „1”
(semnal numeric sau digital).
78
TEMA NR.7. Automate programabile
- schema bloc a unui AP
- identificarea circuitelor componente
- asocierea circuitelor componente schemei bloc
- citirea instrucţiunilor
- utilizarea AP modulare pentru aplicaţii de dimensiuni mici şi medii
(reglarea temperaturii, reglarea timpului, reglarea presiunii).
Fişa de documentare 7. Automate programabile

Automatele programabile pot fi definite ca nişte echipamente dedicate, cu rol
în achiziţia de date, comandă şi reglare, utilizate frecvent în automatizările industriale.
Automatele programabile sunt structuri destinate conducerii proceselor
industriale Ia realizarea cărora s-a urmărit eliminarea în cât mai mare măsură a
structurilor logice cablate şi înlocuirea acestora cu structuri logice programabile, cum
ar fi: memoriile semiconductoare, reţelele logice programate, microprocesoarele şi
circuitele specializate programabile, compatibile cu acestea.
Datorită utilizării ei în aplicaţii industriale, o configuraţie de automate
programabile conţine în secţiunea dedicată apIicaţiei o zonă de interfaţă realizată cu
circuite de tip multiplexare/demultiplexare, memorare, separare galvanică şi circuite
pentru nivelul de semnal. Pe de altă parte, structurile de automat programabil
asociază configuraţiei de conducere o interfaţă de dialog cu operatorul, permiţându-i
acestuia configurarea regimurilor de lucru şi intervenţii în situaţii speciale.
Există mai multe criterii de clasificare a automatelor programabile. Cel mai
utilizat este cel al dimensiunii magistralei de date. După acest criteriu, automatele
programabile se clasifică în:
• Automate programabile cu programare Ia nivel de bit, Ia care magistrala de date
are capacitatea de un bit, iar prelucrarea se efectueazã asupra unor operanzi de un
bit;
• Automate programabile cu prelucrare a informaţiei Ia nivel de cuvânt, care
efectuează prelucrăari logice şi aritmetice asupra unor operanzi de “n” biţi, unde n ≥
8. Magistrala de date e dimensionată corespunzător.
• Automate programabile mixte, care conţin două unităţi aritmetico - logice ce pot
lucra cu operanzi de un bit sau de un cuvânt (n biti).
Automatele programabile cu prelucrare Ia nivel de bit implementează structuri
complete de automate finite permiţând o serie de extensii funcţionaIe de tipul: calcul
aritmetic; temponizări; contorizări.
Rezultă că automatele programabile de acest tip îndeplinesc sarcini de
conducere proprii echipamentelor de comandă discretă a proceselor industriale,
permiţând detectarea schimbărilor valorilor unor semnale furnizate de elemente de
tipul: butoane cu menţinere, butoane cu autorevenire, comutatoare basculante,
limitatoare de cursă, etc. şi prelucrarea informaţiilor furnizate de aceste elemente pe
baza unui program înscris întro memorie în vederea emiterii semnalelor de ieşire care
comandă elemente de tipul: contactoarelor, releelor, electroventilelor, elementelor de
semnalizare etc.
79
Structura minimală a unui sistem de conducere a proceselor cu automate
programabile cu prelucrări Ia nivel de bit este formată din trei unităti de bază:
1. Procesorul central de prelucrare logică a programului rezident în memoria
program.
2. Modulele de intrare-ieşire ce realizează cuplarea cu procesul condus.
3. Consola de programare ce permite configurarea sistemului de conducere.
Automatele programabile au fost prezentate în modulul cu acelaşi nume.

Pentru documentare se pot utiliza materialele şi programele propuse în
materialele elaborate pentru modulul “Automate programabile” (materiale de predare
şi de învăţare).
Competenţe vizate:
26.3. Examinează utilizarea automatelor programabile cu prelucrare la nivel de bit la

implementarea automatelor cu stări finite.
Obiective vizate: după parcurgerea acestei activităţi veţi fi capabili să identificaţi

circuitele componente din schema bloc a unui automat programabil, să citiţi
instrucţiunile şi să inţelegeţi rolul automatelor programabile în sistemele de reglare
automată a parametrilor din instalaţii tehnologice simple.
Durata: 300 minute.
Tipul activităţii: Peer learning – metoda grupurilor de experţi
Sugestii:
Elevii se vor organiza în grupe de 3-4.
Utilizând fişele de documentare dar şi alte surse de informare (internet, reviste de

specialitate, caietul de notiţe, documentaţii tehnice, etc.) fiecare grupă va analiza la
unitatea economică unde îşi desfăşoară stagiul de instruire practică un SRA condus
cu automat programabil şi va realiza un referat care cuprinde cât mai multe date
despre acesta
Evaluare: Fiecare referat va fi prezentat şi evaluat în faţa clasei.
80
81
Test de evaluare 7
A. Completaţi spaţiile libere:

1. Automatele programabile sunt structuri destinate ....(1)..... proceselor industriale.
2. Operatorul configurează ....(2)..... şi intervine în situaţii speciale.
3. Structura minimală a unui sistem de conducere a proceselor cu automate
programabile cu prelucrări Ia nivel de bit este formată din ......(3)..... unitaţi de
bază.
4. Blocul comandă canal are rolul blocului de .....(4)..... şi ieşire date de Ia
perifericele de intrare.
5. Automatul programabil are rol în .....(5)..... de date, comandă şi reglare.
B. Stabiliti valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:

1. Cel mai utilizat criteriu de clasificare a automatelor programabile este cel al
dimensiunii magistralei de date.
2. Automatele programabile permit detectarea schimbărilor valorilor unor
semnale furnizate de diferite elemente şi prelucrarea informaţiilor furnizate de
aceste elemente.
3. Automatele programabile sunt structuri în care se găsesc memorii
semiconductoare, reţelele logice programate, microprocesoarele şi circuitele
specializate programabile.
C. Prezentaţi structura minimală a unui sistem de conducere a proceselor

cu automate programabile cu prelucrari Ia nivel de bit.
Rezolvare:
A: 1. conducerii;
2. regimurile de lucru;
3. trei;
4. multiplexare;
5. achiziţia.
B: 1. Adevărat;
2. Adevărat;
3. Adevărat.
C:
Structura minimală a unui sistem de conducere a proceselor cu automate
programabile cu prelucrări la nivel de bit este formată din trei unităţi de bază:
1. Procesorul central de prelucrare logică a programului rezident în memoria
program.
2. Modulele de intrare-ieşire ce realizează cuplarea cu procesul condus.
3. Consola de programare ce permite configurarea sistemului de conducere.
Procesorul central (logic) de prelucrare a informaţiilor este compus dintro
unitate centrală, memoria program, memoria pentru stocarea temporară a datelor,
module de temporizare/contorizare şi din blocurile de multiplexare demultiplexare a
canalelor de intrare, respectiv ieşire.
82
GLOSAR
Automatizare – introducerea unor dispozitive şi legături cu scopul de a realiza
operaţiile de comandă şi reglare automată a procesului.
Automatica – reprezintă ramura ştiinţei care se ocupă cu studiul principiilor,

metodelor şi mijloacelor prin intermediul cărora se asigură conducerea proceselor
tehnologice fără intervenţia directă a operatorului uman.
Comandă – ansamblul de operaţii ce se efectuează în circuit deschis şi care au ca

efect stabilirea unei dependenţe după o lege prestabilită, pentru valoarea unei mărimi
dintr-un proces în raport cu mărimi independente de acesta.
Comandă manuală – omul intervine asupra elementului de execuţie.
Comandă automată – comanda se realizează numai prin dispozitive prevăzute în

acest scop.
Telecomanda – comanda se realizează de la distanţă (se folosesc metode şi

dispozitive de teletransmitere).
Comanda secvenţială – se realizează după un program secvenţial ce fixează apriori

succesiunea acţiunilor asupra unui sistem, unele acţiuni depind de executarea
acţiunilor precedente sau de îndeplinirea în prealabil a unor condiţii
Comanda cu program – se realizează conform unui program
Semnalizare – ansamblul de operaţii care au ca efect declanşarea unor semnale de

alarmă (optică, acustică) pentru a atrage atenţia asupra apariţiei unor situaţii normale
- anormale în funcţionarea procesului.
Reglare (automată – manuală)- ansamblul de operaţii care au drept scop ca pe baza

comparaţiei valorii măsurate a unei mărimi din proces cu o valoare prestabilită să
acţioneze asupra procesului astfel că mărimea reglată să fie adusă sau menţinută la
valoarea prescrisă prin:
- stabilirea unei dependenţe după o lege prestabilită pentru valoarea unei
mărimi dintr-un proces în raport cu mărimi independente sau dependente de
proces ;
- reducerea influenţei mărimilor perturbatoare asupra mărimilor din proces.
Proces – ansamblul transformărilor, caracterizat prin una sau mai multe mărimi
măsurabile, pentru care se realizează o automatizare.
Dispozitiv de automatizare – ansamblul de aparate şi legături care se conectează

cu procesul în scopul realizării operaţiilor de comandă şi de reglare dorite.
83
Sistem automat – ansamblul cuprinzând procesul şi dispozitivul de automatizare.
Sensibilitate – caracteristica unui element care exprimă raportul dintre variaţia

mărimii de ieşire şi variaţia mărimii de intrare care o produce, după ce regimul
staţionar a fost atins.
Siguranţă în funcţionare – calitatea unui element de a funcţiona cu o probabilitate

prestabilită un interval de timp determinat, fără să se depăşească valorile tolerate.
Element al sistemului automat – parte a sistemului automat care formează o

unitate constructivă şi realizează una sau mai multe din funcţiunile sistemului
automat. Un element are una sau mai multe mărimi de intrare şi o mărime de ieşire,
prin care se primesc şi se transmit mărimile fizice caracteristice funcţionării
elementului. Elementele componente ale unui sistem automat formează un ansamblu
unificat dacă elementele sunt legate între ele prin semnale de intrare şi ieşire cu
variaţii în domenii date (2…10 mA c.c. ; 1…5 mA c.c. ; 0…20 mA ; 0,2…1 daN/cm2
– kgf/m2).
84
Bibliografie:
Borangiu Th., Automate programabile Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2007
1
Dobrescu R.
Chiţa Senzori şi traductoare Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2006
2
Monica-Anca
Filipescu A., Teoria sistemelor. Analiza şi Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2007
3 Stamatescu sinteza sistemelor liniare în
S. abordarea structurală
Ghinea M., Matlab, calcul numeric - Editura Teora, Bucureşti, 1995
4
Fireţeanu V. grafică -aplicaţii
Ilaş Teoria sistemelor de reglare Editura Academiei Române,
5
Constantin automată Bucureşti, 1986
Mareş F., Sinteze pentru examenul de Editura Pax Aura Mundi, Galaţi, 2007
ş.a. bacalaureat, Tehnic 1,
6 Sisteme de automatizare şi
Tehnici de măsurare în
domeniu
Mareş F., Sisteme de automatizare şi Editura Pax Aura Mundi, Galaţi, 2008
7 ş.a. Tehnici de măsurare în
domeniu
Mareş F., Module de automatizare Editura Pax Aura Mundi, Galaţi, 2008
8
ş.a.
Mînzu V., Bazele sistemelor automate Editura Didactică şi Pedagogică,
9
Creangă E. Bucureşti, 2002
Pintea M Auxiliar curricular pentru http://archive.tvet.ro/web/Aux_Nivel_3
10 modulul "Sisteme de
automatizare"
11 DimSolve - Dimensionare instrumentatie
12 http://www.masterlevel.com/transducer.html
13 http://www.bmeters.com/ProdCard2.asp?PID=MAG-C
14 Măsurarea debitului
15 http://ro.wikipedia.org/wiki/Higrometru
16 http://www.labshop.ro/Enviro/Termohigrometre.html#
17 http://www.multilab.ro/MainPages/Key-Lab/Instrumente/Umidometre.htm
18 www.et.dtu.dk/CoolPack
19 www.festo-didactic.com
20 Sisteme Conventionale Pentru Reglarea Proceselor Continue

http://www.inform.umd.edu/EdRes/Topic/Chemistry/
21
ChemConference/Software/ElectroSim/opamp.html

09 - Relgarea Automata A Parametrilor Proceselor Tehnologice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

09 - Relgarea Automata A Parametrilor Proceselor Tehnologice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC

Domeniul: electronică automatizări

IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic

28.1. Corelează componentele unui sistem de reglare

28.2. Examinează modul de conectare a elementelor

28.3. Analizează utilizarea automatelor programabile în

Domeniul Electronică şi automatizări

Prezentul material de invatare se adresează elevilor din cadrul liceelor

Competenta 1 Fişa de documentare 1.

TEMA NR.3. Acordarea Fişa de documentare 3.

TEMA NR.4. Acordarea Fişa de documentare 4.

TEMA NR.5. Acordarea Fişa de documentare 5.

Tema nr.1. Acordarea Activitatea de învăţare 1.

Competenta 3 Fişa de documentare 7.

Absolventul învăţământului liceal cu calificarea Tehnician în automatizări,

După parcurgerea celor şase teme, ce vizează primele două

Semnificaţia simbolurilor grafice utilizate

Evaluare, materiale suport

Important, notă, atenţie

Propuneri pentru evaluare

Probe scrise, documente

Activitate individuala la calculator

Fişa de documentare 1. SRA pentru reglarea temperaturii

Temperatura t din incinta 1 este

1. Pentru obţinerea unor performanţe superioare la reglarea automată a

Bucla de reglare automată a temperaturii, conţinând traductorul de

Fişă de lucru 1.1. Reprezentarea schemei boc pentru reglarea

- Analizează modul de conectare a elementelor componente

Tipul activităţii: activitate de grup.

- reprezentaţi schema bloc pentru schema din figura 1.3.;

Durata: 120 minute.

Tipul activităţii: lucrare de laborator.

FIŞA DE EVALUARE 1.2.

3. Verificarea funcţionării termostatului prin 20

5. Estetică, limbaj tehnic, autocontrol 5

Tipul activităţii: lucrare de laborator, clasa organizată în grupe de elevi

Aparate necesare : modulul de lucru electropneumatic (FESTO, multimetru,

- înlocuiţi LED-ul şi rezistorul R5 din schema termostatului cu un releu

Senzorul de temperatură realizat cu montajul de la activitatea 1.2.

5. Estetică, limbaj tehnic, autocontrol 5

I. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, scrieţi pe foaie litera

1 Termocuplul este un traductor parametric care transformă variaţia de

II Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a, …, j) şi notaţi în dreptul

a. Traductoarele generatoare transformă mărimea de măsurat direct într-o

III. În coloana A sunt prezentate traductoare parametrice rezistive, iar în

IV Scrieţi pe foaie cuvintele care completează spaţiile libere:

a. Termorezistenţele semiconductoare se mai numesc şi .……...(1).... .

b. În funcţionarea unui termocuplu variaţia de .....(2).... a mediului de

V. În figura 2 este reprezentat un subansamblu al dispozitivului din figura1.

Analizând figurile de mai jos, a. precizaţi ce reprezintă

b. indicaţi natura mărimilor de

VI.1. Pentru fierul de călcat

VI.2. În modelul structural al unui regulator automat prezentat în figura de mai

a. Identificaţi elementele schemei:

Fişa de documentare 2. SRA pentru reglarea presiunii

În natură şi în instalaţiile tehnice pot exista diferite tipuri de presiuni:

 presiunea statică pst. Presiunea statică reprezintă presiunea care se exercită pe

Reglarea presiunii se face cu ajutorul regulatoarelor P pentru reglări simple,

Reglarea automată a presiunii se poate realiza în mai multe moduri, în funcţie de

Reglarea presiunii în recipiente cu circulaţie se poate face prin schemele date în

2.2. Exemple de sisteme de reglare automată a presiunii

a) Reglarea presiunii gazelor în conducte se realizează cu scheme de tip aval